ANASONUL (Pimpinella anisum) (engl.

ANISE)

Anasonul calmeaza si limpezeste trupul si mintea. Semintele de anason contin o forma de estrogen vegetal iar ceaiul aromat facut din ele face ca meditatia sa fie mai profunda. !Aer ""# Este asociata cu tot ce ne daruieste pamintul deoarece radacinile ei patrund atit de adinc in sol. Adaugarea in )rana a lu*erelor de lucerna proaspat incoltita se spune ca a*uta la fi+area energiilor eterice si la cresterea gradului de asimilare fizica a alimentelor. %eaiul de lucerna ofera o 'una infuzie pentru reducerea stressului care actioneaza prin calmarea terminatiilor nervoase pina la reducerea durerii in artrite si nevralgii. !Pamint ""# Ang)inarea este o planta ca un ciulin sal'atic si de la ea se foloseste mai ales floarea. Ang)inarea incura*eaza progresul personal si te prote*eaza de energiile elementale negative. In trecut se credea ca radacinile de ang)inare au un efect de stimulare se+uala astfel ca femeile tinere erau prevenite sa nu le manince ca sa nu cada prada tentatiei. !Air "# Se spune ca avocado promoveaza frumusetea fizica si uleiul de avocado este folosit in cosmetica si in ziua de astazi. Aztecii mincau fructele pline de seva ca sa devina amanti pasionati si plini de energie. !Apa ""#

AL$AL$A LU%E&NA Lucerna al'astra ((edicago sativa L.)

AN,-INA&E (%.nara scol.mus) (engl. A&/I%-O0E)

A1O%A2O (Persea americana) (engl. A1O%A2O)

3A(3USUL (3am'usa) (engl. 3A(3OO)

Lastarii de 'am'us sunt consacrati in Polinezia zeitei lunii -ina si ele aduc o influenta feminina in consistenta si gusturile mincarurilor. !Apa ""#

3ANANA ((usa paradisiaca) (engl. 3ANANA)

3ananele au semnificatii contradictorii. 2eoarece 'ananierii se inmultesc prin lastari rasariti din sol si nu prin fertilizare florile lor (ciorc)inii de 'anane) sunt sterile si fiecare ar'ore moare imediat ce produce fructe. 2e aceea 'ananele sim'olizeaza vanitatea posesiunilor materiale iar 3udd)a este adesea reprezentat in meditatie su' un 'ananier. Pe de alta parte forma falica a 'ananei reprezinta energia eroilor masculini si 'ar'atii din

insulele Pacificului le maninca pentru a4si creste energia se+uala. %indva in -a5aii femeilor le era interzis sa manince 'anane su' pedeapsa cu moartea. !Aer "# 3usuiocul era sacru la greci iar femeile nu aveau voie sa4l culeaga. Aceasta planta vindeca minia si resentimentele incura*ind sentimentele de iu'ire si se crede totodata ca stimuleaza c)a6rele Inimii si Sacrala astfel armonizind emotiile stresante in timp ce se eli'ereaza din energia se+uala. 3usuiocul adauga mincarurilor un gust natural mentolat si cel mai 'ine e sa fie folosit in starea sa 'ruta. El intareste si sistemul imunitar si se stie ca distruge micro'ii. !$oc "# %aisii au fost cultivati pe coastele montane din %)ina de peste 7888 de ani desi fructului ii este mult mai dificil sa se dezvolte in zonele temperate. %aisele poarta energie spirituala feminina si sunt folosite pentru a indulci dispozitia cuiva sau pentru a inspira romantism si pasiune in relatii. $oarte 'ogate in vitamine si minerale caisele intaresc sistemul imunitar si au mai mult caroten antio+idant decit orice alt fruct. !Aer ""# $runzele de dafin sunt consacrate zeului cretor al )indusilor 1is)nu. ,recii le numeau lauri si se credea ca ele amplifica puterile psi)ice. Preotesele lui Apollo mestecau frunzele si in)alau fumul rezultat din arderea lor ca sa4si induca o anumita stare psi)ica. %inci frunze intr4o ceasca de ceai dau o infuzie care amelioreaza indigestia si curata sinusurile. !$oc """# %unoscut ca $ructul :eilor marul este o sursa foarte puternica de energie spirituala care incura*eaza ec)ili'rul si armonia. Sar'atoarea (erelor din ;icca este cele'rat de Sam)ain (-allo5een) iar in ,recia si &oma antica se mincau mere la $estivalul 2ianei (<= August). 2aca este taiat transversal marul dezvaluie modelul pentagramei care este considerat a fi poarta catre puterile oculte ca si sim'olul c)intesentei. Egiptenii ofereau mere celor mai inalti si mai puternici preoti pe care ii considerau

3USUIO%UL (Ocimum 'asilicum) (engl. 3ASIL)

%AISA (Armeniaca vulgaris) (engl. AP&I%O/)

2A$INUL LAU&UL (Laurus no'ilis) (engl. 3A9 LEA1ES LAU&EL)

(A&UL ((alus domestica) (engl. APPLE)

paznici ai cunoasterii secrete. In Evul (ediu merele taiate felii erau folosite pentru prezicerea viitorului iar consumul lor regulat se spunea ca permite unei persoane sa traiasca peste >88 de ani. Studiile clinice moderne au dovedit reducerea riscului de cancer la cei care consuma mere. !Aer """# (igdalele sunt consacrate zeilor /)ot) -ermes si (ercur si se spune (I,2ALELE ca aduc intelepciune si prosperitate (igdal prin stimularea intuitiei si viziunii (Amm.gdalus communis) launtrice cu a*utorul c)a6rei celui de4 (engl.AL(ON2S) al treilea oc)i. 3ag)etele magice sunt faurite adesea din lemn de migdal. !Pamint ""# Orzul este cea mai vec)e dintre %ele ? %ereale Sacre ale omenirii si era cultivat in Iordania inca din *urul anului <8.888 i.%)r. %ereala a fost consacrata diferitilor zei din India ,recia Scandinavia si orientul (i*lociu. Ezoteric vor'ind orzul este o forta 'linda )ranitoare care stimuleaza %)a6ra Inimii si este folosita pentru a usura apasarea emotionala a unei persoane prin transformarea sentimentelor dure in iu'ire si respingerea oricarei negativitati provenite de la altii. Sucul din paie de orz este considerat un eficient agent pentru sta'ilizarea psi)ologica si un energizant fizic. !Pamint """# Sparang)elul a fost una din putinele legume aduse in America de colonistii din Europa unde utilizarea ei data inca din vremea Imperiului &oman. Planta cu forma falica avea reputatia unui puternic afrodisiac motivul principal pentru care era consumata. Puternicul miros produs in urina dupa consumul de sparang)el ii trada pe multi soti infideli care credeau in puterile ei tainice. In era victoriana mamele isi instruiau anume fiicele ca sa identifice mirosul ei distinct. Sparang)elul este si un diuretic si amelioreaza tul'urarile stomacale si intestinale !Apa "# Stirul este o iar'a folosita din vec)ime de azteci cu un puternic gust de nuca. (icile seminte dau un gust piperat care poate im'ogati alte mincaruri. Aztecii vedeau acest condiment ca pe o puternica sursa de energie terestra. !Pamint """#

O&:UL (-ordeum) (engl. 3A&LE9)

SPA&AN,-EL (Asparagus) (engl. ASPA&A,US)

S/I&UL (Amarant)us sp.) (engl.A(A&AN/-)

In Egiptul si ,recia Antica se credea ca 'oa'ele de fasole contin sufletele mortilor si era interzis sa fie mincate sau sa fie ranita cumva planta. %onform legendei Pitagora si4a gasit moartea cind a refuzat sa fuga de asasinii sai printr4un cimp de fasole. 2eoarece contine intelepciunea stramosilor fasolea sustine luarea de decizii corecte si 'oa'ele sunt folosite in prezicerea evenimentelor viitoare. In epoca moderna totusi fasolea a devenit o'isnuita in dieta umana. Soia inrudita indeaproape cu fasolea e considerata cea mai perfecta leguminoasa si 'oa'ele de soia sunt sacre in Aaponia. Laptele de soia se $ASOLEA face prin stoarcerea 'oa'elor de soia si leguminoasele @nrudite in apaB CmisoC este o pasta fermentata (engl. 3EANS) de soia folosita pentru sosuri si garnituriB CtofuC este un coagulat 'ogat in proteine e+tras tot din soia. Lintea are 'oa'e aplatizate si provine din India. 3oa'ele Cadu6iC din Aaponia sunt dintre cele mai usor digera'ile varietati caci sunt mici dar cu un gust 'ogat. (ulte alte soiuri sunt o'isnuite in dieta occidentala. (azarea are niste 'oa'e dulci si se spune ca aduce noroc in dragoste si finante. 2upa credinta populara daca scoti cu mina 'oa'ele de mazare din pastaie asta iti aduce profituri in afaceri iar daca o femeie nemaritata gaseste o pastaie cu e+act D 'oa'e si o agata deasupra usii primul 'ar'at eligi'il care va intra in casa va fi sotul ei.

S$E%LA (engl. 3EE/S)

Sfecla incorporeaza pasiunile superioare in materia fizica si reprezinta dragostea de frumos. &adacinile rosii erau consacrate Afroditei zeita iu'irii la grecii antici. Sfecla stimuleaza c)a6ra inimii iar sucul de sfecla este folosit in magia iu'irii pentru a se scrie numele celui iu'it. $runzele de sfecla au un continut 'ogat in vitamina % si pot fi folosite in salate. !Pamint """#

(U&ELE (urele ca si coacazele si zmeura (engl.3LA%03E&&IES) dau prosperitate si prote*eaza de rau. ,)impii protectori ai tufelor lor cu radacini adinci reprezinta semnatura alc)imica a plantei. Placinte de mure se pregatesc la sar'atoarea ;icca numita

Lug)nasad) (> August) ca sa prote*eze culturile si sa incura*eze o recolta 'ogata iar ceaiul de mure se spune ca prote*eaza de 'oli stomacul. :meura alina tul'urarile apoase precum diareea si menstruatia dureroasa. !Pamint "" "# Afinele incorporeaza principiile ezoterice de acceptare calma pace si mediu prote*at. 2e secole vra*itoarele mincau tarte cu afine ca se prote*eze de atacuri psi)ice. !Pamint ""# 3roccoli este o ruda a verzei cultivata pentru inflorescenta ei comesti'ila. Era consacrata zeului Aupiter si romanii credeau ca ea sporeste puterea fizica si calitatile de conducator. Se stie ca o su'stanta din aceasta leguma este capa'ila sa intirzie cresterile canceroase din corp. !Apa ""# 1arza de 3ru+elles este o varietate de varza cultivata din anii <F88 pentru inflorescentele sale sferice. Se spune ca aceasta leguma incura*eaza sta'ilitatea si dura'ilitatea. !Apa ""# -risca nu tre'uie confundata cu griul (engl.;-EA/) ci este o cereala asemanatoare orezului. Acest aliment cu gust dulce4aromat sim'olizeaza averea si protectia asupra proprietatii. 1ra*itoarele trasau cercuri cu faina de )risca pentru a crea un spatiu prote*at in care sa4si practice ritualurile. 2e aceea )risca a fost asociata mereu cu drepturile de proprietate de diverse tipuri. %asa ruseasca este facuta din )risca pra*itaB crupele sunt o'tinute din miezul 'rut al 'oa'elor de )risca. %eaiul de )risca se stie ca reduce umflaturile si edemele. 1arza este una din cele mai vec)i legume cunoscute de om iar alc)imistii o considerau (ateria Prima a alimentelor. Astazi e+ista peste G88 de varietati de varza cultivate in toata lumea. 1arza al'a sau rosie sferica este populara in Occident in timp varietatile cu frunze late sunt populare in Asia. Ezoteric varza are o puternica prezenta lunara si permite

A$INELE (1accinium m.rtillus) (engl.3lue'erries)

3&O%%OLI (3roccoli oleracea) (engl. 3&O%%OLI)

1A&:A 2E 3&UEELLES (3rassica oleracea) (engl.3&USSEL SP&OU/S)

-&IS%A ($agop.rum sagittatum) (engl. 3U%0;-EA/)

1A&:A (3rassica oleracea) (engl.%A33A,E)

manevrarea energiilor corporale e+istente prin stimularea c)a6rei de la 'aza. 2e fapt citiva filosofi greci declarau ca atinsesera virste foarte inaintate mincind numai varza. In Europa (edievala vecinii aduceau mirilor supa de varza in dimineata zilei de dupa nunta iar varza era prima leguma plantata in gradina lor ca sa se asigure ca iu'irea lor prinde radacini. Puterile fertilizatoare ale verzei erau considerate atit de mari in $ranta incit a aparut un intreg folclor pe marginea zvonurilor despre Ccopiii din foi de varzaC care apareau spontan de nicaieri. !Apa ""# %aperele sunt micile inflorescente ale unui ar'ust mediteranean puse la murat. Au fost folosite pe post de condiment aromat de sute de ani desi popularitatea li se datoreaza in parte si credintei ca ele stimuleaza dorintele se+uale si pot vindeca impotenta la 'ar'ati. !$oc ""# Semintele de c)imion sunt folosite pentru protectie si pentru a contracara influentele negative. Se spune ca ele atrag energiile iu'itoare protectoare si descura*eaza furtul. In Europa pungulite cu seminte de c)imion erau puse in patucurile copiilor pentru a4i prote*a de rau. !Aer ""#

%APE&ELE (%apparis spinosa) (engl.%APE&S)

%-I(ENUL sau %-I(IONUL (%arum carvi) (engl. %A&A;A9)

Nucsoara este un condiment aromat facut din semintele unor plante asiatice. (irodenia linisteste un stomac dran*at si adesea se adauga ca aromatizant la cafea sau cacao. 2atorita aromei sale super'e nucsoara era arsa ca NU%SOA&A (Elletaria oferta pentru zei si era un cardamomum Amomum ingredient in multe parfumuri. cardamon) Puterea de atractie a nucsoarei se (engl.%A&2A(O( spunea ca intareste legaturile in A(O(U() casatorie si in toate felurile de uniuni iar semintele se foloseau pentru potiuni de iu'ire. Se foloseau si ca remediu pentru tuse si gust rau in gura si pentru eliminarea viermilor intestinali. !$oc ""# (O&%O1UL (2aucus carota sativa) (engl.%A&&O/) (orcovii poarta o energie masculina care se spune ca sporeste fertilitatea si dizolva iluziile. !$oc "#

A%AAU (Anacardium occidentale) (engl.%AS-E;)

$ructele de aca*u sunt folosite in farmece si incantatii magice pentru a spori venitul si 'anii. Ele sunt adaugate adesea in mincaruri pentru a le spori nivelul energetic. !Pamint ""#

Iar'a4mitei este consacrata lui 3ast zeita4pisica egipteana si se spune ca ea sporeste 'ucuria acceptarea si forta de viata. Iar'a4mitei se foloseste pentru un ceai de seara care favorizeaza IA&3A4(I/EI (Nepeta visele frumoase prin rela+area cataria) nervilor o'ositi. %eaiul mai (engl.%A/NIP) amelioreaza umflaturile si com'ate pro'lemele de stomac cauzate de frig si gripa. Iar'a4mitei amplifica flu+ul menstrual si nu ar tre'ui sa fie consumata de femeile gravide. !Apa ""# %onopida este o varietate de varza cultivata pentru forma ei distinctiva ca un 'uc)et. Leguma a devenit populara in ,recia antica unde era %ONOPI2A (3rassica consumata pentru eli'erarea oleraceaea 'otr.tis) energiilor feminine si initierea (engl.%AULI$LO;E&) ciclurilor lunare. $runzele e+terioare ale conopidei sunt folosite in salate sau sunt ina'usite si apoi sunt consumate fier'inti. !Apa ""# (usetelul era folosit de egipteni greci si vi6ingi ca un leac pentru tot corpul. Planta are un efect purificator si calmant si este arsa ca si tamiia pentru o meditatie mai profunda. %eaiul de musetel este un 'un tonic pentru nervi si se spune ca *ucatorii de carti care isi spala miinile cu ceai de musetel au sanse mai mari de cistig. %eaiul amelioreaza si crampele menstruale iar terapeutii il prescriu uneori femeilor pentru com'aterea infertilitatii. Este un remediu si pentru astm pietre la fiere diaree dureri de dinti si infectii ale urec)ii medii. !Apa ""# %iresele au fost de multa vreme asociate cu energia feminina si cu divinatia si sunt folosite in lume la descintece pentru a se atrage petitori si a se prevedea viitorul. %ireasa este o ruda a prunei si a fost cunoscuta omenirii inca din epoca neolitica. $ructul este diuretic usor de diferat si este recomandat ca un za)ar accepta'il pentru dia'etici si ca o cura pentru

(USE/ELUL ((atricaria c)amomilla) (engl.%-A(O(ILE)

%I&ESELE (%erasus avium) (engl. %-E&&IES)

guta. !Aer ""# Ardeii iuti sunt fructele unor plante tropicale si poarta o energie creativa. 2in verzi ei devin gal'eni si apoi rosii pe masura ce se coc si atit varietatile iuti cit si cele dulci sustin vitalitatea si cresterea. Pentru ma+ime 'eneficii esoterice ardeii iuti ar tre'ui consumati cruzi murati sau usor copti dar niciodata fierti. !$oc """# Arpagicul era folosit crud de grecii antici la gatit si vindecare. In Evul (ediu era prescris pentru melancolie si se folosea in ritualuri de e+orcism. Planta se spune ca a*uta la invingerea o'iceiurilor negative si ca prote*eaza persoana de tentatii rele. %ercetarile stiintifice au aratat ca arpagicul stimuleaza meta'olismul grasimilor in corp si reduce colesterolul. !$oc """#

A&2EII IU/I (%apsicum annuum) (engl.%-ILI PEPPE&S)

A&PA,I%UL (Allium sc)oenoprasum) (engl.%-I1ES)

%oriandrul ii indeamna pe oameni sa se indragosteasca si semintele pisate amestecate in vin rosu dau %O&IAN2&UL o puternica potiune de iu'ire. (%oriandrum sativum) (incat crud coriandrul este un (engl.%O&IAN2E& stimulent care se spune ca sporeste sau %ILAN/&O) inteligenta. %ontine si un diuretic care reduce presiunea sanguina si im'linzeste durerile de cap. !$oc " "# Scortisoara provine din coa*a aromata a unui ar'ore din familia dafinului si se spune ca sporeste spiritualitatea si viziunea psi)ica prin stimularea c)a6rei %oroanei. Ar'orele tre'uie sa creasca vreme de H ani pentru ca scoarta lui sa fie suficient de matura ca sa poata fi recoltata. Uleiul de scortisoara era folosit de egipteni in procesul de mumificare si era aplicat ca ulei sfint in vec)ile ritualuri e'raice. Scortisoara era consacrata si zeului grec al e+tazului 2ion.ssos. %ind este arsa pentru aroma sau cind este adaugata in )rana scortisoara ridica energia spirituala la un nivel mai inalt. (irodenia este recunoscuta pentru proprietatile sale terapeutice si este folosita ca antiseptic si contra durerilor. Se mai stie ca opreste diareea reduce presiunea sanguina si sporeste secretia de insulina. !$oc """#

S%O&/ISOA&A (%innamomum ze.lanicum) (engl.%INNA(ON)

/&I$OIUL (/rifolium) (engl.%LO1E&)

/rifoiul este o iar'a de cimp cu gust astringent adaugata adesea in salate. /rifoiul rosu da un ceai placut la gust care calmeaza nervii si fortifica singele. Unele studii sugereaza ca trifoiul incetineste cresterile canceroase. !Pamint "# %uisoarele sunt mugurii uscati ai unui ar'ore de coasta. Sunt folosite pentru a atrage dragostea si 'anii si pentru protectie psi)ica. %)inezii le numeau Clim'i de pasariC iar europenii le denumeau Cgraunte din paradisC. %uisoarele se spune te a*uta sa penetrezi valul iluziei iar romanii le ardeau ca pe tamiie pentru a4i opri pe altii sa minta si sa 'irfeasca despre ei. %uisoarele erau folosite in Evul (ediu pentru a se com'ate ciuma si pentru a vindeca impotenta iar azi )er'alistii le prescriu ca un leac natural contra durerii si ca agent antiinflamator. !$oc """# %acao 4 aceasta pul'ere este o'tinuta din semintele uscate semifermentate ale ar'orelui de cacao. Semintele sunt uscate si pra*ite pentru a se o'tine ciocolata. (a.asii si aztecii credeau ca 'autura era de origine divina si o 'eau cu un deose'it respect. 2e fapt semintele ar'orelui de cacao erau atit de pretuite incit ma.asii le foloseau ca moneda de sc)im'. %iocolata ridica nivelul energiei emotionale si induce sentimente e+tatice de iu'ire prin stimularea c)a6rei Inimii. Aceasta credinta este la originea o'iceiului de a se darui cutii de ciocolata femeilor pentru a li se cistiga favorurile. &oscova este o saminta naturala a unui ar'ore care este pra*ita uscata si folosita ca un su'stitut al ciocolatei. &oscova mentine sanatatea si prote*eaza contra fortelor rele. !$oc ""# Nuca de cocos a fost folosita de mult timp in ritualuri de castitate si purificare si multe popoare din Pacific atirna nuci de cocos in casele lor pentru protectie. %onsumul miezului nucii de cocos se spune ca sporeste diversitatea si te desc)ide catre influentele spirituale pozitive. Laptele de cocos era dedicat zeitei grecesti a

%UISOA&ELE (Eugenia car.op).llata) (engl.%LO1ES)

%A%AO (/)eo'roma cacao) (engl.%O%OA)

NU%A 2E %O%OS (%ocos nucifera) (engl.%O%ONU/)

intelepciunii (Atena) ca si lui ,animede tinarul pa)arnic al zeilor. !Apa ""# %afeaua a fost 'auta ca tonic in tarile ara'e inca de prin anul H88 A2. 3autura adauga )ranei energie si acuitate mentala si previne supraalimentarea. In %onstantinopole cafeaua se credea ca ii face pe oameni atit de limpezi la minte incit cirmuitorii totalitari au interzis consumul ei si c)iar si in timpurile moderne cafenelele sunt asociate cu gindirea li'era si cu ginditorii radicali. !$oc """#

%A$EAUA (%offea ara'ica) (engl.%O$$EE)

10