Colorarea naturala a parului

Colorarea cu produse vegetale, care nu contin altceva decat plante, scoate in evidenta culoarea naturala a parului, care devine mai puternic, mai suplu si mai luminos. Iata care sunt atuurile si limitele acestui colorant tratament. Cui nu ii place sa-si treaca degetele prin par si sa il simta sanatos si plin de vitalitate?! Insa stii pentru ce fel de colorare sa optezi astfel incat rezultatul sa te incante de fiecare data? Un lucru este sigur: colorarea vegetala este mai aproape de ceea ce inseamna natural. Spre deosebire de colorarea chimica, care slabeste firul de par, cea vegetala il intareste si ii da volum, luminozitate si forma. Conditia este sa nu te astepti la transformari radicale, ci sa apreciezi rezultatele naturale, modificarile progresive si delicate.
Cum functioneaza?

Colorarea vegetala are la baza colorantii naturali din plantele din care s-au extras tincturi. Ele sunt utilizate dintotdeauna la vopsitul tesaturilor: henna, roibos, afina, sfecla, nuca galica, reventul (care contine nu mai putin de 18 coloranti diferiti !), cafeaua Nuantele cafeniu-inchis sunt combinate cu extracte de nuca, cicoare, santal si de castan, pentru a obtine nuante mai intense si mai stralucitoare. Nuantele blonde pot fi imbogatite cu extracte de musetel german, de albastrea, revent, albastrita si de captalan alb. Nuantele roscate, cu extracte de tei, hibiscus, cimsir si crusin
Punctele forte

Colorarea vegetala imbraca firul de par intr-un invelis protector. Pigmentii plantei se fixeaza doar pe straturile exterioare ale fibrelor capilare, lasand sa se intrevada culoarea de baza. Avand in vedere ca acest colorant nu patrunde in interiorul firului de par (spre deosebire de cel chimic), el se estompeaza progresiv, fara a lasa urme vizibile de genul radacini mult prea contrastante. Asadar, dupa cateva spalari, culoarea ta naturala reapare. Deoarece nu contine substante chimice, colorantul vegetal respecta ecosistemul parului. Nu il oxideaza (nu contine apa oxigenata, care deschide culoarea), nu ii modifica structura chimica si ramane la suprafata fibrei. Substantele vegetale de colorare sunt foarte bine tolerate de pielea capului, iar riscurile de sensibilitate si de reactii alergice (eczeme, mancarimi, inrosiri) aproape ca nu exista. Persoanele cu par foarte fragil sau deteriorat sau care au trecut printr-un tratament de chimioterapie pot apela fara grija la un astfel de colorant.

Desi exista pareri care sustin contrariul, aceasta modalitate de colorare naturala a parului este relativ rezistenta in timp. Culoarea se pastreaza bine, chiar si dupa un sejur la mare si se patineaza intr-un mod placut. Rezultatul nu este niciodata uniform, dar intotdeauna e luminos: culoarea naturala nu numai ca protejeaza fibra naturala, dar ii permite acesteia sa reflecte mai bine lumina. Parul devine, de asemenea, mai puternic, mai suplu si mai fin la atingere. Asadar, in acest caz, se poate vorbi fara exagerare de un colorant tratament.
Limitele pigmentilor naturali

Colorantul vegetal nu iti permite sa obtii exact culoarea pe care o doresti, chiar daca mergi la un salon. De asemenea, nu poate deschide nuanta parului acest lucru este imposibil fara oxidant. Folosit acasa, el nu acopera in totalitate firele albe, ci le estompeaza. Stilistii te pot ajuta insa sa ajungi la rezultate mai bune. De asemenea, este putin mai dificil de folosit, timpul de expunere in cazul acestui colorant fiind mai lung. Un alt mic inconvenient este legat de faptul ca lasa urme: in saptamana de dupa colorare, e posibil sa gasesti urme de pigmenti vegetali pe perna sau pe prosop, urme ce dispar la spalare. Culoarea mai curge la primele spalari ale parului, dar asta se intampla in cazul multor coloranti pentru par.
Henna, cel mai cunoscut colorant natural

Cea mai cunoscuta si utilizata dintre plantele tinctoriale este un arbust : henna. Frunzele sale, odata uscate, sunt transformate intr-o pudra. Dizolvata in apa calda, aceasta pudra devine o pasta, care se aplica, in cataplasma, pe par. In India, henna se afla la loc de cinste intre cosmeticele naturale: femeile o folosesc pentru a-si vopsi parul si, ocazional, mainile si buzele. Henna naturala da parului in nuante inchise o culoare acajou stralucitoare, in timp ce parului deschis la culoare ii confera o tonalitate portocalie, mult mai putin atractiva. E bine sa eviti henna cu timp de expunere redus (contine pigmenti de sinteza); la fel, si henna inchisa, la care s-a adaugat si plumb, care este toxic. Atentie: parul colorat cu henna nu poate fi colorat apoi cu produse pe baza de oxidanti (exista riscul de ardere) si nici nu suporta un permanent (reactia chimica nu se va produce). Henna, care este si un excelent fixativ, se regaseste in numerosi coloranti vegetali sub numele de Lawsonia inermis (Henna). Henna se tine pe par intre patru si opt ore, in functie de cat de intensa doresti sa fie culoarea obtinuta astfel. Insa este mai putin eficienta in acoperirea firelor albe (depigmentate). Alege natura autentica Numerosi coloranti care se proclama pe baza de extracte vegetale utilizeaza totusi pigmenti chimici si apa oxigenata (daca exista doua produse care trebuie combinate, amestecul necesita oxidanti).

Cum sa-ti colorezi parul acasa

Fa o pauza. Daca ai avut permanent sau ai abuzat de colorantii chimici, cel putin sase luni pentru a detoxifia parul. Foloseste un sampon colorant pe baza de argila. Testeaza culoarea. Incearc-o pe o suvita. Acest test iti va indica si timpul ideal de expunere. La fel ca si in cazul oricarei colorari, protejeaza-te. Aplica o crema grasa pe conturul fetei si foloseste o bentita de bumbac. Pune-ti un prosop pe umeri si foloseste manusi de plastic. Foloseste o pensula pentru a aplica pasta de colorant (pe parul ud sau uscat, proaspat spalat sau nu, nu exisa restrictii). Nu utiliza inainte de aplicare nici balsam, nici tratament capilar culoarea va prinde mai putin. Lasa colorantul sa actioneze intre 30 de minute si doua ore, in functie de rezultatele pe care le astepti si de specificul parului tau (timpul de expunere este mai lung pentru parul inchis sau pentru parul des). Petele de pe piele se curata cu vata imbibata cu apa si sampon sau putin ulei vegetal. Limpezeste pana ce apa ramane curata. Nu utiliza sampon in urmatoarele 12 ore.

Colorani pentru pr
Colorantii pentru par se impart in IV grupe esntiale:

Gr. I Decolorarea parului Gr. II Coloranti chimici Gr. IIIColoranti fizici de nuanta Gr. IV Coloranti naturali

I. Principiul decolorari parului consta n a reduce sau a distruge materia coloranta

(pigmentul) continuta n stratul pigmental al parului. In compozitia pentru decolortarea parului intra: cezorcina, hidrohinor, perghidrol, peroxid de hidrogen, amoniu, amoniac,soda de mincare. 1.apa oxigenata - care este un lichid incolor, fara miros si se obtine prin amestecarea perhidrolului cu apa distilata n proportie variabila, obtinnd o concentratie mai mare sau mai mica. 2.pudra decoloranta - este un produs chimic, ce se amesteca cu apa oxigenata, cu concentratie de 6% (20 volume) si 9% (30 volume). Pentru a nu dauna parului nu trebuie niciodata ca acesta sa decoloreze prea puternic. Se pot executa grade diferite de decolorare, care tin seama de caracteristicile parului. Se cunosc trei cazuri de decolorare a parului:

decolorarea parului cu o nuanta (o decolorare usoara) decolorarea parului cu doua nuante (se produce o decolorare accentuata) decolorarea parului cu 3 nuante (se produce o decolorare puternica)

II.

Colorantii chimici pot fi in forma de gel si crema, in componenta lor intra: amoniu,amoniacu,carbonat de amoniu,lanolina,uleiuri,sub.pentru corectarea nuantei, substante pentru mentinerea culorii pe par.

III.

Colorantii fizici de nuanta sunt colorantii care dau nuanta parului ,si il vopsesc pe o perioada mai mica. Din aceasta grupa face parte : tonicul,emulsia colorata, sampon cu nuanta, rimel colorant pentru suvite, lac de par cu nuanta.

IV. Colorantii naturali

Varianta naturala a nuantatorului, un produs vegetal provenit din frunzele pulverizate ale copacului de Henna , care, dupa aplicare, confera parului diverse nuante, in functie de tipul ales. Culoarea originala este cea de roscat, dar, de-a lungul timpului, au fost dezvoltate mai multe nuante prin adaugarea diferitelor plante. Se crede ca provine din Turcia, conform unor surse, sau din India. In prezent se gaseste si la noi, ca produs importat prin intermediul anumitor firme de cosmetice. Conform experientei personale sustinuta si de alte opinii, henna adusa din tari precum India, Turcia, Egipt...adica direct de la sursa - sunt recomandate cu toata caldura! Henna fiind naturala, nu afecteaza parul asa cum alti nuantatori sau vopsele de par o fac. Ba mai mult, este cunoscuta pentru efectele remarcabile pe care le are asupra podoabei capilare: hraneste parul, ii confera stralucire, indeparteaza matreata, ajuta la regenerare. Are proprietati antibacteriene si antifungice. Poate fi folosita cu incredere si de catre femeile gravide. 1. Primul pas este sa testati viitoarea culoare - cel mai lipsit de risc test este acela in care atunci cand va curatati peria de par, in loc sa aruncati firele cazute, le strangeti intr-un smoc pe care il bagati in hena pasta (obtinuta din pulbere de henna pe care ati adaugat apa fierbinte). Amestecati bine parul in pasta, apoi lasati cateva ore sa actioneze. Spalati-l bine, lasati-l sa se usuce si asteptati 2 sau 3 zile. Prin comparatie cu un smoc proaspat strans de pe perie veti putea decide daca va place sau nu rezultatul.

Teoria culorilor
Teoriile moderne ale culorii pleaca de la observatia lui Sir Isaac Newton ca lumina alba contine toate culorile vizibile (rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet). Newton a studiat frecventele luminii, spectrul solar, proprietatile culorilor si felul in care ochiul le percepe. Lumina este o radiatie sub forma de unde electromagnetice care fac posibila vederea atat pentru om cat si pentru celelalte fiinte. Radiatiile electromagnetice pot fi clasificate in functie de frecventa lor. Ochiul uman este sensibil la o banda ingusta din totalitatea frecventelor luminoase (intre 360 si 780 nm, unde 1 nm = 0.000001 mm). Lumina cu o frecventa inalta (400 pe scala nanometrica) ne apare violet in timp ce lumina cu o frecventa joasa (aproximativ 700 nm) ne apare ca fiind rosie. Frecventele intermediare corespund celorlalte culori spectrale. Culorile suprafetelor, asa cum le percepem noi, sunt de fapt capacitatea respectivelor suprafete de a absorbi anumite unde luminoase si de a le reflecta pe celelalte. Masuram culorile dupa caracterul in sine, valoare (luminozitate) si intensitate (saturatie). In functie de componenta calorica pe care o au, culorile se impart in calde si reci. Aceasta componenta a fost studiata in relatie cu efectul pe care il au culorile asupra psihicului uman. Astfel, s-a observat ca albastrul da o senzatie de racoare in timp ce galbenul si oranjul una de caldura. In functie de proprietatile culorilor pot fi create scheme armonice.