COSTUMUL M ANTICHITATE (EGIPTUL ANTIC)

Condiii de dezvoltare. Clima cald a Egiptului nu cerea nvelirea corpului, dar costumul
oglindea diferenele sociale din imperiul sclavagist dintre clasele stpnitoare i mulimea
sclavilor .
Ti!l !"an ideal. Armonia cosmic, echilibrul suprem erau ntrupate n figura zeului
faraon, avnd ca principale caliti! proporii perfecte, inut solemn, e"presie de linite,
netulburat de pasiuni pmnteti
CA#ACTE#E GENE#ALE ALE COSTUMULUI
#mbrcmintea strns pe corp punea n valoare silueta elegant. $emintele modelau
corpul n volume mari, simple, stilizate cu linii drepte i curbe. Coloritul era franc, avnd ca fundal
albul pnzei nviorat de pete vii, contrastante, de verde, albastru, crmiziu. %aterialele folosite
erau esturile din fibre vegetale &in', lna fiind considerat impur.
COSTUMUL $%#$%TESC
& Pe 'a( prul negru cre, era tuns scurt, ceva mai lung la
spate. Aristocraii purtau peruci lungi din pr sau fibre vegetale,
uneori colorat n rou, albastru etc. (arba era ras, dar la
ceremonii purtau barb fals, tronconic. )araonul se distingea
prin basmaua &*laft' de pnz vrgat sau mitrformat din
coroan alb sau roie. +ivinitatea faraonului i a familiei sale era
dat de simboluri cum ar fi cobra, soarele, oimul ataate la o
diadem orizontal,
Pe tr!, un tergar nnodat peste ale &enti' era piesa de
baz, era vestimentaia obinuit a sclavilor sau a aristocrailor
n lupte sau vntoare. Avea forme variate de pantalon scurt sau
fustanel, putnd fi din pnz
dreapt ntins, drapat sau
plisat, apretat cu ap de orez i
uscat la soare. Era susinut n
talie de un cordon!
din pnz , marcat cu numele
stpnului scris cu hieroglife
pentru sclavi,
din piele pentru aristocrai, cu
plci din material emailat.
-ulerulpelerin esut sau brodat, cu aplicaii de metal, email sau
pietre semipreioase, se purta doar cu enti sau peste rob.
Cmaa, o tunic necroit rscroit rotund la gt, cu li n fa.
.oba era alctuit la fel, dar dintrun dreptunghi ct de dou ori nlimea omului. /ucrat din
pnz groas, opac sau fin, transparent, dreapt sau plisat, se purta cusut sau liber pe
pri, cu sau fr cordon, dar mereu cu amploarea strns n fa.
1
Ca accesorii, principalele podoabe erau pectoralul, brri i inele cu forme geometrice, din aur
cu email i pietre semipreioase. 0reoii aveau ca semn distinctiv o piele de leopard pe umr.
& n i'ioare, faraonii sau preoii purtau sandale mpletite din fibre vegetale, cu vrf scurt i
ridicat, mpodobite uneori cu aur i email, pe cnd sclavii umblau desculi.
COSTUMUL )EMININ
& Pe 'a, machia1ul scotea n relief formele mari ale chipului, ochii
conturai cu negru i cu umbre verzi pe ploape, gura crnoas.
0rul era tuns scurt sau lung pn la umeri, perucile mai bogate ca
cele masculine. 2 panglic sau diadem legat orizontal, rigid,
nnodat la spate, avea prinse pe frunte cobra sau o floare de
lotus. 3n con aezat pe cretet coninea o unsoare care se topea
ncet. 4oia faraonului purta coroana de pene a zeiei 5sis, o
pasre aezat pe cretet, cu aripile deschise i coborte sau o
mitr rigid ca, de e"emplu, 6ofretete.
& Pe tr!, fusta, avnd aceeai larg ntrebuinare i acelai rol ca
i entiul, era din estur dreapt, nfurat n 1urul trupului
pn sub sni, strns fie de un nur trasat prin tivul de sus, sau
de un cordon, fie inut de una sau dou bretele. Era completat
deseori de gulerul rotund, lat, ca o cap.
.oba, alul, podoabele i sandalele erau la fel cu cele brbteti.


E*OLU+IA COSTUMULUI
#n imperiul vechi memfit,in perioada marilor piramide, costumul era sobru, triunghiul
regulat stnd la baza structurii compoziionale.
#n imperiul mi1lociu, costumul sa complicat suprapunnduse mai multe straturi.
#n imperiul nou, mai ales n epoca lui Amenofis al 5$lea, rafinamentul ntregii culturi s
a e"primat i n costum, tipul ideal de frumusee sa schimbat n favoarea unei siluete fragile,
gtul lung, subire, umerii curbai. 7esturile subiri ale vemintelor erau plisate, apoi drapate
savant, cu o cap peste tunic.
2
/a sfritul imperiului nou, odat cu pierderea libertii i cu decana artistic, a
pierit i originalitatea costumului, invadat de forme strine, fran1uri i culori stridente etc., dup
care Egiptul, devenind provincie roman, a adoptat n parte vestimentaia cuceritorilor.
COSTUMUL IN SECOLUL AL XVII-LEA
Costumul in stil Baroc
Idealul de frumusete era cel al unei finite superioare prin hardivin, distante, inaccesibile.
Sculptural, nobilimea se distingea prin marimea nefireasca a siluetei realizata prin costum-bonete
inaltate, fuste pe sarma, etc.), a carui incomoditate proclama privilegiul de a nu munci.
Pictural, costumul nobiliar se distingea prin culori rafinate ca si prin materiale bogate, tesaturi cu
fir, dantele si bijuterii.
spectul cel mai somptuos era atins de tinuta feminine de curte spaniola. In picturile vremii infantile
par coplesite de carapacea imensa a perucilor si rochiilor rigide in forma de clopot, din matasuri si
catifele scumpe.
Si la celelalte curti europene se imbracau costume de tip spaniol de o bogatie imensa, brodate cu
perle si pietre pretioase.
Costumul barbatesc a suferit insa in mare masura influenta modei burgheze olandeze.
Costumul burghez olandez
disparut aspectul de carapace al imbracamintei spaniole, hainele revenind la proportii naturale.
Sculptural, costumul punea in valoare volume puternice, de butoias, linia determinanta fiind curba
larga inlocuind linia dreapta, rigida, formele geometrice, seci, triunghiulare ale costumului spaniol.
Pictural, coloritul era ceva mai viu si mai variat si asezat in pete mari.
!ipul de frumusete preferat era cel al femeii voinice, pline. Costumul punea in valoare virtutile
gospodinei prin atributele caracteristice" boneta strangand parul,esarfa-pelerinaacoperind decolteul,
sortul indicand activitatea domestica.
Pe cap, parul de culoare intunecata, era tras spre spate, aplatizat pe crestet, lasand fruntea degajata
si adunat la spate in coc ridicat, cazand liber doar pe lateral.
Camasa era vizibila la guler si mansete, gulerul era fie barbatesc, cu sau din dantela, fie ca o pelerina
plata din panza transparenta..
3
#ochia avea manecile importante, umflate, cu umarul cazut,cu slituri, deseori stranse la cot cu do$ua
panglici, fo formand doua baloane si cu mansete e%punand incheietura mainii.
&usta cade aliber pe mai multe jupoane disparand scheletul de sarma.Peste fusta de dedesupt era
imbracata o a doua cu poale deschise ca o tunica. 'landa a lansat moda jachetei scurte pentru purtat
in casa, de dimineata, la lucru, din catifea sau matase marginita cu blana.
In picioare se purtau pantofi in genul celor barbatesti.
Bijuteriile erau mari, de forme regulate, de preferinta siruri de perle la gat si in par.
Costumul in stilul clasic francez
Burghezia franceza si-a impus punctual de vedere in structura rationala a costumului, ca si a
aintregii culturi. (ai cu seama hainele barbatesti au evoluat catre forme mai sobre si mai
confortabile.
Supradimensionarea volumelor, pentru a face persoana vizibila in spatiile immense ale salilor, era
obtinuta prin peruca leonine, tocurile pantofilor, mansetele voluminoase, marcand gesturi largi-cu
mana eventual sprijinita de baston. )leganta liniilor usor curbate ale siluetei era realizata prin
croiala. Culori dominante erau rosul si auriul, vesmintele dobandind stralucire prin tesaturile
lucioase, matase si fir.
(aterialele folosite areu catifeaua si dantela in mop special.
Pe cap, pe cand fata era rasa, abundenta parului era sugerata la barbate, de peruca enorma, leonine,
din par de om sau de cal, uneori mai lunga pe umarul stang. In casa era inlocuitra cu un turban sau
cu o boneta de noapte. Palaria tare avea borul indoit, formand tricorn si era impodobita cu pana
mica de strut.
Camasa era vizibila la guler si la mansete, cu dantela. Spre a nu fi acoperit de peruca, gulerul a fost
adunat spre fata, devenind jabou, incretit vertical si prins cu o funda si o bijuterie. Cravata a aparut
la sfarsitul secolului al *+II lea.
In ceea ce priveste costumul de dama, caracteristica era silueta alungita data de coafura montanta,
tocuri,trena, talia sustinuta de corsetul rigid, manecile trei sferturi. titudinea obisnuita era usor
aplecata inainte, ca intr-un inceput de plecaciune.
Pe cap, parul era ondulat in bucle, unele ridicate pe crestet, altele, lasate sa atarne.C aracteristic era
un pliseu din panza si dantela apretata asezat vertical pe crestet, prins de boneta. Camasa se vedea
marginind decolteul. Corsetul strangea doar talia, decolteul era oval, manecile trei sferturi, fusta in
doua straturi, deseori cu volane orizontale deschise in fata, lasand sa se vada fusta de dedesupt sau
ridicate bufant accentuand soldurile.
Pantofii aveau tocul ceva mai inalt decat al celor barbatesti.ccesoriile erau aceleasi" gulerul si
mansonul de blana, manusile si bastonul pentru plimbare, bijuteriile masive.
disparut aspectul de carapace al imbracamintei spaniole, hainele revenind la proportii naturale.
Sculptural, costumul punea in valoare volume puternice, de butoias, linia determinanta fiind curba
larga inlocuind linia dreapta., rigida, formele geometrice,seci, triunghiulare ale costumului spaniol.
4
Pictural, coloritul era ceva mai viu si mai variat si asezat in pete mari.
!ipul de frumusete preferat era cel al femeii voinice, pline.Costumul punea in valoare virtutile
gospodinei prin atributele caracteristice" boneta strangand parul,esarfa-pelerinaacoperind decolteul,
sortul indicand activitatea domestica.
Pe cap, parul de culoare intunecata, era tras spre spate, aplatizat pe crestet, lasand fruntea degajata
si adunat la spate in coc ridicat, cazand liber doar pe lateral.
Camasa era vizibila la guler si mansete,gulerul era fie barbatesc, cu sau din dantela, fie ca o pelerina
plata din panza transparenta..
#ochia avea manecile importante, umflate, cu umarul cazut,cu slituri, deseori stranse la cot cu doua
panglici, fo formand doua baloane si cu mansete e%punand incheietura mainii.
&usta cade aliber pe mai multe jupoane disparand scheletul de sarma.Peste fusta de dedesupt era
imbracata o a doua cu poale deschise ca o tunica. 'landa a lansat moda jachetei scurte pentru purtat
in casa, de dimineata, la lucru, din catifea sau matase marginita cu blana.
In picioare se purtau pantofi in genul celor barbatesti.
Bijuteriile erau mari, de forme regulate, de preferinta siruri de perle la gat si in par.
COSTUMUL IN SECOLELE ,*&,*II
Co-t!"!l in eo'a #ena-terii
Italia . -e'ol!l al ,* lea
Clima mediteraneana, mai blanda a favorizat reducerea numarului si grosimii vesmintelor.
4culptural, trupul parea mai masi, amplificat prin faldurile mantiilor drapate, renuntandu
se treptat la colturile ascutite.
0e cap, spre deosebire de obiceiul de peste Alpi de a acoperi complet capul, in 5talia
parul era vizibil, pus in valoare prin coafuri complicate, cu cozi rasucite, panglici, retele
cu perle, etc./inia generala a modei era respectata prin epilarea fruntii si a aprancenelor
si dega1area gatului subtire, prelungit de decolteul ascutit la spate.
0e trup,, camasa era uneori vizibila la gat si la fentele manecilor rochiei, demontabile,
legate cu sireturi de corsa1.
0antofii urmau evolutia generala catre varfuri mai putin ascutite.
5
(i1uteriile evoluau si ele catre compozitii mai ampl, massive&mai ales in medalioane
suspendate sau brose', fiind din ce in ce mai mult preferate perlele, a acaror forma
sferica perfect regulata avea sa devina idealul stilului artistic din epoca urmatoare
.enasterii italiene.
Italia& -e'ol!l al ,*I lea
Arta .enasterii a reflectat in imagini idealurile urbanismului. 2rasenimea libera, bogata
datorita manufacturilor si comertului, isi impusese inca din secolul al 8$ lea conceptia de
spre lume, gusturile si aspiratiile.5dealul uman de frumusete reflecta vitalitate, vigoarea
trupuli si forta gandirii creatorare prin supradimensionarea siluetei gnerale si prin
efectul de bloc masiv dat de vesmintele ample.
5n costumul feminine puteam intalni unele piese masculuine ca bereta sau pantofii dar
aspectul general era deosebit de feminine.
0e cap, parul bogat, lasat uneori pe umeri, alteori prins intro plasa, accentuand
masivitatea siluetei mascand gatul, era decolorat blond venetian sau roscat.9urbanul
accentua sfericitatea capului.(ereta cu medalii si perle putea fi purtata orizontal sau
aplecata pe spate, incadrand fata circular.
0e trup, camasa se vedea la decolteu, incretita, ca si la umeri sau prin fentele
manecilor..ochia era taiata in talie la loc normal, cu corsa1ul pe corp,cu decolteu oval sau
patrat. +e obicei redusa la un singur strat, sugera doua straturi prin manecile de
montabile din materiae si in culori contrstante, prinse la umeri cu siret.)usta lunga era
incretita fara pliur, sustinuta de pantaloni bufanti lungi pana la genunchi.
5n picioare se purtau pantofi cu talpa groasa, pentru a evita noroiul si pentru a contribui
la supradimensionarea staturii. Costumul era impodobit cu bi1uterii mari, grele, de forme
regulate, mai ales siraguri de perle, si completat de accesorii ca blana libera la gat,
manusile, evantaiul de pene si batista, pe atunci o noutate. %asca, cu buton tinut in dinti,
apara de razele soarelui si de priviri indiscrete.
Co-t!"!l /er"an in eo'a #e0or"ei (-e'ol!l al ,*I lea)
)emeia ideala era gospodina, mama de familie, avand attribute vestimentare
caracteristice boneta in forma de scufita, strangand parul, decolteul decentacoperit de
un gulerpelerina,&numit -oler sau :oller', sortul indicand activitatea mena1era ca si
cheile camarilor atarnate la brau.
6
%ai de parte de centrele modei, si mai saraca, taranimea a pastrat o vreme mai
indelungataformele si croielile deceniilor trecute, hainele scurte, pe corp, si ciorapi
pantofipantaloni.$echea opinca inalta pana la glezne,cu no1ite legate de picior a1unsese
simbolul luptei pentru libertate a taranilor.
Co-t!"!l -aniol in eo'a Contrare0or"ei
%enit sa faca vizibile deosebirile de rang social, costumul de curte spaniol continua de
fapt traditia modei cavaleresti burgunde, plina de fast, dar cu puternice accente de
severitate si gravitate.
Costumul era conceput ca o carapace aproape la fel de rigida ca o armura, cuprinzand
chiar placi, sarme si fire metalice si determinand o tinuta solemna, infle"ibila.
4culptural, trupul era stilizat in forme geometrice plate, indeosebi trunghiulare.
0ictural, gama cromatica era redusa la lumina si umbra, alb , negru, aur..
5n cazul costumului feminine, trupul era stilizat in forme geometrice rigide&ca format din
doua triunghiuri', vesmintele ascunzand linille corpului si stergand orice feminitate.
0e cap, parul era strans si ridicat,sustinut uneori cu sirme, acoperit cu o toca mica.
0e corp, corsetul, cu oase de peste sau lamele metalice, strangea talia. Camasa nu se
vedea, decolteul nefiind permisiar gulerul si mansetele erau rigide, apretate si plisate.
.ochia avea corsa1ul stramt inchis pana la gat, cu talia in unghi si umerii vatuiti.
)usta era sustinuta la inceput de un 1upon din panzatara, cu par de cal, apoi de cercuri de
lemn sau metal.%antoul larg, fara talie,avea maneci scurte, bufante sau lungi despicate.
0icioarele nu era voie sa fie vazute.Cand doamna se aseza, le ascundea intro cuta
orizontala prevazuta in dublura fustei.
(i1uteriile erau fi"ate pe rochie, ca nasturi, colane,etc, pe degete se purtau inelemari,
iar batista era de dantela.
Co-t!"!l 0ran'ez in eo'a #ena-terii(-e'ol!l al ,*I lea)
Costumatia curtii franceze trada oscilatia acesteia intre reprezentarea rangurilor inalte
prin costumul de tip spaniol aristocratic si e"primarea libera a vitalitatii su gerata de
moda italiana a .enasterii.
4culptural, trupul era modelat ca si in 5talia, in volume largi, regulate, cu contur rotun1it,
gratios,dar si cu suprafete rigide sustinute ca in 4pania de corset si sarme.
0ictural,costumele erau ceva mai colorate decat in 4pania, cu tonuri deschise, de floare.
7
%aterialele folosite erau de obicei matasuri si catifele italiene.
)at a femeilor avea forma de inima, conturata de rulourile parului imbinate in unghi pe
frunte sau de scufia mulata in acelasi fel. Amaiscarea era reluata de gulerul inalt,
apretat, ridicat la spateinn 1urul decolteuluisi apoi de fust sustinuta pe solduri de un cerc
de sarma in forma de roata.
Co-t!"!l in An/lia -e'ol!l!i al ,*I lea
0rospera si puternica,Anglia sa impus mai ales catre sfarsitul secolului in vremea reginei
Elisabeta, pe plan politic prin victoriile asupra 4paniei si stralucind in domeniul literar
prin opera lui 4ha*espeare.
Acceptand moda europeana in forma ei curteana, a interpretaii franceze, aristocratia
engleza punea mai putin pr;t pe armonia formelor, a1ungand la disproportii si
supradimensionari.
5n costumul masculin pantalonii erau atat de bufanti incat au trebuit largite fotoliile in
0arlament, iar in costumul feminin gulerul de dantela scrobita era enorm ca si fusta pe
schelet in forma de roata.9alia in unghi era alungita nefiresc, facand sa apara picioarele
scurte &in cazul portretelor reginei Elisabeta acest efect ar putea fi dat de pozitia ei, de
fapt asezata pe un scaun inalt, ascuns sub fusta, dar parand in picioare si obigand astfel
pe curteni la aceeasi tinuta'.
5n locul catifelelor si matasurilor italiene sau spaniole, cu motive tesute, in Anglia se
foloseau pentru rochii, haine, bonete sau manusi, broderii de mana cu motive figurative,
flori pasari, presarate fara simetrie sau repetitie.
Co-t!"!l ro"ane-' in Ev!l Medi! -i #ena-tere
Constituire 9arii .omanesti si a %oldovei ca state independente& la inceputul si mi1locul
secolului al 85$ lea', a oferit cadrul unei costumatii in ritmul celei europene
contemporane.
Costumatia populara ca si cea curteana se caracterizeaza prin armonie, lipsa de
ostentatie, fara supradimensionarile pe verticala urmarite de aristocratia apuseana &prin
alungirea e"agerata a bonetelor, trenelor sau varfurilor pantofilor' si fara amplificarile
de volume realizate prin vatuiri sau suprapuneri de straturi.
4culpural, costumele, fie ele inspirate de modele rasarite bizantine fie de cele apusene
gotice sau renascentiste, se asterneau pe trup in suprafete netede, linistite.
0ictural, acordurile cromaticeerau restranse la cateva culori de obicei calde &galben,
rosu' plus alb si negru. Compozitia era bazata pe un ritm regulat, decorul alternand cu
pauze.
8
%aterialele pentru vesmintele de curte erau matasuri si catifele scumpe italiene sau
turcesti, ca si stofe flamande, germane, cehe, blanuri muscovite sau unguresti, pe cand
poporul de rand isi producea in casa panzeturile sau stofele necesare.5n croiala,
structura era evidentiata in toate cazurile, cusaturile fiind subliniate prin tivuri sau
broderii.
3n costum de o deosebita originalitate si frumusete era cel al doamnelor din 9ara
.omaneasca in secolul al 8$5 lea cum era cel al +espinei %ilita si cel al fiicei sale
.u"andra in picturile bisericii Episcopale de la Curte de Arges! pe cap peste perul prins
in plasa din fir de aur sau acoperit de un val,era asezata coroana bogata, de care atarnau
lungi pandelocuri cu ciucuri de aur si pietre pretioase.0e trup, camasa de matase lasa sa
se vada doar gulerul mi, acoperita de o bluza brodata in patrate pe piept si cu rauri pe
manecile foarte largi, stranse in mansete.Corsa1ul rochiei era ca un pieptar fara maneci.
)usta din tesatura de lana plisata, din doua latimi de razboi, a1ungea pana la pamant.
0e umeri, caftanul din matase sau catifea,imblanit,cu maneci lungi, despicate, avea multi
nasturi in fata si la fentele manecilor.
COSTUMUL IN SECOLUL AL ,*II LEA
Co-t!"!l in -til $aro'
5dealul de frumusete era cel al unei finite superioare prin hardivin, distante, inaccesibile.
4culptural, nobilimea se distingea prin marimea nefireasca a siluetei realizata prin
costumbonete inaltate , fuste pe sarma, etc.'. a carui incomoditate proclama privilegiul
de a nu munci.
0ictural, costumul nobiliar se distingea prin culori rafinate ca si prin materiale bogate,
tesaturi cu fir, dantele si bi1uterii
Aspectul cel mai somptuos era atins de tinuta feminine de curte spaniola.5n picturile
vremii infantile par coplesite de carapacea imensa a perucilor si rochiilor rigide in forma
de clopot, din matasuri si catifele scumpe.
4i la celelalte curti europene se imbracau costume de tip spaniol de o bogatie imensa,
brodate cu perle si pietre pretioase.
Costumul barbatesc a suferit insa in mare masura influenta modei burgheze olandeze.
9
Co-t!"!l 1!r/2ez olandez
A disparut aspectul de carapace al imbracamintei spaniole, hainele revenind la proportii
naturale.4culptural, costumul punea in valoare volume puternice, de butoias, linia
determinanta fiind curba larga inlocuind linia dreapta., rigida, formele geometrice,seci,
triunghiulare ale costumului spaniol.
0ictural, coloritul era ceva mai viu si mai variat si asezat in pete mari.
9ipul de frumusete preferat era cel al femeii voinice, pline.Costumul punea in valoare
virtutile gospodinei prin atributele caracteristice! boneta strangand parul,esarfa
pelerinaacoperind decolteul, sortul indicand activitatea domestica.
0e cap, parul de culoare intunecata, era tras spre spate, aplatizat pe crestet, lasand
fruntea dega1ata si adunat la spate in coc ridicat, cazand liber doar pe lateral.
Camasa era vizibila la guler si mansete,gulerul era fie barbatesc, cu sau din dantela, fie
ca o pelerina plata din panza transparenta..
.ochia avea manecile importante, umflate, cu umarul cazut,cu slituri, deseori stranse la
cot cu do<ua panglici, fo formand doua baloane si cu mansete e"punand incheietura
mainii.
)usta cade aliber pe mai multe 1upoane disparand scheletul de sarma.0este fusta de
dedesupt era imbracata o a doua cu poale deschise ca o tunica. 2landa a lansat moda
1achetei scurte pentru purtat in casa, de dimineata, la lucru, din catifea sau matase
marginita cu blana.
5n picioare se purtau pantofi in genul celor barbatesti.
(i1uteriile erau mari, de forme regulate, de preferinta siruri de perle la gat si in par.
Co-t!"!l in -til!l 'la--i' 0ran'ez
(urghezia franceza sia impus punctual de vedere in structura rationala a costumului, ca
si a aintregii culturi. %ai cu seama hainele barbatesti au evoluat catre forme mai sobre si
mai confortabile.
4upradimensionarea volumelor, pentru a face persoana vizibila in spatiile immense ale
salilor, era obtinuta prin peruca leonine, tocurile pantofilor, mansetele voluminoase,
marcand gesturi largicu mana eventual spri1inita de baston.Eleganta liniilor usor curbate
10
ale siluetei era realizata prin croiala.Culori dominante erau rosul si auriul, vesmintele
dobandind stralucire prin tesaturile lucioase, matase si fir.
%aterialele folosite areu catifeaua si dantela in mop special.
0e cap, pe cand fata era rasa, abundenta parului era sugerata la barbate, de peruca
enorma, leonine, din par de om sau de cal, uneori mai lunga pe umarul stang. 5n casa era
inlocuitra cu un turban sau cu o boneta de noapte. 0alaria tare avea borul indoit, formand
tricorn si era impodobita cu pana mica de strut.
Camasa era vizibila la guler si la mansete, cu dantela.4pre a nu fi acoperit de peruca,
gulerul a fost adunat spre fata, devenind 1abou, incretit vertical si prins cu o funda si o
bi1uterie.Cravata a aparut la sfarsitul secolului al 8$55 lea.
5n ceea ce priveste costumul de dama, caracteristica era silueta alungita data de coafura
montanta, tocuri,trena, talia sustinuta de corsetul rigid, manecile trei
sferturi.Atitudinea obisnuita era usor aplecata inainte, ca intrun inceput de plecaciune.
0e cap, parul era ondulat in bucle, unele ridicate pe crestet, altele, lasate sa
atarne.Caracteristic era un pliseu din panza si dantela apretata asezat vertical pe
crestet, prins de boneta.Camasa se vedea marginind decolteul. Corsetul strangea doar
talia,, decolteul era oval, manecile trei sferturi, fusta in doua straturi, deseori cu volane
orizontale deschise in fata, lasand sa se vada fusta de dedesupt sau ridicate bufant
accentuand soldurile.
0antofii aveau tocul ceva mai inalt decat al celor barbatesti.Accesoriile erau aceleasi!
gulerul si mansonul de blana, manusile si bastonul pentru plimbare,bi1uteriile masive.
11