Îmbrăcăminte tradițională românească

Costumul tradițional - valoare etnică și patrimonială

Costumul tradiţional este un certificat de înaltă iscusinţă şi pricepere, este un
etalon de frumuseţe, care posedă un limbaj de comunicare a unor tradiţii
străvechi, o mărturie vie a unui proces de creaţie în masă.
Pe timpuri nu era acceptată copierea motivelor ornamentale de pe costumul
altei persoane şi nici înstrăinarea de la tradiţiile comunitare. Fiecare fată
trebuia să-şi creeze propriul costum de sărbătoare, lăsând pe el amprenta
tradiţiilor locale şi viziunii sale estetice. Costumul trebuie să corespundă firii
omului, să armonizeze cu ţinuta lui, cu culoarea ochilor şi a părului, vârsta şi
locul lui în societate.
Costumul fiecăruia prezenta o valoare unică şi irepetabilă. Pentru perioada
trecutului aproape că nu găsim două costume identice, fiecare având unul sau
câteva costume, care se deosebeau de altele parţial prin desen şi culoare,
proporţii. Acelaşi mod era şi pentru realizarea cămășilor brodate ale bărbaţilor.
Ei aveau cămăși brodate de mame, bunici sau viitoarele mirese.
 Confecționarea costumului popular românesc a pornit de la
materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu
trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în
obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor.
Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul țării dar se
deosebește de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiala,
forma și culoarea.
Portul popular femeiesc
În general, costumul femeiesc e compus din: cămașă (ie), poale
și piesa care acoperă partea de la brâu în jos care se deosebește
de la o regiune la alta. Ea are și denumiri diferite în funcție de
forma ei și de zonă, astfel ea poate fi „catrință”, „vâlnic”, „fotă”,
„opreg”. Aceste piese sunt țesute din lână, având ornamentație
mai simplă sau mai complicată în funcție de ținut.
Portul popular bărbătesc
Costumul popular bărbătesc se remarcă prin modelul cusăturii, prin
simplitatea și sobrietatea lui. În timp ce costumul femeii trebuie să epateze din
punct de vedere estetic, cel al bărbatului, trebuie să îndeplinească aspecte mai
degrabă practice decât estetice. Astfel, variantele tipologice în funcție de
regiune sunt minore, costumul pentru bărbați, fiind format din câteva elemente
principale, care, în funcție de zonă sau de anotimp, pot avea și câteva accesorii.
Elementele componente ale costumului popular bărbătesc sunt cămașa,
pantaloni (izmene sau ițari), pălărie sau clop. Iarna, pălăria este înlocuită cu o
căciulă sau cușmă și apar cizmele cu căpută înaltă.
Alcătuirea costumului
popular femeiesc
 Îmbrăcămintea tradițională pe regiuni

1. Moldova

2. Dobrogea
3. Oltenia

4. Mehedinți
5. Banat

6. Crișana
7. Ardeal

8. Maramureș
9. Bucovina

10. Transilvania
 Ie, românească...
Ie scumpă, românească,
Lucrătură din străbuni,
Cusătura-ţi înflorată
Zburdă, peste plai român.

Frumuseţea românească
N-o contestă nimenea,
Eşti o modă fără vârstă,
Eşti un brand în ţara ta.

- Valeria Mahok -