Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICĂ SI PROTECȚIA MEDIULUI

Șamponul ca sistem polidispers

Profesor îndrumător:
Șef. lucrări dr. chim. Student: Baciu Eugenia-Ștefania
Grupa:2302A
Gabriela Antoaneta Anul: III

Apostolescu
Cuprins

1. Sistemele polidisperse
2. Samponul ca sistem polidispers si componenta acestuia
3. Agenti tensioactivi
4. Procesul de spalare
5. Coacervarea
6.Silicoanele si uleiurile de conditionare
7. Mituri despre sampon
8. Prepararea samponului de casa
9.Concluzii
10.Bibliografie
Sistemele polidisperse

Un sistem polidispers este un sistem eterogen alcătuit

dintr-un mediu de dispersie si una sau mai multe faze
dispersate,caracterizat printr-o suprafață de separație între
faze. Șamponul este un sistem polidispers deoarece
îndeplinește aceste condiții.
Deosebirea esențială între sistemele disperse și cele
polidisperse este dimensiunea unitații cinetice , care
determină stabilitatea diferită a acestora.
Astfel, sistemele coloidale sunt sisteme eterogene cu
suprafața interfazică extrem de extinsă, care determină
proprietațile specifice esențiale ale acestora.
• Șamponul este un produs de bază pentru îngrijirea
părului, reprezentând cel mai mare segment de
produse cosmetice pentru îngrijirea părului.
Șamponul este de obicei sub formă de lichid vâscos,
cu o anumită excepție a formei solide fără apă, cum
ar fi un baton. Șamponul a fost dezvoltat pentru a
înlocui săpunul pentru curățarea scalpului și a
părului prin îndepărtarea sebumului nedorit, a
mătreții, a prafului din mediu și a reziduurilor de
produse de îngrijire a părului. Majoritatea murdăriei,
inclusiv sebumul, sunt insolubile în apă și nu pot fi
(Fig. 36.1).8
îndepărtate eficient doar cu apă. Prin urmare, este
necesar un șampon care conține o combinație de
agenți tensioactivi.
• Substanţele organice cu structură polară, au
tensiunea superficială ce depinde sensibil de
lungimea lanţului hidrocarbonat. Substanţele care
micşorează tensiunea superficială a soluţiei se
numesc tensioactive sau capilar active.
• Conținutul de agenți tensioactivi dintr-un șampon
este de obicei între 10% și 20%.
 (Fig. 36.2).6
• Agenții tensioactivi emulsionează
murdăria uleioasă de pe păr și scalp,
apoi murdăria poate fi trasă în apă și
spălată cu ușurință(Fig. 36.1) . Efectul
de curățare al unui șampon poate fi
observat comparând imaginea
scalpului la microscop înainte și după
utilizarea șamponului. (Fig. 36.2).6
După șamponare, scalpul devine
curat și liber de murdăria uleioasă
până când sebumul proaspăt este
regenerat. Această acțiune ajută la
menținerea igienei personale și la
reducerea șanselor de inflamație,
mâncărime și mirosuri ale scalpului.
• Pe lângă funcția de curățare primară a șamponului, șampoanele
antimătreață și șampoanele de condiționare au devenit populare în urmă
cu zeci de ani.

• Mătreața este o afecțiune comună a scalpului, adesea însoțită de

mâncărimi ale scalpului.9 Se știe că mătreața este asociată cu o ciupercă
specifică scalpului numită Malassezia.10–13 Malassezia metabolizează
trigliceridele din sebum prin exprimarea lipazei, rezultând un produs
secundar lipidic nesaturat. Lipidele nesaturate pătrund în stratul superior
al epidermei, ducând la o reacție inflamatorie. Mătreața este considerată
un rezultat al reacției inflamatorii.
• Nu numai că poate spăla mătreața de pe scalp așa
cum fac șampoanele obișnuite, un șampon
antimătreață conține de obicei substanțe active
antifungice pentru inhibarea Malasseziei. Activii
antifungici bine-cunoscuti includ piritiona de zinc,
piroctona olamină cunoscută și sub numele de
octopirox, sulfura de seleniu, climbazol,
ketoconazol și ciclopirox. Sulful, acidul salicilic și
gudronul de cărbune sunt de asemenea folosite
uneori, deși au activitate antifungică relativ scăzută.
Dintre aceștia, piritiona de zinc și octopiroxul sunt
activi antimătreață cel mai răspândit.
• Șampoanele de condiționare, numite uneori
șampoane 2-în-1, au fost introduse pe piețele
globale la sfârșitul anilor 1980. Un șampon de
condiționare este conceput pentru a depune
substanțe active de condiționare pe păr în timp ce
spăla murdăria în același timp. Pentru a face acest
lucru, s-au făcut inovații tehnologice în mai multe
domenii: (1) dispersia stabilă a agenților activi de
condiționare insolubili în apă, cum ar fi siliconii și
uleiurile de condiționare; (2) depunerea eficientă a
activelor de condiționare pe păr; și (3) distribuirea
uniformă a activelor de condiționare pe suprafața
părului.
Reprezentarea schematică a procesului de spălare.

Îndepărtarea petelor de grăsimi de pe ţesături

Distribuţia moleculelor de stearat în stratul superficial
 Cele mai bune şi cele mai nocive ingrediente din şampon
Cele mai nocive chimicale :
• Sulfaţii – sunt agenţi chimici cu rol de detergenţi (se
găsesc şi în degresantele pentru bucătărie). Lauril sulfatul
de sodiu (Sodium Lauryl Sulphate) este cel mai uzual şi îi
conferă şamponului spuma aceea care ne dă impresia că
ne curăţă bine părul, potrivit health.yahoo.net. Consecinţa
utilizării frecvente a şampoanelor cu acest ingredient sunt
iritaţiile, roşeaţa locală şi mâncărimile.
• Isopropyl alcohol – substanţa este un derivat din petrol
şi are rolul de a curăţa şi de a dizolva uleiurile. Dar ea se
găseşte, de asemenea, în antigel şi în lacul de mobilă. În
şampoane, această chimicală îndepărtează uleiurile
protectoare de la nivelul firelor de păr şi usucă exagerat
pielea capului şi părul. Consecinţele pe termen lung sunt
deteriorarea firelor de păr şi, în final, pierderile masive de
păr.
• Formaldehida – este un conservant chimic care ucide
bacteriile, dar este, de asemenea, cancerigen, dacă
intrăm în contact des cu el. Iar formaldehida se găseşte şi
în mobilă şi în alte obiecte din mediul înconjurător.
•
Propylene glycol – ajută la pătrunderea în firul de păr a
agenţilor de curăţare din şampon, dar, în acelaşi timp,
duce la distrugerea proteinelor din firele sănătoase de păr
şi irită pielea sensibilă şi ochii.
Cele mai bune ingrediente
• Glicerina – acţionează ca o barieră de protecţie a
foliculilor piloşi (săculeţii care „găzduiesc“ rădăcina
firelor de păr), ajutând firele de păr să rămână moi
mult timp după ce te-ai clătit.
• Uleiurile din diverse seminţe sau nuci – uleiul de
jojoba, de avocado şi cel de shea hrănesc firele de
păr şi le conferă o strălucire sănătoase, fără să le
confere un aspect gras.
• Citratul de sodiu sau acidul citric – ajută ca
şamponul să păstreze un echilibru al pH-ului. Mai
exact, acidul citric curăţă murdăria şi excesul de
sebum, dar, în acelaşi timp, „potoleşte“ firele
rebele, astfel că părul va arăta curat, strălucitor şi
lin.
• Pantenolul (o formă a vitaminei B5) – stimulează
îngroşarea firelor de păr, le face, deci, mai
puternice şi le ajută să fie bine hidratate şi hrănite.
• Zinc pyrithione, selenium sulfide, ketoconazol,
acid salicilic, octopirox – acestea sunt
ingredientele care fac din şampon un tratament
eficient împotriva mătreţii persistente
• Șamponul este utilizat în general prin aplicarea lui pe părul umed, masarea produsului
în păr și apoi clătirea temeinică. În timp ce unii consumatori pot urma o șamponare cu
utilizarea balsamului de păr, există totuși consumatori care pot folosi șamponul doar
ca produs zilnic pentru spălarea și condiționarea părului. Efectele de condiționare a
părului, cum ar fi ca părul să fie neted, moale, ușor de pieptănat etc. sunt așteptate de
la un șampon de către acești consumatori atât în ​faza de păr umed, cât și în faza de
păr uscat. Condiționarea părului umed cu șampon este furnizată în principal de o
structură coloidă numită coacervat format din polimer cationic și surfactant anionic în
apă. Pe de altă parte, condiționarea părului uscat este în primul rând rezultatul
depunerii de silicon și uleiuri de condiționare pe suprafața părului.
• Coacervarea este un tip unic de separare de fază lichid-lichid condusă
electrostatic, care rezultă din asocierea ionilor cu încărcare opusă.
Coacervatul format în timpul diluării cu apă a șamponului în timpul
clătirii implică polimeri cationici, cum ar fi celuloza cationică și agenții
tensioactivi anionici din șampon (fig alaturata). Polimerii anionici, cum
ar fi Carbomer, pot fi utilizați uneori, în plus față de agenții tensioactivi
anionici, pentru a îmbunătăți formarea coacervaților. Funcționând ca o
pernă, coacervatele care conțin apă oferă părului o senzație de scârțâit
în timpul clătirii și protejează părul umed de a fi deteriorat.
• Silicoanele și/sau uleiurile de condiționare sunt de obicei
formulate într-un șampon de condiționare pentru a oferi
netezime, catifelare și strălucire părului uscat. Efectul de
lubrifiere a suprafeței părului este motivul de bază pentru
utilizarea acestor uleiuri. Se simte că părul este neted din
cauza frecării reduse între suprafețele părului și pielea mâinii.
Când frecarea interfibră dintre fibrele de păr este redusă,
există o rezistență mai mică la mișcare, astfel încât oamenii
pot simți că părul este moale și ușor de pieptănat. În plus,
alinierea părului poate fi îmbunătățită prin același mecanism,
permițând o mai bună reflectare a suprafeței părului la lumină,
oferind părului cu aspect strălucitor.
• Siliconii precum dimeticona, dimeticonolul și amodimeticona
sunt cele mai utilizate uleiuri pentru condiționarea părului
uscat. Tensiunea sa superficială scăzută, hidrofobicitatea
ridicată și varietatea de greutăți moleculare sau vâscozități fac
siliconul unic printre toate uleiurile de condiționare. O
comparație între suprafețele de păr tratate cu silicon și
netratate este prezentată în figura alaturata. Este clar
observabil că suprafața părului tratată cu silicon devine
mai netedă și acoperită cu un strat protector subțire.
Acesta este și motivul principal pentru efectul de protecție
a culorii revendicat de unele șampoane pentru
consumatorii care își vopsesc părul.
Mituri despre sampon
 Daca samponul e bun, face spuma – fals
• Trebuie sa folosesti sampon antimatreata pentru a scapa de aceasta – partial adevarat
Da, sampoanele antimatreata sunt eficiente contra acesteia si contra murdariei excesive a parului, insa ele sunt si foarte
agresive, nefiind recomandate decat o data pe saptamana.
 Spalatul pe cap in fiecare zi dauneaza parului – partial fals
 Daca ai parul gras, e si normal sa-ti cureti parul zilnic. Dar nu uita sa folosesti o formula blanda, cu ingrediente hranitoare:
unt de shea, pantenol. Persoanele cu parul uscat ar trebui, totusi, sa nu se spele pe cap in fiecare zi. Oricum ai proceda,
important e sa stai departe de sampoanele dure, ce indeparteaza uleiurile naturale ale scalpului, si sa nu uiti sa aplici
balsam.
 Pentru a obtine cele mai bune rezultate, foloseste si balsam – adevarat
Putem prepara șamponul acasă
• Şamponul uscat prezintă multe avantaje, iar vestea bună este că îl puteţi prepara singure, din
ingrediente simple. Şamponul uscat dă textură şi volum părului subţire, permite evitarea spălărilor prea
frecvente, care agreseză pielea capului şi absoarbe accesul de sebum. Toate aceste efecte se
datorează calităţilor bicarbonatului.
• Amestecaţi cantităţi egale de bicarbonat şi talc neparfumat într-o zaharniţă cu găurele. Talcul
potenţează acţiunea absorbantă a bicarbonatului. Repartizaţi pe păr, masaţi ca să pătrundă, lăsaţi să
acţioneze 5 minute şi periaţi energice până la înlăturarea completă. Adăugând un vârf de cuţit de
bicarbonat de sodiu în şamponul dumneavoastră obişnuit îi sporiţi puterea de curăţare, ceea ce îi
permite diminuarea dozei, şi eliminaţi astfel reziduurile produselor pentru coafat. Puneţi un vârf bun de
cuţit de praf de bicarbonat în căuşul palmei, adăugaţi şampon cât 1 alună, diluaţi cu puţină apă, întideţi
pe cap după ce aţi udat părul. Evitaţi să repartizaţi şamponul direct pe lungimea firelor şi pe vărfuri,
fiindcă acest lucru duce la uscarea fibrei capilare.
• La clătire: dizolvaţi 1 linguriţă de bicarbonat într-un litru de apă călduţă. Veţi elimina calcarul şi
reziduurile produselor pentru coafat şi spălat. Dacă aţi adăugat deja bicarbonatul în şampon, folosiţi
mai degrabă oţete de cidru sau zeamă de lămâie (1 sau 2 linguri la litrul de apă) în apa pentru clătire.
Concluzii
• Samponul este un sistem polidispers deoarece este un sistem
eterogen alcatuit dintr-un mediu de dispersie si una sau mai
multe faze disperse, caracterizat printr-o suprafata de separatie
intre faze.
• Samponul contine o combinatie de agenti tensioactivi pentru a
indeparta sebumul si murdaria din par.
• Coacervarea este un tip unic de separare de fază lichid-lichid
condusă electrostatic, care rezultă din asocierea ionilor cu
încărcare opusă.
Bibliografie

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/cele-mai-bune-cele-
mai-nocive-ingredientedin-sampon-
1_51bb3e84c7b855ff569023ff/index.html%20)
https://www.sciencedirect.com/topics/chemistry/shampoo
J. Yang, in Cosmetic Science and Technology, 2017
cursuri chimie fizica-prof.Gabriela Lisa
https://www.csid.ro/beauty/ingrijire-frumusete/nvata-cum-
sa-iti-prepari-propriul-sampon-acasa-14889065/