Sunteți pe pagina 1din 60

Istoria coafurii

Cuprins
1

ARGUMENT CAPITOLUL I : INTRODUCERE CAPITOLUL II : ANTICHITATEA CAPITOLUL III : EVUL MEDIU,RENATEREA I ROMANTISMUL CAPITOLUL IV : SECOLUL XIX CAPITOLUL V : SECOLUL XX CAPITOLUL V.1. : ANII 1920 CAPITOLUL V.2. : ANII 1940 CAPITOLUL V.3. : ANII 1950 CAPITOLUL V.4. : ANII 1960 CAPITOLUL V.5. : ANII 1970 CAPITOLUL V.6. : ANII 1980 CAPITOLUL V.7. : ANII 1990 a) Adiional i la masculin(1980/1990) CAPITOLUL VI : SECOLUL XXI NOIUNI DE PROTECIE A MUNCII
i. ii.

Noiuni de igien a muncii Norme de igien i protecie a muncii specifice atelierelor de coafur

BIBLIOGRAFIE ANEXE

ARGUMENT
2

Motto: Femeia cnd e frumoas place ochilor ; cnd e bun, place inimii ; una este o bijuterie, cealalt o comoar. ( I. Napoleon) . O femeie este frumoasa tot timpul,dar mai ales cand parul ei devine o podoaba i i mbraca efectiv faa subliniindu-i feminitatea i gingsia.Prul ca element al frumuseii feminine de la antici pana astazi este ceea ce numim in mod curent coafur.Arta aranjrii prului a evoluat n timp,dar astazi,intr-o lume in care frumuseea conteaza,ea ne preocup pe toi,brbai i femei deopotriva. Chimia frumosului dezvolt mereu noi produse,instrumentarul s-a schimbat fundamental,calculatorul a devenit accesoriul indispensabil al celui care practic aceasta ocupaie,design-ul coafurii capat contururi noi , moderne , particulare , pentru femeia modern , activ ,dar care nu-i abandoneaz preocuparea pentru meninerea i intreinerea frumuseii. . Coaforul,in varianta sa moderna,este cel care sugereaz ,care valideaz sau invalideaz inteniile clientei,ii ofer alternative,ii propune soluii,ii armonizeaz trsturile i frumuseea naturala cu micile,dar deloc lipsitele de efect accesorii ale frumuseii.Se spune,intr-o tradiie oral de mult apus,c femeia trebuie vazut la o ora matinal,inainte de a-i asorta accesoriile frumusetii.Coaforul ii da tocmai acele elemente accesoriale ce-i intregesc frumuseea la orice or,asa cum frumuseea florii este la fel de intens la orice or i,poate,cel mai mult dimineaa,atunci cand roua d acel aer de prospeime i viu.Aa cum chipul femeii frumoase seaman cu o floare,tot aa i la o ora matinal frumuseea nu trebuie s se estompeze. . Noi,femeile,dorim sa fim frumoase pentru brbaii nostri,iar brbaii ne doresc frumoase pentru bucuria fiecarei zile.Specificul acestei meserii este de a executa lucrri menite s duca la infrumusearea aspectului fizic,precum i lucrari de corectare a anumitor defecte fizice,menite s mascheze,prin diferite procedee de tuns i de coafat o conformaie defectuoas a capului sau a feei. Orice client trebuie tratat politicos,amabil,fara a i se lasa o clipa impresia ca s-au observat hainele lui modeste,profesia sau unele defecte fizice.Clientul sau clienta se incredineaz priceperii lucrtorului respectiv,ii cere sfaturi,ii respect i i urmeaz prerea dac acestea sunt fcute cu seriozitate i competen. . Un bun coafor nu trebuie s se rezume numai la cele ce i-a nsuit n anii de ucenicie,ci este necesar s in pasul cu toate noutaile ce survin n meserie,s-i nsueasca metodele de lucru avansat. . Acestea contribuie n mare parte la mbunattirea lucrrilor n scopul unei cat mai mari
3

deserviri a populaiei,preteniile clientului care cresc pe zi ce trece trebuiesc satisfcute intr-o mai mare masur. . Pentru a fi la curent cu tot ce este nou,modern,este indicat s se consulte i s se studieze revistele de specialitate.Numai astfel se pot satisface in mod competent clientele care solicit serviciile coaforului. . Trebuie tiut c fiecare client are o concep ie proprie despre felul n care trebuie sa fie pieptanat.Lucrtorul respectiv,n general,trebuie s respecte dorinele acesteia,dar nu intotdeauna este indicat realizarea ntocmai a coafurii dorite de client,uneori coafura sau frizura dorit de client putnd fi dazavantajoas.n aceste cazuri,coafeza are datoria de a propune clientei un alt gen de tunsoare sau coafur,care i-ar avantaja mult mai bine fizionomia.Exist situaii, i acestea sunt destul de frecvente,cand clienta lasa la aprecierea coafezei executarea unei coafuri,pieptanaturi,cu conditia ca pieptanatura respectiv sa-i avantajeze fizionomia,deci s contribuie la infrumusearea ei. Prul,modul sau de aranjare,lungimea,culoarea,au cunoscut evoluii de-a dreptul surprinztoare.Ca element semnificativ al chipului feminin frumos,prul a cunoscut de-a lungul timpului evoluii.Lungimea,culoarea,modul de aranjare,accesoriile care se adauga coafurii i fara de care intregul nu este realizat,au fost specific fiecarei perioade istorice.Putem identifica perioade vizualiznd coafurile.Antichitatea este uor de ghicit privind coafura reginelor,de pe efigiile antice.n societtile primitive,oamenii simpli,cei mai de jos,ii legau prul cu o banda.Odata cu apariia aristocraiei,coafurile devin mai sofisticate.Femeile sumeriene ii realizau cocuri masive cu bucle mari.In Egiptul antic era iubit parul bogat i acolo unde parul nu era suficient de des se utilizau perucile,de obicei negre.Se foloseau din abundena accesorii.In Grecia,de regula,parul era lung i strans in coc.Femeile musulmane ii ascund parul sub camiruri i matasuri fine,neavand voie ca parul sa fie vazut i de altcineva pana la casatorie i vazut numai de so dupa casatorie. Evident,podoaba capilara este cel mai important accesoriu cu care natura ne-a inzestrat.Cert este ca omul a cautat sa i puna in valoare cumva aceasta zestre,atat de preioas i de graitoare pan i prin lipsa ei (Veronica Ganea).

CAPITOLUL I :

INTRODUCERE

Antichitatea

n lumea timpurie i primitiv, stilul cel mai simplu, purtat de oamenii de rand, l constituia parul lasat lung sau taiat, purtat uneori strns ntr-un fileu sau o banda. Aristocraia a dezvoltat stiluri distinctive, mai elaborate. Nobilimea din Sumer, de exemplu, purta prul strns intr-un coc greu, mpletit n jurul capului sau lasat pe umeri. Parul era apoi pudrat cu pulbere de aur i fixat cu un apret auriu, parfumat. Brbaii asirieni i babilonieni i vopseau prul lung i brbile ptrate n negru i i fceau bucle cu drotul. Unii purtau chiar peruci. Nobilii din Persia ii buclau de asemenea prul i barba i le vopseau cu henna. . Nobilimea (brbai i femei, deopotriv) din Egiptul Antic purtau prul strans pe lang cap. Mai trziu, din motive de igiena ntr-un climat cald, i radeau estele cu lame din bronz. La ocazii speciale i ceremonii, pentru a se proteja de soarele puternic, au adoptat peruci mari i grele, de obicei negre. Ele puteau fi cu pr scurt i buclat, sau lungi, incrcate de bucle i codie, ornate cu ace de par impodobite cu filde, ornamente de aur sau flori proaspete. Brbaii ii rdeau brbile, dar purtau brbi false impletite. n Grecia antic, brbatii purtau prul tuns scurt, iar uneori purtau i barb. Mai tarziu, au inceput s se poarte capetele rase. Femeile ii purtau parul lung pe spate sau mpletit ntr-un coc, care mai tarziu avea forma unui cantalup. Ambele sexe purtau fileuri, iar clasele avute foloseau drotul. Unele femei i vopseau prul in rou, iar la Atena, chiar i n albastru, apoi l pudrau cu praf alb, auriu sau rou i l impodobeau cu flori, panglici sau diademe preioase. In Roma antic, republican si auster, brbaii si femeile au adoptat stilurile simple ale grecilor, dar in timpul imperiului, clasele superioare foloseau drotul, iar brbaii i pudrau prul cu praf colorat sau de aur. Femeile i vopseau prul blond sau purtau peruci n culoarea abanosului, sau blonde, facute din prul femeilor barbare luate sclave. Prul era prins n crestet, n bucle i cosie, uneori fiind fixate n forme nalte pe nite coulee mpletite din srm. Peste tot n lumea antic, coafarea i brbieritul erau efectuate de sclavii personali sau la brbierii publici.
Inspiratie din stilul clasic pentru filmul Troia

n Grecia Antic, perfeciunea era un ideal de atins n orice domeniu: arhitectur, art, dar i n materie de coafuri. Grecii acordau multa atenie felului in care i purtau buclele; am spus
5

buclele pentru ca ele erau must-have-ul sezonului.Toate femeile i toi brbaii din Antichitate respectau cu sfinenie regula buclelor. .

Culoarea Antichitaii n materie de pr a fost blondul.Auriul era cosiderat culoarea divinitii iar parul blond oferea un statut social inalt cetaenilor. Astfel, grecii au descoperit cum s-i vopseasc prul ca s ajung mai aproape de perfeciunea dictat de tendinele perioadei. Brbaii foloseau praf de aur i polen ca s-i vopseasc prul, femeile foloseau potasiu, petale de floarea-soarelui i polen. Au apelat i la ulei de msline i suc de citrice n procesul de transformare. Lumea neoccidentala, lumea islamica si Orientul . La musulmani, in mod tradiional, prul era strns modest i ascuns sub turban sau fes, iar la femei, sub val. i femeile i brbaii mergeau, de regula, la hammam-uri (bi publice), unde brbaii erau brbierii (uneori rai pe tot capul, cu excepia unei uvite din cretet), iar femeilor li se spla parul i li se clatea cu henna. . In China, dupa tradiie, brbaii i rdeau prul de pe jumtatea frontal a craniului, iar restul era impletit cu pr de cal sau mtase neagra. Purtata de Manciurieni, i apoi impus tuturor supuilor acestei dinastii, coada impletit a ajuns in secolul XVII semnul supunerii, iar mai trziu, semnul demnitii i al brbiei. A trage pe cineva de coad era cea mai grava insult. Femeia chineza i pieptna prul pe spate i il purta legat intr-un nod simplu, care putea fi decorat cu piepteni preiosi, ace de par sau flori.Fetele tinere purtau plete lungi. .

In Japonia, conform tradiiei, brbaii i rdeau fruntea i cretetul capului, lasand la spate o codia subire. Femeile japoneze din perioada medievala purtau prul revrsat pe spate. Dupa introducerea pomadei de pr, in secolul XVII, femeile au adoptat prul strns i aranjat cu piepteni, ace lungi de pr i panglici, lsand liber ceafa, care era considerat foarte sexy. Coafurile lcuite ale gheishelor, care de multe ori erau peruci, erau extrem de complicate i elaborate.

Africa
6

Africanii i-au dezvoltat stiluri complexe, care indicau poziia sociala. Unele presupuneau capul ras i pictarea scalpului cu argil i unsoare sau decolorarea prului cu amoniac i fixarea cu blegar. La triburile Massai, brbaii care nu erau rzboinici i femeile se purtau cu capul ras, in timp ce brbaii rzboinici i legau prul de pe frunte in trei codie, iar prul de la spate era prins intr-o coad lung pn la omoplai. Femeile tribului Mangbetu i aranjau pletele peste un coule cilindric, n vrful cruia prul era legat ntr-un smoc care flutura liber. Aceste stiluri se realizau ntr-un timp ndelungat i, n consecin, prul nu era desfcut cu sptmnile. Mult mai simplu se aranjau fetele din tribul Miango, care se pieptanau cu o coad lung, legat cu ramurele i i acopereau capul cu o basma. Fetele din tribul Ibo se rdeau pe cap, iar apoi lasau prul s creasc numai pe unele poriuni, conform unui model complicat desenat pe pielea capului. America pre-columbiana . In epoca pre-columbiana, capetele indienilor nord-americani de pe Coasta de Est erau rase n ntregime cu lame fcute din scoic sau piatr, cu excepia unei creste sau coame de par lung.Indienii de la es purtau prul n plete desprite printr-o crare pe mijloc, care era de altfel i stilul obinuit al tuturor femeilor indiene. . Mai la sud, n zone mai civilizate, au aparut stiluri mai complexe, cum ar fi de exemplu, stilul cu spirale foarte strnse rotite n jurul urechilor fetelor de mritat din triburile Hopi. Femeile triburilor Mixtece i strngeau prul ntr-un coc ca o chifl, sub un turban conic. Femeile Aztece i mpleteau cosie cu nururi colorate, pe care le purtau cunun n jurul capului, aa cum unele femei din Mexicul zilelor noastre mai poart nca. La razboinicii Azteci creasta de pr indica faptul c purttorul ei a luat muli prizonieri. Nobilii Mayasi, care purtau nite plrii nalte, se pare ca i rdeau craniile alungite n mod artificial. Cpeteniile Incase purtau prul tuns relativ scurt, strns ntro band pe care o nfasurau de 5 ori.

Evul Mediu Occidental si Renasterea

. Barbarii, care au cutreierat Europa medieval, purtau plete lungi i barb. Incepand cu secolul IX, nobilii de pe continent au inceput s poarte prul scurt (pn la brbie) i i rdeau brbile. Dupa cucerirea normanda a britanicilor cu parul lung, moda pe continent s-a schimbat, revenind la parul lung, buclat si barba. In secolele XIII si XIV parul s-a purtat rotunjit, pana la umeri, in stilul numit paj. Stilul castron de pudding, care lasa urechile descoperite, la moda in secolul XV, a pierdut teren in favoarea aceluiasi paj, care se purta mai simplu in nordul Europei, si aranjat cu meticulozitate in Italia. . Clerul se distingea prin acea "tonsura", care era o poriune rasa din pielea capului, de obicei rotunda. Forma sa exacta a fost subiectul unei dispute intre Biserica Celtica si Biserica Romana in secolul VII, cea din urma avand castig de cauza. Influena Bisericii, preocupata intotdeauna de modestie, a incurajat femeile nobile casatorite sa-si stranga parul cu panglici si sa-l acopere cu un val. In secolele XIII si XIV, parul era strans deasupra urechilor in doi ciorchini de bucle sau infasurat in crestet si acoperit cu o calota din fir de aur sau argint sau, la femeile din patura saraca, era acoperit cu o basma de in. In secolul XV, doamnele bogate din nordul Europei isi smulgeau firele de par de pe linia frunii pentru ca aceasta sa para mai inalta si mai lata, iar parul era strans si ridicat la spate intr-un coc ascutit, cu un model foarte elaborat. In insorita Italie femeile isi lasau parul sa cada liber in plete, sub un turban mic, impodobit cu bijuterii sau o boneta. Atat femeile cat si barbaii se straduiau sa-si faca parul blond, fie prin decolorare, fie prin vopsire cu sofran sau foi de ceapa, iar in cazul femeilor italiene, prin expunerea timp indelungat la soare, acoperite cu o palarie cu calota decupata. In secolul XVI, dupa ce regele Francisc I si-a ars din greseala parul cu lumanarea, barbatii au trecut la parul scurt si mustaa si barba tunse scurt. Parul femeilor era ascuns sub un fel de gluga teapana (capison in Italia) care, cu timpul, si-a redus dimensiunile si a lasat vederii tot mai mult par, in final ajungand o simpla toca moale. Parul era frizat in jurul feei si ondulat cu drotul sau rulouri de metal. Parul de la spate era impletit intr-un coc care aparea imediat deasupra marginii gulerului inalt. Foarte popular era parul blond sau, in Anglia, cel roscat (ca al reginei Elisabeth I), iar cine avea parul inchis la culoare si-l ascundea sub peruci in culorile la moda. Ca sa apara in nuane mai deschise, parul era pudrat cu faina sau prafuri de diverse culori. Apoi parul era fixat cu rasina de la arborele de cauciuc sau stejar. Bijuteriile, penele si acele de par ornamentale faceau decorul.

Secolele XVII si XVIII

. In prima jumatate a sec. XVII, domnii purtau plete lungi, buclate, care cadeau peste gulerele mari si albe. Destul de des parul era prins la spate cu o panglica, iar mustata era tunsa ingrijit si barba era tunsa in forma de cioc (celebra Vandyke). Mai tarziu, barbaii se purtau cu barba si mustata rase complet, iar parul si-l acopereau cu bonete (acasa) sau peruci cu bucle lungi (in societate). Parul femeilor era, in prima parte a sec. XVII, purtat "lins", coafat cu un breton frizat pe frunte si manunchiuri de zulufi atarnand peste urechi si un coc mic la spate, decorat cu rozete sau o boneta din dantela fina. . In sec. XVIII, barbatii au continuat sa poarte peruci, dar mai mici si mai usoare, pudrate cu alb. Unele peruci se terminau cu o bucla lunga la spate, prinsa cu o funda din catifea neagra sau impletita sau invelita intr-un sacule din matase. Magistraii, militarii si marinarii aveau peruci diferite, specifice fiecarei meserii. In prima parte a sec. XVIII, femeile isi aranjau niste capsoare mici si zulufate, pudrate cu praf alb si decorate cu ghirlande de flori si funde. Vaduvele, femeile din clasa mijlocie si toate femeile, cand erau acasa, purtau o boneta mica. Pe la 1770, coafurile inaltate pe suporturi din par de cal sau cosulee impletite din sarma, apoi fixate de cap cu o pomada si apretate, puteau ajunge pana la aproape 1 metru inaltime. Unele peruci erau chiar prevazute cu arcuri, pentru reglarea inaltimii. Erau impodobite in modul cel mai extravagant cu putinta, cu pene, flori si fructe, bijuterii, uneori chiar cu corabii, gradini si menajerii. Astfel de "construcii" necesitau numeroase ore de munca, zile sau chiar o saptamana intreaga. Intre doua ocazii in care se purta peruca, "componentele" acesteia se puteau altera si face viermi. Astfel ca, pe la 1780, a aparut o reactie de respingere a acestor extravagante, care a condus la stilul "arici" constand intr-o masa bogata de bucle. Cam in aceasta epoca, coaforii au format o breasla distincta. Cei mai buni erau barbaii, multi dintre ei avand o bogata experienta in producerea perucilor. Foarte vestit era Legros de Rumigny, fost brutar, care a ajuns coaforul curii regale a Frantei. In 1765 el a publicat Arta coafarii doamnelor si a deschis la Paris Academia de Coafura, in 1769. Secolul XIX . Revoluia Franceza si Imperiul napoleonian, care au adus gustul pentru simplitate si antichitate, au avut un efect puternic asupra stilurilor. Atat barbaii, cat si femeile isi taiau parul foarte scurt, in genul imparatilor romani, sau femeile isi innodau parul in stilul femeilor din Grecia antica, cu bucle scurte incadrand faa. Se mai purtau in continuare perucile colorate. Treptat, pe masura ce barbatii deveneau tot mai ocupati cu comerul, ei aveau la dispoziie tot mai putin timp pentru a se
9

ingriji de par. Astfel ca il purtau destul de scurt, doar uneori ondulat si aranjat cu ulei de macassar.Majoritatea purtau mustaa, favoriti si barba intr-o mare varietate de forme. . Pe la 1830, femeile au inceput sa se coafeze cu un coc circular sau rulat drept pe crestet, susinut de panglici si piepteni, si cu doi ciorchini de bucle scurte deasupra urechilor. Incepand cu 1840, coafurile presupuneau parul "lins", cu carare pe mijloc si prins in pari in noduri din care atarna cate un ciorchine bogat de "carnaciori" (bucle spirala), iar mai tarziu se purta un coc greu din bucle la spate.Pe la 1880, parul din faa forma un fel de franjuri de zulufi frizai, iar dupa 1890, pompadourul D-rei Gibson venea pieptanat peste un suport care forma o cununa ampla in jurul feei si prins la spate, rotit ca un melc. Buclele, zulufii si onduleurile Marcel cu un aspect foarte natural se obineau cu ajutorul drotului sau al fierului de ondulat inventat de coaforul francez Marcel Grateau in 1870. Secolul XX . Urmare schimarilor produse de Primul Razboi Mondial, femeile de pretutindeni s-au tuns "bob", ca o expresie a emanciparii politice si sociale. A urmat un lung sir de stiluri pentru parul scurt, mulat pe cap, inspirate de stilul paj purtat de Greta Garbo sau stilul Peek-a-Boo ("cucu-bau", cu un ochi acoperit de un breton mai lung) lansat de starul hollywoodian Veronica Lake. Parul scurt a facut ca onduleurile permanente, inventate de germanul Karl Nessler in 1905, sa castige repede popularitate. Dar la vremea aceea, permanentul se facea numai la cald si dura cam 12 ore, iar rezultatul nu era totdeauna reusit, ci mai degraba zbarlit. Mai tarziu, permanentul la rece, cu chimicale, a simplificat mult lucrurile. Societatea anilor 1920 a abandonat standardele puritane ale epocii victoriene. Prul era purtat scurt, tunsoarea bob este reprezentativ pentru aceast perioad, i cu onduleuri mari, lipite de cap. Prul scurt a fost interpretat ca un manifest al femeilor care n acest fel i declarau independena i libertatea spiritual. Femeile au nceput s aib acces din ce n ce mai mult n lumea filmului i a teatrului, iar trend-urile erau lansate de vedetele vremii. .

Machiajul a revenit n for, pudra, fardul de obraz i buzele foarte roii erau cu siguran in. Tot atunci s-a lansat moda pielii bronzate, iar vinovat este Coco Chanel, care s-a ntors dintr-o croazier pe Mediterana cu pielea armie. n anii 1940 femeile au continuat s preia stilul vedetelor de cinema, cu accent pe feminitate i romantism. La mod erau buclele largi i lungi, iar n perioada rzboiului, prul era acoperit complet de un batic legat n vrful capului, lsnd la vedere doar bretonul.
10

Bigudiurile constituiau elementul esenial n ritualul de frumusee alturi de loiunea de fixare a coafurii care avea un efect ndelungat. Dup constrngerile provocate de rzboi, anii 1950 au fost plini de via i frumusee. Odat ntoarse la ndatoririle obinuite de dinainte de rzboi, femeile aspirau ctre modelul femeii perfecte, numit zeia casnic, femeia care face toat treaba din cas, dar care rmne la fel de stylish de dimineaa pn seara. . Timpul pe care l acordau ritualurilor de frumusee era nzecit fa de perioada anterioar i, dup cum se tie, anii 1950 sunt recunoscui pentru feminitate i glamour. Din pcate, prul a avut foarte mult de suferit pentru c era tapat, modelat, pulverizat cu diverse fixatoare, ondulat permanent i forat s stea n forma dorit. Coafura semna foarte bine cu o casc, lucru ce necesita vizite sptmnale la coafor. . Pe la 1950, inventarea bigudiurilor de ondulare a facut posibila tunsoarea italiana, scurta si in trepte. Pe masura ce femeile active si nonconformiste renunau la portul palariei, stilurile, bufante sau netede, cu coafuri geometrice, se raspandeau rapid. Prin anii 1960, comercializarea unor mese de par cu aspect natural in forma completa, de peruca, sau pariala (postise, mese), de lungimi si culori diferite au dat posibilitatea fiecarei femei sa-si schimbe cu usurinta coafura. In secolul XX, barbaii au adoptat parul tuns scurt si, in general, simplu, mergand pana la tuns perie. Marea lor majoritate se purtau cu faa complet rasa. Prin anii 1960, tinerii nonconformisti (hippies) au adoptat pletele si favoritii sau barba, care se potriveau de minune cu imbracamintea lor neconvenionala. Unii au exagerat spre stilul "salbatic". Toate aceste stiluri au fost adoptate si ca noutate au aparut saloane de coafura pentru barbai, care ofereau tunsori din foarfece sau lama, loiuni, uscatul cu fileu, vopsitul parului etc.La nceputul anilor 1960, coafurile complexe erau deja ieite din mod. Femeile deveniser mai independente, munceau, lucru care n anii 1950 nu se prea ntmpla, prin urmare, i coafura trebuia s fie adaptat stilului de via activ. Multe femei au preferat prul scurt sau pieptnat spre spate, breton, coafuri care puteau fi stilizate rapid. Tinerele i purtau liber prul lung sau prins ntr-o coad de cal, iar n perioada hippy, l mpodobeau cu flori i panglici. Machiajul i coafura erau foarte simple, se purta naturaleea i aspectul sntos, iar imaginea lansat de americani the girl next door era foarte popular. Culoarea trendy era blondul, iar brunetele alegeau, pentru a fi la mod, uvie decolorate cu suc de lmie . Cuvintele care caracterizeaz cel mai bine felul n care se purta prul n anii 1970 sunt lung, liber i natural. Buclele naturale, crarea pe mijloc i bretonul erau completate de pielea bronzat i buzele lucioase. Eroinele din Charlies Angels, serial cult al anilor 1970, ntruchipau idealul feminin al epocii. Totui, spre sfritul acestei perioade, au existat rebeli care s-au revoltat mpotriva imaginii romantice promovate de micarea flower-power i au nceput s apar semnele unei noi perioade, Punk. Coafura cu epi, prul vopsit n culori primare puternice sau fluorescente, tatuaje pe scalp.
11

Stilul anilor 1990 era ntr-o continu schimbare i se accepta cam orice. n materie de hair-styling, coafura tiat parc cu ciobul a personajului interpretat de Jennifer Aniston n serialul Friends a fcut istorie. . Tot o actri, Meg Ryan, a nnebunit lumea cu buclele ei scurte i rebele, dezordonat aranjate.Din nou culoarea dominant era blond, chestie care demonstreaz c cel care a lansat maxima blondele au mai mult haz sigur era un brbat a avut mare dreptate. . .

12

CAPITOLUL II :

ANTICHITATEA

n inima Egiptului, nobilimea i purta prul aproape de cap, iar pentru ceremonii se foloseau peruci grele, din pr buclat negru. Perucile femeilor erau, de obicei, din pr lung i mpletit, mpodobit cu ornamente din aur i cu agrafe din filde. n Grecia, femeile purtau prul lung i strns n coc. Multe dintre ele i vopseau cu henna prul rocat i l presrau cu praf de aur sau l mpodobeau cu flori proaspete i tiare. Roma antic era cu un pas n urma Greciei, adic tendina era de a urma stilul grecilor. . Clasele superioare foloseau drotul pentru ondularea prului, i praful de aur pulverizat, obicei mprumutat tot de la greci. Femeile i vopseau prul blond i purtau peruci fcute din prul sclavilor. Mai trziu, coafurile erau ornate cu bucle strnse i cozi ridicate n vrful capului, n construcii complicate susinute de fire de srm. n rndul comunitilor musulmane, tradiia cerea ca prul s fie acoperit n public. Brbaii purtau turbane sau fes, iar femeile i ascundeau prul sub vlul tradiional. n Orient, fetele nemritate din China purtau prul lung i mpletit, n timp ce femeile i pieptnau prul spre spate i l legau le ceaf, ntr-o fund. n perioada medieval, femeile purtau prul lung i liber, dar ncepnd cu secolul al XVII-lea, coafurile au devenit mai stilizate, ridicate pe ceaf, prinse n agrafe i piepteni-bijuterie. . Coafura gheielor era foarte elaborat, ridicat i lucioas, mbogit cu mee de pr. Pe continentul african, datorit obiceiurilor triburilor diverse, coafurile erau variate i de obicei artau statutul social. Lupttorii masai mpreau prul din fa n mici fii pe care le mpleteau, n timp ce prul de la spate putea ajunge pn la talie.

EXEMPLU DE COAFURA GHEISA 1

Cei care nu erau lupttori, dar i femeile i rdeau prul de pe cap. Multe triburi i vopseau prul cu pmnt rou i grsime i chiar stilizau coafura cu gunoi de grajd pentru ca prul s fie eapn. Femeile din tribul Mangbetu aveau o coafur complex care consta din codie mpletite
13

nfurate pe o ram n form de co. Cei din tribul Miango aveau o viziune mult mai simpl, i acopereau cozile de cal cu earfe i le mpodobeau cu frunze. Din negura antichitaii pana in zilele noastre, frumuseea femeii a stralucit si a dainuit peste veacuri. Fiecare epoca si-a stabilit arhetipurile, si-a inchegat miturile si a inovat noi reete de infrumuseare. Regine, zeite, preotese, fotomodele, dive sau frumoase anonime, ilustreaza cultul perfeciunii atat de efemere in oglinda istoriei. . Ce femeie nu a inchis ochii si s-a visat pentru o secunda in pielea Cleopatrei, Semiramidei, Jezabelei sau chiar a Salomeei? Numele lor rasuna in timp precum si ecoul frumuseii lor. Nu trebuie sa subestimam antichitatea, deoarece si femeile de pe vremea aceea dispuneau de cosmetice, creme "minune" si parfumuri ameitoare. Fascinaia frumuseii in antichitate . .

Conform Bibliei machiajul cu pudra colorata are 10.000 de ani. Din anul 5.000 i. Hr. dateaza o sumedenie de ustensile pentru machiaj si chiar recipiente ce se inchideau ermetic pentru a pastra fardurile. Cercetarile arheologice ne dezvaluie secretele conservate in acele fiole misterioase si ne permit sa reconstituim ritualurile cotidiene de frumusee care nu sunt cu nimic mai prejos decat ale noastre. . In 1372 i. Hr. egiptenii de via nobila se spalau in fiecare dimineata cu apa minerala din izvoare naturale si isi puneau o masca corporala din argila de pe malurile Nilului. Corpul era exfoliat frecvent cu ajutorul nisipului si uleiurilor eseniale. Baia era urmata de un masaj cu uleiuri vegetale de palmier, masline si cu amestecuri de ierburi parfumate ce aveau rolul de a hidrata pielea si de a o proteja de razele nocive ale soarelui. Cateodata aplicau masti din ou si se imbaiau frecvent in lapte. Apoi urma machiajul feei si al corpului. Fardurile erau preparate proaspat si mereu parfumate. Pielea era unsa cu un preparat din ocru galben, ce dadea reflexe aurii, iar linia decolteului era fardata cu albastru.
14

Insa chiar daca cele mai scumpe reete de farduri erau exclusiv la dispoziia nobililor, si sclavele aveau fardurile lor. Machiajul se incepea prin trasarea pleoapei inferioare cu khol negru pentru a le proteja de vant si nisip. Kholul avea scris pe recipient data expirarii, ceea ce ne face sa credem ca prevenea afectiuni ale ochilor. Pleoapele superioare erau rasfaate cu culori puternice, iar verdele era culoarea cea mai populara pe langa turcoaz, argile rosii, brune sau violete. Legendara Cleopatra prefera albastrul marin pentru pleoapa superioara si verdele pentru cea inferioara. Umed, kholul servea la accentuarea pleoapelor si alungirea lor spre tample. Genele erau alungite cu cel mai primitiv mascara, adica khol dizolvat iar buzele erau rasfatate cu combinatii de rosu si roz. Unghiile mainilor si picioarelor erau colorate cu henna. Cochetaria suprema era pudrarea pometilor si a decolteului cu pudra aurie. . In Grecia lui Ulisse, frumoasa Elena si ingrozitoarea Medeea aveau trucurile lor de frumusee. Epopeea homerica ne ofera informaii despre canoanele de frumusee ale timpului sau. Armonia proporiilor era cel mai important lucru, dar nu se neglija partea legata de cosmetica. Ne sunt amintite uleiurile esentiale si parfumurile. Alb sau cu tente rozalii, tenul erau unul dintre cei mai importanti factori ai frumuseii. In Sparta si Atena antica, machiajul era permis numai curtezanelor. Dar era vitala "igiena corporala si exerciiul fizic", dupa cum recomanda Hipocrate. Femeile isi periau parul, dintii iar dupa baie se masau cu ulei de masline pentru pastrarea tinereii pielii si activarea circulaiei sangvine. teren in rutina zilnica de frumusee a femeilor din Grecia. . . Incetul cu incetul, fardurile si parfumurile aduse de "barbarii" egipteni au inceput sa capete

La Roma, patricienele de la inceputurile Imperiului se machiau si se spalau foarte des. Rutina de frumusee implica foarte multe sclave si mult timp. Isi exfoliau pielea cu nisip si ulei iar apoi se epilau total cu ceara. Se foloseau mese de par fals pe care il ondulau cu fierul incins si il decolorau cu amestecuri de plante. femeile in privinta machiajului si a reetelor de masti si creme.
15

Ovidiu a scris chiar un ghid al cochetariei, "Cosmetica". Prin versuri amuzante, el sfatuia

CAPITOLUL III : EVUL MEDIU,RENASTEREA SI ROMANTISMUL

Evul Mediu Cand ne gandim la Evul Mediu ne imaginam cavaleri neinfricai in armuri stralucitoare, cetai pline de mister si domnie imbracate, coafate si machiate somptuos. Ei, aici ne inselam pentru ca pe atunci machiajul era egal cu complicitatea diabolica. . Eva si Maria. Imaginea femeii de Evul mediu se reflecta in aceste doua prenume. In universul medieval cea care am comis pacatul originar si cea care a dat nastere lui Hristos au fost intr-o permanenta antiteza. . Eva, mereu condamnata dar niciodata damnata, reprezinta femeia irezistibila dar incapabila de a rezista pacatului si este imaginea diavolului care corupe suflete inocente de barbai. In opoziie cu aceasta imagine malefica a Evei este Fecioara Maria care reprezinta nascatoarea celui care ne va absolvi pe toi de pacate. . In arta si in literatura, tensiunea dintre acesti doi poli reflecta idealul feminin al epocii medievale. Religia cu scop educativ se regaseste in toate formele artei. Consecina este ca arta nu mai avea caracter independent; mai mult morala decat fizica, mai mult abstracta decat reala, ea marcheaza dogmele acestei perioade. dupa modele vii, influena a imperiului bizantin. . . Nu exista portet individual iar feele femeilor, pictate pe toate frescele sunt realizate simbolic si nu Clericii susineau ca oglinda este poarta spre infern, iar femeile frumoase erau culpabilizate tacit in aceasta societate pentru "instigare la pacat". De asemenea pe vremea Inchizitiei machiajul simboliza complicitatea femeii cu Lucifer. Se spunea ca in ziua judecatii de apoi femeile machiate nu vor fi recunoscute de divinitate precum creaturile sale. in toate portretele vremii femeia apare resemnata, umila si impasibila. . . Cochetaria, seducia si luxul se credea ca slabeste barbatul si il corupe la pacat, de aceea Totusi, o culoare era permisa in ritualul de frumusee, si anume rozul in obraji, numit "culoarea pudorii".Femeia trebuia sa fie de dulce si pura pentru a-l ajuta pe barbat sa se autodepaseasca. Eroina care cucerea inimile tuturor cavalerilor trebuia sa fie "alba precum laptele", inca adolescenta sau casta, lucru atestat de "rotunjimea sanilor sai", si trebuia sa aiba membre lungi, trup tanar si graios. Aucassin, autorul versurilor citate mai sus, susinea ca adorata lui, Nicolette, avea o talie atat de mica incat o puteau cuprinde cu mainile. Un detaliu curios... laba piciorului cu cat era mai mare cu atat era considerata mai frumoasa. . Dar inainte de toate, se remarca faa care trebuia sa aiba trasaturi regulate si o frunte
16

bombata pentru a-i scoate in evidena sprancenele mici si delicate. Spaiul dintre ochi trebuia sa fie mare, egal cu dimensiunea unei urechi iar pometii trebuia sa fie si ei bombai si diafani. Irisul era considerant mai atragator daca avea irizatii de mai multe culori pentru ca aminteau de bijuteriile emailate, foarte la moda in acea perioada.Gura trebuia sa fie foarte mica, dinii "de fildes" iar parul foarte lung si cat mai blond. Aceasta poadoaba capilara de aur era obinuta cu sulfura de arsenic, var nestins iar epilarea se efectua cu un amestec chimic ce continea mercur. . Toate procesele de ingrijire se faceau vinerea, ziua zeitei Venus, momentul pentru a suferi si a se infrumusea. Dar se spune ca datorita faptului ca locuiau in castele medievale din piatra, unde era foarte frig, nici femeile de vita nobila nu prea ineau la igiena lor.In timpul Renasterii italiene, inspiraia era Olimpul, iar zeia Venus a rupt cercul vicios in care era incarcerat idealul feminin din Evul Mediu, reprezentat de Maria si Eva. fascinaiei pentru mitologie si a marilor descoperiri geografice. . . Italia era foarte prospera in acea perioada, aflata in plina epoca a intoarcerii la radacini, a Prin frumuseea lumii, Dumnezeu privea cu indulgena umanitatea; dragostea unui cuplu era comparata cu iubirea divina, iar femeile frumoase nu mai erau blamate, ci din contra, slavite. Acum, femeia era divinizata si era considerata cea mai frumoasa creaie celesta, avent ca ideal zeia Venus. Corpul unei femei era considerat umbra sufletului ei, si ea trebuia sa fie frumoasa pentru a-si implini scopul existenei procreaia. . Desigur aceasta perioada a istoriei avea canoanele ei, si de data aceasta promova armonia formelor. Autorul "Tratatului de frumusee al femeilor", Agnolo Firenzuola, imagina femeia asemenea unui cerc al carui centru era sexul. Renasterea In 1539, Augusto Nifo ii dedica Jeannei de Aragon lucrarea "Frumusee si iubire", creaie in care definea criteriile foarte stricte ale frumuseii de la cea vreme, inspirate de descrierile legendare. Lungimea nasului trebuia sa fie egala cu cea a buzelor iar ambele urechi trebuia sa ocupe suprafaa gurii deschise, inalimea corpului trebuia sa fie de 8 ori marimea capului. Sanii trebuiau sa aiba forma unei pere inversate. Femeia ideala era dotata cu o talie de viespe, cu umeri largi, solduri mari si rotunjite, degete subiri, gambe rotunde si picioarele mici. . Perfeciunea feei consta in a avea un gat lung, un nas mic si drept, o gura mica; in acest ansamblu trei lucruri trebuiau sa fie neaparat negre: ochii, genele si sprencenele, care impreuna trebuia sa formeze un arc perfect de marimea unei urechi. Trei lucruri trebuia sa fie neaparat albe: mainile, dinii si pielea, iar cele trei lucruri rosii erau unghiile, buzele si obrajii.
17

Chiar Machiavelli confirma ca o femeie nu poate fi frumoasa decat daca are bratele "lungi, cu vene bine definite si terminate cu degete graioase". Iar parul trebuia sa fie "blond, de culoarea aurului sau a mierii, stralucitor precum soarele, foarte lung si sa se reverse in bucle rasfirate pe umeri". . Pentru senzualele italience, cu pielea mata si ochii negri, parul blond nu putea sa fie decat artificial. Pentru a obtine mult adorata culoare a parului fara sa-si bronzeze faa, iataliencele purtau palarii cu borul foarte lung dar fara calota.Se foloseau parfumuri, farduri si creme, moda lansata in Franta de Caterina de Medici. Si daca femeile s-au emancipat mult in timpul Renasterii, acum aveau libertatea de a folosi reete de frumusee care isi aveau izvorul in antichitate, judecand dupa "Traite des fardements laisse", de Nostradamus. Femeile isi spalau dinii cu un amestec facut din "sange de dragon", pudra de coral si vin alb. In aceasta perioada toate formele artei erau dominate de imaginea femeii reale, plina de senzualitate, nascatoare de dorinte.Exuberana renascentista este combatuta de Reforma si Contra-reforma.Spania detroneaza supremaia Italiei, rigiditatea combate tolerana, iar mintea cucereste sufletul.Protestani sau catolici, cei care sustineau Reforma si Contra-reforma impuneau prin diferite moduri conformismul si reinerea de la "pacate lumesti". .

Umanismul se opunea conceptelor acesti epoci si incerca sa "restaureze" moralitatea unei societati decadente. Viciile erau stigmatizate, societatea impunea reguli nescrise de comportare iar placerile carnale erau condamnate.Cochetaria si indecena isi aveau locul in focurile Infernului, era laudata insa regina frumuseii - pudismului - susinuta de ipocrizie dupa cum mentiona Moliere in "Tartuffe".Femeile isi ascundeau formele prin imbracaminte, iar decolteul era considerat un mare pacat, condamnat de Biserica.Decolteul a rezistat in moda de la acea vreme in pofida tuturor dogmelor, dar in schimb, se ascundea restul corpului. . Podoaba capilara era coafata intr-un coc la baza cefei iar culoarea parului trebuia sa fie uniforma si cat mai inchisa, insa luminata de dantele albe si perle - singurele bijuterii acceptate. Frumuseea trebuia sa fie maiestoasa, demna si solemna.Ninon de Lenclos avea saloane de frumusee unde se intreinea elita timpului. Ninon era cocheta "pana in dini" si coleciona amanti. La sfarsitul vietii sale a scris "Cartea tandreii" unde povestea despre galanteriile amorului si aventurile din viata sa. Champagne, iar acolo se obtineau bucle lejere sau cocuri sofisticate. . . In 1635 la Paris s-a deschis primul salon de coafura pentru damele inaltei societa i, numit In Spania, idealurile frumuseii se regaseau in culorile alb si rosu obinute insa din substane toxice.Dar nu conta prea mult, iar regina lui Ludovic al XIV-lea era "supranumita" viermele
18

oribil din cauza acestei nocive rutine de frumusee, dupa spusele lui Diderot.Din cap pana in picioare, in secolul al XVIII-lea domneau nuanele inrudite cu rosu: de la purpuriu la violet si chiar oranj, aceste culori ardeau in obrajii tuturor, ca un foc artificial la curtea Regelui Soare. tiranice, iar cei care nu le respectau cadeau in disgraie. . . Versailles era scena teatrului unde regalitaile timpului se ghidau dupa niste coduri estetice Parul era mai important decat imbracamintea si era aranjat in coafuri foarte complicate, adevarate monumente capilare, impodobite cu accesorii care trebuiau sa ilustreze tendinele timpului. In 1778, ducesa de Chartres purta in cocul perucii, pe langa voaluri si panglici, un pampon mare si papusa sa preferata. . Nimeni nu umbla nefardat la Curte si toata lumea se machia chiar si inainte de a se culca. Madame Pompadour isi ruja buzele si obrajii chair inainte sa stinga ultima lumanare. In mod surprinzator, stilul natural era dispreuit iar producia rujurilor castiga teren in lumea intreaga.Daca Frana era ara tuturor exceselor, lucrurile nu stateau la fel in Anglia si Germania. In Marea Britanie, legile contra machiajului erau la fel de aspre precum cele pentru crima. Insa in momentul in care persoane cu sange albastru, si anume contele de Cagliostro impreuna cu soia sa, au deschis un salon de frumusee si poiuni afrodisiace la Londra, restriciile au fost retrase. .

Aceasta a fost ocazia perfecta pentru prima revista pentru femei, Lady's Magazine, sa publice informaii despre produse si tehnici de machiaj. In aceeasi epoca, rujul vegetal de Circassie, provincie din Nordul Caucazului, era in mare voga la New York. . In Frana la sfarsitul secolului XVIII s-a relansat moda lookului natural din cauza Revolutiei Franceze, iar nobilii nu mai erau rujai decat cu propriul lor sange, in urma crudelor execuii. Dar inainte de asta, frumuseea timpului a redevenit umanista si se cultiva admiratia fata de sentimente precum sensibilitatea, libertatea spirituala si intimitatea. . Sub influena lui Rousseau, Diderot, Beaumarchais, Marivaux si Milton s-a lansat curentul artistic numit iluminism ce s-a extins foarte repede la Versailles, Veneia si Londra. Acesti pionieri purtau in suflet marele curent al libertatii, specific acelei perioade, ce era impotriva dogmaticii acedemice, etichetei rigide ce incorseta societatea monotona si uniforma. . Ludovic al XV-lea iubea simplitatea si frumuseea naturala, iar Marie-Antoinette, regina lui, se conforma, fiind recunoscuta in istorie ca o icoana a frumuseii naturale. Insa prietena ei cea mai buna, Virgee-Lebrun, pictoria, adopta frumuseea foarte studiata a eleganei aparent
19

neglijente.Ea folosea pudra, mese de par artificiale insa nu se impodobea cu panglici si perle ca Antoinette.n perioada Renaterii, femeile i pensau prul din fa pentru a da senzaia c au fruntea mai nalt, iar restul prului era pieptnat pe spate pentru a pune n eviden parurile i plriile elaborate ale timpului. Era o practic des ntlnit n Europa unde femeile italiene preferau s acopere zona de delimitare a prului cu turbane ncrcate de bijuterii. Tot italiencele le invidiau pe nord-europene pentru culoarea prului, i stteau cu orele n soare s-i decoloreze prul. Metoda la mod pentru decolorare era folosirea ofranului sau a foilor de ceap. Prin secolul al XVI-lea, regina Elisabeta era beauty icon-ul vremii, ea era cea care lansa trenduri. Tenul su alb ca i crinul i prul su rou au creat o adevrat isterie n rndul femeilor care alergau dup pudr alb pentru fa i peruci roii. Secolul al XVIII-lea a lansat moda perucilor elaborate i a coafurilor foarte nalte i mpodobite.Perucile pudrate, cu zulufi lungi erau la ordinea zilei, brbaii le legau la spate cu funde negre, iar femeile le decorau cu pene, panglici sau ghirlande. Coafurile voluminoase erau n mod sigur n mare vog, cu ct mai mari cu att mai bine. Realizarea lor necesita ore ntregi, iar la final, erau nepenite i pudrate. Din nefericire, orele pierdute pentru a le crea erau un impediment n calea igienei. . Coafurile monumentale se transformau n adevrate cuiburi de parazii. Dar asta nu oprea imaginaia debordant a unor doamne care construiau adevrate edificii; colivii cu psri sau scene de inspiraie marin, cu corabia ncorporat. Epoca Victorian a urmat celei decadente, prin urmare, s-a simit nevoia unei acalmii n ceea ce privete machiajul i coafura. .

Accentul s-a pus pe frumuseea natural, prul trebuia s fie neted, strlucitor i sntos. De cele mai multe ori era netezit cu uleiuri i ondulat n bucle lungi, bretonul se purta scurt, iar podoabele erau mai subtile. Romantismul "Viitoarea mea amanta va avea ochii precum lamaia verde, sprancenele arcuite feroce, obrajii orientali, gura mica si bine conturata si parul asortat cu pielea", spunea Rodolphe, eroul lui Teophile Gautier in opera "Celle-ci et Celle-la ou la Jeune France passionne". in frumoasele gradini ale Franei, acest ideal de frumusee isi intindea domnia. . . De pe teritoriile Britaniei pana la cerul instelat al Italiei, din padurile Germaniei si pana Era atat de admirata pielea alb-galbuie, incat cochetele doamne si domnisoare ajungeau sa bea otet si cantitai impresionante de citronada, pana ce sanatatea lor ajungea intr-o stare deplorabila. . Mersul femeii trebuia sa fie tantos si diafan, pentru a putea fi comparata cu o libelula
20

(compliment foarte valoros la acea vreme).Frumuseea feminina era considerata o dualitate echilibrata intre inger si demon: inocenta dar fatala, atragatoare dar periculoasa, suava dar agila. Fosforescenta,extravaganta,axfixianta,anihilanta,vulcanica,satanica,faraonica,babiloniana,piramidala, gotica...calificativele romantismului exprimau mister, frumuseea nuanelor si a legendelor. Cea care s-a stabilit ca intruchipa cel mai bine aceste atribute si a fost considerata muza Romantismului si a romanticilor nu este alta decat printesa Elisabeth D'Autriche, sau mai simplu Sissi a Austriei. . In acesta epoca erau la moda palariile impodobite cu panglici si flori si decolteele adanci. "Inca mai este permis sa visezi sub o palarie albastra, dar sa plangi sub o palarie roz este inacceptabil", spunea un jurnalist al timpului. . Machiajul era permis, insa numai atata timp cat imita natura. Acesta filozofie se regaseste si in Evul Mediu, dar din motive biblice, pe cand frumusetea romantica era minimalista din motive estetice.Romantismul fie ca nega realitatea fie ca incerca sa gasesca elemente misterioase in toate nivelele acesteia. Clasele aristocrate inca aveau reguli stricte de conduita si frumusee, insa altceva mult mai important intervenise: era voie sa visezi cu voce tare.

21

CAPITOLUL IV :

SECOLUL XIX

La inceputul secolului XIX, parul se purta cat mai lung. El era un semn al feminitaii si trebuia purtat in bucle mici, in codie si accesorizat cu palarii si agrafe preioase. Frizura "pompadour" a influentat coafurile acestor ani. Inspirate de la Madame de Pompadour, acest stil se regasea pe capetele multor doamne. Valurile din par, bine lipite de cap si date pe spate au fost revolutia capilara a acestui secol. .

EXEMPLE DE COAFURI ALE SECOLULUI XIX

Si domnii au apelat la aceasta coafura, avand un reprezentant masculin in dictarea trendului: Wolfgang Amadeus Mozart. Cand nu purtau peruci pe care le lasau sa faca purici (obicei des intalnit cu vreo 2 secole in urma, dar la care barbaii nu au renuntat definitiv in perioada despre care vorbim), barbatii se straduiau sa aiba o coafura cat mai apropiata de cea a micului geniu muzical.

WOLFGANG AMADEUS MOZART

MADAME DE POMPADOUR

Secolul al XIX-lea face ca evoluia coafurii s fie similar n toat Europa, tonul fiind ns dat de Londra i Paris.n Anglia, epoca victorian susine o mod ce are n centru cultul mamei
22

i al cminului ca domeniu al femeii. Hainele i coafurile tipice epocii nu se potriveau deloc femeilor angajate. Astfel, contrar idealurilor rspndite, multe femei se mbrcau simplu pentru a economisii bani. Se deosebeau de acestea femeile cstorite, care lucrau n cas sau n afara ei - de obicei n societi caritabile.La nceput de secol, coafura tipic include un nod la spatele capului, restul prului fiind de obicei ncreit. Cunoscute i ca papilotes, buclele erau adesea urcate pe cretet, cu seciunile de pe pri periate i apoi aranjate la nimereal sau n rnduri simetrice de zulufi orizontali sau diagonali. Acest din urm aranjament e o reminiscen a formelor rococo. Coafurile de sear sunt decorate cu flori, perle, panglici sau pene moda se schimba uneori n fiecare lun, dictat fiind mai ales de anotimpurile anului.Primii ani ai epocii victoriene d natere unei coafuri ce presupune pieptnarea prului strns n spate i apoi aranjarea lui n dou sau mai multe noduri. Dou mnunchiuri mari de zulufi erau aranjate pentru a acoperi ambele urechi. Acest principiu de baz are multe variaii; cele mai importante seciunii erau cele din cretet i de pe pri. Pieptnat pe mijloc, prul era aranjat n noduri pe cretet. Coafura prea extrem de sever, singura not romantic dndo buclele ce ncadrau faa. Acestea aveau un rol extrem de important n impresia creat de forma feei: o structur vertical face faa mai lung iar buclele ce cad pe pri o fac mai ngust combinaia echilibrat dintre cele dou obine impresia unei fee uor ovale, idealul acelei epoci.Coafura i hainele se completeaz reciproc.La fel ca n coafur, n mbrcminte se pstreaz jocul ntre elementele alungite i cele voluminoase.n coafur, elementul orizontal era amplificat de mnunchiurile de bucle, n mbrcminte acest rol revine mnecilor picior-de-oaie. Mneca de acest fel, susinut de inele de oel pentru a mpiedica cderea materialului, atinge mrimea maxim n jurul anului 1835. Un proces similar urmeaz i fusta, mpodobit treptat cu un numr tot mai mare de jupe.Remarcate prin artificial, coafurile i hainele acestei perioade ignor naturaleea i importanaa libertii de micare a corpului. Moda aceasta are la baz imaginea femeii fragile, cu o talie de viespe, umeri nguti, faa oval, un ten luminos care s evidenieze venele subiri, lbastre, mini delicate i brae jucue. Conceptul idealist era legat de ideile privind perfeciunea feminin i virtuile feminine cum ar fi: curenia, gentileea, modestia i domesticitatea.Coafurile speciale deriv din cele de baz, singura schimbare provocnd-o nodurile mai nalt aranjate n cretet, mpodobite cu diverse accesorii.Prul lung se leag acum strns la spate, n coc, iar pe pri coafura e ornat cu zulufi melc sau ghirlande de uvie. Se poart uneori n jurul capului un lnior sau o banderol ce include o piatr preioas, n mijlocul frunii o nviere a modei Renaterii timpurii.Formele exagerate sunt abandonate n favoarea unei apropieri de moda rococo.i corsajele au un vrf orientat n jos stil denumit a la Pompadour.Crarea la pr e in diferite forme: pe mijoc, n forma de T, U,V sau Y.
23

Cnd prul nu e suficient de lung, pentru aceste coafuri se utilizeaz piepteni i ace de pr confecionate din os sau materiale nepreioase (alam), cu pietre preioase lipite. Buclele sunt obinute cu ajutorul fierului pentru rsucit prul i a papiotelor (din hrtie). n anotimpul ploios, prul e tratat cu o cantitate redus de ulei, pentru a preveni absorbirea umezeli i pentru a asigura rezistena buclelor. Deoarece uleiurile erau extrem de scumpe, apar alternative mai ieftine ale acestora nite amestecuri de ulei i esene (de portocal, cimbru, lmie, lavand sau rozmarin). Femeile cu pr mai puin abundent folosesc mnunchiuri de bucle sau noduri artificiale din mtase ori pr natural. Potrivit surselor vremii, buclele artificiale erau att de ieftine nct era inutil s i le faci singur.Ca s fie atrgtor, prul trebuia splat cel puin o dat la dou sptmni sau chiar o dat pe sptmn. ns, ntruct uscarea prului necesit timp, femeile i-l acoper la splare cu o tafta impermeabil ce face ca el s intre ct mai puin n contact cu apa. Prul se spla de obicei cu ap de ploaie cald, spun slab i glbenu de ou. Pielea capului se masa cu rachiu sau vin, cu o perie moale. n timpul sptmnii, prul se purta uns cu ulei sau pudrat cu pomad.Prul rou sau gri e nepopular, preferat fiind cel blond sau negru. Pentru prima variant existau i reete de oxigenare a prului ap greceasc (argint dizolvat n acid azotic) sau spun combinat cu potasiu.n vog sunt i bonetele, voalul i turbanul.Pe strad, cel mai des ntlnit e acum boneta-sac, ce avea scopul de a crea o nfiare atractiv i nu pe acela de a apra faa de ploaie sau vnt. Plriile negre sunt asortate cu haine roz sau albe iar pentru ocazii festive se poart des turbanul sau construcii complicate din dantele, franjuri, panglici, flori i pene.Acas ns, femeile poart earfe de tul.Femeile din clasele de jos poart cocul i hainele simple o fust din material de ln maro i o bluz de in cu tieturi drepte, cele mai multe fiind lucrate in cas.n ce-i privete pe brbai, acetia poart prul uor vlurit i buclat (deseori cu bucle artificiale). Tinerii antitradiionaliti opteaz pentru o tunsoare scurt, pieptnat spre frunte, pentru favorii i perciuni. (Purtatul brbii era privit ca o manifestare a ideilor politice.)Prul copiilor e pstrat scurt pn la vrsta de zece ani, fiind tuns aproximativ o dat la trei luni.Dup anii 1840 burghezia, n ascensiune, d tonul modei dela curte. Coafurile i hainele au un design elaborat i sunt decorate extravagant.Rochiile sunt confecionate din muselin, mtase i organza, fiind renumite pentru enorma cantitate de material pe care o necesitau.Lrgimea e obinut cu ajutorul crinolinei i a numeroaselor desuuri, aceasta pn n 1850, cnd se inventeaz scheletul de oel ce nlocuiete coul fcut din oase de balen, mai uor de manipulat i cu un avantaj n plus - acela c permite reducerea desuurilor.Umerii sunt lsai goi iar decolteul discret e decorat subtil, accentund astfel efectul bijuteriilor de pe brae i decoraiunile rochiilor cu pulpane deasupra. Din acest motiv, perioada din jurul lui 1850 e numit uneori Noul Baroc. Se poart acum pieptntura vlurit i
24

bufant.Prul e ondulat nainte de a fi aranjat n rsuciri artificiale. Prins la spate n ace, prul e pieptnat cu crare pe mijloc sau ncreit. Urechile rmn libere, scond n eviden bijuteriile.Tot acum vine la mod rochia alb de mireas (ce o nlocuiete pe cea neagr a burghezelor de la ora).Barba i gsete treptat locul n cercurile conservatoare dar e buclat i periat ordonat.Pentru asprirea brbii e folosit un spun fin parfumat dizolvat, combinat cu lut ocru sau negru de fum. n nici o alt epoc n-au existat mai multe reete de pomezi, uleiuri de pr, ageni colorani, pentru creterea prului sau ageni depilatori, cu toate c se fceau invariabil meniuni asupra riscului acestora pentru sntate. Proprietatea de a face prul s creasc e atribuit drojdiei de orz, berii, sucului din perele dulci, uleiului de migdale sau celui de dovleac.Vine la mod luxul pompos, cu precdere n jurul anilor 70. ns ctre final de secol, coafurile devin simple i modeste. Prul rou e considerat vulgar. Tabu erau i buzele i obrajii roii, ar i machiajul sprncenelor acestea fiind apanajul prostituatelor. E permis o cantitate modic de pudr, pentru crearea efectului de ten fin. n aceast perioad, clasele mijlocii imit gustul burgheziei; se poart din acest motiv foarte multe bijuterii false i pe ct este mai pudic viaa n societate, cu att e mai slbatic n secret. A avea amant n aceast perioad este un lucru absolut normal chiar necesar!n anii 80 crete numrul femeilor angajate, fapt ce d natere preferinei pentru coafuri i haine practice. Uor ondulat, prul e prins la spate ntr-o legtur. devin populari crlionii de pe frunte i bretonul. Dac stilul claselor de jos are tendine clare spre simplitate, clasele mijlocii i nou-mbogiii epateaz prin hainele lor colorate.

25

CAPITOLUL V :

SECOLUL XX

EXEMPLU DE TUNSORI DIN SECOLUL XX. .

Creatorii de mod i stilitii ncearc s creeze tot timpul ceva nou, dar exist o vorb care spune c nu mai este nimic de inventat, prin urmare, aa cum s-a dovedit deja, epocile marcante din istoria modei i coafurii vor fi interpretate i reinterpretate continuu. Acum impresia mea este c traversm o perioad lipsit de valori i personalitate. ntr-o continu cutare de sine, n goan pentru a nvinge timpul, ntr-o permanent dorin de a fi toi la fel. Prul are propria lui via i personalitate, las-l s se exprime, s te reprezinte, s prind via, i poate vei reui s lansezi un nou trend.In primul deceniu al secolului XX s-au nascut pionierii frumusetii din zilele noastre. Se faceau reclame pentru produse cosmetice precum Helena Rubinstein, Elizabeth Arden sau L'Oreal. Idealul frumuseii de la acea vreme era mai lejer decat in secolele precedente. Desigur, corpul in forma de clepsidra a fost aproape intotdeauna o cerina a frumuseii, insa indiferent de culoarea parului si a ochilor, tenul trebuia sa fie alb si diafan. concurenta acerba cu produsele si creaiile de la New York. . . Parisul era capitala necontestata a modei si elegantei mondiale, insa era mereu intr-o Fotografia era acum modalitatea prin care artistii vremii imortalizau frumuseea, iar Sarah Bernhardta este primul fotomodel a carei imagine a fost folosita in reclame pentru cosmetice. Industria revistelor de moda era prospera, "Vogue" alaturi de "Les Modes", fiind una dintre pioniere in acest domeniu.
26

Principalele trucuri si produse de infrumuseare erau: vopseaua de par, pudra, rujul, fardul de ochi. Acesta deceniu a constituit inceputul imperiului cosmetic al zilelor noastre si a fost un pas decisiv in evolutia personala a femeii si a frumusetii acesteia. Anii 1910 au constituit un elan extraordinar in domeniul cosmeticii, al machiajului si al produselor de ingrijire. De asemenea, aceasta perioada a descorsetat la propriu talia femeilor. frumuseii, ce era sub magia Orientului. Vogue sublinia in 1911 fascinatia pentru culturile indepartate: "Turcoaicele folosesc henna pentru a-si mari si accentua ochii". . Cinematografia muta exploata cu succes resursele de romantism si exotism. Frumoasele desertului aveau imaginea de vampa (diminutiv de la cuvantul vampir), de seducatoare narcisista si irezistibila. Astfel s-a nascut conceptul de stea de cinema, iar revistele epocii le publicau poze si biografii pentru a fi idolatrizate dar accesibile. Femeile si-au eliberat corpul de corsete, dupa moda lui Chanel si Vionnet "pentru a pastra linia naturala a corpului". . In Hamburg, un farmacist a inventat o crema pe care a botezat-o Nivea (in latina - alba ca zapada), ce era primul produs de acest gen accesibil femeilor din toate paturile sociale. Nivea este si prima crema ce se ghida pe pricipiul de "apa in ulei", si astfel s-a nascut conceptul de "hidratare". Tot in acesta epoca a debutat si chirurgia estetica. Se practica "pelajul", stramosul peelingului, gratie unei combinatii de acizi si curent electric ce elimina cicatricile si oferea tenului un plus de prospetime.Actorii si actriele de la acea vreme frecventau cu regularitate cabinetele cosmetice, atesta jurnalul britanic "Ladies Home Journal". O alta tehnica era injectarea cu parafina pentru a-i accentua pomeii, iar chirurgia propriu-zisa facea mari progrese. Cu ajutorul ei se putea indrepta nasul sau se puteau corecta ridurile. . Insa igiena si tratamentele de infrumuseare naturiste primau in viaa femeilor, lucru deloc neglijabil. La asta se adaugau si toate parfumurile, sapunurile si pudrele ce ajutau la infrumusearea femeii de pretutindeni.Dupa o dictatura a parului lung, femeile au scapat de chinul aranjarii si carlionarii prin revoluia bob. Vazuta ca o instaurare democratica in regimul frizurilor, stilul bob (adus in ochii publicului de dansatoarea Irene Castle care isi tunsese parul pentru a avea mai multa lejeritate in miscare) a creat multe controverse de-a lungul perioadei. . Tensiunile razboiului din acea perioada nu au zguduit evoluia iminenta a industriei

27

REVISTA THE AMERICAN HAIRDRESSER SI REVISTA VOGUE DE LA INCEPUTUL SECOLULUI XX. .

Tunsoarea bob este asociata si cu fumatul; in toate reprezentarile acestor ani vedem femei cu parul scurt, in forma de castron pus pe cap (cam asa arata bob-ul) si cu un port-igaret in care isi asaza igara delicat si pufaie ca adevarate rebele. Bobizarea naiunii ia un si mai mare avant cand incepe sa fie promovat de modele precum Coco Chanel, Clara Bow si Louise Brooks.

CLARA BOW

COCO CHANEL

In anii 1930 a disparut parul scurt cu bucle linse, iar coafura pariziana in voga erau buclele lejere, aranjate cu putina briantina. . Bronzul din timpul iernii era inca accesibil numai paturilor privilegiate ale societaii deoarece se inventasera primele saloane de bronzare artificiala. Tot in acest deceniu s-au inventat si cremele cu protecie impotriva razelor UV si radicalilor liberi. . In domeniul cosmeticii, Helena Rubinstein si Elizabeth Arden tronau la Paris si in New York datorita noutaii si calitaii produselor lor.Insa concurena nu s-a lasat asteptata, deoarece la Hollywood Max Factor, cel care machia vedetele, a adus o inovatie in domeniul frumuseii, si anume

28

machiajul "pancake".In domeniul vestimentaiei, taioarele lui Coco Chanel erau cele mai admirate piese de imbracaminte, iar restul tendinelor erau exportate de la Hollywood. In anii 1940, Europa a intrat in umbra cruda a razboiului, iar capitala modei si a frumuseii s-a mutat la New York. In Paris si Londra, femeile erau intr-o perioada de austeritate deoarece trebuiau sa sustina razboiul. Isi reciclau pana si hainele vechi insa isi lasau parul lung pentru a demonstra ca feminitatea nu a murit, in pofida vicisitudinilor timpului. . Apa curenta nu mai era o raritate, iar astfel majoritatea populaiei feminine avea acces la sali de baie. Igiena era foarte importanta, iar o femeie frumoasa era in primul rand curata si sanatoasa. In aceasta epoca s-a produs revoluia sampoanelor. Sapunul si samponul, in America si deodorantul, erau principalele produse de infrumuseare.In lipsa cremelor si demachiantelor, femeile foloseau produse vegetale pentru ingrijirea tenului, iar la machiaj, ele s-au dovedit a fi foarte inventive. Foloseau praf de carbuni pentru fard, cateodata chiar si crema de ghete pentru gene, iar pentru pometi, petalele de trandafir in alcool ofereau un roz demn de Era Victoriana. Numai pudra nu lipsea. Cinematografia hollywoodiana sau fabrica de vise era mai stralucitoare ca niciodata. Industria filmului era incurajata pentru a ridica moralul trupelor si populaiei. Starurile feminine erau personaje puternice, iar filmele abordau teme precum razboiul si iubirea. Aceasta a fost perioada de glorie pentru actrite precum Rita Hayworth, Lana Turner sau Marlene Dietrich. In 1950, elegana era inainte de toate, dar inca mai persista incertitudinea cauzata de razboi. Femeile se maritau repede si faceau copii. In anii 1950 natalitatea Americii a depasit-o pe cea a Indiei. . In materie de moda, tronau corsetele in stil victorian create de Marcel Rochas, ce ofereau iluzia unei siluete de viespe si fustele trei sferturi, promovate de Christian Dior. Din prisma machiajului, "ochii de caprioara" obtinuti cu mult tus si rimel sunt principalul curent in frumusete, ce se va mentine aproape 50 de ani. . Divele marelui ecran, pe cat de adulate, pe atat de diferite, Marilyn Monroe, Brigitte Bardot si Elizabeth Taylor erau "dictatoarele" in tendinele din moda si machiaj. Toate femeile visau la buclele lui Marilyn, corpul lui Brigitte si ochii lui Elizabeth.Vedetele erau mai mult ca niciodata o fora asupra opiniei publice. Astfel, Marilyn Monroe era imaginea Chanel no 5, iar Audrey Hepburn era pe posterele publicitare pentru Wella. . Alta fascinaie in acea perioada erau mariajele "princiare", precum casatoria dintre Grace Kelly si printul Rainier de Monaco, a sahului Iranului - Aga Khan cu Rita Hayworth sau supramediatizata uniune a lui John Fitzgerald Kennedy cu Jacqueline de Bouvier.
29

Incepand cu 1960, noiunea de glamour a inceput sa piarda teren in fata stilului "simplu si cuminte". Preferata maselor a devenit Jackie Kennedy, care a surclasat-o pe Marilyn Monroe la capitolul popularitate. Simbolul acestei perioade este manechinul Twiggy, cu doua trasaturi definitorii: 1.67 metri si 48 de kilograme. Dominaia formelor voluptoase a incetat, silueta ideala fiind acum cea filiforma. Machiajul pune accent pe ochi. Este permisa folosirea concomitenta a tuturor trucurilor de marire a ochilor: gene false, khol negru, mascara in exces. Restul machiajului este mentinut nud, expresia dorita fiind cea artificiala, de papusa. Modalitatile de aranjare a parului nu exceleaza la capitolul diversitate. Lungimea este medie sau scurta si finisajul este impecabil. Frizura este, mai ales, usor de aranjat si intreinut. In unele cazuri, tunsoarea scurta este voit androgina, singura nota de feminitate fiind culoarea, in cazul careia predomina variatiile pe baza de roscat, ajungandu-se pana la roz. La paleta colorantilor sintetici se adauga nuante extreme, cum ar fi orange si verde. Un succes nebun are coafura "swinging hair", care anunta o noua moda in hair-style: volumul voit fals, obtinut prin tapare. Hainele continua curentul iniiat de manechine ca Jean Shrimpton: fuste mini, asociate obligatoriu unor picioare zvelte si lungi, rochii mulate in culori pastelate, avand ca accesorii barete cilindrice si cordoane late. Materialele, uni sau cu modele predominant geometrice, au ca punct comun comoditatea. . Vedetele care au influentat epoca sunt: Ali Mac Graw, care odata cu "Love Story" a devenit un punct de referinta in moda, manechinele Twiggy si "The Shrimp", Jean Shrimpton, Patti Hansen, Penelope Tree, Jane Birkin si Catherine Deneuve. O influena notabila a avut Jackie Kennedy, care a cucerit inimile americanilor prin eleganta innascuta. Sosirea anilor 1970 este anunata triumfal prin comedia muzicala "Hair". Parul va fi purtatorul de cuvant, simbolul unei noi generatii care va eradica tabu-urile si isi va permite libertate de exprimare.Pentru prima data in istoria frumuseii machiajul nu este supus sau constrans de moda. Este permisa exprimarea personalitaii si stilului propriu prin machiaj, care reflecta perfect noua atitudine: acceptarea sinelui si negarea transformarii in interesul modei. Un singur lucru este esential: stralucirea. Fie bronzate, fie radiind datorita gelurilor si pudrelor cu efecte sidefate, fie descoperind avantajul rujurilor irizate si al primelor gloss-uri, femeile adopta cu usurinta fascinantul look glamour. Parul este supus de asemenea noii tendine de gandire: stilurile sunt extrem de diversificate, ajutate de descoperirea unor noi tehnici de hair-styling. Lung pentru barbai, afro pentru persoanele de culoare, parul trebuie sa fie in primul rand liber. Ondularea pe bigudiuri mari creeaza coafurile voluminoase. Tehnici de hair-style exclusiv masculine sunt experimentate pe reprezentantele sexului frumos, cu rezultate fantastice. O asfel de tehnica este uscatul cu ajutorul foehn-lui si al periei, asa numitul "brushing". Coafurile sunt mult mai atent lucrate, suviele fiind taiate cu lama, poriune cu
30

poriune. Stilul vestimentar urmareste fidel un nou stil, o noua mentalitate. Este permis orice, de la hippie pana la pe atunci necunoscuta Vivienne Westwood. Stilul business castiga din ce in ce mai mult teren, in defavoarea curentelor extrem de feminine, care sunt privite ca reflexia unei personalitati pale.Vedetele care au marcat deceniul al saptelea sunt radioase: talentate, cu prezene sclipitoare, cu un glam look perfect personalizat, cu opinii puternice si stil bine conturat. Farah Fawcett, icon-ul anilor 1970, este stralucirea prin definiie. Bo Derek (corpul perfect), Romy Schneider, Jackie Onassis (fosta Kennedy) si manechine ca Lauren Hutton si Margaux Hemingway au personalitai si atitudini notabile, puternice. Anii 1980 au ca element predominant perfecionismul in look si cariera. De la tinutele office pana la instaurarea sportului ca rutina de frumusee, stilul femeilor este adaptat modei deceniului.Machiajul este caracterizat de nuane intense, corespunzatoare puternicei tendine de afirmare a personalitaii. Fardurile au vanzari spectaculoase iar culorile care predomina sunt albastrul electric pentru ochi, tonuri puternice de rosu pentru buze si caramiziu pentru pometi. Stilul natural, decontractat, al anilor anteriori este inlocuit de artificialul impus de noile reguli ale frumuseii. In hair-styling este timpul tunsorilor "just a cut". Sunt lansate style-ingul standard care usureaza considerabil coafatul. Parul este predominant lung si bine tapat (daca nu era voluminos de la natura), insa nu era o condiie obligatorie. Moda oscileaza intre stilul business si curentul punk, la nivel hautecoutoure primand excesul. Jean-Paul Gaultier submineaza treptat moda "forma, dar nu forme", creand corsete de culoarea fondurilor de ten. . Vedetele ca Madonna sau Jane Fonda au marcat definitiv planul vizual al acestei perioade. Simbolurile acestei epoci sunt perfecte sau cel putin perfecionate. Manechinele precum Iman, Jerry Hall si Elle "The Body" MacPherson incep sa castige teren ca iconuri, ele devenind noile standarde de referinta ale femeilor. Frumuseea in anul 1990 : "Nu ma dau jos din pat pentru mai putin de 10000 de dolari", a declarat faimoasa Linda Evangelista, astfel dictand canonul de frumusee al anilor 1990, deceniul

31

top-modelelor.

LINDA EVAGHELISTA.

Tendinta generala este naturalul, in special in machiaj. Faimosul machiaj "nude" castiga din ce in ce mai multe adepte, in detrimentul culorilor puternice care au marcat anii 1980. Carolyn Bessette Kennedy devine icon-ul sfarsitului de secol, prin machiajul sau avangardist: ten diafan, buze rosii, mate si ochi discret rimelati. .

In capitalele modei, Paris, New York, Londra si Milano, noile eroine afiseaza o raceala aproape hitchockiana, tendina adaptata de Calvin Klein, Prada si Gucci. Actria Gwyneth Palthrow pune in evidena rochia tip bustiera si stilul aristocratic, glacial.Moda nu cunoaste frontiere si nici diferene culturale, iar creatorii anilor 1996-1997 viseaza la uniformizarea ei. Este timpul minimalismului: fuste pana la genunchi si culori neutre, compensate de texturi deosebite. .

EXEMPLE DE COAFURI ALE ANILOR 1990.

Hairstylistii se adapteaza curentului impus de moda, coafurile fiind din ce in ce mai putin elaborate. Esentiala este tunsoarea, ce promoveaza formele geometrice. Sanatatea parului care trebuie sa fie drept si netratat chimic este baza oricarei coafuri reusite in anii 1990. Dominaia manechinelor e incontestabila. Frumoase, bogate si celebre, Naomi, Cindy, Claudia si altele, sunt zeiele inceputului anilor 1990. Kate Moss, noua senzatie a podiumurilor, anunta o
32

schimbare a epocii: filiforma, stralucitoare si cu un aer decadent.

Madonna, "La Casta", Julia Roberts, alaturi de staruri muzicale precum Spice Girls, Britney Spears sau Christina Aguilera exercita o influenta coplesitoare, in special asupra adolescentelor. CAPITOLUL V.1. : ANII 1920

Anul 1920 este un moment in istorie in care totul, de la stilul de imbracaminte pana la cel de viaa era predominat de jazz, stralucire, dans, iar recenta pelicula "Chicago" intruchipeaza aproape fidel exuberana epocii. . O mare victorie este libertatea de expresie a femeii care avea voie sa iasa in cluburi, sa fumeze in public si sa se imbrace foarte sexy.In aceasta perioada se definesc conceptele de haute couture, modele si miss. Coco Chanel, un idol in lumea modei, isi deschidea in acea perioada primul salon la Paris.Tunsoarea preferata era scurta si cu bucle (abia se inventase ondulatorul cu aburi, ce nu dauna parului), hainele erau foarte stralucitoare, iar o femeie pentru a fi eleganta, trebuia sa fie incarcata de accesorii. . In lumea cosmeticii se petrece o revolutie uluitoare, folosindu-se electro-stimularea pentru a menine musculatura tonifiata. Tot acestui deceniu ii datoram rujul in tub metalic, in forma sub care il cunoastem astazi, firma inovatoare fiind Guerlain. Vopseaua de par era cu mult mai performanta si promiea durabilitate si stralucire.Insa "revelaia feminitaii" acestei epoci a fost Josephine Baker, prima dansatoare top-less care a fascinat America si Europa prin exotismul si senzualitatea ei. Datorita faptului ca era de culoare, ea a fost poreclita "Venus de abanos". Ea a cunoscut succesul odata cu prestaia "Revue negre" de la Paris, in care a dansat imbracata numai cu o fusta din banane adevarate. Avea pometii machiati cu khol negru si ochii puternic accentuai. Anii 1920 au insemnat o trecere relativ brusca de la eticheta la libertatea moravurilor. E o lume ciudata in care criminalii (Al Capone) erau mai populari decat cantareii si actorii.Coafurile anilor 1920 au creat mai multe controverse decat in orice alta perioada din cultura Statelor Unite. Dar o coafura anume, numita foarte simplu "Bob", a stat in centrul acestei mari dezbateri. Introdusa prima data in timpul Primului Razboi Mondial, tunsoarea Bob a produs - pentru totdeauna - o revoluie in felul in care femeile si-au purtat si isi vor mai purta vreodata parul. . Totul a inceput in 1915, odata cu tunsoarea Castle Bob, numita astfel dupa celebra dansatoare Irene Castle. Dar in timp ce isi tundea parul din motive ce tineau pur si simplu de comoditate, Irenei nu-i trecea prin minte faptul ca prin acest gest ea devenea promotoarea unei adevarate revoluii in moda purtarii parului in secolul 20. Castle Bob a fost doar punctul de plecare in
33

ceea ce avea sa devina "furia parului tuns scurt".Tunsoarea Bob era una destul de "din topor", cu lungimea cam pana la lobul urechii, de jur imprejurul capului. Se purta fie cu breton, fie periat peste cap. Era un look simplu, dar totodata si o diferena drastica fata de coafurile cu par lung create de Gibson sau Marcel. . Tineretul epocii, mai deschis la schimbare, a acceptat imediat noul look si a facut din Bob precursorul a nenumarate mode si toane, care au condus spre noi abordari in buclari, permanente si vopsiri. Cand o femeie isi tundea scurt parul, ea devenea mai sigura de sine. Brusc, ea incepea sa poarte coliere lungi, fusta scurta si ciorapi rulati spre genunchi, definita de societatea conservatoare ca "usuratica". Dar schimbarea dramatica din hairstyle a fost numai inceputul unor schimbari majore in normele si valorile anilor 1920. . La 1 Mai 1920, ziarul Saturday Evening Post a publicat povestirea "scandaloasa" a lui F. Scott Fitzgerald intitulata "Bernice s-a tuns bob", in care autorul descrie o tanara frumusica si prostua care se duce la frizer si se tunde, fiind apoi transformata de verisoara ei-mare amatoare de petreceri-, intr-o vampa cu voce alintata. Eroina a devenit un model pentru multe dintre tinerele acelor vremuri. Pe la 1921, mergand pe urmele unor celebritai din moda si film, precum Coco Chanel, Clara Bow si Louise Brooks, fetele si femeile tinere si-au facut curaj si au inceput sa se tunda Bob. Cum tanara generaie a imbratisat rapid aceasta noua toana a modei, doamnele mai in varsta s-au vazut imediat puse in situaia de a face o alegere dificila: sa se tunda Bob sau nu. Multe s-au abinut din teama ca moda sa nu revina la parul lung, ceea ce era prezis si de publicaiile de specialitate. In orice caz, era greu sa ignori popularitatea in crestere a tunsorii Bob. . Lacrimile si chiar lesinul acompaniau acest "sacrificiu", in timp ce cascadele de bucle cadeau pe podeaua frizeriei. Barbaii tunau si fulgerau impotriva invaziei femeilor in frizerii, dat fiind ca pe atunci tunsorile scurte erau apanajul barbailor, care se practicau numai in frizerii. In unele orase mari, au aparut cozile la frizerii, unde femeile asteptau rabdatoare sa le vina randul la Bob. In Europa ziarele scriau ca, in timp ce Regele George nu luase o poziie oficiala pro sau contra, majestatea sa Regina Mary ar fi preferat ca doamnele tunse scurt sa faca "cumva" sa mascheze ceafa dezgolita in cadrul ceremoniilor de la Curte. Bineineles, au aparut postisele, asa cum se vedeau in reclamele vremii.De fapt, multe doamne care se tundeau Bob, pastrau parul cazut de la tuns si il foloseau pentru a masca tunsoarea scurta. . In cele din urma, coaforii au fost nevoiti sa accepte Bob-ul, dupa ce isi pierdeau tot mai multe cliente in favoarea frizerilor. Pe masura ce coaforii isi dezvoltau indemanarea in Bob, apareau noi tunsori, mai sofisticate. Clientele aveau acum de ales intre coafuri cu bucle sau onduleuri, si stilurile de tuns cu ceafa luata pierdut. . Prin anul 1925, tunsoarea Bob inca "mai facea valuri". Unei profesoare din Jersey City,
34

statul New Jersey, Consiliul Profesoral i-a "ordonat" sa-si lase parul sa creasca. Motivul invocat era timpul pierdut pentru aranjarea parului tuns Bob! Preotii isi avertizau enoriasii, spunand ca "o femeie tunsa Bob este o femeie pacatoasa." Barbaii divortau de femeile care se tundeau scurt. Un mare magazin universal si-a concediat toate angajatele care se tunsesera Bob. . Si, ca lucrurile sa mearga din rau spre mai rau, femeile "usuratice", indraznee si imune la critici, au trecut de la tunsoarea cu ceafa luata scurt la masina de tuns, expunandu-se astfel ca subiect de scandal. Intr-o scrisoare adresata editorului unei reviste de specialitate, un tata disperat deplora aceasta noua varianta a Bobului : "De la spate, e greu sa spui daca e baiat sau fata" si "Miam crescut fetele ca sa devina femei, iar baieii sa devina barbai, iar acum trebuie sa ma uit de doua ori ca sa-mi dau seama care cine e". . Tunsoarea Bob cu ceafa luata la masina de tuns, numita si Bob - baieesc, aparuta in 1923, aducea o modificare la spate, prin parul tuns tot mai scurt spre ceafa, care se termina intr-un fel de V. In parti, parul era coafat in bucle sau onduleuri. Articole publicate in anul 1920, dedicate tunsorii Bob : .

Conform unui articol publicat in 1925 intr-un ziar din New York, "unele purtatoare de tunsoare Bob se plang de <dureri de ceafa scurta>". Breasla medicala crede ca nu este nimic altceva decat o nevralgie cauzata de indepartarea brusca a parului de pe ceafa, expunand-o astfel rafalelor de vant. In orice caz, asa a aparut un nou termen medical - durerea de ceafa scurta. Moda parului tuns Bob a dat startul unei noi industrii sau, cel putin, a facut-o sa progreseze mai rapid: industria frumusetii. Cu 5 ani mai devreme, in Statele Unite existau 5.000 coaforuri. La sfarsitul anului 1924, existau 21.000 de coaforuri stabile si cateva sute itinerante. De remarcat ca aceste cifre nu includ si frizeriile care tundeau Bob. Tunsoarea Bob a dus si la adoptarea altor mijloace de impodobire, iar rezultatul a fost inflorirea saloanelor de frumusete.Cu timpul, societatea a devenit mai toleranta, iar prin 1927 tunsoarea Bob cu ceafa tunsa pierdut nu mai starnea controverse. Intre timp se constatase ca este un stil destul de sever, iar acum femeile experimentau stiluri mai feminine.Atmosfera de libertate din deceniul precedent a fost tulburata, deoarece in anii 1930 in Europa se nastea fascismul iar America traversa marea criza(1929).Insa cu toate ca starea lumii era deprimanta,se intamplau si lucruri bune;cinematografia a prins glas prin Greta Garbo si Anna Christie. actrielor epocii care se vopseau blonde
35

. Sobra si cu o elegana naturala, Garbo si-a pastrat culoarea parului castanie, contrar platinate si isi radeau sprancenele.

Insa din nordul Europei, o blonda cu sprancenele epilate si cu ochi de papusa isi facu aparitia si anume Marlene Dietrich, care urma sa devina arhetipul femeii fatale din acea perioada.

CAPITOLUL V.2. :

ANII 1940

Imagineaza-i o oala de sarmale in capul femeilor; cam asa aratau si coafurile anilor 1940.Sarmalutele,buclele acestor ani,erau in voga chiar si pe timp de razboi;vorba aceea, tara arde, baba se piaptana. Cam asa a fost si in aceasta perioada. Pentru ca femeile nu-si mai permiteau sa cocheteze in materie de haine si nu mai aveau bani de "shopping", au recurs la coafuri complicate cu mii de bucle largi, intoarse si prinse in mijlocul capului, in frunte sau la spate.

EXEMPLE DE COAFURI ALE ANILOR 1940. .

Parul era alternativa pe vremuri de razboi prin care femeile puteau sa se diferenieze si sa hraneasca invidia celor de acelasi sex. Pe bigudiuri si pe diversi bure ei, femeile anilor 1940 se chinuiau sa inoveze la subiectul par intors, rulat, breton bufant si scurt sau adevarate tuburi din par.O data cu senzuala roscata a aparut si pentru prima oara, cu adevarat, notiunea de sex-simbol. Tot datorita ei roscatele au devenit o atractie, un icon de frumusee, iar nuana infocata a parului,
36

condimentata cu bucle stranse si suvie lungi trebuia sa explodeze in una dintre cele mai renumite coafuri din istorie.Aceasta alegere, in prezent, este opiunea de baza a femeilor ce isi poarta parul lung, onduleurile fiind foarte feminine si exprimand delicatee si voluptate.

RITA HAYWORTH

Femeile tindeau s nu rmn n urma idolilor de pe ecran. Genul romantic era la mod. Prul cade pe umeri n bucle moi i lungi. Tot atunci devine la moda i bronzarea . Marele creator de mod Christian Dior d tonul epocii. Idealul lui era o femeie elegant, chipe, o adevrat doamna. Datorita rzboiului, coafurile au avut tendinte pragmatice. Femeile erau nevoite s foloseasc un simplu spun.Spiritul practic avea o importan foarte mare prul strns n coc, acoperit cu un al, pentru a nu se murdri att de repede. In 1940, pentru iesirile in oras seara, se purta prul lung lasat liber, ondulat sau cre . De asemenea lungimea parului pana la umar era o tendin in acel timp. Dar in timpul zilei prul se purta tot prins.

37

CAPITOLUL V.3. :

ANII 1950

Leslie Caron

Audrey Hepburn

Sophia Loren

Brigitte Bardot

Doris Day.

Anii 1950 au venit cu niste coafuri ceva mai potolite. Femeile incepeau sa-si traiasca emanciparea si voiau sa demonstreze ca independena (din bucatarie) se castiga cu o coafura frumoasa si elaborata. Astfel, personajele feminine ale acestor ani au inceput sa acorde si mai multa atenie detaliilor de hairstyle. . Cand se puneau in faa oglinzii, femeile anilor 1950 se gandeau la vedete precum Leslie Caron, Audrey Hepburn, Sophia Loren, Brigitte Bardot si Doris Day. Aceste celebritai erau adevarate surse de inspiraie pentru femeile care isi doreau coafuri ca cele de la televizor. . Coafurile anilor 1950 au adus in peisaj "poodle cut", o tunsoare care incadra faa perfect, feminina si delicata. Bretonul era si el bine lipit de cap. In aceasta perioada femeile au inceput sa foloseasca fixativul ca sa fie sigure ca munca lor va rezista cat mai mult. Pe post de placa, femeile foloseau fierul de calcat ca sa-si netezeasca parul. .

38

MARILYN MONROE

Oare ce poate fi mai nemuritor decat senzuala blonda care a starnit o adevarata avalansa de admiraie in intreaga lume?Se pare ca alegerea ei de coafare o intrece in nemurire, buclele lejere, care incadreaza fata si parul blond deschis tuns pana la barbie fiind alegerea multor vedete si in prezent.De fapt, este o coafura care este prin excelenta vintage, nemuritoare, clasica dar feminina, comoda dar senzuala. Razboiul a trecut iar femeile se ntorc la viata lor obinuita. Acum este prezenta epoca casnicelor glamur, care sunt gata s viziteze frizeriile zilnic pentru a-si face o coafur perfecta. Genele negre, stufoase, creionul pentru sprncene i buzele aprinse, combinate cu paliditatea interesant a feei, sunt la mod. Coafurile, de multe ori, aseamn cu o casc. Coco Chanel pune accentual pe natural look, discreia fiind la mod. Simbolurile epocii sunt Sophie Loren i Grace Kelly, cu frumuseea ei puin rece. 1950 Feathered Allure 1952 Soft Bob Look 1953 SwirlaWave

1957 New Wave

1957 Winged Coiffette

1954 Nape Flip Up

39

CAPITOLUL V.4. :

ANII 1960

Bufant, si mai bufant, cat mai bufant; cam la asta s-ar rezuma trend-ul anilor 1960 in materie de coafuri. Femeile isi tapau parul atat de mult incat ajungeau sa-si distruga varfurile si sa-si toceasca firele.Ca sa intelegi cam cat de bufante erau aceste coafuri, gandeste-te la Peg Bundy si imagineaza-i o mana de femei cu o freza ca a ei. .. Stilul bufant a fost promovat la inceputul anilor 1960 de catre First Lady, Jackie Kennedy. Modelul de stup in cap (coafura beehive) depasea cu mult limitele normale, femeile acestor ani ajungand sa poarte adevarate OZN-uri pe cap. . Spre sfarsitul anilor 1960, coafurile s-au mai netezit si nu stim daca de vina e balsamul, dar femeile au recurs la tunsori simple; si-au lasat parul liber, lung si neted fara sa-l supuna torturii de a-l tapa si de a-l ridica. .

40

EXEMPLE DE COAFURI DIN ANII 1960

GRACE KELLY PENTRU OCAZII SPECIALE

Printesa Grace, asa cum a ramas in istorie a mai lasat ceva mostenire, pe langa frumosii ei copii. A lasat un tablou de frumusee si senzualitate care inspira in continuare femeile din intreaga lume, a lasat o coafura ce a devenit un clasic redutabil.Coafura este de fapt un coc simplu accentuat de o bucla eleganta prinsa in acesta, o coafura ce se asorta excelent statutului de printesa. In prezent, se asorteaza excelent cu orice fizionomie si cu evenimentele speciale din viata oricarei femei. Anii 1960 se caracterizeaza prin inovaie, indrazneala si libertate. Prin Beatles, The Suprems, Martin Luther King, computer, primul om pe luna, benzi desenate, razboiul civil si razboiul rece, fusta mini si generaia hippie. . A reprezentat o perioada in care toata lumea milita pentru liberatate.Astfel, in aceste vremuri si femeile au obtinut multe batalii in lupta pentru emancipare. Purtau acum fusta mini, colani si accesorii confectionate manual. Aceasta imagine de femei puternice si emancipate trebuia sa fie asortata si cu un machiaj si o coafura pe masura. . Filmele lui Hitchcock au avut un important cuvant de spus din puncte de vedere al machiajului. In filmele lui, actritele afisau un chip de porelan foarte bine ingrijit.Atenia machiajului era concentrata in zona ochilor, care erau foarte bine conturati cu tus negru sau dermatograf, iar genele erau incarcate de mascara neagra.Culoarea parului trebuie sa fie neaparat blonda. Brigitte Bardot este una din divele care reprezinta prin excelena acea perioada. cealalta varianta, si anume brunetul care mergea de minune cu ochii puternic conturati. Blonde sau brunete, cu parul lung sau scurt, o singura regula trebuia respectata, si anume regula volumului. Si aici putem sa vorbim despre eternele extreme ale acestei perioade. Femeile purtau ori parul scurt, ori alegeau sa isi lase parul sa creasca foarte lung.Mary Quant si Twiggy erau demne reprezentante ale tunsorilor scurte, dar bine tapate. Iar aceasta tunsoare se potrivea de minune cu
41

Desi majoritatea femeilor se vopseau blonde, mai erau destule si cele care alegeau

silueta

lor

angrogina,

aceasta

silueta

fiind

alta

moda

lansata

de

anii

1960.

Pe de alta parte, Grace Kelly, Jackie Kennedy si Audrey Hepburn reprezentau femeile cu parul lung, tapat si pieptanat peste cap, lasand fruntea libera. Intruchipand nobleea pura, acestea aveau ca accesoriu preferat simpatica bentia ce le dadea un aer copilaresc si nevinovat. Sfarsitul decadei aduce cu sine coafuri ceva mai simplu de aranjat si mai lejere, pentru a caror aranjare nu mai trebuia neaparat sa te duci la coafor.

CAPITOLUL V.5. :

ANII 1970 . In aceasta perioada a aparut si prietenul de nadejde pentru orice coafura reusita:

foehn-ul. Aparatul a devenit o adevarata jucarie in mainile femeilor care ii testau limitele si capacitaile.Cand au descoperit ca pot sa-si fixeze parul, ca pot sa-l intoarca fara bigudiuri, femeile au dat startul unui nou trend. Si barbatii au inceput sa-si lase parul mai lung datorita inveniei miraculoase.

42

Charlie's Angels, adevarate trend-settere in anii 1960.

Perioada hippie a avut si ea influene asupra tunsorilor si coafurilor. Parul lung, prins cu doua suvite impletite la spate, accesoriile precum pene, bentie, bandane si-au facut si ele loc in firele de par ale rebelilor din aceasta perioada. .

Talia subire, n combinaie cu o coafur voluminoas i un machiaj aprins aceasta este imaginea femeii din zilele acelea. Pentru a va convinge asupra stilului perioadei respective, urmarii serialul ngerii lui Charley. Cultura punck devine si ea o provocare. Coafurile punck nu las indiferent pe nimeni: prul vopsit n culori fluorescente, capetele rase pe mijloc, scalpel tatuat etc. Inca de la inceputul anilor 1970 observam stiluri mult mai radicale, cel putin asa pareau la vremea aceea. Parul era purtat drept, indreptat cu placa si cu hartie de ceara, pentru a-l face perfect drept. Parul era de cele mai multe ori purtat cu carare pe mijloc, acoperit cu baticuri stranse in jurul capului. Indreptarea parului se intalnea de cele mai mult ori la femei. Uneori mici suvie din lateral erau impletite si prinse la spate cu o clama. Restul parului era lasat liber. Parul scurt , necesita de regula o ciufulire, pieptanele era tras in sus prin par ceea ce facea ca parul sa se incurce. Apoi parul era netezit intr-o parte, facandu-l sa para pufos. Fardurile de par de culori
43

indraznee faceau legea, insa rujurile erau de un roz inchis. Coafurile barbatesi erau lungi si ciufulite. Cozile la spate erau de asemenea populare dar printre populaia masculina mai tanara.

CAPITOLUL V.6. :

ANII 1980

In caz ca ti-era dor de coafurile bufante, anii 1980 aduc, la cererea publicului, alte coafuri cu volum, tapari si iarasi volum. Diferena este ca in acesti ani, piaa produselor cosmetice a evoluat, oameni putand sa foloseasca gel, spuma si alte produse pentru freze inspaimantator de mari

44

si de tepene.

EXEMPLE DE COAFURI ALE ANILOR 1980.

Trend-ul din muzica, stilul punk si-a impus ei el la randul lui frezele vremii. Atunci au aparut crestele colorate in nuane puternice. Creasta, de multe ori, era o adevarata opera de arta si, zicem noi, un adevarat pericol in societate. Nu vrem sa stam in spatele unor punkeri cu creasta la niciun concert. .

EXEMPLE DE COAFURI PUNK.

Este o perioada in care se confrunta dou stiluri opuse stilul disco i stilului clasic, impecabil. Perioada aceasta a dat mai mult libertate in alegerea tendinelor in moda. Femeile nu se mai simteau obligate s se supun unei imagini prestabilite. Pe de o parte, marii designeri de mod
45

creau imaginea unei femei impecabile, vestimentaia avand linii strict subliniate i prul aranjat impecabil. Ii vine sa crezi sau nu, coafurile mari, pompoase sau ciufulite sunt printre cele mai apreciate in anii 1980. Chiar si parul drept era tapat la maxim pentru a creea acea coafura voluminoasa. Volumul era tot, si combinat cu o spuma de par stralucitoare si accesoriile potrivite, putea crea o apariie de invidiat. Gandii-va la Madonna, Boy George, Michael Jackson, Bananarama si chiar Prinesa Diana. .

46

CAPITOLUL V.7. :

ANII 1990

Am scapat si de nebunia anilor 1980. In urmatoarea decada incepem sa vedem freze cunoscute noua: tunsori simple, usor de intreinut, parul scurt spre mediu. Se renunta la metode complicate de ornare a podoabei capilare; mai putin cand intra in scena fascinatia pentru parul africanilor si al jamaicanilor. .

EXEMPLE DE COAFURI CU DREAD-URI.

Atunci populatia o ia razna si isi supune parul la un chin groaznic pentru a-si face dread-uri, codite sau afro. Parul oamenilor de culoare este conceput pentru a suporta astfel de coafuri; restul persoanelor nu au inteles acest lucru si si-au dorit si ei sa aiba dread-uri si un look rasta.Rezultatul a fost unul foarte comic pentru ca pana si asiaticii au abordat acest stil. La sfritul anilor 1990, tipul de coafura quiff a renviat prin stilul french crop (un stil modern al tunsorii quiff), care continu s fie folosit i n prezent. n cultura contemporan japonez, stilul corespondent tunosorii quiff poart denumirea de punch perm, stil preferat printre Yakuza (Mafia) i Bszoku (gatile de motocicliti).

EXEMPLE DE COAFURI QUIFF

47

Coafura cu care Jennifer Aniston isi face debutul in serialul Friends este copiata in scurt timp de majoritatea femeilor din America, ajungand sa fie denumita dupa personajul actritei, Rachel. Tunsoarea reuseste performana de a fi inclusa si in enciclopedia internationala Wikipedia. In Romania, coafura este populara printre pezentatoarele de stiri, ca Monica Dascalu sau Simona Patruleasa. In noaptea de Revelion, Adela Popescu, care isi cauta in continuare un stil care sa o defineasca, si-a schimbat din nou look-ul alegand tunsoarea fostei soii a lui Brad Pitt, Jennifer Aniston.

JENNIFER ANISTON

MONICA DASCALU

SIMONA PATRULEASA

a)Aditional si la masculin(1980/1990) . Reprezentativ pentru barbati au fost coafurile de tip quiff, inspirate de legenda rock&roll, Elvis Presley. Stilul quiff este o forma a coafurilor pompadour, adus la un nivel mai mic. In epoca rock 'n' roll, barbaii foloseau briantina ca sa se asigure ca frezele lor vor sta asa cum au fost programate in faa oglinzii si ca vor straluci pe ringul de dans.

Elvis Presley

Frank Sinatra

John Travolta

48

Elvis Presley

Frank Sinatra

John Travolta

Nu ai cum sa nu-ti aduci aminte de Grease si frezele baieilor in geci de piele; coafuri quiff 100%, date cu gel si briantina si frumos ondulate la varf.La fel de bine, nu ai cum sa uiti coafura celor de la Beatles, o formatie care a dat tonul in muzica dar si in trend si hairstyle. Membrii "The Beatles" au introdus stilul "the mop top" in istorie, o freza fara nicio noima care a creat isterie in randul barbailor. Frizura patentata de Beatles presupune un par mediu spre scurt, drept, tuns pe un singur nivel, nu in scari si lasat tot sa pice pe fata; asa cum ii spune si numele, e ca si cand ai avea un mop in cap. .

Grease

The Beatles

Anii 1980 au adus un trend, considerat destul de,demodat la noi:chica. Faimoasa in lumea fotbalului (in prezent), aceasta tunsoare barbateasca presupunea un par mai scurt in fata si o coama de diverse dimensiuni care sa se continue la spate.Multe vedete au apelat la acest stil.

49

CELEBRITATI CU CHICA.

In anii 1990 erau 2 stiluri predominante in randul barbailor: tunsoarea bros (sau foarte, foarte scurta) a la Eminem (sau chiar ca a lui Caesar cum este si numele tunsorii in engleza) si tunsorile de boy-band inspirate din Dawson's Creek si de la Nick Carter- Backstreet Boys. Barbaii puteau sa faca un fashion statement si sa aleaga din ca tabara fac parte: bad boy cu o tunsoare stil armata sau good bys- niste suvie rebele, o carare pe mijloc si un par oxigenat care sa incante ochii domnisoarelor.

NICK CARTER

50

CAPITOLUL VI :

SECOLUL XXI

Din anul 2000 coafurile au inceput sa semene mai mult cu opere de arta, avand forme din ce in ce mai ciudate. Exista multe situaii in care stilistilor li se cere sa experimenteze. Extrem de cautate sunt tunsorile funky, cat mai neobisnuite cu putina. Tunsori 2010: designerii, make-up artistii si hair-stilistii au iniiat deja tendinele noului an, impulsionandu-ne sa fim mereu aranjate si la moda. Si cum podoaba capilara spune atat de multe despre noi, tunsoarea pe care o adoptam este extrem de importanta. In 2010 se poarta parul cat mai filat si tuns cat mai asimetric, in culori naturale iluminate. Parul scurt cu franjuri reprezinta una dintre coafurile de top ale acestui an, foarte recomandata femeilor mereu active si stilate. Fie ca sunt cu bretonul mai lung precum tunsoarea Victoriei Beckham sau cu bretonul mai scurt ca cel al Rihannei, tunsorile "baietesi" sunt in voga in acest sezon, fiind in acelasi timp si foarte practice si usor de intreinut. .

51

EXEMPLE DE TUNSORI ALE SECOLULUI XXI

NOIUNI DE PROTECIE A MUNCII Prin instruire n domeniul proteciei muncii se nelege un ansamblu de activiti organizate prin care se urmrete nsuirea cunotinelor i formarea deprinderilor de securitatea muncii, care face parte integranta din pregatirea profesionala. Instructajul de protecie a muncii este destinat pregtirii personalului i este considerat unul dintre cele mai importante msuri de protecie a muncii. Se efectueaz conform reglementrilor legale n viguare noilor ncadraii n munc celor transferai de la o unitate la alta, celor venii n unitate ca detaai precum i ucenicilor, elevilor i studenilor care efectueaz practica profesional.

52

Scopul instructajului introductiv general este cunoaterea specificului activiii n uniti, a factorilor de risc principali de accidentare n munc de mbolnvire profesional, precum i a msurilor generale de protecie a muncii. Coninutul acestui tip de instructaj este exact pe urmtoarele probleme: - legislaia muncii, cu accent pe aspectele privind protecia muncii; - pricipalii factori de risc, de accidentare, de munc i mbolnvire profesional, defalcai pe secii i ateliere sau activiti; - msuri generale de prevenire a accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale (msuri de electrosecuritate, ventilaie, combaterea zgomotului i vibrailor, igiena muncii, protecia individual); - msuri de prevenire i stingerea incendiilor (manipularea materialelor inflamabile i explozibile, modul de intervenie n caz de incendiu, materiale i dispozitive de stingere); - acordarea primului ajutor n caz de accidentare cu accent pe modul de executare a respiraiei artificiale. Se efectueaz att celor noi ncadrai ct i celor ce se transfer de la un loc de munc la altul n cadrul aceleai uniti, de ctre conductorul procesului de munc unde i va desfura activitatea persoana instruit. Are loc de acomplecta i aprofundat cunotiinele specifice de protecie a muncii i se efectueaz tuturor angajailor la intervale de timp stabilite prin norme sau instruciuni n funcie de gravitatea riscurilor proprii activitii desfurate. Instructajul periodic se mai realizeaz i n urmtoarele situaii: la revenirea n producie dup o absen mai mare de 30 zile, inclusiv,

consecutiv unei incapaciti temporare de munc, datorate unor accidentri sau a unei mbolnviri profesionale; - cnd se modific procesul tehnologic, condiiile de munc, se introduc utilaje sau tehnologi noi.
53

Toate cele 3 faze ale instructajului se incheie prin testarea cunotinelor asimilate. Pentru predarea cunotiinelor specifice, instructori de protecie a munci folosesc mijloace de instruire: aparate audio-vizuale materiale didactice i demonstrative. Printre materialele didactice utilizate, rolul pricipal l dein legile, normele i instruciunile de protecie a muncii manuale, leciile i testele n domeniu. Procesul de instruire a personalului mai cuprinde i alte forme respective: - pregtirea instructorilor care efectueaz diverse tipuri de instructaje; - auto instruirea persoanelor de conducere; - conferine, informri, filme n cazul produceriunor accidente de munc, a necesiti relifri unor probleme deosebite de protecie a muncii. Toate activitiile de instruire dintr-o unitate sunt coordonate metodologic de cabinetul de protecie a munci.

I.

Noiuni de igiena a muncii n cazul normelor departamentale de protecie a muncii sunt incluse i normele

de igien a muncii, acestea avnd un rol important n asigurarea i respectarea capacitii de munc i n prevenirea mbolnvirilor. Cunoaterea i mai ales respectarea acestor norme sunt obligatori pentru toi cei ce lucreaz n ateliere de frizerie i coafur. Necunoaterea sau nerespectarea lor se sancioneaz dup gravitate. Instructajul se efectueaz periodic la locul de munc i cu prilejul ncadrri. Cu aceast ocazie se recomand i se completez o fi de instructaj. Unele norme de protecie i igien a muncii se refer la condiiile generale n care se desfoar procesul de munc. Ele prevd:
54

- asigurarea unei bune aerisiri i ventilaie la locul de munc; - iluminatul natural i artificial; - ntrinerea instalaiilor electrice sanitare; - alimentarea cu ap potabil, precum i judicioasa amplasare a utilajelor i instalaiilor. Numeroase norme i privesc pe muncitori, ele se refer la dotarea echipamentului corespunztor ct i la mnuirea i intreinerea uneltelor i aparatelor.

II.

Norme de igiena si protecie a muncii specifice

atelierelor de coafura

Instalaiile electrice ca i aparatele electrice cu care se lucreaz n aceste ateliere vor fi controlate periodic de ctre tehnicieni autorizai. Pentru orice defeciune evit instalaiile, aparatele sau tablourile electrice se va anuna electricianu de serviciu. Este interzis a se lucra fr echipament de protecie (halat alb, mnui). Este interzis a se purta foarfeca sau briciul n buzunarul halatului. Este interzis ntrebuinarea tuturor ustensilelor nainte de a fi dezinfectate. Este interzis ntrebuinarea tuturor ustensilelor ninte de a fi dezinfectate. Este interzis ntrebuinarea aparatelor electrice cu mna ud. n timpul deservirii clienilor, lucrtorul va executa lucrarea cu cea mai mare atenie pentru a evita accidentele. Ustensilele cu care se lucreaz n aceste uniti vor fi bine ascuite i n cea mai bun stare de funcionare.

55

BIBLIOGRAFIE

1. http://alapa.wordpress.com/2007/08/21/moda-si-coafura/ 2. http://www.muzeuldefotografie.ro/2009/11/femeile-de-la-1900/ 3. http://www.eva.ro/frumusete/feature/istoria-frumusetii-articol-869.html 4. http://metropotam.ro/La-zi/2010/01/art3630457400-Top-Frizuri-in-istorie/ 5. http://www.eva.ro/frumusete/frumusetea-in-anii-90-articol-912.html 6. http://www.eva.ro/frumusete/frumusetea-in-evul-mediu-articol-871.html 7. http://suntfata.info/2009/11/24/alege-coafurile-vintage/ 8. http://www.moda.portal-romania.ro/istoria_coafurilor_2.htm 9. http://fisiere.wordpress.com/2010/01/27/istoria-coafurilor/ 10. http://www.beauty-laura.ro/content.php?c=articole&articol_id=1943&articol=coafurile+in+vest+-

+istorie
11. http://tunsori.wordpress.com/tag/istoria-coafurilor/ 12. http://articole.famouswhy.ro/coafura_si_machiajul_anilor___60/ 13. http://www.femeia.ro/moda-si-stil/tendinte/moda-anilor-80-se-relanseaza.html 14. http://www.tabu.ro/articol_6499/parul_anilor____80.html 15. http://www.fete24.info/trendul-anilor-%E2%80%9880-revine/ 16. http://rockabilly.ro/2009/07/quiff/ 56

17. http://www.kudika.ro/articol/frumusete/185/slideshow/6/2000.html 18. http://www.stilfeminin.ro/moda-si-frumusete/Tunsori-cu-stil-2010.html 19. http://www.121.ro/intreaba_specialistul/intrebare2900-istoria-coafurii-cat29.html 20. http://www.moda.portal-romania.ro/istoria_coafurilor_1.htm 21. http://www.kudika.ro/articol/frumusete/4784/Coafuri-nemuritoare.html 22. http://www.jurnale.ro/Istoria_coafurii-e19700-132064.html 23. http://www.sfatulzilei.info/tag/istoria-coafurii/ 24. http://www.artline.ro/arhiva/istoria+coafurii

ANEXE Coafuri ale anului 1900

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

57

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA 6

ANEXA 7

ANEXA 8

ANEXA 9

ANEXA 10

ANEXA 11

ANEXA 12

58

ANEXA 13

ANEXA 14

ANEXA 15

ANEXA 16

ANEXA 17

Saloane de coafura

59

ANEXA 18

ANEXA 19

ANEXA 20

60