Metode orientale de epilat

de Click News (citete alte articole de la acelai autor) Secret al frumuseii femeilor din antichitate, epilarea dup reete orientale nu a fost dat uitrii. Folosite intensiv de doamnele i domnioarele din rile Orientului, metodele au fost mprumutate n Occident i n restul lumii, iar femeile se declar mulumite de rezultate. Reetele transmise din generaie n generaie sunt, n general, foarte simple i eficiente, acesta fiind unul dintre motivele pentru care au fost adoptate de femeile din ntreaga lume. Dac rezultatele aparatului de ras ori ale epilatorului nu v mai mulumesc i nu cunoatei o cosmetician de ncredere, problema ndeprtrii prului nedorit de pe corp nu este una fr soluie. Dimpotriv, o putei rezolva chiar acas, graie unei reete cosmetice orientale, care cu siguran v va seduce.

Ceara oriental, o reet cosmetic dulce Cunoscut i sub numele de epilare cu zahr, aceast metod funcioneaz dup acelai principiu ca i epilarea cu cear cald. Cel mai mare avantaj este acela c v putei prepara materia prim chiar acas, reeta fiind una ct se poate de simpl. Topii trei cubulee ntr-un bol, apoi adugai dou pahare de ap amestecat cu lmie. Vrsai caramelul obinut pe un blat de plastic, pentru ca amestecul s se rceasc puin, apoi omogenizai pasta. Urmtorul pas este s aplicai acest amestec pe pielea curat i uscat, lsndu-l s acioneze timp de cteva secunde. ndeprtai apoi pasta de pe piele cu o micare energic i gata! Problema a fost rezolvat. Fr ndoial, aceast metod de epilare este dureroas, pentru c pasta de zahr smulge firele de pr din rdcini, nu doar le taie, aa cum se ntmpl n cazul epilrii cu crem sau cnd folosii aparatul de ras. Cldura pastei poate nroi pielea, ns acest efect este trector. Aa-numita cear oriental nu trebuie s fie nici prea rece, pentru c exist riscul s nu poat fi ntins uniform, dar nici fierbinte, ca s nu ard epiderma. Pentru a fi sigur c metoda d rezultatele dorite fr a afecta negativ pielea, este recomandat ca dup epilare s presrai pudr de talc pe locul proaspt epilat. n plus, dup epilare este foarte important s hidratai pielea cu uleiuri sau loiuni delicate de corp. n schimb, nu este recomandat s folosii alcool (deodorant sau parfum), pentru a nu irita pielea i mai mult.

Metoda epilrii cu a Aceast metod este cunoscut de mii de ani i este folosit la scar larg de femeile din bazinul Mrii Mediteraneene. Din fericire, a fost importat i n Statele Unite i Europa, fiind preferat de multe doamne i domnioare care au ncercat-o. Dac ai auzit de pensatul cu a, atunci

trebuie s tii c principiul este acelai: firele de pr sunt ndeprtate cu ajutorul a dou fire de a, mnuite cu ndemnare de specialiti. Cu toate c poate fi considerat o excentricitate n domeniul cosmeticii, epilarea cu a este o tehnic rapid, puin dureroas i igienic, i care, n plus, prezint avantajul de a limita creterea firelor de pr sub piele. Dac v hotri s ncercai aceast metod de epilare, soluia este s mergei la un cabinet cosmetic unde exist un estetician care practic aceast tehnic. Este foarte greu s utilizai metoda respectiv acas, pentru c este nevoie de dexteritate i experien. Avantajul epilrii cu a este acela c are acelai efect ca i epilarea cu cear: prul nu crete timp de dou sptmni, pentru c firul este smuls, nu tiat. Dezavantajul este c firul de pr trebuie s fie suficient de lung pentru a fi prins ntre cele dou fire de a, deci este posibil ca, din punct de vedere estetic, aceast metod s nu fie convenabil. Tocmai de aceea, tehnica este folosit n principal pentru pensarea sprncenelor i pentru epilarea axilei. Citete mai mult pe Monitorul de Suceava: http://www.monitorulsv.ro/Frumusete/2010-0123/Metode-orientale-de-epilat#ixzz2Q9DpFG4G

Istoria frumuseii
Maria Besciu - jurist, doctorand n istoria medicinei
Celebra i frumoasa Cleopatra a fost prima femeie care a scris un manual de ngrijire a frumuseii femeilor. Cleopatra folosea mlul Nilului pentru a-i ncrei prul, iar din ml i urin i prepara mti cosmetice. Aflai totul despre multiplele mijloace de nfrumuseare oferite de natur nc din Antichitate.
Ustensile primitive

Machiajul cu pudr colorat are o vechime 10.000 de ani, iar ustensilele pentru machiaj i recipientele ce se nchideau ermetic - 5000 de ani .Hr. Oamenii primitivi foloseau albitele (marn i var), negrul (crbune de lemn, minerale de mangan) i toat gama de nuane ale ocrului. Vasele de ulei (din tigv), lopelele pentru aplicarea sulimanului, sticlue de os, borcnae cu cpcele existau chiar din perioada glaciar - s-au gsit astfel de mrturii n grote. n mormintele paleolitice s-au gsit piepteni de os i ace de pr, iar la Muzeul British din Londra pe exponate (mumii) se constat c lacul de unghii era cunoscut oamenilor din acea perioad.

Egiptul antic

Tratamente corporale

Strlucirea umerilor Cleopatrei era dat de folosirea scoicilor pisate i a alabastrului. Cleopatra prefera albastrul marin pentru pleoapa superioar i verde pentru pleoapa inferioar. n 1372 .Hr., egiptenii de vi nobil se splau cu ap mineral. Foloseau o masc corporal din argil, iar corpul era exfoliat cu nisip i uleiuri eseniale. Dup baie, masajele se efectuau cu uleiuri vegetale de palmier, msline i ierburi parfumate. Se mbiau frecvent n lapte i aplicau mti cu ou.

Tratamente pentru fa

Feele erau unse cu un preparat din ocru galben, linia decolteului fiind fardat cu albastru. Aveau grij ca fardurile s fie mereu parfumate i proaspete. Pomeii i decolteul erau pudrate cu pudr aurie. Pleoapele inferioare se trasau cu khol negru, care avea scris pe recipient data expirrii. Verdele era culoarea popular pe lng turcoaz, argile roii brune sau violete.

Parfumul

Parfumul preparat de Cleopatra, dup Plutarh, era un amestec de miere, vin, planta henne, smirn, diferite rdcini, lemn de trandafiri, trestie mirositoare, crocus, boabe de ienupr, mcri, iar acest preparat se numea kiphe.

Igiena dentar

Pentru curirea dinilor se foloseau beioare de lemn, gura se parfuma prin mestecarea grunelor de mirt, iar strlucirea dinilor era dat prin frecarea unui bastona de filde nmuiat ntr-un amestec de coji de ou, crbune i sidef.

Ritualuri de nmormntare

Egiptenii sulemeneau faa palid a mortului. n mormntul unei femei puneau borcnaul cu suliman i tibiirul cu care se colora. n ncperea funerar a reginei Hetepheres, mama faraonului Kheops, a fost gsit o cutie de manichiur artistic executat, alturat cosmeticalelor. n mormintele femeilor din Sahara, egiptologul Shaw a descoperit o trus din trestie cu instrumente pentru fardarea ochilor. Texte vechi menioneaz c femeile egiptene i acopereau corpul cu farduri, dup baie, i se machiau cu mixturi complete. Pentru buze se foloseau rujuri n form de creioane.

Grecia antic
Grecoaicele purtau prul lung rsucit n zulufi i cu ajutorul panglicilor i earfelor realizau diverse pieptnturi. Sclavele erau ntotdeauna tunse scurt. Preul unei sclave depindea de priceperea acesteia la pieptnatul i aranjatul stpnei. i splau prul cu must de mere. Pentru ten foloseau creme pentru albit tenul, farduri i vopsele pentru sprncene i gene. Creioanele de miniu de plumb sau rdcinile plantei olcea erau folosite pentru vopsitul obrajilor, iar buzele i pleoapele erau umbrite cu crbuni. Sprncenele erau nnegrite cu funingine sau stibiu pisat mrunt. Se parfumau din belug i aveau truse de oglinzi, agrafe, pensete, flaconae etc. Deja consumul de parfum era un viciu, parfumau vinul cu violete i trandafiri, i ungeau prul cu parfum, lsau s zboare n ncpere porumbei stropii cu parfum (aripile erau unse cu esen). neleptul Solon i filosoful Socrate s-au ridicat mpotriva acestor abuzuri. Combaterea epidemiilor o fceau arznd plantele aromate. n Sparta i Atena antic, machiajul era permis numai curtezanelor. Femeile dup baie se masau cu ulei de msline, i periau prul i dinii. Igiena i exerciiul erau vitale, fiind recomandate i de Hipocrate, printele medicinei.

Roma antic
La mas, romanii stropeau capetele invitailor cu ap de trandafiri. mpratul Caligula se pare c a cheltuit o avere pe trandafiri - 4.000.0000 de sesteri. Popeea, soia lui Nero, utiliza masca pentru so, care era preparat din fin de secar cu ulei parfumat i era ndeprtat prin splarea cu lapte de mgri. Spunurile erau parfumate cu ulei de roze, iar pentru pr preparau unguente care se folosesc i astzi. Patricienele i exfoliau pielea cu nisip i ulei, iar apoi se epilau cu cear. Foloseau mee de pr pe care le ondulau i le decolorau cu amestecuri din plante. Femeile romane utilizau pudr de aur pentru pr i obraji, iar din excremente de crocodil fceau mti pentru fa. Purtau coc, prul mpletit sub form de rulouri pe frunte, l nnodau pe

spate, fixndu-l cu ace de metal sau filde i agrafe. i fceau zulufi cu fierul de frezat. O dat cu prinderea primelor prizoniere teutone capturate de legiunile romane, femeile au recurs la tunderea acestora i la confecionarea perucilor blonde. Cezar, care avea chelie, o acoperea cu o coroan de lauri i tot n vremea lui a aprut moda culorii rouarmiu. Forma perucii se schimba i ea o dat cu moda. n Bizan, pentru decolorarea prului se splau cu leie i extrase vegetale.
Frumuseea, n scrierile timpului

n Renatere apar mai multe tratate n care femeia este considerat cea mai frumoas creaie, avnd ca ideal pe zeia Venus. Agnola Firenzerola a scris Tratatul de frumusee al femeilor, iar n 1539 Augusto Nifo dedic Jeannei de Aragon lucrarea Frumusee i iubire. Chiar Machiavelli confirma c o femeie nu poate fi frumoas dect dac are braele lungi, cu vene bine definite i terminate cu degete graioase. Iar prul trebuia s fie blond, de culoarea aurului sau a mierii, strlucitor precum soarele, foarte lung i s se reverse n bucle rsfirate pe umeri. n celebrul Papirus Ebers ntlnim formule de creme, formule pentru ap de gur i aplicaii pentru ntrirea dinilor. Soia primului rege al Egiptului, Ses, a scris prima reet cosmetic aflat pe pereii vechilor cldiri egiptene. Frumoasa Cleopatra a ntocmit un formular care a fost distrus n incendiul Bibliotecii din Alexandria, dar Criton, medical lui Traian, a reprodus textul. Criton public i el un formular cosmetic, pierdut i reprodus de medicul Galenus, cel care a ntemeiat arta i tiina preparrii medicamentelor. Frumoasa Aspasia a publicat precepte pentru conservarea sntii i frumuseii.

tiai c...

... n Antichitate, femeile i colorau n rou corai cu ajutorul sucului de kufra vrful degetelor, palmele, degetele de la picioare, chiar i vrful snilor? Kufra, cunoscut sub numele de henee, avea un parfum deosebit. Frunzele acestei plante erau pulverizate i amestecate cu o vopsea extras dintr-un copac indian, catesu. Turcoaicele i vopseau prul n rou. Herodot (484-425 .e.n.) amintete c femeile sciilor foloseau un lemn mirositor cu care frecau corpul, iar etiopiencele aveau obiceiul de a-i albi pielea cu gips.

n arta de a iubi, nu mai puin celebrul Ovidiu, n cartea a III-a, a descries ntrebuinarea unor preparate cosmetice, un adevrat cod al cochetriei. Cosmeticele lui Ovidiu (4 e.n.) constituie al doilea cel mai vechi formular de reete cosmetice i tot el ne vorbete despre moda prului blond la Roma. n 1635, la Paris s-a deschis primul salon de coafur pentru damele naltei societi, numit Champagne, iar acolo se obineau bucle lejere sau cocuri sofisticate. n Spania, idealurile frumuseii se regseau n culorile alb i rou, obinute ns din substane toxice. Dar nu conta prea mult, iar regina lui Ludovic al XIV-lea era supranumit viermele oribil, din cauza acestei nocive rutine de frumusee, dup spusele lui Diderot. Amanta regelui Henric al II-lea, Diane de Poitiers, care a decedat n 1566, la vrsta de 66 de ani, ar fi murit otrvit lent de aurul pe care l absorbea cu scopul de a rmne tnr, arat un studio al unor cercettori de la spitale pariziene, publicat de British Medical Journal. Scriitorul Brantme, contemporan al Dianei de Poitiers, scria despre aceast c era, n ultimii si ani de via, la fel de proaspt ca la vrsta de 30 de ani, cu pielea neobinuit de alb i c i punea zilnic aur n apa de but, ca elixir pentru tineree. n perioada romantismului, machiajul era permis, ns numai atta timp ct imita natura. Aceast filozofie se regsete i n Evul Mediu, dar din motive biblice, pe cnd frumuseea romantic era minimalist din motive estetice. n aceast epoc erau la mod plriile mpodobite cu panglici i flori i decolteele adnci. nc mai este permis s visezi sub o plrie albastr, dar s plngi sub o plrie roz este inacceptabil, spunea un journalist al timpului.
Pasta de dini

Prima referin legat de pasta de dini vine din Egipt, unde ntr-un manuscris se recomand o amestectur de sare, piper, frunze de ment i flori de iris. La nceputul anilor 1800 periua de dini se folosea numai cu ap, dar apoi au aprut pudrele care multe erau fcute n cas, cu cret, crmid pulverizat i sare. Pn n 1900, pasta de dini din ap oxigenat i praf de copt era combinaia recomandat. n 1896, n New Zork, compania Colgate a fcut prima past de dini n tuburi deformabile similare cu cele pentru acuarele. De abia n 1950 pasta de dini cu fluor a primit aprobarea, chiar dac fluorurile au fost introduse nc din 1914. Ingredientele n ziua de azi sunt variate: enzime, vitamine, plante medicinale, ap de gur, ap oxigenat, clorur de zinc i arome: de ment, cais, ananas, miere de albine, caramel, ghimbir, scorioar, vanilie, portocale, dar exist i pasta fr arome, aa cum exist i pasta multicolor care nu d nici un beneficiu funcional n plus consumatorului. n secolul al XX-lea, principalele trucuri i produse de nfrumuseare erau: vopseaua de pr, pudra, rujul, fardul de ochi. nceputul imperiului cosmetic al zilelor noastre a fost un pas decisiv n evoluia personal a femeii i a frumuseii acesteia. n 1911, revista Vogue sublinia c turcoaicele folosesc henna pentru a-i mri i accentua ochii.

Rimelul

Primul rimel a fost inventat la sfritul sec. al XIX-lea de impresarul francez Eugene Rimmel. Dar rimelul modern (din praf de crbune amestecat cu vaselin i petrol), s-a ivit n anul 1913, creatorul fiind T.L. Wiliams, un chimist, care a plecat de la o crem folosit de sora lui pentru ai colora genele. Chemnd-o Mabel, firma s-a numit mai trziu Maybelline. Rimelul a fost promovat ntr-o reclam pe coperta revistei Vogue, iar Helenei Rubinstein i revine meritul tubului modern i periuei aplicatoare aprute n 1957.
Deodorantul

Dac egiptenii pentru a evita transpiraia la nivelul subraului aplicau scorioar i dac primul deodorant de marc din lume Mum a aprut n 1888, fiind creat de un inventator anonim din Philadelphia, a venit rndul primul brand modern de antiperspirant, EverDry, n 1903, care ns a fost declarat destul de repede medicament de FDA, deoarece dup cteva ore de utilizare apreau guri n mbrcminte. Apoi, n 1950, Hellen Barnett Diserens a reuit s produc deodorantul cu bil, iar primul deodorant aerosol a fost lansat n 1965.

Frana

n domeniul cosmeticelor Frana menine supremaia mai ales n domeniul parfumurilor, reetele fiind considerate i pstrate ca secrete de stat. Peruchierul Dinet a inventat peruca pentru brbaii care aveau chelie, iar dup Revoluia francez a aprut tunsoarea Titus. Pe vremea lui Ludovic al XV-lea faa se machia abundent i se lipeau alunie mici de diverse forme (probabil astupau semnele lsate de variol); se pudra abundent prul. Purtarea perucilor n Frana dateaz din vremea lui Henric al II-lea, obicei pstrat i astzi n Anglia. Pe vremea lui Ludovic al XIV-lea au existat 200 de peruchieri oficiali ce erau pltii cu sume exorbitante.

n timpul reginei Maria Antoaneta femeile purtau coafuri foarte complicate, buclele erau mpletite cu flori, funde, panglici, iar uneori cu machetele unor corbii. Maria Antoaneta era obsedat s aib un ten alb. Tenul alb se obinea din straturi groase de pudr alb fcut din grafit alb i talc sau os pulverizat combinat cu ulei de balen sau ulei vegetal. Ondularea prului cu fierul se datoreaz lui Raoul Marcel, n 1872, cruia i-a fost ridicat o statuie drept recunotin, dar ondulaia permanent revine lui Karl Nessler, care, nefiind neles nici n Germania, nici n Anglia, a trebuit s emigreze n America. n ara noastr - sulemenitul (n turcete sulumen) a fost introdus dup 1820. Formularul cosmetic din 1858 prevede reguli ale mijloacelor de nfrumuseare. La Pati se nroeau obrajii cu coji de ou roii sau cu creasta cocoului sau coada cocoului (rizomul unei plante). Frunzele roii de rchit, sfecla, brndua de primvar, cerneala roie diluat n oet, bulbul de ceapa ciorii etc. aveau aceeai destinaie. Chibriturile stinse marcau aluniele, sprncenele i pleoapele se nnegreau cu dopuri arse, funingine sau crbune de tulpin de busuioc.
tiai c...

... tipul ideal al frumuseii feminine este considerat femeia francez?

Frumuseea sfritului de secol

n urmtorii ani, machiajul pune accent pe ochi, gene false, khol negru i mascara n exces. n anii 70, pentru prima dat n istoria frumuseii, machiajul nu este supus sau constrns de mod. Stilul propriu de machiaj permite exprimarea personalitii. Vor predomina nuanele intense, albastrul electric pentru ochi, tonuri puternice de rou pentru buze i crmiziu pentru pomei. Tendina general este naturalul, n special n machiaj. Faimosul machiaj nude cstig din ce n ce mai multe adepte, n detrimentul culorilor puternice care au marcat anii 80. Carolyn Bessette Kennedy devine emblema sfritului de secol prin machiajul su avangardist: ten diafan, buze roii, mate i ochi discret rimelai. Anii 90-2000 au reprezentat o adevrat explozie n ceea ce privete machiajului. Femeilor le este permis s poarte orice culoare doresc, nu mai sunt restricii. Machiajul este conceput n aa fel nct s fie ct mai uor de purtat i de folosit.

Frumusetea de-a lungul timpului

By Horia on decembrie 3, 2010

1 Votes

Muza de inspiratie pentru artisti, subiect inepuizabil pentru oamenii de stiinta, frumusetea feminina s-a aflat dintotdeauna in centrul preocuparii umane. In ce epoca din istoria lumii regasim insa frumusetea absoluta? S-a inventat oare vreo oglinda fermecata care ar putea sa ne plimbe de-a lungul timpului si sa ne spuna: da, ea este cea mai frumoasa femeie nascuta pe pamant vreodata? Nu chiar Fiecare veac si-a construit propriile tipare de frumusete, a hranit mituri fascinante, a descoperit trucuri de perfectiune si a reinventat valoarea cuvantului frumusete. Cum sa alegi cea mai frumoasa femeie din lume dintre miile de zeite, regine, imparatese, amazoane, top modele, actrite sau splendori anonime? Este practic imposibil Exista insa nume asociate cu eternul feminin, exista femei asociate cu o anumita forma arhetipala de exprimare a frumusetetii. Cine nu a auzit de ochii incondeiati ai Cleopatrei sau de tenul ireal de alb al gheiselor? Frumusetea feminina a avut micile ei retete de succes si nu trebuie sa subestimam niciodata dorinta femeii de a se pune in valoare. Nici acum o mie de ani si nici in ziua de astazi Ritualuri de frumusete au existat inca din antichitate, in mormintele din Egipt descoperindu-se adevarate truse de machiaj complexe. De asemenea, in 1372, egiptenii bogati foloseau pentru igiena corporala zilnica apa minerala din izvoare si isi aplicau masca de argila pe intreg corpul de pe malurile nisipoase ale Nilului. Masti de exfoliere aplicate pe trup erau obtinute dintr-un amestec de uleiuri esentiale si nisip. Ritualul de curatare era urmat de ungerea trupului cu uleiuri

obtinute din maslin sau palmier la care se adaugau plante frumos mirositoare. Scopul lor era de a hidrata pielea si de a o feri de razele puternice ale soarelui, dandu-i in acelasi timp suplete si stralucire. Egiptenii se mai rasfatau si prin baile cu lapte. Legenda sau nu, despre Cleopatra, regina Egiptului, se credea ca se imbaia in lapte de magarita. Machiajul egiptenilor ramane o sursa de inspiratie pentru cei mai indemanatici machiori ai vremurilor de astazi: pe pleoapa inferioara se trasa o dunga neagra cu khol negru pentru a scoate in evidenta profunzimea privirii, iar pleoapele superioare erau fardate in nuante vii de albstru, turcoaz, verde sau violet. Cleopatra folosea o combinatie de albastru marin si verde si isi alungea genele cu Khol dizolvat, echivalentul rimelulului din ziua de astazi. In exteriorul ochilor, erau aplicate codite alungite spre tample. O femeie era considerata fascinanta daca isi aplica pe decolteu pudra de culoarea aurului.

In Sparta si Atena, machiajul era permis doar curtezanelor, insa cu timpul acesta s-a transformat intr-o adevarata arta. Femeile isi uneau sprancenele cu praf de carbune, iar buzele se pictau in rosu. Romanii, in schimb, aveau un cult al parfumului si al ingrijirii pielii, baile publice reprezentand adevarate institutii de infrumusetare. Se purta tenul alb sau in nuante de roz, iar in perioada de inceput a imperiului roman, femeile nobile isi epilau tot corpul cu ceara, aplicau mese false in par pe care le aranjau cu ajutorul fierului incins. Parul era decolorat cu o infuzie obtinuta din mai multe plante. Stiati ca in Evul Mediu femeile erau considerate frumoase daca aveau o frunte inalta, iris in nuante ce aminteau de bijuteriile emailate si sprancene micute si subtiri? Pentru ca natura nu ne inzestreaza in mod egal, femeile din Evul Mediu isi indepartau parul aflat la baza fruntii pentru a da impresia de inalt. O frunte inalta, lata si lucioasa era considerat drept semn de distinctie. Pentru a reda stralucirea ochilor, femeile din acesta perioada se foloseau de sucul de lamaie. In ciuda dogmelor religioase care interziceau acest lucru, unele femei isi schimbau nuanta parului apeland la sulfura de arsenic. Foarte interesant, dar periculos in acelasi timp, parul nedorit de pe corp era epilat cu un amestec chimic pe baza de mercur.

In Renastere, frumusetea constituia combinarea a trei culori: rosu, alb si negru. Pielea, dintii si mainile trebuiau sa fie izbitor de albe, buzele, obrajii si unghiile erau considerate atractive daca erau rosii, iar ochii, sprancenele si genele erau considerate feminine daca aveau culoarea neagra. Pentru ca se purta talia foarte ingusta si soldurile voluptoase, femeile se foloseau de corset pentru a-si subtia talia. Femeile venetiene obisnuiau sa poarte decolteuri adanci si adorau sa-si pudreze sanii, curtezanele utilizand pudra pentru intreg corpul. Pentru mai mult farmec, isi pictau alunite false pe obraz. In secolul XVIII, femeile au renuntat la rosul violent aplicat pe obraz in favoarea rosului galbui sau chiar a movului, a rozului si a portocaliului. Daca pana atunci se aplica concentric doar pe pometi, fardul de obraz a inceput sa fie utilizat si in jurul ohilor, mascand cearcanele. Pudra era aplicata cu darnicie si pe fata si pe zona gatului. In perioada clasica a Frantei, o coafura inseamna o opera de arta, stylingul de astazi inspirandu-se din metodele neobisnuite prin care femeile se infrumusetau. Cocurile erau de o lungime colosala si erau imbogatite cu numeroase accesorii care de care mai ciudate, de la panglici si voaluri pana la papusi., cum purta ducesa de Chartres.

Ce nu face o femeie ca sa fie frumoasa? Daca astazi putem apela la chirurgia estetica pentru a ne corecta sau modela corpul, femeile din secolul XVIII foloseau corsetele inca din copilarie. Chiar daca acestea duceau la deformarea coastelor si la modificarea unor organe interne Si pentru ca paloarea obrazului era on fashion in perioada romantismului, otetul era baut in cantitati impresioanante de catre femei. In Tarile Romane, formularul cosmetic al lui Stefan Fodor, aparut in 1858, povesteste despre obiceiul femeilor de la tara de a-si vopsi fata si buzele cu foita rosie umezita. Deoarece fardurile nu erau foarte raspandite si nu erau accesibile oricui la inceputul secolului XX, femeile de rand foloseau pe post de fard funinginea obtinuta prin afumarea unei farfurioare cu ajutorul unei lumanari aprinse. Genele erau puse in evidenta cu ajutorul unui creion gras, substituent al dermatografelor de astazi, in invelisul lor de lemn. Machiajul era purtat in schimb cu incredere de protagonistele filmelor mute. Tenul foarte alb era pus in valoare de pleopele fardate intr-o nuanta de gri inchis spre negru. Pentru ca fondul de ten nu se inventase inca, enigmatica actrita Greta Garbo se pudra cu o pudra intr-o nuanta foarte deschisa O aplica pe ten,

o stergea apoi cu puful, ulterior aplica un alt strat. Pudra adera astfel foarte bine pe piele si dadea impresia de natural. Acum, in plin secol XXI, produsele de ingrijire si infrumusetare nu mai reprezinta o enigma pentru nimeni. Sunt la indemana oricarei femei, sunt din ce in ce mai sofisticate si se preteaza oricarui gust si nevoi. Practicile infrumusetarii au incetat sa mai reprezinte apanajul nobililor, un lux al claselor sociale de sus, un secret bine-pazit sau un stigmat al curtezanelor. Au devenit obicei si necesitate.

Metode de epilare, din vechime si pana astazi

Realsimple Anunturi Google Epilare Definitiva IPL www.Nomasvello.ro La 3 zone platite, a 4-a e gratuita Sunati acum pentru programare! Obiecte cult magazinbiserica.ro/ Candele, Cadelnite, bisericesti Evanghelii, Chivot, Cruce, Icoane

Storcatorul de stiri - Superstitiile romanilorCum sting moldovenii o masina in flacariOrchestra transforma cantecul lui Justin Bieber intr-o opera de artaTaximetristul varcolac

Indepartarea parului in exces a fost o preocupare inca din timpul oamenilor de Neanderthal, care practicau forme primitive de tuns si epilat pentru a evita paduchii sau pletele prea lungi ce ii incurcau, spre exemplu, in timpul vanatorilor de mamuti. In prezent, cele mai multe dintre femei isi epileaza parul de pe axile, picioare, din zona inghinala si chiar de pe antebrate. In plus, si unii barbati se epileaza subrat sau chiar si pe picioare ori torace. Conform health.howstuffworks.com, iata cateva metode de indepartare a parului nedorit, incepand de la cele primitive pana la cele moderne. 1. Abraziunea

Aceasta metoda era practicata de egiptenii antici, greci si romani. Se crede ca foloseau obiecte abrazive, cum ar fi piatra ponce, sau obiecte ascutite pentru taierea parului. Piatra ponce era frecata de piele pentru a marunti si indeparta parul. Aceasta piatra este utilizata si astazi, insa pentru a indeparta celulele moarte de pe piele. 2. Epilarea cu ata Threading-ul sau epilarea cu ata este o tehnica antica ce incepe sa castige popularitate si in prezent. Procedeul este mai putin dureros decat smulgerea firelor cu ceara, aparatul de epilat sau penseta, insa nu poate fi practicat decat la un salon de cosmetica. Metoda este folosita in special in India si Orientul Mijlociu. In Romania este abia la inceput de drum. 3. Epilarea cu ceara din zahar Aceasta metoda este mai blanda decat epilarea cu ceara propriu-zisa deoarece produsul se lipeste doar de firele de par, nu si de piele. Metoda a fost folosita prima data de vechii egipteni, ca si threading-ul, a inceput sa castige teren si in zilele noastre. Irita mai putin pielea si se poate folosi la o temperatura mai scazuta decat ceara. Produsul din zahar poate fi gasit si in unele magazine, dar poate fi preparat si in casa in urmatorul mod: se stoarce sucul de la o lamaie intr-o cratita si se adauga un pahar cu zahar, amestecandu-se bine pana cand zaharul se topeste; recipentul se pune apoi pe foc si se amesteca continuu pana cand produsul incepe sa fiarba si se formeaza o crema de culoare maroniu-galbuie. Se lasa apoi sa se raceasca, dar nu foarte mult, si se foloseste ca si ceara propriu-zisa. 4. Epilarea prin electroliza Aceasta tehnica presupune introducerea unui ac subtire de metal la radacina firului de par prin care se transmite un impuls de curent electric pentru aproximativ un minut, distrugandu-se astfel firul de par. Daca electroliza este efectuata corect, rata de success a indepartarii parului este de suta la suta. Metoda asigura indepartarea permanenta a parului. 5. Epilarea cu laser Si aceasta este tot o tehnica ce indeparteaza definitiv parul. Epilarea cu laser nu doare deloc, in urma acesteia ramanand cel mult o iritatie pentru cateva ore, in cazul in care este efectuata corect. In plus, intr-o sigura sedinta pot fi eliminate firele de par de pe zone intinse. Singurul inconvenient este costul, destul de piperat.

Ingrijirea pielii este un capitol foarte important pentru fiecare din noi, deoarece pielea este cel mai mare organ al omului. Am discutat pana acum despre curatarea si hidratarea pielii, dar pentru ca aceasta sa fie fina si placuta la atingere, e nevoie ca si parul ce creste pe mare parte din ea sa fie indepartat. Acest lucru se poate face prin epilare (prin smulgerea firului de par din radacina) sau depilare (retezarea firului de par), dar in continuare voi folosi doar cuvantul epilare. Inca din Antichitate, femeile obisnuiau sa se epileze cu diverse creme ce contineau ingrediente foarte ciudate, precum arsenicul sau cu ajutorul unor instrumente foarte ascutite, care asigurau o piele fina pentru intreaga zi. Au existat si perioade in istorie cand parul de pe corp era lasat sa creasca datorita unor convingeri religioase sau, in unele state, fiind interzis de catre conducatorii acestora. In prezent, este permis si, chiar, indicat sa te epilezi, dand dovada de ingrijire a corpului si de feminitate. Sunt sigura ca deja cunosti unele metode de epilare, insa, nu stiu daca ai cunostinte si despre avantajele sau dezavantajele aduse de acestea. Hai sa trecem in revista metodele ce pot fi aplicate acasa si sa vedem ce metoda ti se potriveste tie.

Epilarea cu ceara este o metoda foarte buna pentru indepartarea parului de pe portiuni mari de piele si asigura o piele fina timp de 2-3 saptamani. Dupa epilare, firele de par vor creste mai fine, mai subtiri si vor avea o radacina mai sensibila. Pentru a putea aplica aceasta metoda e nevoie sa lasi parul sa creasca aproximativ jumatate de centimetru, astfel incat sa poata fi smuls. Daca esti o persoana putin rezistenta la durere, acest tip de epilare s-ar putea sa nu fie cel mai potrivit, existand riscul de a nu suporta durerea produsa de smulgerea firelor de par din radacina. Epilarea cu zahar este o metoda asemanatoare cu cea de mai sus, dar prezinta avantajul ca, zaharul fiind o substanta solubila in apa, sa fie mult mai usor de curatat. Intensitatea durerii si timpul in care pielea ramane fina pot fi la fel ca si la epilarea cu ceara. Exista posibilitatea de a te epila si cu penseta, daca ai rabdarea necesara, avand in vedere ca este foarte consumatoare de timp, firele de par fiind indepartate unul cate unul. Pe baza acestui principiu, au fost inventate aparatele epilatoare, care sunt foarte eficiente si usor de utilizat, fiind mai putin dureroase decat epilarea cu ceara sau cu zahar. Pielea ramane fina timp de 1-2 saptamani, in functie de tipul de epilator. O metoda comoda si nedureroasa este utilizarea cremelor epilatoare. Inainte de folosirea unei astfel de creme, e bine sa testezi pe o bucatica mai mica de piele, deoarece in compozitia ei poate avea substante ce irita pielea sensibila. Principiul de actiune este dizolvarea firelor de la suprafata pielii, ele putand fi apoi indepartate odata cu crema aplicata. Epilarea in acest mod nu necesita mult timp, dar si eficienta sa este doar de cateva zile. O modalitate rapida, nedureroasa si ieftina este utilizarea aparatului de ras. Din pacate, este nesesar ca in fiecare zi, sau la 2 zile, procedura sa fie repetata. De asemenea, firele de par cresc mai des si radacina acestora tinde sa devina mult mai puternica. Este indicata folosirea cremei sau gelului de ras si nu a sapunului atunci cand utilizezi aparatul de ras.

Pentru a te asigura ca nu iti raman fire de par sub piele, e bine sa folosesti o metoda de exfoliere. Poti gasi cateva informatii despre moduri de exfoliere chiar aici.

In acest articol dorim sa va prezentam un scurt ghid de epilare, dar si mici trucuri care va vor ajuta sa aveti parte de o epilare perfecta. Epilarea scurta istorie De-a lungul timpului, indepartarea parului din anumite zone ale corpului a reprezentat un subiect controversat. Epilarea este un procedeu preistoric. Fiecare cultura si-a dezvoltat propriile norme sociale legate de prezenta sau absenta parului pe corp, norme care s-au schimbat de la o epoca la alta. Unele standarde pot fi valabile atat pentru persoanele de sex feminin, cat si pentru cele de sex masculin, iar persoanele care nu se supun regulilor impuse de societate in ceea ce priveste parul de pe corp vor fi privite diferit de catre ceilalti membri ai comunitatii. In unele cazuri, epilarea este influentata de estetica, moda, sexualitate, religie sau motive medicale. Inca din Antichitate, femeile erau foarte preocupate de acest aspect, recurgand la diverse metode pentru a scapa de parul nedorit de pe corp. Atat femeile din Grecia antica, Imperiul Roman sau Egipt, in special cele din inalta societate, foloseau o ceara speciala si o lama foarte bine ascutita pentru a scapa de parul nedorit de pe picioare, aceasta practica facand parte din ritualul zilnic de ingrijire. Femeile din Egiptul antic obisnuiau sa renunte si la parul de pe cap, iar femeile din Imperiul Roman renuntau la parul de pe intregul corp. In Evul Mediu, femeile din Europa nu prea recurgeau la tehnici de epilare, dupa care au aparut lame de ras mult mai accesibile si diferite creme. Dezvoltarea tehnologiilor a adus cu sine aparitia epilatoarelor, care sunt mai performante de la an la an, si chiar posibilitatea inlaturarii definitive a parului nedorit de pe corp cu ajutorul unei interventii cu laser. Ghid de epilare Uneori se face confuzie intre termenul epilare si termenul depilare. Prin epilare se intelege smulgerea firului de par din radacina, pe cand depilarea presupune doar retezarea firului de par sau topirea acestuia cu diferite produse. Indiferent de anotimp, chiar daca mergeti la palja si va expuneti corpul, chiar daca mergeti la schi si stati infofolite in caldurosul costum, epilarea trebuie sa faca parte din ritualul de ingrijire al fiecarei doamne si domnisoare. Epilarea picioarelor dureaza cel mai mult, deoarece acestea reprezinta cea mai intinsa suprafata de pe care dorim sa inlaturam parul. Pentru epilarea picioarelor se poate folosi epilatorul sau ceara, fie calda, fie rece, insa ambele proceduri pot fi dureroase in cazul in care nu are loc o pregatire in prealabil. O baie fierbinte este ideala inainte de epilare pentru ca apa calda va dilata porii, iar actiunea smulgerii firelor de par din radacina nu va mai fi chiar atat de dureroasa. In apa puteti adauga cateva picaturi de ulei de masline care vor hidrata pielea si ii vor conferi elasticitate. Mai mult decat atat, puteti folosi si un exfoliant pentru corp, deoarece acesta va

scoate la suprafata firele crescute pe sub piele. In cazul in care nu dispuneti de acest exfoliant, puteti recurge la unul natural si foarte eficient, si anume zatul de cafea.

Urmatorul pas in ghidul de epilare al picioarelor il constituie indepartarea parului in sine. Procedeul poate fi mai putin dureros daca ati urmat pasul anterior, iar efectele vor fi de durata. Un ultim pas il reprezinta hidratarea. Aplicati un strat gros de crema hidratanta dupa epilarea picioarelor si acestea vor ramane catifelate pentru un timp indelungat. Epilarea inghinala este un procedeu mai dureros. Ceara este cea mai indicata pentru aceasta zona foarte sensibila. Epilatorul poate provoca mici leziuni. Epilarea pubiana poate fi un proces destul de dificil si dureros. Inainte de epilarea propriu zisa este bine sa faceti o baie fierbinte pentru a inmuia firele de par. Este de preferat sa se foloseasca ceara, deoarece aceasta procedura este mai rapida. Epilarea acestei zone da rezultate mult mai bune si pe o durata mai mare fata de procesul depilarii. Aceasta zona necesita o ingrijire deosebita atat inainte de epilare, cat si dupa aceasta. Epilarea axiala este, de asemena, un procedeu destul de dureros. Inainte de aplicarea produsului, fie ceara calda, fie ceara rece, sau de folosirea epilatorului, indepartati urmele de orice deodorant. Epilarea axiala nu este comuna doar doamnelor, ci si domnilor. Mare atentie, deoarece in zona axiala se afla glandele sudoripare care se pot inflama foarte rapid mai ales dupa epilare. Epilarea mainilor nu este un procedeu foarte complicat. Foarte rar apar fire crescute pe sub piele. De aceea, un prim pas inainte de epilare este inmuierea firelor de par. Se poate folosi orice tip de ceara sau aparatul epilator. Dupa epilare, pot aparea mici iritatii, de aceea este bine sa hidratati foarte bine pielea si sa evitati expunerea la soare pentru cateva ore. Urmand acest mic ghid de epilare al diferitelor zone, veti avea parte tot timpul de o piele fina, stralucitoare si sanatoasa.

http://healthy.kudika.ro/articol/healthy~dieta-alimentatie/26349/dieta-army-incredibilul-regim-alarmatei-israeliene/pagina-2.html