Sunteți pe pagina 1din 2

ISTORIA

1
COAFURII Coafurile Renaterii

Coafurile Renasterii (secolul al XV- lea)


Secolul al XV- lea in Italia a insemnat mai ales o schimbare in ceea ce
priveste poziia femeii n societate. Femeile incep sa se bucure acum de o mai
buna educatie.
frumusetea naturala a femeii a nceput sa fie mai admirata.
femeile sunt gratioase, cu sani mici si fete expresive. Idealul feminin era femeia
care arata ca o fata (fetele se maritau la o varsta foarte frageda)
Cel mai important atribut al frumusetii era, inca, fruntea inalta, aceasta
fiind deci marita in mod artificial prin smulgerea sprncenelor i pensarea lor.
Nu e lipsit de ratiune nici faptul ca femeile Renasterii timpurii sunt aproape in
exclusivitate pictate din profil, permitand sa se vada fruntea in toata perfectiunea ei.
Fruntea inalta nu era privita doarca semn al frumusetii, ci si ca un semn al
inteligentei.
Frumusetea naturala a parului era cel mai important ornament pentru femei.
Hainele femeilor erau simple si armonioase. Parul era strans in coc si decolteul
accentua linia gatului.
La ocazii festive, femeile din aristocratie profitau de coafurile lor pentru a-si
arata bijuteriile.
Fruntea nalt i cocul din spate s-au meninut pe tot parcursul secolului.
Femeia la moda prefera parul blond, ocazional, culorile contrastante erau
folosite pentru a crea un efect pestrit de exemlpu maro pe varful capului,
blond pe partile laterale sau viceversa. Pentru a obtine culoarea dorita, blonda
in cele mai variate nuante parul natural negru al italiencelor suferea
procedeuri complicate si indelungate.
Formulele pentru oxigenarea parului erau pastrate secrete; asemenea remedii
contineau uneori cele mai extravagante ingrediente, cum ar fi grasime de soparla sau
cenusa de oase de urs. Uneori parul deschis era chiar presarat cu praf de aur si pudra de
iris. Catherine Sforza (1462-1509) ne-a lasat cartea Experimenti, in care ne-a dat nu
doar instructiuni pentru oxigenarea parului, ci si informatii despre ingredientele folosite
pentru a face parul sa creasca si pentru a-l colora, precum si metode pentru a ondula
parul. Pentru oxigenare ea sugereaza un distilat facut din frasin si fag decojit, distilat ce
trebuie folosit la spalarea parului.
Tinereea era accentuat de coafura cu bucle, in care parul era lasat drept pe
crestet, dar jos era buclat de jur imprejurul capului, acoperind urechile.
Coafurile Renasterii tarzii in Italia ( prima jumatate a secolului al XVI lea)
Frumusetea feciorelnica a Renasterii timpurii era acum inlocuita de frumusetea
femeii mature.
Parul era fie bogat si buclat, in ceea ce priveste culoarea lui, el aprecia inca
tunsorile blonde, dar avea totusi o predilectie pentru o nuanta maro.
Frumusetea trebuia sa fie naturala si dezaproba orice ajutor artificial.
Coafurile sfarsitului de secol XIX

ISTORIA
2
COAFURII Coafurile Renaterii

Apare aparut ceea ce a fost drept pieptanatura valurita si bufanta. Parul era
prins in forma unui coc umflat, adesea acoperit cu o plasa perlata. Volmul
coafurilor era dat de meele i cozile mpletite din pr artificial.
Parul inchis la culoare era cautat in Franta si Italia, iar parul deschis la culoare in
Scandinavia si Germania.
In 1870 coafurile au devenit mai simple, mesele nu mai erau folosite atat de
des, totusi oxigenarea parului era inca foarte populara.