Sunteți pe pagina 1din 63

Delta Dunrii- rezervaie a biosferei

Canale in Delta Dunarii

Iarna in Delta Dunarii pe canale

Valoare universal
Unica delt din lume, declarat rezervaie a biosferei
An de constituire: 1990

Suprafaa 580000 ha - 2,5 % din suprafaa Romniei ( Locul 22 ntre deltele lumii i locul 3 n Europa, dup Volga i Kuban)
Una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al psrilor de ap Cea mai ntins zon compact de stufriuri de pe planet

Un muzeu viu al biodiversitii, 30 tipuri de ecosisteme

AEZARE i NTINDERE
Dunrea, izvornd din Germania, adunnd afluentii din zece ri i traversnd patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad), dup un traseu de 2860 Km, formeaz la vrsarea sa n Marea Neagr o delt. Raportat la Romnia, Delta Dunrii este situat n SE rii, avnd forma literei greceti "" (delta). Delta Dunrii este traversat de paralela de 45 lat N si de meridianul de 29 long. E. Populaia Deltei este grupat n 15 localiti rurale si dou orae: Tulcea i Sulina.

Far la Sulina

Iarna la Tulcea

Ocupaii tradiionale

Barc - mijlocul de transport n Delt

Cherhana

La pescuit

Construcia unui vintir

Flora si fauna
5 380 specii, din care
1 839 specii de flor
alge planctonice (678 specii) licheni (107 specii) plante vasculare (1016 specii)

3 541 specii de faun


molute (91 specii) insecte (2 244 specii) peti (86 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) psri (331 specii) mamifere (42 specii)

ECOSISTEMELE DELTEI DUNARII


Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele mai importante sunt; ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si grle, care acoper 2.5% din suprafaa Deltei. ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale si grle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltei. ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei. ecosistemul grindurilor incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole.

Pdurea Letea

Caraorman

Vegetaia

70% din vegetaia deltei este dominat de stuf, papur i de vegetaia de stuf de pe plauri. Plante cu frunze plutitoare : nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de apa. Plante riverane si de plaur: stuf si papura, feriga de apa, macris, izma broastei, cucuta de ap. Plante de uscat salcia alba, plopul, arinul, frasinul.

Insula plutitoare format dintr-un amestec de rdcini, ierburi, stuf, resturi organice i sol. Foarte importani in constituirea plaurilor sunt rizomii de stuf (tulpinile subterane), n care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv i ruperea lui in urma aciunii valurilor. Grosimea lor variaz ntre 0.50 si 1.50 m.

Plaurul

Srmulia

Nufr galben

Nufr alb

Stnjenel de balt

Salcia alba

Stuf

Papur

Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatic european. Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntlni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primvara.

Fauna

SOMNUL STIUCA

CRAPUL

CARASUL

ROSIOARA PASTRUGA

Broasca estoas de ap

Brotcel

Guter

Cprioare pe dunele de la Letea

Cai slbatici n Pdurea Letea

Popndu

Barza alb

Chira de balt

Codobatura alb

Colonie de pelicani

Rndunica

Cormoran

Strc de noapte

Loptari

Dumbrveanca

Egreta mic

Lebede

Raa mare

Strcul cenuiu

Strcul rosu

Pescrui i chirighie

Ciocntors

Liit

Pescru

Ciocnitoare

Nurca european

Vidra

Bizam

Cinele enot