SPR 1

Domnescu Alexandru-Catalin

Moda feminina in secolul XIX

Secolul al XIX-lea face ca evoluia coafurii s fie similar n toat Europa, tonul fiind ns dat de Londra i Paris.n Anglia, epoca victorian susine o mod ce are n centru cultul mamei i al cminului ca domeniu al femeii. Hainele i coafurile tipice epocii nu se potriveau deloc femeilor angajate. Astfel, contrar idealurilor rspndite, multe femei se mbrcau simplu pentru a economisii bani. Se deosebeau de acestea femeile cstorite, care lucrau n cas sau n afara ei - de obicei n societi caritabile. La nceput de secol, coafura tipic include un nod la spatele capului, restul prului fiind de obicei ncreit. Cunoscute i ca papilotes, buclele erau adesea urcate pe cretet, cu seciunile de pe pri periate i apoi aranjate la nimereal sau n rnduri simetrice de zulufi orizontali sau diagonali. Acest din urm aranjament e o reminiscen a formelor rococo. Coafurile de sear sunt decorate cu flori, perle, panglici sau pene moda se schimba uneori n fiecare lun, dictat fiind mai ales de anotimpurile anului. Primii ani ai epocii victoriene dau natere unei coafuri ce presupune pieptnarea prului strns n spate i apoi aranjarea lui n dou sau mai multe noduri. Dou mnunchiuri mari de zulufi erau aranjate pentru a acoperi ambele urechi. Acest principiu de baz are multe variaii; cele mai importante seciunii erau cele din cretet i de pe pri. Pieptnat pe mijloc, prul era aranjat n noduri pe cretet. Coafura prea extrem de sever, singura not romantic dnd-o buclele ce ncadrau faa. Acestea aveau un rol extrem de important n impresia creat de forma a feei: o structur vertical ce face faa mai lung iar buclele ce cad pe pri o fac mai ngust combinaia echilibrat dintre cele dou obine impresia unei fee uor ovale, idealul acelei epoci. Coafura i hainele se completeaz reciproc. La fel ca n coafur, n mbrcminte se pstreaz jocul ntre elementele alungite i cele voluminoase. n coafur, elementul orizontal era amplificat de mnunchiurile de bucle, n mbrcminte acest rol revine mnecilor picior-de-oaie. Mneca de acest fel, susinut de inele de oel pentru a

mpiedica cderea materialului, atinge mrimea maxim n jurul anului 1835. Un proces similar urmeaz i fusta, mpodobit treptat cu un numr tot mai mare de jupe.Remarcate prin artificial, coafurile i hainele acestei perioade ignor naturaleea i importana libertii de micare a corpului. Moda aceasta are la baz imaginea femeii fragile, cu o talie de viespe, umeri nguti, faa oval, un ten luminos care s evidenieze venele subiri, albastre, mini delicate i brae jucue. Conceptul idealist era legat de ideile privind perfeciunea feminin i virtuile feminine cum ar fi: curenia, gentileea, modestia i domesticitatea. Coafurile speciale deriv din cele de baz, singura schimbare provocnd-o nodurile mai nalt aranjate n cretet, mpodobite cu diverse accesorii.Prul lung se leag acum strns la spate, n coc, iar pe pri coafura e ornat cu zulufi melc sau ghirlande de uvie. Se poart uneori n jurul capului un lnior sau o banderol ce include o piatr preioas, n mijlocul frunii o nviere a modei Renaterii timpurii. Formele exagerate sunt abandonate n favoarea unei apropieri de moda rococo. i corsajele au un vrf orientat n jos stil denumit a la Pompadour.Crarea la pr e in diferite forme: pe mijoc, n forma de T, U,V sau Y. Cnd prul nu e suficient de lung, pentru aceste coafuri se utilizeaz piepteni i ace de pr confecionate din os sau materiale nepreioase (alam), cu pietre preioase lipite. Buclele sunt obinute cu ajutorul fierului pentru rsucit prul i a papiotelor (din hrtie). n anotimpul ploios, prul e tratat cu o cantitate redus de ulei, pentru a preveni absorbirea umezeli i pentru a asigura rezistena buclelor. Deoarece uleiurile erau extrem de scumpe, apar alternative mai ieftine ale acestora nite amestecuri de ulei i esene (de portocal, cimbru, lmie, lavand sau rozmarin). Femeile cu pr mai puin abundent folosesc mnunchiuri de bucle sau noduri artificiale din mtase ori pr natural. Potrivit surselor vremii, buclele artificiale erau att de ieftine nct era inutil s i le faci singur.Ca s fie atrgtor, prul trebuia splat cel puin o dat la dou sptmni sau chiar o dat pe sptmn. ns, ntruct uscarea prului necesit timp, femeile i-l acoper la splare cu o tafta impermeabil ce face ca el s intre ct mai puin n contact cu apa. Prul se spla de obicei cu ap de ploaie cald, spun slab i glbenu de ou. Pielea capului se masa cu rachiu sau vin, cu o perie moale. n timpul sptmnii, prul se purta uns cu ulei sau pudrat cu pomad.Prul rou sau gri e nepopular, preferat fiind cel blond sau negru. Pentru prima variant existau i reete de oxigenare a prului ap

greceasc (argint dizolvat n acid azotic) sau spun combinat cu potasiu.n vog sunt i bonetele, voalul i turbanul. Pe strad, cel mai des ntlnit e acum boneta-sac, ce avea scopul de a crea o nfiare atractiv i nu pe acela de a apra faa de ploaie sau vnt. Purta pe cap o boneta la moda [], dar felul cum il despartea in doua, printr o carare la mijloc, dovedea bunul ei gust * Plriile negre sunt asortate cu haine roz sau albe iar pentru ocazii festive se poart des turbanul sau construcii complicate din dantele, franjuri, panglici, flori i pene. Acas ns, femeile poart earfe de tul. Femeile din clasele de jos poart cocul i hainele simple o fust din material de ln maro i o bluz de in cu tieturi drepte, cele mai multe fiind lucrate in cas. La inceputul secolului al XIX-lea, erau la moda cerceii girandole, franjurati, pe care doamnele ii purtau in functie de coafura aleasa. Catre 1840, cerceii dispar complet, pentru a reaparea zece ani mai tarziu, ca urmare a schimbarii tendintelor in materie de coafuri si a renuntarii temporare la gulerele inalte. Cea care a dat din nou tonul purtarii de cercei a fost nimeni alta decat Regina Victoria a Marii Britanii (1838-1901), recunoscuta pentru gustul ei pentru cerceii somptuosi. Bijuteriile, in special diamantele, au jucat un rol central in viziunea Reginei Victoria despre cum ar trebui un monarh, mai ales o regina, sa apara la evenimentele publice astfel incat sa exprime demnitatea si eleganta asociate unei curti regale. Timp de aproape doua decenii, pana in jurul anilor 1870, cerceii au continuat sa se lungeasca, ajungand chiar pana la nivelul umerilor. Insa, in timp ce deveneau mai lungi, cerceii pierdeau treptat din volum, fiind supli si rafinati. In epoca, doamnele apreciau mai ales cerceii tip chandelier, realizati din materiale inedite, precum coralul. Dup anii 40 burghezia, n ascensiune, d tonul modei de la curte. Coafurile i hainele au un design elaborat i sunt decorate extravagant. Rochiile sunt confecionate din muselin, mtase i organza, fiind renumite pentru enorma cantitate de material pe care o necesitau. Lrgimea e obinut cu ajutorul crinolinei i a numeroaselor desuuri, aceasta pn n 50, cnd se inventeaz scheletul de oel ce nlocuiete coul fcut din oase de balen, mai uor de manipulat i cu un avantaj n plus - acela c permite reducerea desuurilor. Umerii sunt lsai goi iar decolteul discret e decorat subtil, accentund astfel efectul bijuteriilor de pe brae i decoraiunile rochiilor cu pulpane

deasupra. Din acest motiv, perioada din jurul lui 1850 e numit uneori Noul Baroc. Se poart acum pieptntura vlurit i bufant. Prul e ondulat nainte de a fi aranjat n rsuciri artificiale. Prins la spate n ace, prul e pieptnat cu crare pe mijloc sau ncreit. Urechile rmn libere, scond n eviden bijuteriile. Tot acum vine la mod rochia alb de mireas (ce o nlocuiete pe cea neagr a burghezelor de la ora). n nici o alt epoc n-au existat mai multe reete de pomezi, uleiuri de pr, ageni colorani, pentru creterea prului sau ageni depilatori, cu toate c se fceau invariabil meniuni asupra riscului acestora pentru sntate. Proprietatea de a face prul s creasc e atribuit drojdiei de orz, berii, sucului din perele dulci, uleiului de migdale sau celui de dovleac. In jurul anilor 1850, perforarea lobului urechii se facea de catre medici cu ajutorul unei tije metalice de forma cilindrica, cu varful ascutit. Pe langa acest instrument, medicii foloseau si un fir de metal, de canepa sau de matase. Acest fir ramanea in ureche timp de trei-patru zile, apoi era inlocuit de cercei. Intre 1850 si 1860 incep sa-si faca aparitia cerceii cu design original, ce au, uneori, chiar si detalii umoristice. In perioada victoriana, erau in voga cerceii extravaganti, eclectismul stilurilor fiind favorizat si de diversitatea coafurilor. Maestrii bijutieri realizeaza cercei ornati cu materiale noi: camee, fildes sculptat, filigran de aur sau pietre semipretioase colorate, dintre care granatele erau la mare cautare. In timpul domniei sale, Napoleon Bonaparte, insusi mare amator de bijuterii, infiintase o scoala de sculptura in camee, insa creatiile de acest tip au cunoscut succesul de-abia la patru decenii de la moartea sa. Vine la mod luxul pompos, cu precdere n jurul anilor 70. ns ctre final de secol, coafurile devin simple i modeste. Prul rou e considerat vulgar. Tabu erau i buzele i obrajii roii, dar i machiajul sprncenelor acestea fiind apanajul prostituatelor. E permis o cantitate modic de pudr, pentru crearea efectului de ten fin. n aceast perioad, clasele mijlocii imit gustul burgheziei; se poart din acest motiv foarte multe bijuterii false i pe ct este mai pudic viaa n societate, cu att e mai slbatic n secret. A avea amant n aceast perioad este un lucru absolut normal chiar necesar! n anii 80 crete numrul femeilor angajate, fapt ce d natere preferinei pentru coafuri i haine practice. Uor ondulat, prul e prins la spate ntr-o legtur. devin populari crlionii de pe frunte i bretonul. Dac stilul claselor de jos are tendine clare spre simplitate, clasele mijlocii i nou-mbogiii epateaz prin hainele lor colorate.

Cand se intorc de la bal, grabite sa se culce, asvarle imprejuru-le rochiile, florile ofilitepantofioriiagrafele, spelcile, carligele ce sustineau elegantele edificii ale pieptanaturii corsetul balenele, mansetele taghisite cu tafta gumata, toate podoabele amagitoare, lungile plete cumparate de la frizer. ** Catre 1880, cerceii ies din tendinte, odata cu diminuarea interesului doamnelor din inalta societate pentru cerceii chandelier, lungi de aproape 20 centimetri, si inlocuirea lor cu cerceii tip puces (sau stud), cu o singura piatra pretioasa si care creeaza iluzia ca ar sta direct pe lobul urechii, fara nicio sustinere. In Occident, exista traditia ca, la fiecare etapa din educatia religioasa (de exemplu, la prima impartasanie), fetelor sa le fie oferita cate o pereche de cercei. Potrivit etnologului francez Anne Monjaret, socializarea in randul tinerelor din secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea era ghidata de nevoia de implinire. Pentru a avea o casnicie reusita, orice tanara trebuia sa aiba anumite cunostinte de baza si o anumita atitudine in ceea ce priveste raportarea la propriul corp. Din copilarie, fetele erau obisnuite cu folosirea acului de cusut si invatau sa coasa si sa tricoteze, in vederea pregatirii trusoului de nunta. Prima amintire legata de ac era cea de la botez, cand fetitelor le erau strapunsi lobii urechilor pentru inserarea cerceilor. Dincolo de dimensiunea lor estetica, cerceii erau, pentru tinerele din secolul al XIX-lea, si un mijloc de a li se reaminti permanent conditia lor de femeie si datoriile pe care le au fata de sot si comunitate. "ocheadele pe care curiosii le aruncau spre piciorusele incaltate in niste brodechini de brunel cafeniu, spre talia-i delicios desenata de o rochie cu ghempa si spre gatul gingas pe care un guleras brodat nu il acoperea in intregime" *** Pe la 1880, parul din fata forma un fel de franjuri de zulufi frizati, iar dupa 1890, pompadour-ul D-rei Gibson venea pieptanat peste un suport care forma o cununa ampla in jurul fetei si prins la spate, rotit ca un melc. Buclele, zulufii si onduleurile Marcel cu un aspect foarte natural se obtineau cu ajutorul drotului sau al fierului de ondulat inventat de coaforul francez Marcel Grateau in 1870. Secolul XIX. Revolutia Franceza si Imperiul Napoleonian, care au adus gustul pentru simplitate si antichitate, au avut un efect puternic asupra stilurilor. Atat barbatii, cat si femeile isi taiau parul foarte scurt, in genul imparatilor romani, sau femeile isi innodau parul in stilul femeilor din Grecia antica, cu bucle scurte incadrand fata. Se mai purtau in continuare perucile colorate.

Revenind in zilele noastre, cerceii sunt astazi un simbol al frumusetii si al sarmului feminin. Fie ca sunt simpli, fie ca sunt decorati cu pietre (semi) pretioase sau cu perle si diamante, cerceii sunt piese care nu ar trebui sa lipseasca din cutia de bijuterii a nici unei femei

Honore de Balzac, Femeia la treizeci de ani pag 205

** Honore de Balzac, Istoria celor treisprezece pag 229 *** Honore de Balzac, Femeia la treizeci de ani pag 6