Ministerul Educației și Cercetării Republicii Moldova

Colegiul de Industrie Ușoară din Bălți

LUCRAREA PRACTICĂ NR.4

Tema

Coafurile și costumurile în Imperiul Bizantin

Obiect: Istoria coafurilor și costumurilor

Specialitatea: 101210 « Frizerie și cosmetologie»
Grupa: F 914

Realizat: Braniște Ecaterina

Verificat: Aliona Arlet- Vovc

 Fig.2. veșminte bisericești
Fig.1. Haine și coafuri
din Imperiul Bizantin

Fig.3. Cum se purta părul Fig.4. Ornamentarea capului

1. Caracteristica generală a epocii
Imperiul Bizantin (Imperiul Roman de Răsărit) poate fi definit ca un stat, in-
ițial, roman pe un fundament multietnic și multicultural, treptat elenizat, care
s-a dezvoltat, ulterior, ca un imperiu creștin, elenistic și și-a încheiat istoria
ca un stat grec-ortodox.
2. Idealul estetic al frumuseții
Modelul greco-roman „mens sana in corpore sano“ s-a modificat potrivit
concepției teologice, care separa sufletul divin de trupul păcătos, punând
accentul pe chip asupra ochilor și mascând corpul prin țesuturi rigide,
reducându-l la o schemă abstractizată, lipsită de relief. În artă, interesul
pentru armonia proporțiilor trupului a dispărut, fiind înlocuit cu rețete
practice
3. Tipuri de coafuri
Se purta părul scurt .
4. Forme ale coafurii_ hainelor
O importanță deosebită a fost culoarea îmbrăcăminții. Culoarea albastră sim-
bolizează cerul, înflorirea verde și viața, auriu - culoarea luminii divine. Cu-
lorile preferate ale bizantinilor erau roșii - culoarea sângelui (sângele lui
Hristos) și albastru - culoarea puterii divine. Culoarea purpurie a hainei era
prerogativele împăratului (culoarea violet-feuletă era apreciată în special).
Culoarea albă a devenit culoarea dolului. Un fapt surprinzător: echipele de
călăuzești ale Byzanției, care au jucat la competiții, aveau propriile lor culori
de haine, la fel ca cluburile sportive moderne.
Pentru a face strălucirea țesăturii, sa folosit cusătura de mătase. Hainele
aveau o varietate de povești brodate, până la imaginile din Scripturi. Gulerul,
mânecile de la tivul articolelor de îmbrăcăminte, erau brodate cu perle,
pietre, broderii de aur.
5. Culoarea părului
Biserica interzicea vopsirea sau schimbarea culorii părului. Însă acesta putea
fi vopsit cu coloranti naturali
6. Accesorii
Se foloseau bijuterii în costumul decorativ precum niște pietre prețioase.
7. Machiaj
În imperiul Bizantin machiajul era interzis de către biserică
8. Tipuri de forme de costume pentru femei
În timpul iernii, doamnelor nobile se preferau hainele căptușite cu blănuri
salbatice, iar oamenii obișnuiți tratau pielea de oaie. Încălțămintea era san-
dale, cizme și încălțăminte închise.
Modelele de păr ale Bizanțului sunt aproape complet copiate din mostrele
antice. Practic este foarte selectat în părul nodului. Uneori părul era împletit
în împletituri și decorat cu margele și perle. Mai târziu, coafura de pe role
care încadrați fața și obrajii a devenit populară.
9. Tipuri de forme de costume pentru bărbați
 Îmbrăcămintea principală a bărbaților era o tunică cu mâneci (de diferite
lungimi), pantaloni (acum un element indispensabil), un dalmatian și un im-
permeabil. Tunica era încins cu un cordon sau o bandă de țesătură îngustă.
Pe tunică, un talar era îmbrăcat, o haină largă fără mâneci, adaptată tipului
de tunica, până la picioare. Dalmatika, un alt tip de tunica, avea mâneci mai
largi decât cele ale tunica inferioară, tăiate cu un tiv. Pantaloni, mai
asemănători cu ciorapii, așa cum erau purtați pe o centură cu jartiere, peste
tunica, ar putea fi scurți (până la genunchi) sau lungi. Îmbrăcămintea supe-
rioară era o mantie sau manta. Învelișurile de manta au fost purtate doar de
împărați. Au acționat ca un simbol al puterii. Mantalele cusute dintr-o
tesatura greoaie neelastica, fixate pe fibula pieptului, aveau pe piept si pe
spate semne distinctive - tabele (un diamant dintr-o bucata de brocada cusuta
pe un strat de ploaie). Louroom era mai degrabă o toga romană, aruncată pe
mâna stângă și drapată într-un anumit fel. Ulterior, lorum sa transformat
într-un cadru. a cărui parte frontală era mai scurtă decât cea din spate. Un alt
tip de haină era o spumă cu o glugă, toate clasele erau purtate de spumă.
Toate impermeabilele au o formă semi-circulară oblică.
10.Incălțăminte și alte componente ale costumului ( pălării, mănuși etc.)
Ornamentele și cosmeticele au fost interzise de Biserică, dar, în ciuda inter-
dicțiilor, afacerea de bijuterii și cosmetice a înflorit. Desigur, principalii con-
sumatori de produse de bijuterii aveau să știe. Una dintre inovații a fost
banda de guler-brodată generos cu pietre prețioase, perle. Bărbații și femeile
purtau pandantive lungi, coroane, diademe, tiarele erau câteodată
capodopere ale bijuteriilor. Hainele au fost decorate cu o varietate de broșe.
Populară în orice moment au fost cercei, inele, inele, brățări, de asemenea,
au fost executate cu mare har și pricepere.
11. Peruci
Acestea erau aduse din orașele orientale sau confecționate în ateliere.