Ministerul Educației și Cercetării Republicii Moldova

Colegiul de Industrie Ușoară din Bălți

LUCRAREA PRACTICĂ NR.5

Tema

Coafurile și costumurile în stil gotic

Obiect: Istoria coafurilor și costumurilor

Specialitatea: 101210 « Frizerie și cosmetologie»
Grupa: F 914

Realizat: Braniște Ecaterina

Verificat: Aliona Arlet- Vovc

Fig.1. Veșmintele bărbaților

Fig.2. Veșmintele femeilor

 Fig.3. Ornamente purtate în loc de coa-
fur

1. Caracteristica generală a epocii

În arhitectură, stilul gotic este caracterizat prin înălțarea zidurilor și a
deschiderilor din acestea pentru a da impresia de ridicare spre cer, impresie
realizată și cu ajutorul unor coloane de sprijin plasate în afara incintelor
acoperite, precum și prin arcuri care se întretaie deasupra golurilor sub un
unghi ascuțit la partea lor superioară.
2. Idealul estetic al frumuseții
Idealul de frumusețe umană sugera spiritualizarea prin efilarea siluetei,
integrată prin verticalitate stilului gotic. Schemele figurilor umane desenate
de Viliard d.Honneucourt erau alcătuite din unghiuri ascuțite. Strâns pe trup,
costumul subția silueta, dematerializând-o, fără o mască însă, ca în epoca
precedentă, în stilurile bizantin și romantic, ci din potrivă făcând-o viizibilă.
3. Tipuri de coafuri
Pe cap parul altadata vizibil la tinerele fete era ridicat si strans in crestet,
inaltand silueta si degajand gatul subtire si era invelit cu bonete de formele
cele mai varikate de la scufite la palarii pe sarma in forma de cornet sau
coarne cu valuri fluturand.
4. Forme ale coafurii_ hainelor
Persoanele venerabile prin rang functii sau varsta purtau o haina deasupra
lunga fie inchisa ca o rochie trasa pe cap cu șliț la gât și guler montat, fie de
tipul caftanului deschis pe față. Pe lângă acestea pelerina mai era folosita și
în călătorii.
5. Culoarea părului

6. Accesorii
Ca accesorii puga pentru bani si mărunțișuri era agățată de centură iar
mănușile utile la lupte sau la vânătoare continuau să fie o completare a
ținutei elegante. Însemnele ordinelor cavalerești lua forma unei bijuterii din
aur cu email și pietre prețioase.
7. Machiaj
Printre constantele estetice ale mișcării se numără utilizarea negrului. Ar fi
vorba, în special, de a simboliza semnul trecerii timpului, un fel de eternă
melancolie , semnificația romantismului negru, a timpurilor medievale și
victoriene sau chiar a imaginației fantastice . Simboluri frecvente sunt corbul
(libertatea, singurătatea), liliacul (romanticismul întunecat).
 În canoanele esteticii gotice, viziunea corpului este transfigurată frecvent.
Există o formă de idealizare estetică corporală care face din corp un loc de
cercetare artistică în sine. Ceea ce este evidențiat în această viziune asupra
corpului este adesea în contradicție cu canoanele societății. Totul este
menținut la milimetru: coafură, machiaj, haine, bijuterii. Omul devine o
operă de artă în perpetuă mutație.
8. Tipuri de forme de costume pentru femei
Pe trup, peste camasa din pânza fina, brodata la gât, se imbrâcau cele douà
straturi obisnuite.Rochia de dedesubt (cotte), pe corp, cu decolteu rotund
sau patrat, bustul snuruit in fata si mâneci lungi strâmte, era acoperità de
rochia de deasupra (surcot) larga, decoltatà in fata si în spate în unghi, iar
talia strânsà foarte sus micsora bustul, lungind picioarele. Prin croiala de bie,
tesatura cádea întinsa pe bust, formând falduri crescânde pe poale.
9. Tipuri de forme de costume pentru bărbați
Pe cap, părul era scurtat până la ureche, lăsând gâtul la vedere iar fața rasă
juvenil. Gluga era croită cu moțul din ce în ce mai lung. Pe trup, peste
cămașa din pânză, invizibilă, erau îmbrăcate, obișnuit, două straturi de
haine: dedesubt o tunică scurtă și subțire (cotte, gipon sau dublet) cu pieptul
vătuit și poale cutate, de care se legau ciorapii, deasupra alta (cotte hardie,
pourpoint), până peste genunchi, cu guler mic, ridicat, și mâneci largi, uneori
spintecate (lăsând să se vadă mânecile de dedesubt), cu cordon în talie.
Haina de deasupra avea, de obicei, ca și cea de dedesubt, fața croită dintr-o
singură bucată, Unele din aceste hăinuțe scurte (tabard), cu sau fără mâneci,
pictate sau cusute cu blazoane, erau închise pe umăr ca și cele destinate
turnirurilor sau altor ceremonii, altele aveau mâneci largi, crăpate, formând
pelerină. Deosebit de comodă era haina fără mâneci, necusută \
10.Incălțăminte și alte componente ale costumului ( pălării, mănuși etc.)
Pălăriile înălțau statura cea mai simplă era fesul țuguiat, roșu purtat de
orășenii de rând. În domeniul palariilor au aparut cele mai extravagante
variind intre bonetele in forma de inima, din pliseuri, pene sau flori si
cornetele lungi si ascutite. Picioarele erau acoperite de ciorapi lungi croiți
din stofă sau piele și agățați de centură.
11.Peruci