COSTUMUL MEDIEVAL

STILUL GOTIC

SECOLELE
XII - XIV

Prof. Delia Buzila

Colegiul Tehnic Elisa Zamfirescu
 În secolele XIII – XIV, o dată
cu afirmarea puterii centrale a
regalităţii franceze în dauna
fărâmiţării feudale, Parisul a
devenit centrul culturii şi al
eleganţei.

Conform stilului general, costumul se strangea pe

corp pentru a-l face cat mai subtire si, neaparat, era
alcatuit din mai multe straturi si croieli, colorate
diferit, pentru ca silueta, uneori plinuta, sa nu se
distinga foarte clar (costumul putea fi comparat cu un
vitraliu).
Vizual, totul trebuia sa para subtire, inalt, vertical,
agitat, instabil, gata sa-si ia zborul spre cer.
 Idealul de frumusete umana
evolueaza odata cu stilul
arhitectonic, in care verticala devine
element de baza si este dat de
imensele averi acumulate, care
puteau fi cheltuite inca din perioada
adolescentei, la nobili.
Astfel, era la moda silueta
tanara, adolescentina chiar, silueta
inalta, efilata, care se curbeaza in
forma de "s", in conformitate cu
goticul flamboiant (motivul flacarii).

La femei, rochia se umfla in dreptul abdomenului (pentru

contrast), iar talia urca spre rebordurile costale (pentru
crearea iluziei de inalt si slab).
Astfel, era la Hainele, de aceasta
moda silueta data, prelucrate de
tanara, profesionisti,
membri ai
adolescentin
breslelor croitorilor,
a chiar, au dezvoltat noi
silueta inalta, tehnici de taiere
efilata, care dupa tipare a
se curbeaza materialului textil pe
bias si astfel s-a
in forma de
obtinut efectul de
"s", subtiere a
volumului
vesmintelor.
 La femei parul era strans (uneori se epila parul deasupra
fruntii, pentru a prelungi figura).

Pe cap purtau coifuri cu voalurilor diafane transparente.

 Barbatii purtau
ciorapi-pantalon inchisi
la culoare si prinsi cu
jartiere, iar in picioare
aveau pantofi cu botul
extrem de lung si
ascutit, uneori prins de
glezna cu lantisoare
sau snururi.

b.Tunica era vatuita,

gulerul – ridicat si
manecile largi
c. Pelerina
despicata in laturi
d.Haina cu maneci largi ,
crapate, formand pelerina

Costum nobiliar, 1450, Dam, Amsterdam
Picioarele erau acoperite, la
început, de ciorapi lungi,
strâmţi, croiţi din stofă sau piele
şi agăţaţi de centură. Pe
măsura scurtării jachetei,
ciorapii s-au lungit, apoi au fost
cusuţi unul de celălalt,
devenind ciorapi-pantaloni (ca
şi dresul din secolul al XX-lea),
adăugându-li-se un triunghi în
faţă (braye) pentru a da lărgime
(nefiind elastici).
Haina de deasupra avea fata
croita dintr-o bucata, doar cu
slit la gat si fente la poale
a. calota, b.palarie peste scufie, c.gluga chaperon, d. gluga turban
e.turban din gluga

Foarte importante erau beretele, turbanele sau bonetele,

glugile cu mot, toate ciudate si amuzante. La barbati, parul
era retezat sub urechi

Ca accesorii, punga pentru bani şi mărunţişuri era agăţată

de centură, iar mănuşile, utile la lupte sau la vânătoare,
continuau să fie o completare a ţinutei elegante. Însemnele
ordinelor cavalereşti luau forma unor bijuterii din aur cu email
şi pietre preţioase
Epoca Stilul Caracteristici Costumul pentru femei Costumul pentru
generale bărbaţi

Sec. gotic -silueta alungită -cămaşă din pânză -tunică

XV
-rochii cu trenă, fină, brodată la gât scurtă,
mânecidespicate, -peste cămaşă se subţire, cu
lungi până îmbrăca două rochii: o pieptul vătuit
aproape de rochie mulată pe - de tunică se
pământ bust, cu decolteu larg leagă ciorapii
-stofe scumpe, şi mâneci strâmte, iar lungi, strâmţi
brodate cu deasupra o rochie din stofă sau
pietre preţioase, largă, cu decolteu în piele
combinaţii de V, cu o centură sub -deasupra se
mătăsuri şi sâni, care face ca purta o altă
catifele rochia să cadă în tunică, cu
-varietatea falduri, mascând vag mâneci largi,
podoabelor burta proeminentă guler mic,
capului: bonete, - părul, strâns în prinsă în talie
cornete cu creştet, este ascuns cu un cordon
văluri sub bonete, pălării în
-pantofi cu forme fanteziste;
vârfuri alungite specific este cornetul
 În secolul al XV-
lea, Franţa fiind
pustiită de războiul de
100 de ani, forţele
artistice s-au refugiat
în ducatul Burgundiei
(stăpânind provincii
din răsăritul Franţei şi
Ţările de Jos), ultimul
bastion al culturii
medievale.
 Pantofii, ascuţiţi,
denumiţi poulaines sau
crackoves (ceea ce ar
presupune o origine
poloneză), aveau botul de o
lungime corespunzătoare
rangului. Fiind destul de greu
de circulat pe jos cu astfel de
vârfuri care ajungeau până la
30 de centimetri), uneori
acestea erau aduse şi prinse
cu lănţişoare de gleznă.
Pentru mersul pe străzile
insalubre ale oraşelor
medievale erau necesari
galenţi de lemn.
 Forma noua a
costumelor mulate pe
corp au
condus catre un alt
ideal de frumusete.

Artistii timpului,
precum
Pissanello si
Pollaiolo, au creat
modele de costum si
astfel a aparut
pentru prima data
notiunea de creator
de moda