Fire, fibre si tesaturi textile

Firele, tesaturile, tricoturile, îmbracamintea, lenjeria de corp, articole tricotate, lenjerie de

pat, cuverturile, fetele de masa, perdele, prelate, draperii, tifonul, plasele de pescuit etc.,
toate aceste articole si înca multe altele poarta denumirea de produse textile, deoarece
sunt fabricate din materii prime textile, cum sunt fibrele si firele textile.

FIBRELE TEXTILE

Orice material fibros sau filamentar care dupa ce a fost trecut prin operatii speciale de
prelucrare devine apt pentru transformare în fire, apoi în tesaturi, tricoturi, netesute,
confectii.
La început existau numai fibre textile naturale
- de origine animala: lâna, matase, par de animale
- de origine vegetala: bumbac in cânepa iuta
- origine minerala: azbestul, folosit în scopuri cu totul speciale, pt ca este o fibra care nu
arde si este un rau conducator de caldura.

Ulterior s-au adaugat:

1. fibre chimice din polimeri naturali sau artificiali cum ar fi celofibra, viscoza, acetatul,
obtinute prin aplicarea unui tratament chimic asupra unui produs natural; de cele mai
multe ori celuloza.

2. fibre din polimeri sintetici: poliamidice, poliestetice, polinitrilacrilice, polipropilenice,

policlorvinilice, rezultate prin sinteza chimica.
Se obisnuieste sa se numeasca -fibre melanj cele cuprinse în amestecuri omogene de fibre
care se fac înainte de operatia de filare, folosind materiale prime diferite.

FIRE TEXTILE

Fibrele textile, prin operatia de destramare, laminare si filare(toarcere) din întreprinderile

textile sunt transformate în fire

Clasificarea firelor

- fir simplu: rezulta din asocierea firelor naturale, chimice sau din combinatia acestora în
diferite proportii
- fir rasucit: rezulta din unirea a 2 sau a mai multor fire simple. Rezistenta firului rasucit
este mai mare decât suma rezistentelor firelor simple
- fir cu efect: se rasucesc fire simple care difera între ele fie din punct de vedere al
compozitiei fibroase, fie al culorii, fie al grosimii, atunci, firul rasucit are un aspect
deosebit
- fir mulineu se rasuceste fir simplu cu fire lucioase care au fost filate fiecare cu torsiune
foarte redusa
- în cazul realizarii unor rasuciri mai mari la firele tip bumbac, se obtin fire
supratorsionate cu elasticitate mare, denumite fire taranesti, mult utilizate la tesaturi
pentru confectionarea iilor, confectiilor populare si camasilor pentru cei care lucreaza în
conditii de transpiratie abundenta cum ar fi minerii, lucratorii agricoli
- firul cablat: se obtine prin unirea a doua sau mai multe fire rasucite, printr-o noua
operatie de rasucire care se face în sensul opus rasucirii din firul rasucit initial

Tesaturi

Se obtine prin încrucisarea a doua sisteme de fire pe razboi de tesut

- fire de urzeala, asezate în lungul tesaturii
- fire de batatura, dispune în sensul latimeitesaturii
Aceasta încrucisare se realizeaza prin despartirea firelor de urzeala în doua planuri printre
care este condus firul de batatura
Tesatura textila este o foaie plana, subtire si flexibila obtin prin operatii pregatitoare ale
tesutului ca: ramuirea, bobinarea, urzirea, încleiere urzelii, navadirea, dupa care urmeaza
teserea propriu-zisa. Modul de încrucisare ce produce diferite desene, efecte de suprafata,
structura si calitate, se mai numeste legatura, armura sau compozitie.

Cele trei legaturi fundamentale ale tesatoriei sunt:

1. legatura de pânza, sau tafta (taffetas); firele din urzeala si cele din batatura sunt dispuse
ca tabla de sah, în 2 ite. Suprafata are aspect neted, de o desime medie, cu rezistenta mare
cu fata identica pe ambele parti.

2. legatura serj (serge) sau în diagonala, în 3 sau mai multe ite, cu dungi continue oblice
(grade de legatura). Exista mai multe variante diagonal de batatura, de urzeala si diagonal
echilibrat. Caracteristica acestei legaturi este rezistenta si desimea medie, suprafata este
moale. Se recomanda pentru rochii, captuseli, costume etc.

3. legatura satin (atlas), o legatura serj cu încrucisari împrastiate dupa un anumit model,
produce o suprafata cu luciu, de obicei în 5 si 8 ite. Apar doua suprafete: una neteda si
una lucioasa. Caracteristica este capacitatea de alunecare a tesaturii. Se recomanda pentru
captuseli, fete de plapoma, draperii, rochii, lenjerie de corp etc.

1. legaturi derivate din legaturile fundamentale cel mai des utilizate sunt cele rezultate din
legatura de pânza: rips si panama. Prima se utilizeaza pentru stofe de mobila, panglici,
covoare.

2. legaturi combinate sunt obtinute prin combinarea legaturilor fundamentale si a celor

derivate între ele rezultând jocuri de carouri, dungi transversale si/sau longitudinale ale
suprafetei materialului.

În-afara de aceste legaturi fundamentale mai exista nenumarate varietati cu legaturi

fantezie, rezultând dungi colorate, diferite rasuciri; desimea firelor se pot provoca alte
efecte.
Ca urmare a modului de realizare, tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la
purtare. Industria textila din tara noastra realizeaza o diversitate de tesaturi care sunt
utilizate atât pentru confectionarea îmbracamintei cât si pentru alte destinatii. Clasificarea
tesaturilor se poate face în functie de îmbracamintea la care se utilizeaza. Sau tesaturile se
mai pot clasifica dupa natura materiei prime, a compozitiei fibroase; astfel acestea se pot
împarti în tesaturi de bumbac, din în si cânepa, din lâna, din matase si din fire sintetice.
Fiecare categorie de tesuturi poate fi utilizata pentru confectionarea unui produs, sau o
grupa de produse specifica caracteristicilor functionale si sezonului în care se poarta.