Materii prime i materiale textile Materia prim se folosete in forma in care se gaseste in natura sau este prelucrata.

Materialele sunt produse obtinute prin prelucrarea materiilor prime. Din materii prime si materiale se fabrica diferite produse. Cultivarea plantelor textile i creterea animalelor sunt activiti importante n urma crora se obin fibrele textile-materia prim de baz a industriei textile. Fibrele au forma unor fii sau filamente subiri, cu lungimea mult mai mare dect grosimea i din care se obin firele textile. Fibrele pot fi: naturale obinute pe cale chimic Fibrele naturale pot fi: de origine vegetal, obinute din plante textile ca: bumbac

Bumbacul este una dintre cele mai vechi fibre naturale din lume, primele date despre cultivarea acestei plante cu flori ca nite bulgri de vat aprnd n urm cu 8000 de ani. Prelucrat, are aspect mat i culoare de baz alb-glbuie i deine locul nti n clasamentul fibrelor utilizate n industria textil. Cum nu este un material scump i nici pretenios, oricine are sigur n garderob mai multe articole din bumbac. Consumul uria, popularitatea sa i noile trenduri ecologice, i-au determinat n ultimii ani pe productorii din rile n curs de dezvoltare s renune la pesticide, i astfel a aprut bumbacul organic, tot mai solicitat de retailerii de mbrcminte eco-friendly. in

Inul este una dintre cele mai vechi fibre din lume, cultivarea sa datnd nc din secolul al IV-lea I.H. Dac iniial era utilizat de egipteni pentru a fabrica pnza cu care acopereau mumiile (inul era asociat cu puritatea i lumina), mai trziu a fost folosit i pentru haine ori decoraiuni interioare. Rcoros i absorbant, are totui cteva dezavantaje: se ifoneaz foarte repede, intr la ap i nu este deloc elastic. n ciuda acestor imperfeciuni, inul natur bej-unt este foarte cutat de iubitorii hainelor organice i ai stilului de viata ct mai ecologic, pentru c este n proporie de 85% celuloz pur. cnep

Cnepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate n ara noastr (peste 2000 de ani), fiind utilizat n principal pentru obinerea de fibre folosite la confecionarea de mbrcminte. Tulpinile de cnep din populaiile locale i cnepa slbatic conin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%. de origine animal, obinute din lna de oaie, prul de capr, de cmila, de la viermii de mtase; Fibrele obinute pe cale chimic pot fi: vscoz relon (poliamid) tergal celofibr

Firele sunt produse textile de form lung i subire, obinute prin rsucirea mai multor fibre. Rsucirea fibrelor se poate face: manual n ntreprinderi specializate esturile sunt materiale textile realizate prin ntreptrunderea perpendicular a firelor de urzeal(dispuse n lungimea esturii) i a firelor de bttur(dispuse n limea esturii).

esturile pot fi: de bumbac de in i cnep de ln de mtase sintetice

Tricoturile sunt materiale textile obinute din fire transformate n ochiuri i nlnuite ntr-o anumit ordine.

AVANTAJELE TRICOTURILOR FATA DE TESATURI consum de materie prima mai redus. Pentru aceasi suprafata de produs finit, tricotul contine cu 30% mai putine fire decat tesaturile; reducerea ciclului de productie prin eliminarea unor operatii tehnologice ca: incleierea, urzirea, navadirea, unele operatii de finisare, etc. Timpul necesar pentru obtinerea unui produs tricotat este in majoritatea cazurilor de 2 ori mai scurt. randamentul ridicat al utilajului folosit. Masinile de tricotat au un randament mai mare decat razboiul, randament care se exprima prin numarul de randuri pe minut. adaptarea mai usoara la linia modei. Utilajele de tricotat pot realize produse variate, cu intrebuintari diferite si in desene si pozitii coloristice diverse;

 posibilitatea de valorificare superioara a firelor indigene. Firele chimice si in special cele sintetice, isi gasescmai mae utilizare in industria de tricotaje deoarece structura specifica tricotului confera propietati igienico-sanitare si de confort superioare; pret de productie mai scazut, determinat de reducerea consumurilor de materii prime, reducerea proceselor de productie si a utilajului necessary precum si de reducerea timpului de obtinere; proprietati superioare tesaturilor ca: elasticitate, extensibilitatea, proprietati igienico-sanitare si de confort. Tricoturile se produc in sortimente variate ca structura, forma, fire folosite etc. Gruparea lor se face dupa mai multe criterii si anume: Dupa structura si forma pot fi: tricoturi simple sau tricoturi dintr-un singur fir (fasonate, semifabricate, metraj plan sau tubular, etc) si tricoturi urzite sau tricoturi de urzeala numai metraj. Dupa materia prima (felul firelor) distingem: - tricoturi din bumbac si tip bumbac - tricoturi din lana si tip lana - tricoturi din fire tip matase (fire chimice): - normale - texturate Dupa destinatie, se deosebesc: - tricoturi pentru lenjerie: - simple - urzite - tricoturi pentru imbracaminte exterioara - tricoturi imitate de blanuri - tricoturi pentru dantela, perdele, decoratiuni (urzite)