CARACTERIZAREA

MERCEOLOGICĂ A
MĂRFURILOR
TEXTILE
 Forme ale produselor textile în
comerţul intern şi internaţional
 Materii prime de bază:
 fibre naturale;
 fibre chimice;
 Semifabricate:
 fire;
 ţesături;
 tricoturi;
 Produse finite:
 confecţii;
 tricotaje;
 covoare;
 Funcţiile produselor textile în cadrul
unităţilor de turism şi alimentaţie
publică
 Valoarea practică utilitară:
 caracteristici de confort:
 capacitatea de izolare termică şi fonică;
 permeabilitatea la aer;
 capacitatea de absorbţie a umidităţii;
 indicatori de întreţinere;
 caracteristici de durabilitate;

 Valoarea estetică:
 senzaţii vizuale oferite: culoare şi grafică armonioasă;
 senzaţia tactilă la contactul ţesăturii;

 Valoare economică;
 Sortimentul fibrelor textile
 Fibre naturale:
 vegetale (celulozice):
 monocelulare: bumbac;
 policelulare:
 din tulpini: in, cânepă, iută;
 din frunze: manila;
 de pe fructe: cocos;
 animale:
 cu structură celulară: lînă, păr capră, cămilă;
 fără structură celulară: mătase;

 minerale: fibre de azbest;

 Sortimentul fibrelor textile
 Fibre chimice:
 din polimeri naturali:
 celulozice: vâscoză;
 proteice: din cazeină,
zeină, soia;
 hidrocarburi: poliizopren
(cauciuc);
 din polimeri sintetici:
 obţinute prin polimerizare:
 poliacrilonitrilice (PAN);
 polipropilenice (PP);
 polietilenice (PO);
 policlorvinilice(PVC)
 obţinute prin policondensare:
 poliamidice (PA);
 poliesterice (PES)
 obţinute prin poliadiţie:
 poliuretanice (PUE)
 poliuretanice elastomere
Proprietăţile fizice generale ale fibrelor
textile
 Masa specifică a fibrelor:
 fibrele sintetice au masa specifică redusă (0,9-1,33g/cm3), faţă de
cele naturale (1,3-1,56g/cm3);
 Culoarea:
 variază de la alb, cu mai multe nuanţe (bumbac, lână, mătase,
etc), la cenuşiu verziu (cânepă), sau maron şi negru (lână);
 Tuşeul:
 dat de senzaţia de moliciune sau asprime, de cald sau rece, la
contactul cu pielea;
 Tipuri de tuşeu:
 plăcut, moale (mătase, lâna, bumbac);
 aspru (cânepa, lâna inferioară)
 cald (lâna, melana);
 rece (relon)
Proprietăţile fizice generale ale fibrelor
textile
 Luciul:
 depinde de gradul de netezime a suprafeţei fibrei;
 clasificarea fibrelor după luciul acestora:
 luciu mat (bumbac, varietăţi de lână);
 luciu slab (in, bumbac fin);
 luciu plin (mătase brută, bumbacul şi inul mercerizat);
 luciu puternic (mătase degomată, fibre chimice matizate);
 luciu foarte puternic(fibre chimice nematizate);
 Lungimea:
 criteriu de clasificare comercială şi tehnologică;
 clasificarea fibrelor duă lungime:
 scurte (bunbac, lîna);
 lungi (in, cânepă);
 continue, filamentare (mătase, fibre chimice);
 Proprietăţile fizice generale ale
fibrelor textile
 Fineţea sau densitatea de lungime:
 raportarea masei la o anumită lungime de fibră;
 Higroscopicitatea:
 proprietarea fibrelor de a acumula prin sorbţie vaporii de apă din
atmosferă;
 determină gradul de confort şi condiţiile igienice ale articolelor
de îmbrăcăminte;
 Capilaritatea:
 însuşirea de a permite lichidelor să pătrundă în masa lor, prin
difuziune capilară;
 Proprietăţile fizice generale ale
fibrelor textile
 Stabilitatea termică:
 modul de comportare a fibrei faţă de o sursă de căldură;
 clasificarea fibrelor după comportarea la acţiunea
căldurii:
 fibre termoplastice:
 se plastifiază, se topesc;
 exemplu: fibre sintetice;
 fibre netermoplastice:
 rezistente la căldură:
 fibre naturale şi fibre chimice obţinute din polimeri naturali;
 Proprietăţile fizice generale ale
fibrelor textile
 Comportarea la flacără:
 clasificarea fibrelor după comportarea la ardere:
 fibre uşor aprinzibile (fibre celulozice naturale şi
chimice);
 fibre moderat aprinzibile (lâna, unele fibre sintetice);

 fibre neaprinzibile (fibre policlorvinilice);

 Comportarea la lumină:
 efecte ale luminii: scăderea alungirii, a rezistenţei
la tracţiune şi la îndoiri repetate;
 cauzele degradării: acţiunea oxigenului din aer
catalizată de lumină;
 Proprietăţile fizice generale ale
fibrelor textile
 Încărcarea electrostatică:
 se produce prin frecări ale fibrelor;
 apariţia efectului de pilling:
 prezenţa unor mici aglomerări ale capetelor de fibră
care se desprind în timp;
 afectează nefavorabil aspectul produselor;
 Proprietăţi fizico-mecanice
 solicitarea la tracţiune;
 alungirea la rupere şi elasticitatea:
 rezistenţa la îndoiri repetate;
 rezistenţa la frecare
 Firele textile
 se obţin prin reunirea mai multor fibre scurte sau continue şi
consolidarea lor prin torsionare;
 se folosesc ca materie primă la obţinerea ţesăturilor, tricoturilor şi
altor produse textile;
 factori ce influenţează calitatea firelor:
 natura fibrelor componente;
 proporţia fibrelor componente;
 modul de obţinere, de filare şi finisare al firelor;
 clasificarea firelor după tehnologia de obţinere:
 fire cardate:
 se obţin prin cardare, din fibre de lungimi reduse, ale căror capete ies în afară;
 conferă aspect pufos şi grosime relativ mare produselor textile;
 fire pieptănate:
 se obţin din fibre cu lungimi mari;
 au suprafaţa netedă, uniformă;
 sunt destinate ţesăturilor cu desen vizibil.
 Caracteristicile firelor textile
 Densitatea în lungime (fineţea)
 gradul de subţirime a firelor;
 este determinată de:
 calitatea fibrelor folosite;
 procedeul de filare (cardare/pieptănare);
 Torsiunea:
 influenţează uniformitatea, rezistenţa şi aspectul ţesăturilor
şi tricoturilor;
 se exprimă în număr de răsuciri pe unitatea de lungime a
firului;
 sensul torsiunii firului:
 S – răsucire de la stânga la dreapta;
 Z – răsucire de la dreapta la stânga;
 clasificarea firelor după tipul torsionării:
 fire răsucite – prin torsionarea a două sau mai multe fire simple;
 fire cablate – prin torsionarea a două sau mai multe fire răsucite;
 Caracteristicile firelor textile
 Sarcina de rupere:
 exprimă rezistenţa firelor la acţiunea a două forţe care acţionează
în sens invers;
 factori ce influenţează sarcina la rupere:
 natura şi structura fibrelor;
 modul de prelucrare, de torsiune a firelor;
 densitatea de lungime, uniformitatea, umiditatea firelor;
 acţiunea operaţiilor de finisare (albire, vopsire);
 Alungirea la rupere:
 exprimă gradul de întindere al firului, din momentul acţiunii
forţelor, până la rupere;
 apreciază elasticitatea şi capacitatea firelor de a se opune
deformărilor;
 Uniformitatea firelor:
 influenţează calitatea produselor finite.
 Sortimentul firelor textile
 după compoziţia fibroasă:
 fire omogene: dintr-un singur tip de fibre (bumbac, lână);
 fire mixte:
 obţinere:
 amestecul de fibre înainte de filare;
 răsucirea unor fibre de natură diferită;
 după modul de obţinere (filare):
 fire pieptănate;
 fire cardate;
 după densitatea de lungime:
 fire fine;
 cu fineţe medie;
 fire groase.
 Sortimentul firelor textile
 după structură:
 fire simple;
 fire răsucite;
 fire multiple (cablate).
 după tratamentele de
finisare aplicare:
 fire crude;
 fire albite;
 fire mercerizate;
 fire vopsite;
 fire imprimate;
 fire volumizate (texturate)
 fire contractibile;
 după destinaţie:
 pentru ţesături;
 pentru tricoturi;
 aţe de cusut şi brodat;
 pentru perdele, dantele;
 pentru ţesături tehnice;
 pentru sfori şi cabluri;
 fire speciale:
 fire texturate;
 fire volumizate;
 fire de efect;
 fire creponate;
 fire ondulate;
 fire antistatizate;
 fire ignifuge;
 Ţesăturile
 Principiul de obţinere:
 Legarea sau îmbinarea a două sisteme de fire:
 firele de urzeală, paralele cu lungimea ţesăturii;
 firele de bătătură, dispuse transversal, perpendicular pe lungimea ţesăturii;
 Sisteme de legături ale ţesăturilor:
 fundamentale:
 pânză;
 diagonal;
 atlaz;
 derivate:
 panama;
 rips;
 combinate:
 pânză cu atlaz;
 atlaz cu diagonal;
 pânză cu panama;
 cu desene mici;
 cu desene mari
 Cerinţe de calitate ale ţesăturilor
 Elemente de structură:
 compoziţia fibroasă:
 natura fibrelor;
 proporţiile fibrelor în amestec;

 caracteristici de calitate ale firelor:

 densitatea de lungime;
 torsiunea;

 structura fibrelor (simple, duble);

 Neuniformitatea

 sistemele de legătură:
 au influenţă directă asupra unor caracteristici de calitate ale
ţesăturilor (rezistenţa la frecare)
 Cerinţe de calitate ale ţesăturilor
 Caracteristici fizice şi fizico-chimice:
 masa:
 influenţează direct consumul specific de materii prime, costul de
producţie, preţul de vânzare;
 variază în funcţie de:
 natura fibrelor;
 densitatea de lungime a fibrelor şi firelor;
 sistemul de legătură;
 operaţiile de finisare;
 lăţimea:
 determină randamentul de croire a detaliilor unei confecţii;
 desimea:
 determinată de:
 sistemul de legătură;
 densitatea de lungime al firelor;
 operaţii de finisare
 Cerinţe de calitate ale ţesăturilor
 Caracteristici fizice şi fizico-chimice:
 grosimea:
 influenţează:
 consumul de materii prime;
 capacitatea de izolare termică;
 este influenţată de:
 natura şi proprietăţile materiei prime;
 sistemul de legătură;
 operaţii de finisare;
 sarcina la rupere şi alungirea la rupere:
 permit aprecierea durabilităţii unei ţesături;
 alungirea la rupere:
 elastică – revine la lungimea ţesăturii imediat după încetarea solicitrării;
 supraelastică- revenire în timp, relaxarea;
 plastică- ireversibilă;
 rezistenţa la frecare:
 depinde de procesul de degradare în timpul utilizării ţesăturilor;
 Cerinţe de calitate ale ţesăturilor
 Caracteristici igienico-sanitare:
 capacitatea de absorbţie şi de cedare a umidităţii;
 permeabilitatea la aer:
 influenţează capacitatea de izolare termică;
 Caracteristici ecologice:
 reglementări referitoare la protecţia consumatorului:
 identificarea produselor chimice utilizate la obţinerea
mărfurilor textile;
 efectuarea unor teste de toleranţă, înaintea comercializării;

 marcarea prin etichetă corespunzătoare

 Defectele ţesăturilor
 După provenienţă:
 provenite de la materia
primă:
 îngroşări;
 fire cu nopeuri;
 torsionare excesivă;
 fire lipite
 defecte de ţesere:
 desime diferită;
 desen deplasat în legătură;
 margini rupte;
 fire lipsă;
 cuiburi (găuri)
 fire duble de bătătură;
 greşeli de legătură;
 pete de ulei;
 defecte de finisare:
 albire incompletă sau
neuniformă;
 scămpşare;
 deplasarea desenului imprimat
 După modul de distribuire
pe ţesătură:
 defecte locale;
 defecte pe toată suprafaţa;
 după gravitate:
 critice (100 pct penalizare);
 principale 950 pct
penalizare);
 secundare (10 puncte
penalizare)
 Tricoturile

 Definiţie:
 produse textile sub forma unor foi plane sau tubulare,
alcătuite din ochiuri legate elastic, formate prin buclare
unuia sau mai multor fire;
 Clasificarea tricoturilor
 după structură:
 simple (dintr-un fir):
 realizate prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire;
 urzite (din urzire):
 obţinute pe maşini prevăzute cu suluri de urzeală;
 după formă:
 formă plană;
 formă tubulară – obţinute la maşini circulare;
 după natura materiei prime:
 din bumbac şi tip bumbac;
 din lână şi tip lână;
 din matase şi tip mătase;
 după destinaţie:
 pentru lenjerie;
 îmbrăcăminte exterioară;
 perdele;
 covoare;
 blănuri sintetice;
 tapiţerii;
 articole tehnice
 Caracteristicile tricoturilor
 Elasticitatea – capacitatea de a-şi modifica forma,
sub acţiunea unor forţe exterioare şi de a reveni la
normal după încetarea lor;
 Extensibilitatea – capacitatea de modificare a
dimensiunilor sub acţiunea unei forţe;
 Deşirabilitatea – tendinţa de desfacere la ruperea
unui fir;
 Rularea marginilor – datorită tendinţei firului din
ochiuri de a se îndrepta;
 Permeabilitatea la aer – datorită spaţiilor dintre
ochiri ce permit circulaţia aerului.
 Confecţii din tricoturi şi ţesături
 Funcţii şi caracteristici de calitate:
 funcţia estetică:
 aspect: culoare, desen, luciu, drapare;
 păstrarea formei:
 stabilitatea formei;
 gradul de şifonabilitate;

 contracţia;

 gradul de elasticitate.

 modă:
 model, linie, formă;
Funcţii şi caracteristici de calitate
 Funcţia fiziologică şi de confort:
 comoditate:
 dimensiuni;
 masă;
 izolare termică;
 permeabilitate la aer;
 higroscopicitatea
 întreţinere:
 frecvenţa de curăţire;
 frecvenţa de călcare-netezire;
 capacitatea de murdărire
 Funcţii şi caracteristici de
calitate
 Funcţia de durabilitate:
 uzură:
 rezistenţă la frecare, la rupere prin tracţiune;
 alungire la rupere;
 pilling
 învechire:
 rezistenţa vopsirii;
 rezistenţa la intemperii
 distrugere
 rezistenţa la acţiunea substanţelor chimice;
 comportarea la foc;
 acţiunea insectelor;
 Clasificarea sortimentului de
confecţii textile
 După natura materiilor prime:
 din ţesături:
 de bumbac sau tip bumbac;
 de lână sau tip lână;
 de mătase sau tip mătase;
 de in sau tip in;
 din tricoturi:
 de bumbac sau tip bumbac;
 de lână sau tip lână;
 de mătase sau tip mătase;
 din blănuri şi imitaţii din blănuri;
 din materiale neţesute, caşerate;
 Clasificarea sortimentului de
confecţii textile
 După frecvenţa cererii şi utilizării:
 de strictă sezonalitate;
 pentru toate anotimpurile
 După destinaţia şi împrejurările purtării:
 sport;
 de ocazie;
 de lucru;
 pentru interior şi de uz casnic
 După vârstă şi sex:
 nou-născuţi;
 preşcolari;
 şcolari;
 adolescente şi adolescenţi;
 adulţi (femei şi bărbaţi)
Ambalare, depozitare, transport
 Ambalare:
 criterii de ambalare -după:
 destinaţie;
 mărime;
 clasă de calitate;
 preţul vânzării
 tipul ambalajului:
 logistice;
 de prezentare
 Depozitarea:
 spaţii ferite de razele solare;
 parametrii atmosferici dirijaţi după natura fibrelor;
 Transportul
 cu mijloace d etransport acoperite
 Etichetarea şi marcarea
 Tipuri de etichetă:
 etichetă pentru comercializare:
 denumirea produsului;
 compoziţie fibroasă;
 model, design, culoare;
 semn de control;
 data fabricaţiei;
 preţul;
 etichetă de întreţinere:
 recomandări privind întreţinerea(spălare, albire, călcare, curăţare
chimică, uscare)
 Etichetarea şi marcarea
 Tipuri de simboluri:
 de bază –referitoare la operaţia de spălare, clorare, călcare,
curăţire cu solvenţi organici;
 specifice pentru fiecare operaţie;
 Aplicarea mărcilor de fabrică:
 importanţă pentru consumator:
 indică originea produsului, producătorul
 acordă o garanţie privind calitatea;
 importanţă pentru producător:
 asigură vânzarea mai rapidă a mărfurilor;
 folosirea hologramelor- mijloc pentru evitarea falsificării.