1. Definiţi tricoturile cu desene ajur.

2. Care sunt cele mai reprezentative variante de obţinere a tricoturilor cu desene ajur?
3. Ce condiţie (legată de structura tricotului) trebuie îndeplinită pentru a se putea obţine un desen
ajur obţinut prin transferul bilateral al buclei de platină?
4. Identificaţi următoarele tricoturi:

a)

b)

5. Identificaţi tricotul si determinaţi dimensiunile raportului legăturii.

a)

b)

c)
 d)

6. Tricoturile cu ochiuri transferate se realizează prin:

a. transferul complet al buclei de ac
b. transferul incomplet al buclei de platină
c. transferul bilateral al buclei de platină

7. Tricoturile cu desene ajur obţinute prin transferul complet al buclei de ac se pot obţine prin:
a. transferul unui singur ochi
b. transferul unui grup de ochiuri

8. In cazul tricoturilor cu desene ajur obţinute prin transferul complet al buclei de ac, in randul
urmator, in dreptul ochiului care se transfera se obtine:
a. o bucla de inceput
b.o flotare
c. un ochi normal

9. In cazul tricoturilor cu desene ajur obţinute prin transferul incomplet al buclei de ac, in randul
urmator, in dreptul ochiului care se transfera se obtine:
a. o bucla de inceput
b.o flotare
c. un ochi normal

10. In cazul tricoturilor cu desene ajur obţinute prin transferul unilateral al buclei de platină:
a. bucla de platină este transferată într-un singur şir adiacent în stânga sau în dreapta
b. bucla de platină este transferată in ambele şiruri adiacente - din stânga si din dreapta
c. bucla de platină va evolua în paralel cu bucla de ac a ochiului/ochiurilor pe care se transfera

11. In cazul tricoturilor cu desene ajur obţinute prin transferul bilateral al buclei de platină:
a. bucla de platină este transferată într-un singur şir adiacent în stânga sau în dreapta
b. bucla de platină este transferată in ambele şiruri adiacente - din stânga si din dreapta
c. bucla de platină va evolua în paralel cu bucla de ac a ochiului/ochiurilor pe care se transfera

12. Introducerea în structură a ochiurilor transferate, determină:

a. creşterea permeabilităţii la aer
b. scaderea permeabilităţii la aer
c. creşterea intensităţii fenomenului pilling
d. scăderea rezistenţei la frecare datorită neuniformităţii grosimii