Caracterizarea fibrelor din polimeri naturali

Aceste fibre sunt cunoscute ca fibre artificiale. Se cuprind aici urmatoarele tipuri de fibre: fibra
VISCOZI, fibra ACETAT, TRIACETAT, CELOFIBRA, CUPRO.
VISCOZA - detine o pondere mare 90% din totalul grupei pe plan mondial. In Romania se
produce la Suceava, Braila, Bucuresti. Principiul de obtinere consta in transformarea celulozei
din lemn in derivati ai celulozei, care apoi prin dizolvare in NaOH sa regenereze celuloza, care in
conditii speciale se poate fila in bai de coagulare.
Viscoza fiind un hidrat de celuloza, adica celuloza regenerata are aceeasi densitate ca bumbacul
1,5, repriza mai mare decat la bumbac 13%, alungirea la rupere mare.
Proprietati negative -; in stare umeda rezistenta fibrei scade cu 40-60% fata de valoarea initiala.
Aceasta scadere a rezistentei conduce si la reducerea utilizarilor.
Denumirile comerciale ale fibrei viscoza difera de la tara la tara. Se produce foarte mult deoarece
prin amestec cu alte fibre imbina foarte bine proprietatile reduse de rezistenta cu proprietatile
superioare de confort.
Nu exista nici o fobra naturala sau sintetica care sa nu se amestece cu viscoza. Obtinerea fibrelor
viscoza prezinta avantajul existentei materiei prime celuloza din lemn.
Fibrele CUPRO se obtin din celuloza din bumbac mai rar. Cel mai mult se utilizeaza
LINTERSUL, fibrele de bumbac ce raman pe seminte si au lungimea de 6 mm.
Romania nu produce fibre cupro. Germania este cel mai mare producator din Europa. Produce
fibrele CUPRAMA, CUPRESA,BEMBERG.
Prezinta proprietati aproape de ale matasii:
-luciu moderat; prin tratamente speciale la care sunt supuse li se imbunatatesc capacitatea de
revenire din sifonare si tuseul.
-sunt fibre foarte subtiri si se deosebesc prin asta de cele din grupa.
Fibrele ACETAT se produc in Romania si se obtin prin tratarea celulozei din lemn cu HNO3
(acid acetic) sau anhidrida acetica.

c.Fibrele acetat:
Polimeri naturali:-vascoza;
-cupro;
-acetat,tracetat;
-celofibra.
-Sunt fibre care se obtin din celuza din lemn prin tratare cu acid acetic sau anhidrida acetica in
prezenta de catalizatori.
-In prima faza se obtine un triacetil-celuloza care este insolubil in solventi si nu se poate fila.
-De aceea se transforma in diacetil-celuloza prin tratare cu H2O. In ultimii ani se remarca
obtinerea si comercializarea fibrei triacetat ce difera de acetat prin procedeul de filare, care este
filare la umed folosind ca solvent clorura de metilin 10-12%.

Proprietati: -au o densitate mai mica decat a matasii de 1,25gr/cm3.

-repriza fibrei acetat este 9%,la triacetat repriza este 7%.
-rezistenta este mai mica decat la vascoza 16-19 kgforta/mm2.
-alungirea este mare 20-30%.
In stare umeda, ambele tipuri de fibre isi pierd in mai mica masura rezistenta decat fibra vascoza,
de la 10-35%.
Aspectul este foarte apropiat de al matasii naturale si luciul este asemanator cu matasea naturala.
-fibrele acetat si triacetat nu se pot vopsi cu coloranti obisnuiti ci cu o clasa numita coloranti de
dispersie.
-Aceste fibre prezinta o elasticitate foarte buna si la purtare nu se sifoneaza.
-au o stabilitate dimensionala buna (contractia la spalare 4-6%).
-are o rezistenta buna la solutii alcaline.
-au o rezistenta mai buna decat vascoza la agentii fizico-chimici, la lumina solara, la
microorganisme, la insecte, au rezistenta buna.
-sunt usor inflamabile.
-se topesc pe la 130 C, de aceea calcarea se face cu fierul la 110 C.
CELOFIBRA:
-este fibra scurta, fabricata din celuloza prin procedeele vascoza, cupro si acetat.
Obtinerea celofibrei este mai simpla decat a fibrelor continue, deoarece se elimina multe operatii
de finisare si torsionare.
Manunchiurile de fibre filate sunt spalate la 100 C, sunt incretite si apoi taiate la o masina in
functie de lungimea dorita.
Dupa destinatie este cunoscuta in urmatoarele tipuri:
-celofibra B sau tip bumbac cu lungimea intre 30-40 mm;
-celofibra L (tip lana): cardata cu lungimea de 60-80mm pieptanata cu lungimea de 81-150mm
-celofibra I (tip in);
-celofibra J (tip iuta);
-celofibra C (tip covoare).
Prezinta multe proprietati pozitive:
-proprietati igienico-sanitare si de confort;
-prezinta o absorbtie foarte buna;
-are o rezistenta buna;
-are un cost mic dar prezinta si 3 proprietati negative care ii reduc din utilizari 100% si se
utilizeaza in amestec cu fibrele naturale, dar si cu sintetice.
-NU exista o fibra care sa nu se amestece cu celofibra.
Ex: amestecuri clasice:
-terocel 50% PES (poliester) + 50% CELO
-melacel 50% MELANI + 50% CELO
-Scaderea rezistentei in stare umeda cu peste 50% din valoarea initiala.
-Stabilitate dimensionala slaba (contractie la spalare mare).
-Dificultati in procesul de mercerizare ca urmare a slabei rezistente la solutii alcaline, dar si la
intindere.
Din productia mondiala de celofibra se obtine aproape in totalitate din vascoza. Cercetari
continue se fac pentru obtinerea de celofibre inbunatatite. Astfel s-a obtinut celofibra polimozica
care are o comportare mai buna in stare umeda pierzandu-si mai putin din rezistenta pana la 15%
din valoare initiala. De aceea se poate merceriza si are o rezistenta mai mare fata de solutiile
alcaline.
Celofibra cu modul ridicat in stare umeda:
-are o rezistenta mai mare in stare umeda si cu alte proprietati imbunatatite.
Celofibra neinflamabila sau cu o inflamabilitate redusa consta in incorporarea anumitor substante
care ii reduc capacitatea de ardere si ii confera un aspect mat.
4.Fibre chimice din polimeri sintetici
Aceasta grupa reprezinta latura moderna in baza de materii prime textile. In comertul
international se comercializeaza peste 20 de tipuri de polimeri sintetici si sute de sortimente de
fibre. Aceasta grupa este in continua crestere depasind de multi ani peste jumatate din productia
de fibre.
AVANTAJE:
-productia lor este nelimitata nedepinzand de conditii pedoclimatice;
-cresterea populatiei globului si al necesarului de fibre;
-datorita unor proprietati superioare,proprietati mecanice de rezistenta, de stabilitate la agenti
chimici, stabilitate dimensionala, rezistenta mare a culorilor la H2O, iar in cazul fibrelor
speciale, proprietati deosebite.
Ex: fibra SECTRA are o rezistenta de 10 ori mai mare decat a otelului.
-posibilitatea tehnica a dirijarii procesului tehnologic pentru obtinerea unor proprietati dorite;
-aspecte economice superioare (valorificare petrol, gaze superioare);
-prin diversitatea lor acopera noi domenii de utilizare in domeniul textilelor tehnice, se obtin cu
costuri reduse, economie mai mica de energie.
-prezinta unele aspecte ecologice.
Multe din tehnologii sunt nepoluante si presupun eticheta ECO-TEX, care asigura protectia
consumatorului.
In aceasta grupa se cuprind: a.Fibrele poliamidice (PA):
Fibrele poliamidice sunt primele fibre utilizate pe scara larga, dar in prezent ele detin locul 2 in
cadrul grupei cu o pondere de 26%.
Se cunosc astazi noi realizari ceea ce a facut ca aceste fibre sa cunoasca o noua expansiune,
deoarece companiile din tarile dezvoltate isi maresc productia de fibre PA din generatia a-2-a si
a-3-a folosite in echipamente de protectie tehnica, aeronautica.
In general, pe piata internationala se deosebesc cateva tipuri :
1. PA 6 care se obtine dintr-un monomer cu 6 atomi de C.
Ex: Relonul (Romania)
2.Poliamida 6.6. care se obtine din 2 monomeri fiecare avand 6 atomi de C.
Ex: Nailon (SUA)
3.PA 11 se obtine dintr-un monomer .
Ex: Rilson (Franta).
4.Aramidice (PA termostabile).
5.Alte tipuri ( generatia a-3-a).
Indiferent de tipul fibrelor toate au aceleasi proprietati determinate de punti peptidice de forma -;
CO-NH- :
-sunt fibre cu luciu diferit (pot fi lucioase, semilucioase, mate si semimate).
Ex: matisarea se face cu bioxid de zitan
-repriza fibrelor este 5% si aceasta este cea mai mare dintre toate fibrele sintetice, dar este mica
comparativ cu fibrele naturale si cu valoarea de 6,5% pentru confortul minim.
-rezistenta specifica este foarte mare 67-83 kgforta/mm2
-au o densitate foarte mica sunt usoare 1,15g/cm3
-sunt foarte rezistente la frecare si fata de agentii chimici, au o rezistenta slaba fata de lumina
zilei care cu timpul ii reduce din rezistenta producandu-i galbenirea.
-se incarca electrostatic afectand aspectul in purtare
-foarte rezistent fata de microorganisme.
Termostabilitatea:
-Se caracterizeaza prin aceea ca nu propaga arderea in mediul inconjurator deoarece caldura si
gazele degajate in timpul arderii sunt in cantitate suficienta pentru a intretine arderea. De aceea
se utilizeaza pentru articole de decoratiuni interioare, stofa de mobila, covoare. b.Fibrele
poliesterice(PES):
Sunt cel mai mult produse pe plan mondial, in prezent au o pondere de circa 50% din totalul
fibrelor sintetice situandu-le pe primul loc.
Diversitatea tipurilor si a caracteristicilor de calitate le-au extins domeniile de utilizare. Astazi
cunosc cea mai puternica dezvoltare atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
Fibrele poarta urmatoarele denumiri:
TEROM -; Iasi
GRULEN -; Campulung Muscel
CORAPET -; Corabia
Se inregistreaza mari progrese in domeniul filarii si al producerii de noi fibre. Pe plan mondial se
remarca 2 mari realizari recente:
-metoda de obtinere a PES prin modificarea proprietatilor dupa dorinta;
-metoda consta in aceea ca fibra are un miez poliesteric inconjurat de 6-12 microfibre de polimer
diferit. Aceste fibre se numesc bicomponente sau miez si manta;
-metoda japoneza de eliminare a impuritatilor din polimer ce imbunatateste calitatea prin
impiedicarea ruperilor de fibra.
Proprietati:
-pot avea culoarea alba, sau pot fi colorate in masa cu pigmenti;
-luciul poate fi modificat. Poate fi lucios, semilucios, mat;
-repriza mica 0,5%;
-densitate apropiata de a lanii;
-rezistenta buna la tractiune;
-stabile in special fata de acizi;
-se vopsesc cu anumite clase de coloranti de dispersie sau selectionati;
-rezistenta la lumina solara este mare, de aceea sunt utilizate pentru perdele;
-prezinta tendinta de formare a efectului pilling si smagging.
Pillingul este un defect datorat desfacerii firului in fibule care ies la suprafata materialului si
datorita uzurii se incolacesc formand mici napeuri sau noduri, nu afecteaza rezistenta ci doar
aspectul exterior, dand aspect de vechi.
Smaggingul e defectul aparut la produsele din fibre filamentare continue si consta in scoaterea la
suprafata materialului a unei bucle, cand imbracam e agatata. Afecteaza doar aspectul.
Fibrele se incarca electrostatic.
Cele mai noi realizari:
-fibra elastomera cu alungire la rupere de 600%, cu rezistenta mai buna la H2O, la lumina si la
alcalin decat fibra LYCRA.
PSE se utilizeaza in foarte multe domenii si in amestec cu toate fibrele naturale si sintetice. Se
remarca PSE din generatia a-2-a si a-3-a cu proprietati imbunatatite la pilling, incarcare
electrostatica redusa, rezistenta marita. c.Fibrele poliacrilnitrilice (PAN) sau fibre acrilice:
-ocupa locul 3 ca importanta cu o pondere de circa 18% in cadrul grupei de fibre sintetice;
-au cunoscut o puternica recesiune la inceputul anilor 90 dar in prezent cunosc o revenire
puternica datorita proprietatilor lor ele sunt de neinlocuit in mai multe domenii.
Proprietati:
-prezinta un tuseu apropiat de al lanii, numit tuseu cald.
-circa 90% din productia mondiala e utilizata in productia tricotajelor.
-repriza mica 2%
-densitate mica 1,15g/cm3
-comportarea fata de lumina zilei e foarte buna, se situeaza pe locul 1 intre toate fibrele textile.
-In ultimii ani se utilizeaza alaturi de PSE la obtinerea perdelelor;
-Fata de agentii chimici sunt putin stabile, in special fata de oxidanti si alcalini;
-se incarca electrostatic prin frecare;
-prezinta tendinta de formare a pillingului, smaggingului si a efectului PICKING.
PICKINGUL: un defect in care fibrele din cauza fortei mecanice ies la suprafata materialului si
formeaza un strat pufos care ramane individualizat (scamosare nedorita).
-se utilizeaza si sub forma de filamente, este folosit pentru ambalaje.
Fibrele polietilenice (PO):
-Se fabrica atat sub forma de fibre monofilamentare prin polimerizarea etilenei;
-din polietilena de densitate mica se obtin fibre cu rezistenta moderata;
-alungire si elasticitate mare;
-fibrele cu densitate mare au o rezistenta si durabilitate mare comparativ cu poliamidele si PSE,
de aceea se utilizeaza pentru cabluri, franghii, articole tehnice.
-fibrele polietilenice intra in grupa generatiei a-3-a cu rezistenta deosebita.
Fibrele policlorvinilice (PVC):
-au aparut printre primele fibre, dar nu au avut mare dezvoltare din cauza instabilitatii lor la
caldura si a contractivitatii mari la 100 C.
Cercetarile au condus la imbunatatirea stabilitatii termice si au gasit domenii de valorificare a
contractibilitatii fibrelor.
Cei mai mari producatori: Franta, Japonia, Italia. In Romania s-au obtinut PVC cu inflamabilitate
redusa.
Fibrele PVC se produc in mai multe tipuri :
-contractibile la 100 C
-cu 25%
-cu 35%
-cu 55% din valoarea initiala.
-necontractibile: au mare rezistenta la reactivii chimici, la agentii biodistructivi si atmosferici,
proprietati de izolare termica foarte buna, izolare electrica, stabilitate termica la temperaturi
scazute pana la -;195 C.
-nu absorb nimic.
-isi mentin rezistenta in stare umeda, nu putrezesc.
-sunt utilizate pentru stofa de mobila, tapete covoare, articole sport, de imbracaminte, articole
tehnice.
|esaturile:
-marfuri textile sub forma de foi plane ce rezulta din imbinarea a 2 sisteme de fire: de urzeala si
de batatura.
Firele de urzeala sunt dispuse in lungul tesaturii iar cele de batatura sunt dispuse transversal
perpendicular pe marginea tesaturii.
In vederea obtinerii tesaturii se fac operatii de pregatire a fibrelor de urzeala si de batatura.
Procesul modern se realizeaza pe razboi de tesut care este dotat cu mecanisme si dispozitive cu
un inalt grad de automatizare.
In ultimele decenii s-au adus perfectionari foarte mari masinilor clasice. S-au realizat masini de
tesut cu proiectil cu graifere, cu duze, relizandu-se tesuturi pana la 6 m latime si cu viteze foarte
mari de lucru ce ridica W, scurteaza durata de reglare a masinilor, imbunatatirea calitatii,
diminuarea zgomotelor.
Indiferent de tipul masinii de tesut se disting 3 faze principale in formarea tesaturii: a.Formarea
rostului: prin miscarea de ridicare si de coborare a unei parti din firele de urzeala cu ajutorul
itelor. b.Introducerea firului de batatura in rost prin diferite mecanisme. c.Indesarea bataturii in
rost si formarea tesaturii.
Legatura tesaturii:
-reprezinta modul de imbinare a firelor de urzeala cu firele de batatura;
-la tesaturi cu legatura simpla, panza, rips se utilizeaza razboaie de tesut simple;
-pentru tesuturile cu dungi si carouri se utilizeaza razboaie de tesut de tip revolver, care dispun
de 10-12 casute cu suveici ce contin fire de batatura de culori diferite si prin deplasarea circulara
realizand un raport de culoare;
-pentru tesaturi cu desene mai mici se utilizeaza razboaie de tesut cu ratiere, care permit
actionarea unui numar foarte mare de ite (circa 33) care permit formarea desenelor cu ajutorul
unor cartele ce au perforate pe ele desene;
-pentru tesut cu desene foarte mari se foloseste razboiul de tesut jacard, care realizeaza tesaturi
pe principiul ratierei cu deosebirea ca miscarea de ridicare si coborare se transmite individual
fiecarui fir de urzeala, neexistand ite conform desenului de tesere ce e marcat pe o cartela.
Recent s-au obtinut masini de tesut jacard cu control electronic care permite folosirea itelor si
face posibila realizarea unui numar foarte mare de modele cu costuri foarte mici.