Introducere

Descoperirea fibrelor sintetice si dezvoltarea industriei acestora este una

din cele mai importante etape ale istoriei chmiei macromoleculare , fiind
direct subordonata progreselor realizate in acest domeniu al chimiei
moderne. Au fost necesare acumularea unui volum mare de cunostinte
fundamentale asupra structurii polimerilor si a fibrelor naturale,
dezvoltarea structurii filiforme a macromoleculelor, pentru a deveni
posibila obtinerea fibrelor pe cale sintetica.
Aceasta importanta descoperire a demonstrat posibilitatea de a realiza
fibre nu numai pe baza prelucrarii unor polimeri naturali, ci si pe baza
unor polimeri sintetizati de catre om pornind de la substante simple.
Fibre chimice. Generalitati. Clasificare
Termenul fibr se poate referi la! materiale "n form# de fir sub ire, netors, care are un anumit
raport "ntre lungime i grosime. $rin "mpletire fibrele constituie o structur# numit# esut, es#tur#
sau fr%nghie, acestea sunt mai compacte i mai rezistente ca fibrele ini iale . Fibrele chimice sunt
toate fibrele artificiale si sintetice pentru a caror obtinere sunt necesare operatii de modificare sau
de sinteza a polimerilor. &pre deosebire de acestea fibrele naturale sunt fibre din polimeri naturali
netransformati care pot fi utilizate direct, fara a fi supuse la tratamente chimice fundamentale.
'(ista o diversitate mare de fibre chimice, a caror calitati, de multe ori, depasesc calitatile fibrelor
naturale) astfel s*au putut rezolva probleme tehnice care nu erau satisfacute de de fibrele naturale.
$rintre acestea se numara! rezistenta mecanica, rezistenta la factorii e(terni, luciu, posibilitatea de
a se vopsi in culori rezistente si cu tonalitati dintre cele mai variate
$entru a delimita domeniul fibrelor sintetice, in cadrul general al materialelor fibroase, este
necesara o clasificare a acestora.
+ clasificare a fibrelor se poate vedea in schema urmatoare.
, poza* imagine-
Fibre sintetice
In principal fibrele sintetice se clasifica dupa doua criterii! constitutia chimica si domeniul de
utilizare.
Clasificarea pe baza constitutiei chimice subvide fibrele sintetice in fibre carbocatenare si fibre
heterocatenare.
Fibrele carbocatenare sunt fibrele care contin in catena macromoleculara a polimerului fibrei
numai atomi de carbon. In aceasta clasa ar intra fibrele poliolefinice, fibrele polivinilice, fibrele
poliacrilonitrilice a caror polimeri se obtin prin polimerizare radicalica sau ionica.
Fibrele heterocatenare sunt fibrele care contin in catena macromoleculara a polimerului fibrei, pe
langa carbon si alti atomi precum azot, o(igen, sulf etc. In aceasta clasa ar intra fibrele
poliamidice, fibrele poliesterice, fibrele poliuretanice si fibrele policiclice, ai caror polimeri se
obtin prin policondensare sau prin polimerizarea ciclurilor.
.neori se utilizeaza clasificare dupa criteriul domeniului de utilizare si al asemanarii fibrelor
sintetice cu cele naturale, care subdivide fibrele sintetice in! fibre asemanatoare cu matasea
naturala , fibre poliamidice-, fibre asemanatoare cu lana , fibre poliesterice, acrilonitrilice- si fibre
asemanatoare cu bumbacul ,fibre pe baza pe polivinilalcool-. Aceasta clasificare este
necorespunzatoare, deoarece actualmente se obtine din acelasi polimer sintetic fibre cu domenii de
utilizare foarte diferite.
&tructura si proprietatile fibrelor chimice
Caracteristica principala a fibrelor chimice este greutatea lor moleculara mai mare ca /0000.
Gradul de polimerizare n este variabil, in functie de prelucrarea chimica si se determina uneori
destul de greu, datorita faptului ca nu pentru toti polimerii inalti e(ista solventi potriviti pentru
aceasta operatie. De obicei, se pot folosi trei metode pentru determinarea gradului de polimerizare!
determinarea vascozitatii, metoda osmotica si metoda determinarii grupelor terminale.
+ caracteristica tehnica este greutatea moleculara a unitatii structurale de baza, cifra care se obtine
impartind masa moleculara a polimerului la gradul de polimerizare) in cazul macromoleculelor
formate prin policondensare, aceasta valoare este mai mica decat masa moleculara a monomerului,
deoarece la policondensare se elimina molecule de substante chimice de proportii reduse , apa,
acid clorhidric, alcool-.
Alta caracteristica este relatia dintre rezistenta mecanica la intindere a fibrelor si orientarea
catenelor prin intindere. $e masura ce catenele macromoleculei sunt orientate paralel cu a(a
longitudinala a polimerului inalt, creste rezistenta lor la intindere, pana la o anumita limita, in
acelasi timp, rezistenta la compresiune poate sa se micsoreze si de aceea uneori se urmareste
orientarea unor catene astfel incat a(a lor sa fie rasucita foarte putin, asemanator filetului unui
surub.
$roductia de fibre sintetice
&e pot obtine din materii prime usor accesibile cum ar fi! lemn, paie, coceni, gaz metan, gaze de
sonda, apa si sare. +btinerea fibrelor necesita o serie mare de procese fizico*chimice, dintre care
cele mai importante sunt!
/. Aducerea materiei prime in faza lichida prin dizolvare intr*un solvent potrivit , solutie
cuproamoniacala, sulfura de carbon, eteri , alcooli, solutie apoasa de hidro(id de sodiu-
1. Trecerea solutiilor peste o masa de filtrare care retine toate impuritatile
2. Degazarea , indepartarea bulelor de aer, care ar provoca intreruperea filamentului-
3. Filarea propriu*zisa. Aceasta operatie consta in trecerea solutiei prin filiera, urmata de
indepartarea solventului
4. Coagularea macromoleculelor sub forma de fibra solida, se face prin precipitare cu a5utorul unui
agent chimic.
6. Intarirea fibrelor proaspat obtinute * se face printr*o uscare simpla sau tratamente chimice
adecvate.
7. + serie de fibre sintetice , relon, teron- se fileaza din topitura, intarirea fibrelor facandu*se prin
racirea topiturii, la temperatura mediului ambiant
8. .ngerea si bobinarea fibrelor) filamentele individuale se unesc intr*un manunchi prin ungere cu
uleiuri vegetale si se infasoara pe bobine.
9. Intinderea sau :etirarea firului consta in intinderea lui mecanica de 2*4 ori sau chiar mai mult.
$rin etirare se urmareste orietarea macromoleculara pe directia firului, in scopul sporirii rezistentei
mecanice
/0. ;asucirea. .rmareste asamblarea filamentelor in asa fel incat ele sa formeze un tot unitar, firul
propriu*zis
//. &palarea*are drept scop indepartarea urmelor de solvent sau de agent de precipitare.
/1. .scarea firului se urmareste pentru a indeparta apa, usurand astfel prelucrarile ulterioare
/2. .mezirea! fibrele elementare sunt higroscopice. $entru ca absorbtia apei din atmosfera sa nu
se faca in mod necontrolat , neuniform-, se introduc bobinele in camere speciale cu aer conditionat
, umiditate 40*70< - pana la stabilirea echilibrului intre apa de pe fir si cea din aer
/3. Tratarea ulterioara , avivare -, consta in tratarea firului cu diverse solutii sau emulsii de uleiuri
sau parafina dizolvata in benzina grea. &e pot folosi de asemenea cleiuri animale si vegetale,
ceruri, etc. Ancolarea este necesara doarece imbunatateste mult calitatea firului si usureaza
prelucrarea lui ulterioara.
/4. =opsirea, se poate face in diverse moduri
a- in masa * se realizeaza prin introducerea colorantului direct in solutie sau in topitura. Fibra va fi
vopsita in toata masa, in mod uniform
b- in fibra sau fir * firele rasucite sau nu, se vopsesc prin fierbere, in bai, cu coloranti potriviti
c- in tesaturi * mai putin recomandabila, se aplica in soecial la imprimeuri
Aparatura folosita la fabricarea fibrelor sintetice este formata din! bazine de dizolvare, filtre*presa,
rezervoare de maturizare, vase de vid pentru degazare, masini de filat, spalat, uscat, rasucit .
Filarea
Filarea propriu*zisa se poate face in 2 moduri! pe cale umeda, pe cale uscata sau din topitura. In
urmatoarea figura, se reda schematic instalatia de filare dupa procedeul umed.
,Figura-
>aterialul patrunde sub forma de solutie gata maturara si degazata in conducta 1. Acesta
deserveste concomitent toate filierele unei masini sau chiar mai multe masini. &olutia este impinsa
de pompa 2 prin conducta de lagtura 3, la filtrul 4. Filtrul functioneaza de obicei cu nisip de
anumita granulozitate sau cu alte materiale poroase care nu sunt atacate de componentii solutiei de
filtrat. De la filtrul materialul a5unge prin conducta , pipa - 5 la filiera 6. Aceasta este prevazuta cu
o duza cu un numar corespunzator de orificii e(trem de fine , de ordinul micronilor -. Filiera
lucreaza in baia de coagulare 7. Filamentele individuale sunt unite cu a5utorul rolei 8 in forma de
fir nerasucit. Firul este trecut apoi printr*o palnie 9 care il conduce la centrifuga 10. Aceasta are
rolul de a scutura firul si de a*i imprima o rasucire preliminara. Dupa aceasta urmeaza uleierea,
bobinarea, etirarea, spalarea, uscarea, tratarea etc.
In ceea ce priveste procedeul de filare uscara, acesta este diferit de cel pe care umeda prin faptul
ca intarirea filamentelor are loc prin uscare, adica prin simpla evaporare a solventului. 'vaporarea
solventilor volatili se realizeaza prin trecerea filamentelor iesite din filiera prin niste conducte sau
camere cu aer cald. Coagularea se face imediat.
Filarea din topitura este un procedeu specific obtinerii fibrelor sintetice fuzibile , poliesterice,
poliamidice -. Firul rezulta direct prin intarirea filamentelor iesite din filiera si racite cu aer sau
gaz inert.
Importanta tehnico*economica a fibrelor sintetice. Aplicatii
Dezvoltarea industriei fibrelor sintetice intr*un ritm foarte rapid se e(plica tocmai prin importanta
lor tehnico*economica.
Fibrele sintetice singure sau in combinatie cu fibrele naturale prezinta proprietati superioare in
multe domenii de utilizare in comparatie cu fibrele naturale sau artificiale. 'le nu mai sunt doar
fibre inlocuitoare pentru fibrele naturale, ci prin proprietatile lor au devenit fibre utile diverselor
domenii ale economiei.
Fibrele sintetice au devenit in prezent, unul dintre factorii importanti si obligatorii ai progresului
stiintific si tehnic. Atat in ceea ce priveste chimia cat si in ceea ce priveste tehnica te(tila se
inregistreaza continuu noi si importante progrese stiintifice si tehnice in acest domeniu.
Fibrele naturale sunt foarte inegal raspandite din cauza conditiilor climatice, care sunt favorabile
numai pe anumite teritorii ale globului, astfel incat tarile deficitare in fibre naturale si care au baza
de materii prime pentru fibre sintetice, tind spre dezvoltarea acestei industrii.
Avand in vedere ca se inregistreaza o continua crestere a populatiei globului, aceasta are ca urmare
o crestere rapida a consumului total si pe locuitor de fibre te(tile, insa in comparatie cu acest
fenomen de crestere a populatiei, suprafetele pentru culturile fibrelor naturale sunt limitale.
De asemenea, la toate acestea mai trebuie adaugat si faptul ca evolutia pretului de cost al fibrelor
sintetice este deosebit de favorabila. Datorita introducerii unor tehnnologii mereu modernizate, a
automatizarii, si a cresterii capacitatii intrepirnderiloe, economicitatea productiei a crescut
considerabil si permanent. De e(emplu, pretul fibrelor poliacrilonitrilice si a celor poliesterice este
practic egal cu cel al lanei si are in continuare tendinte de crestere.
Argumentele enuntate mai sus e(plica foarte clar si concis interesul crescand al fibrelor sintetice si
dezvoltarea rapida a productiei lor.