Bumbacul

1. Consideraţii generale
 Mormintele faraonilor – 12000 ani – tesături foarte fine din bbc – 67m cântăreau 453 g – 7g/m
 Avantaje:
o Mare capacitate de filare
o Stabilitatea foarte bună a fibrei în structure ţesute: Durată mare de folosire, stabilitate la
diferite solicitări, aspect plăcut
o Higroscopicitate, conferă produselor confort, igienă
o Domeniu larg de utilizare: tesături, tricoturi pentru lenjerie, îmbrăcăminte exterioară,
tesături tehnice
Varietăţi botanice
 Planta de bumbac, un arbust cu h=70-130 cm, originală din Africa, adusă în Europa în timpul
romanilor, cultivată în special în ţările mediterane. Aria de cultivare: 48
lat N – 45 lat S
 Tări producătoare de bbc: Rusia, SUA, China, India, Egipt, Brazilia, Pakistan.
 Face parte din familia Malvacee, genul Gossypium
o Gossypium horsutum – 2/3 din producţia mondială – lungimea fibrelor: 25 – 35 mm
o Gossypium barbadense – 8-10% din producţia mondială - lungimea fibrelor: 40 mm
o Gossypium herbaceum – Asia, India, China – 22-28 mm
o Gossypium arboretum – plante de ornament cu h-3-4m, fibre foarte scurte, nefilabile, l
<20 mm
Formarea fibrei de bumbac
 Fibrele de bbc se dezvoltă din seminţele plantei, sunt prelungiri ale epidermei seminţei.
 Sunt monocelulare
 Fructul plantei: capsula are 3 – 5 compartimente, în care se află: 2-6 semin ţe, pe o sămânţă se
dezvoltă 10-20 mii de cellule alunite, care se transform în fibră.
 Fibra începe să se formeze după scuturatul florii. Floarea durează o zi. În prima zi după căderea
florii începe procesul de formare a capsulei, aceasta atinge volumul maxim după 40 de zile.
 Fibra evoluează timp de 60 de zile:
o În primele 20 zile – lungimea atinge valoarea maximă, se formează perete primar cu o
grosime foarte mică: 0,1 – 0,2µ
o După a 20-a zi se depun de la exterior spre interior straturi concentric de celuloză,
formându-se peretele secundar, o lamelă se depune în 24 ore, numărul de lamele din
stratul secundar determină gradul de coacere – gradul de maturitate.
o Rezistenţa la tracţiune mică la început – creşte pe măsura depunerii straturilor de
celuloză.
o După 50 de zile, capsula se deschide, apa conţinută de capsulă se evaporă, fibra pierde
din conţinutul de umiditate, se contractă, se răsuceşte, scade lungimea fibrei.
Recoltarea bumbacului
 Fibrele se dezvoltă neuniform de la o plantă la alta, de la o capsulă la alta, de la o sămân ţă la alta.
Capsulele se deschid treptat, mai întâi cele de la baza plantei. Recoltarea se face în mai multe
etape. Recoltarea constă în extragerea din capsulă a conţinutului fibros.
 Recoltare manual: forţă mare de muncă, conţinut mic de impurităţi, neutilizabilă pe suprafeţe
mari.
 Recoltare mecanizată: maşini care extrag conţinutul fibros din capsulă, cantitate mare de
impurităţi: 16 – 17 %
 Prelucrarea preliminară:
o Sortarea bumbacului
o Curăţirea de impurităţi
 o Separarea fibrelor de seminţe
o Balotarea fibrelor
o Sortarea seminţelor: pentru ulei, pentru culturi.

Egrenarea
 Este operaţia de separare a fibrelor de pe seminţe. Printr-o fixare a fibrei sau a seminţei şi
solicitarea la traciune a unei dintre ele, se produce ruperea fibrei lângă sămânţă.
 După egrenare pe seminţe rămân fibre scurte – linters, operaţia de separare a fibrelor scurte de
pe seminţe se numeşte lintersare şi se realizează cu ajutorul unor maşini cu abrazivi de diferite
granulaţii, fibrele sunt extrase pneumatic.
 Lintersul constituie material primă pentru: fabricarea fibrelor artificiale – cupro, acetat, şi a
hârtiei.
2. Compoziţia chimică
 Celuloza {C6H10O5)n – 96%
o Fiecare unitate structural conţine trei grupe hidroxilice
o Legăturile intramoleculare, care se stabilesc între atomii de carbon, conferă fibrelor o
bună stabilitate la alcali şi o rezistenţă redusă la acizi.
o Legăturile intermoleculare sunt legături de H care se formează între grupările hidroxilice
ale macromoleculelor vecine
o Celuloza imprimă fibrei rezistenţă mare la solicitările mecanice: tracţiune, incovoiere,
forfecare, compresie.
 Ceruri 0,75 – 1% - oferă moliciune fibrelor, influenţează capacitatea de filare.
 Alte substanţe – nu influenţează semnificativ proprietăţile fibrei, se înlătură în procesele de
finisare:
o Proteine 1%
o Pectine 0,99%
o Substanţe proteice
o Substanţe minerale
3. Structura fibrei
 Conţine următoarele părţi structurale:
o Peretele primar – format
 dintr-o membrană exterioară, nefibrilară, numită cuticulă, în a cărei compoziţie
predomină ceruri şi proteine,
 2 straturi de fibrile orientate aproape perpendicular faţă de axa fibrei.
 Are rol de strat protector al peretelui secundar, iar în timpul evoluţiei fibrei
asigură protecţia protoplasmei vii.
o Peretele secundar – este alcătuit din lamele concentrice. O lamelă este alcătuită dintr-un
număr de mănunchiuri de fibrile, aşezate înclinat faţă de axa fibrei, sensul de înclinaţie
diferă de la o lamelă la alta. Grosimea lamelelor variază de la un bumbac la altul. O lamelă
se depune în 24 de ore. Numărul de lamele variază în funcţie de gradul de maturitate al
fibrei. Între lamele există membrane separatoare cu grosimi foarte mici, în compoziţia
cărora intră proteine.
o Peretele terţiar – compoziţia asemănătoare peretelui secundar, puternic îmbibat cu
protoplasme şi albumine.
o Lumenul – închis la unul din capete, deschis la celălat – datorită ruperii fibrei de pe
seminţe – în el se află substanţe protoplasmatice şi pigmenţi. Capătul deschis al lumenului
asigură pătrunderea coloranţilor şi a microorganismelor, care se pot dezvolta în mediul
propice format de albumin şi protoplasmă.
o Gradul de cristalizare 50-70%
 o Gradul de orientare – de ordonare a elementelor structural – 75-85%, la bbc sub ţire,
gradul de orientare este mai mare, tenacitatea fibrelor mai mare cu cât fibrele sunt mai
subţiri.
o Datorită cristalinităţii, gradului de orientare, legăturilor intermoleculare puternice, fibrele
de bbc prezintă stabilitate faţă de diferiţi agenţi chimici.

Gradul de maturitate

Părţile structurale ale Modul de alcătuire Substanţele din Proprietăţile pe care

fibrei de bbc structură stratul le conferă fibrelor
Cuticulă – membrană
Ceruri şi proteine
Perete primar nefibrilară Strat protector
50 % celuloză
2 straturi de fibrile
Straturi concentrice de
fibrile – lamele, o fibrilă Rezistenţa fibrelor, gradul
Perete secundar Celuloză pură
coţine 50-80 de de maturitate
macromolecule.
Straturi concentrice de Celuloză, protoplasme,
Perete terţiar
fibrile albumine
Închis la unul din capete,
deschis la celălalt, prin Culoarea,gradul de
Substanţe protoplasmatice
Lumen acesta este posibilă maturitate, afinitatea fată
albumină şi pigmenţi
pătrunderea coloranţilor şi de coloranţi
a microorganismelor

4. Dimensiunile fibrelor
a. Lungimea fibrelor : 24 – 60 mm
o Extralung
o Lung
o Mediu
o Scurt
 Diametrul fibrelor d=10 – 30 µm
 Finete: Nm 2000 – 10000, Ttex=100 – 370 mtex

5. Proprietăţile mecanice
a. Fr=5-6 cN/fb
b. Lungimea de rupere – 27 – 44 km
c. Alungirea la rupere – 3 – 10%
 6. Proprietati fizice
a. Culoare: alb – galbuie, crem, bronz
b. Luciu: mat
c. Lungime: Higroscopicitate: 8.5 %
d. Absorbtie de apa in mediu saturat: 20 – 24%
e. Comportare la temperatura – netermoplastica – rezista pana la 130 °C
7. Proprietati chimice:

Factorii fizici, biochimici, şi chimici Parametri Proprietăţi influenţate:

Rezistenţa unei ţesături scade după
6-7 zile de expunere la acţiunea
razelor ultraviolete
 26,5 % după o lună
In funcţie de intensitatea şi durata
 45,3 % după două luni
Lumina solară radiaţiei, fibrele suferă o degradare
mai mult sau mai puţin intensă  60,7 % după trei luni
Tesăturile albite se degradează mai
repede dect cele crude
Bbc mercerizat este mai stabil dect
cel albit
Rezistenţa unei ţesături încălzite
scade cu creşterea temperaturii
În absenţa aerului şi umidităţii fibrele
Creşterea temperaturii
de bumbac suferă modificări mult
Temperatura Umiditatea
mai slabe decat în prezenţa lor.
Durata
Prezintă stabilitate termică pană la
120 C, la 240 C fibra este complet
degradată
Depozitarea în medii umede si Degradarea biochimică sub acţiunea
Microorganisme neaerisite, sau în prezeţa microorganismelor.
amidonului din apret
Mercerizarea bbc: reactivitate mărită
Sol de Na OH – c=18%, cu faţă de coloranţi, hidrofilie mărită,
Acţiunea alcalilor
tensionare creşterea rezistenţei, creşterea
luciului
Acizii minerali degradează fibrele,
pierd rezistenţa
Concentraţia acidului, temperatura, Acizii organici: azotic, formic,
Acţiunea acizilor
durata, PH-ul soluţiei degradează mai puţin fibrele
Acidul oxalic – poate provoca
degradări pronunţate
Albire – hipocloriţi si cloriti, în mediu
neutru, acid sau alcalin
Peroxizi: apă oxigenată, peroxid de
Acţiunea oxidanţilor Durată, timp, concentraţii
sodiu
Oxidanţi acizi: acid acetic, cromic –
scăderea rezistenţei materialului
Curatire alcalina
• tratare cu substante alcaline la temperatura inalta,
• scopul indepartarea insotitorilor celulozei, cresterea hidrofiliei.
Mercerizare
• tratare cu solutii concentrate de hidroxid de sodiu (200 – 300 g/l), la temperaturi de 20 C, timp de
1-2 min, urmata de spalare cu apa calda,
• scopul – obtinerea unui luciu pronuntat, tuseu plin si moale, creste
afinitatea pentru coloranti, rezistenta la rupere, la lumina si
intemperii.
Metode de identificare
1. Aspectul la microscop –
• in sectiune longitudinala: panglica rasucita
• In sectiune transversala:: alungit, indoit, curbat in forma literei S, lumenul urmeaza forma
conturului.
2. Comportarea la ardere:
• Ard repede, cu flacara stralucitoare, miros de hartie arsa, cenusa de culoare deschisa.
3. Reactivi specifici:
• Cuproetilendiamina – fibra se umfla, diametrul ei poate creste cu pana la 1800%, aspect la microscop de sirag de margele, solutia
patrunde prin cuticula, umfla puternic peretele secundar, cuticula plesneste din loc in loc.