Sunteți pe pagina 1din 9

Student : Petrovan Calin

Grupa : 2141 MIAIA


Cuprins

Scurt istoric
Structura moleculara
Producerea bioetanolului
Istoric
Din 1925 etanolul o fost comercializat n Germania ca
si aditiv pentru cresterea cifrei
cetanice. "Redescoperirea" n ultimii ani a
bioetanolului ca si carburant s-a datorat necesitatii
de gasire a unor surse de energie alternative care sa
nlocuiasca treptat resursele minerale Mai mult
productia de bioetanol asigura att o dezvoltare
sustenabila, ct si garanteaza disponibilitatea
viitoare a combustibilului alaturi de o contributie
semnificativa la reducerea emisiilor de CO2.
Criza titeiului din anii '70 a determinat guvernele
multor tarisapromoveze producerea si utilizarea
biocarburantilor.
Utilizarea bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna nu
este o inventie recenta, fiind practicata de aproape un secol si jumatate. Ideea
folosirii bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin
scnteie dateaza din primele decade ale secolului al XIX-lea.
Marele constructor de automobile Henry Ford a proiectat motorul modelului T
(1908) ca sa functioneze cu etanol si a construit mpreuna cu Standard Oil o
uzina pentru producerea acestui carburant n Midwest. Astfel, s-a ajuns ca n
anul 1920 etanolul sa reprezinte cca. 25 % din vnzarile firmei Standard Oil.
Utilizarea bioetanolului are un efect extrem de benefic asupra nivelului reducerii
principalelor emisii poluante ale MAI.
Structura
etanolului
Alcoolii sunt compui organici care conin n molecul grupa hidroxil, -OH
legat de un atom de carbon ce particip numai la formare de legturi
simple, . Formula general este R-OH. S-a artat experimental c
unghiul dintre legturile
C-O-H este, la majoritatea alcoolilor, de 109o, foarte apropiat de valoarea
unghiului dintre legturile H-O-H care este de 105o. Legturile C-O-H
sunt polare: pe atomul de oxigen se gsete o densitate de sarcin
negativ, iar pe atomii de H i C apar densiti de sarcin
pozitiv.Aceast polarizare face ca ntre atomul de hidrogen al unei
grupe hidroxil i atomul de oxigen al altei grupe
s se exercite fore de atracie electrostatic.
Alcoolii sunt folosii la scar larg n industrie
i tiin, drept reactani, solveni combustibili.
Etanolul i metanolul pot
arde crend mai puine substane nocive dect
benzina sau motorina.
Producerea
Bioetanolul este etanol (C2H5OH) produs prin fermentarea biologica a
carbohidratelor derivate din materii vegetale. El poate fi folosit fie ca
aditiv, fie ca substituent pentru benzina. Etanolul anhidru (continut de
apa < 1 %) poate fi combinat cu benzina in orice proportii, pna la
etanol pur 100 %. n Brazilia se utilizeaza motoare care pot functiona
cu etanol hidratat, care este un amestec azeotrop ntre etanol (cca.
93 % v/v) si apa (7 %). Acesta poate fi utilizat n amestec cu benzina
n cazul motoarelor flexibile.

Este de subliniat ca la nivelul consumurilor, cca. 1,5 litri etanol


nlocuiesc 1 litru benzina. Aceast raport se are n vedere la stabilirea
necesarului de productie de biocombustibili si la ntocmirea
bilanturilor de mediu.
Din punct de vedere practic exista urmatoarele alternative de a
folosi bioetanolul n motoarele cu ardere interna:
aditiv pentru benzine (ETBE). Procedeul este simplu si ieftin,
dar actualmente nu exista suficiente capacitati de productie
pentru ETBE.

Exista temeri privind calitatea combustibilului astfel obtinut .


prin folosirea amestecurilor bogate n etanol (E85, E95, 85-95%
etanol de fermentatie); asemena amestecuri pot fi folosite ca
atare nlocuind benzina sau motorina prin folosirea etanolului
100%, direct n motoare (experienta Braziliana n materie este
ndelungata si relevanta).
precursor pentru combustibili oxigenati;
hidrogen pentru celule de combustie.
Dezavantaje
tendina de reducere a puterii efective la un debit constant de
alcooli, ca urmare a puterii calorifice mai recluse a acestora,
comparativ cu benzina
dificultatea pornirii la rece, determinat de presiunea redusa
de vapori la temperaturi joase; n cazul utilizarii alcoolilor puri
tendina de nrutaire a vaporizrii n sistemul de admisie, la
motoarele cu carburator
tendina de cretere a frecvenei incidentelor survenite la
funcionarea motorului la cald ca urmare a formrii dopurilor
de vapor
caliti defavorabile de ungere, determinate de viscozitatea
redus a alcaolilor i care afecteaz direct cuplurile de frecare