Prof, Gonstantin FLOREA

MANUAL DE GUNOA$TERE A AUTOMOBILULUI $I DE GONDUGERE

RATIONALA

in r-,oc DE INTRoDUcERB

Am pureesla editareaacestuimanual din dorinfa de a atrageatenlia organelor abilitate asupra penuniqirdqgraterialdidactic qecesarpregdtirii elevilor care urmeazd cursurile in vederea oblinerii permisului dg conducerea autovehiculelordin categoriileB, BE, C, CE, D gi DE, in cadrul gcolilor profesion'alqr liceelor,al colegiilor gi al grupurilor gcolare profil, in bibliotecile cdrora,chiar dac[ al de seg[sesopdtgvarnanuale,acestea sunt foarte vechi, tratOndconstrucfiagi exploatareaautovehiculelor ARO, ROMA.N,'UTOS, Dacia 1300 etc., care au fost bune dar pentru deceniile gasegi gapteale secolului trecut. dcum trebuie s[ invdfdm o,dinmers" gi cdt mai rapid, tehnicile constructivegi de conducereale autovehiculelor fiilizate pe piala transporturilor rutiere, de cdtre operatorii din statele eomponenteale Uniunii Europene.Nu putem sdrdmdnemcantonafiin trecut, necunoscdnd prezentul qi neprevdzdndviitorul la care, dacd noi nu ne g6ndim, nu inseamndcb el (viitorul tehnic rutier) nu vine; el va:veni,dar fbri noi. Se impunq, aqadar, frrd,intdrziere, sd se defineasc[ o concreti strategie de implementare a Directivei .2003159,a Parlamentului European gi Consiliului Uniunii Europene, care solicita imperativ formarea Bdncii Nalionale de Produse qi Module Pedagogicein cuprinsul cireia sd se gdseascd materialedidactice din care si se oblini informafii, la nivelul tehnicii actuale,in ceeace priveqte construe,tia"autovehiculelor, conducereaacestoragi exploatarealor de o manierd optimd in t{ orice.qondifii detrafic, meteogi de drum. Din aceas,t[ bancdde produsegi moduletrebuiesd seinspireqi cei careintocmescprogramele de examinare,in vedereaoblinerii permisului de conducere,astfel incdt ?ntrebirile din chestionaresd serefere concis gi explicit I aintreagaproblematicdcuprinsdin programa analiticd, qcolilor, elaboratd a in spiritul Directivei Europene maisus pomenite.Mai pe infeles.Degeaba va lua mdsuraca in gcoli se sd se predea teme avAnd subiecte ca aplicarea judicioasd"a caracteristicilor lanfului cinematic in scopul optimizirii curbelor de cupluri, de putere qi de consumspecific ale motoarelor saucunoagterea dispozitivelor de incetinire (retarderelor) etc, daca intrebirile din chestionarese vor referi (agacum sunt alcdtuitein prezent), la o tematici desuetdqi, implicit, strdinade realitateatehnica desprecare aL fost instqui{iabsolvenlii respectivelorunitdli de inv5ldm0nt. Rdm0n6ndtot in zona invdfdm6ntului din gcolile cu profil specific, trebuie ardtatfaptul cd se impuhs "gu ngcesltate introducerea, in programa analiticd (dar gi predarea cu competenld qi responsabilitate),a unor capitole cum ar fi conducerea ansamblurilor de vehicule in condilii sporite de siguratrld'rutieri, prevenirea accidentelor de munci prin insuqirea manevrelor de manipulare, reglemcr$dri interne gi internafiohaleprivind transportul de mirfuri gi cel public de persoaneprecum gi respea{ggg,nonnelorregulamentareprivind incdrcareamdrfurilor ce rtrmeazda fi transportategi descdrcarea.lor destinafie. la AvAndin vederecd evolu{iile, din domeniul autovehiculelor cu masatotald maximd"autorizatd" mai marerde tone, sunt tot mai evidentegi in continud accelerare, vdd nevoit s5repet caracterul 3,5 md de urgenti c-tlcarear trebui schimbatemetodelede conducereauto folosite p6n dinprezent, dar mai cu

TEMA Nr. 1

PERFECTIONAREA CUNOSTINTELOR PRIVIND CONDUCEREA RATIONALA

Pentru a in,telegece inseamnd conducere rafionald, am considerat cd,este necesarsd fie redat materialul predat la cursurile de atestare, la care am participat in cadrul Programului EUROPE AID / 115983 / D / SV / RO / 2, modulul 5 ,,formatea formatorilor pentru conducereara,tionald",in al cdrui preambul se ardtac5 "Rafional" inseamnd. se conforma bunului simf, rafiunii; acestcalificativ put6nd fi a asociatconducerii auto, oa gi oricdrei alte acfiuni qi lasaloc unui cAmplarg de interpretf,ri,cu atdthai mult cu cOtechipamenteleutllizate de citre conducltorii auto evolaeazdinpermanen[d.,lafel ca insugi mediul profesional. Ceeace este azira[ional,nu a fost neapdrat ieri gi nu va fi astfel qi mdine.Este,deci, util sdsefac6 o aqa retrospecfie timp, precum qi o proiec,tie viitor, pentru a mdsuragi a estimaevolutiile vehiculelor rutiere in in peste3,5 tone, dar qi influenfele progresuluitehnic asupraprofilului conducdtorilorauto qi a modului lor de conducere. Pentru a vorbi despreconducerea rationalf, sauprofesionistdtrebuie sd se cunoascd, si in mare, fie tehnologia vehiculului pentru a-l putea exploatain deplina cunogtinfdde cauzd qi,mai ales, de o manierd optimi, fapt pentru care vom incepe tema noastrdcu cunoagterea caracteristicilor lanfului cinematic, ?n scopulutilizarii judicioase a curbelor de cupluri, de putereqi de consumspecific, ale unui motor precum qi a zonei depe ecranulturometruluiin carerandamentulinexploatare(in conducere) esteconsiderafoptim. Cunoaqterea lan{ului cinematic Dupd cum estebine gtiut motorul, ,,sufleful" autovehiculului, transforml energiacaloricd (generati de arderea combinafiei de aer cu injecfia de combustibil), in energie mecanicd (de rotafie), fenomen fundamentalin ceeace privegte lucrul mecanic, dar insuficient pentru a determinu'p.ro"r"u in'migcare a vehiculului, situalie in care constructorii s-au vdnttnevo$ sd inventezelanful cinematic (a c6rui r.ttip o redim maijos), compusdin subansamble ajutorul cdroftacea energies[ aiungl la rolile motrice. cu

Elementele cornponente alq lan{ului cinematic:

puntea motrice

arborele de

6i transmisie * (cardanul); (CV) Hcutia deviteze p ambreiajul

ffi motorul

l,

-rffi&mtul Elpqaaas&d pflwgs-,f intregului mate,ria$poca{e In selectarea qir'siHrc & I I de constructorilorde a realiiamotoar,ediesileu.{ arhitecurra sasesilitrfri i Hr' *ie iep panala13litri, in regimde cursalungdn o-puteJglt:!11? 5m F la19lDrtbrrnq@ i+O ^Ugla 1000rot./min.,cu ,qputerecpieiseade4SCPAitrulfu cilh&Es ci rmTn"*r rrrp4o sistemstom vdi in cHr ale*ator mecanisme,si minim Je laO glCplh,despre urnfudff faaaa seprodBeeripragtig-efeggJtqcea laboratorului ir, descrierea "u.. pe si sase'deplasnzn dnrd Jdh' sarfiepus,in miscare motrice.faceca autovehiculul rie motor sauilsacum eslcd@6dpm'rrea Acestlaborator senumestemecanismul 1de sarcinade a ffinslbma misctrs. =rerrir*&nmtz indeptine-ste biela-manivela,care mecanism
du-te, vino) a pistonului intr-o mis.carede rqtatioa vilbrochnuhri tarbaei ao!t[ In alcatuirea mecanismului-motor inalnjm organe fire si orlrrc-I.EDin prima grupa fac Parte:: -; Blocul cilindrilor, i'furnaL- dintr-o singura piesa, realizatadin',fonta curun aliaj special. Blocul are niste ner.rnrride intarire in interior, destinate sa-l protejeze-'impotriva deformarilor.

Culasao, brieata dintr.-i:n,aliajde fonta rezistent,la imensqle eonstrangeri reztltate din procesulde ardere,motorui si sub diesel,hlcrand o marepresiune o inalta poate acoperi.... Ea, temperatura. culasa,

a.

cei dintre 6 cilindri ...unul

i cei6 L..treidintre cilindri I

...ffiicei6 chdri

Carterul de ulei in care, la unele motoare. se afla si un cadru extensor,asaca inimaginea alafixata

Inairfie de a exemplifica piesele din componenta grupei secunde,consider ca se impun urmatoarele, nitii : defi l Cilirndreea unitara estevolumul in carepistonulsedeplaseaza punctulmort superior intre si puncftftgort inferior. 2.Cilindreeatotala estedatade cilindreeavnitaruinmultita numarulcilindrilor motorului cu (2,4,6;'&,etc\. 3.Voluinul camereide combustie(ardere)estevoluhrrl ramasdbasupra pistonului,atunci cand,eqe$ta afla in puncfulmort superior. s,e 4.Rapqrtql de compresie (voiumetric) esteraportuldintrevolumul cilindreeiunitare(V) _ adunat volumul camerei combustie totul impartitla volumul camerei combustie (V + v) cu (v), de de
V

5. Cursapistonuluiestedistantaparcursade pistonintre PMS si PMJ. 6. Alezajul estediametrul interior aI cilindrului 7. Volumul cilindrului esteinaltimea cilindrului (cursa pistonului)inmultitacu suprafata (a acestuia cilindrului). Organele*are.eompun grupa a douasunt: MECAIIISMUL VILBROCHEN
Amortizorul vibrafii de

Echiparnqntuf rnobil esteQornpus din gi vilbrochen toate elementele

legate de el.

Amortizorul vibratii de cu fluid, compune se dintr-un inel pe sprijinit un palier circular inchisintr-un carteretangplincu ulei siliconic ca,EoI, , inglobeazdjntreaga masda volantului.

I.

Volantul motorului.

MECAI{IS}IL]- Df' DISTRIBT-TIE Giluia *rf'allizEazjE'intr-o d Mecanismulde distributieesteun ansamblu pi$r cu ajwul prEffim si wacuata gre|(J|^ilst' in structura ordineprestabilita,umplereacilindrilor.cu aerproaspsl! dErcgtqi-cnmrc't c'axul sau arcul saintrandarborelecu -ame,tachetul,tija inpingatmre" ,-utnl (de si supapei supapele admisiesi evacuare)' n F rnr tiryi. la carese fi in vederetipul motorului, distributiapogre pcilu ffic Avand &i dqri" Lacarefirnctia de mecanismul distributie cu *pup" si disn:hria Fry -ry: foloseste si &--ctlhe se estepreluatade nisteferestrepiu"ti"ut" in cilfodd &cr-'ifht supapelor &ftt-} a.pfurur* pistonului (de o consr'ctie specirh' nf ;i";;;;;"pri" & abuele cu ff"t-El u* pomenitP ry Ordineaprestabilita,despre "*. asigur4 in.tiryul dirii" fu-ro'-m.rtn"tq. camecare,prin forma si pozitia camelor 5i 435'llcffi a alidii de mecanismului distributie,intr-o perfecti ii""-"I-t" gazelorarse' termindndcu evacuarea ."t"t-ii pistoanelor,

fuborele cu etme estefofiat gi durizat prin inducfie sprijinindu-se $n cazulmotorului cu gasecilindrii) pe gapte anzinet!de palier.

Fiecaresupapd este pusd in migcare - de cdtre o camd, prin intermediul tijei impingitoare gial culbutorului.

Tijeleimpingdtoare ale supapefor cuzinelii au directin bloculcilindrilor. fiecaredintreacestea fiind acfionatd cdte de o camdde pe arborele cu came.

Cuzineliiau diametrediferite care se reduc(dimensional) spre parteaposterioard a motorului.

SISTEMUL DE ALIMENTARE
Sistemul injector-pompa impuneo culasa specifica necesita si un ax de culbutori, compatibil,deocamdata numai cu culasaclasica cu 2 supape fiecarecilindru (nu si cu ceacu patru supape). pe Sedistingprincipalele organe acestei ale tehnologiide injectie: l. Injectorul-pompa 2. Culbutorulde comanda elementuluipompei a ,. :
3. Electrovana 4. Axaculbutorului 5. Arborele cu came 6. Camele de comandaale supapelor 7. Camade comandaa injectorului-pompa g. Tmpingatorulsupapei 9. Bujia de preincalzire. In paginile ce urmeazavom identifica fiecare piesa, numerotand-osi aratandu-i locul ocuapt in sistem.

Sistemulde carburafie este o comandd electronicd, cu cate o unitate de pentru fiecare cilindru 9i funcfioneazd la o foarte Tnaltdpresiune (circa 1500 bari)

Filtrul rezervorului, conducta de aspiralie 9i clapeta de retur (7 gi 6);

G r&ie Clcl-f dcrfhi&snarxLi

(5);

(1) rriil
i I

ililr lllli

Filtrul de carburant (3);

11
Pompa de cu angrenaje' este antrenatd de distribulia motorului

Unitatea de injeclie (9);

prin acelagi Pinion care antreneazdfulia

_t

(cu doud garnituri), una pentrucarburant gi una pentruulei;

... un clapet antiretur pentru pompa de m6nd,..

...plus un clapet de retur .- al carburantuluiin rezeryor.

\*:=

Filtrulcu uleitrebuie sd fie ?nlocuit la fiecare gase luni.

Unitatea de injeclie , antrenatd de arborele cu came al motorului printr-un culbutor, este ci combinalie a pornpei de injeclie cu injectorul convenlional 9i se compune din:

ilwatni4dei*rqte

1. Faza de umPlere, In care carburantrl poate fi asPirat din aalerta de admisie' ii oirijat in cilindrul

deversare' 2.Fazade

PistonulPompei valvade coboar6, rim6ne carburant deechis6 9i se carburantul lntoarcetn galeria

de alimentare.

,#

3. Faz.a Yalva - solenoid este pusi sub tensiune de cutia de comandi 9i injectia se Produce' ea continu8nd atlta timp cAt valva rdm6ne

imagine,la un regim de turatie inalt 9i o Presiunemare, su utilizeaz" ma vol umelor

Cutia de comandd taie impulsiaelectrici care ln momentulTn motorula Primit

ambelor se{iuni (A gi B) alimentdnd rirai mutt motorul 9i tmbunitiisnd, astfel, cuPlul

Thrbocompresorul Rolul acestuisubansamblu a de nemijlocit,decapacitatea umplere cilindrilor' depinde, rnotorului Puterea : Pentrua obtineun castigdeputeresepoateintreprinde a d"t.r-ioand o crestere gteutatii,volumului si a - manreacilindreei aregimului deturatiea motorurui, si este ce'nu dedorit); (ceea rottotoi A. fabricatie cilindrilor' umplerea proportional, - utilizareasupraalimintariicuaercurat cu ciieseva imbunatati, douamari principii d9guplaalime-ntare: Exista,astazio - *..*i.u, J.rpt. tut. nuuomuoibi (nemaifiind deactualitate);

-;;'d;mWmfi

Compresorui-.rt"*t .t at, de ;;; carburant' formariiamestecului necesar

:',T,Hll?ogsiuncompresor(ludeae :Ht"ff :lffi:Xf aet unei curele,si furnizeaza comprimat

d; intermediul l2

-J

Randamenful compresorului este mai ridicat, inca*de la primeleturefiindca el seroteste inacelasitimpcumotorul. Turbo este antrenat de gaztil de esapamentsi furnizeaza aer iesiredin motor comprimat motorului. Randamentul sau este mai mare la un regim inalt de furatie a motorului, cand gazelede esapamentau un volum mai important. La un regim scantt, randamentul se micsoreaza proportional cu volumul gazelorevacuate. intrare in Turbo se monteazaintre motor sipuntea din spate.Gazelede motor esapament sa se invarteasca turbinacare antreneazaaltaturbina fac o filtrulde aer existentapeaceeasi axa.Aceastaalta turbinase afla intre filtrul de aer si galeria de admisie a motorului. Cu cat mai multe eaze de esapament, atat mai repede se invartesteturtina (cca 200.000 t/min), comprimand puternic aerul de cu arlmisie.In caz de presiunefoartemare,se deschide electrovan o a . principiul de functionare controlata, printr-un captator de presiune legat la un modulator electric,careo si inchide atunci candpresiuneaa revenit la normal. Inconvenienfulmajor al comprimarii aerului intr-un volum esapame inchis, esteincalzirea. Cu cat aerul estemai cald, (el poate atinge 160 grade Celsius), cu atat el se dilata, necesitandun spatiu mai mare, ideea de intercooler fiind, deci, de racire a aerului dupa mmprimare de catre turbo. valva suprapresiune de principiulde schimbare a aerului filtrul aer de Aerul, provenirid de la filtrul de aer (si de la turbo), -aerului trece intr-un. radiator aeraer. Temperatura ambiant fiind mai rece, decat cea a aerului comprimat, face sa se castigecatevagradepretioase la iesireadin intercooler,obtinandu-se, astfel,un spor suplimentardeputere(cca7 -l0Yokilowati).

motor

Motorul turbo cu schimbator

*"notor turbc cu

Masinile turbocomprimatecu schimbator aer-aer consuma, paradoxal, mai putin carburant fiindca constructorii profita de zupraputerea ,cteata pentr-u a mari rapoartelecutiei de viteze, la aceeasi itteza, regimul motorului (de turatie) fiind astfel mai mic. Pe de altaparte, crrylul motor fiind, de asemenea ruperior, conducatorul va apasa mai unrpe acceleratorpentrua ajunge sa aibaaceeasi acceleratie.

motor turbo Aerul cald, continand mai putin oxigen, cu schimbator tendinta sa se dilate si nemijlocit, decatcel rece, af,e sa ocupe loc mai mult, ceea ce i-a determinat pe anumiti constructori sa implementeze, intre turbina si camera de admisie, un schimbator aer-aer (un simplu radiator) in care se realizeazarackea aerului careiesedin compresor.Sevorbestedespreapantia, aunui schimbator aer-apa pe piata autocamioanelor, (in care aerul iesit din compresor sa fie racit in esapamentul circuitul cu lichid al motorului), situatie in care Mai putereape litrul de cilindree se imbunatateste. mult; introducerea aerului proaspat in motor diminueaza incarcatura termica si fav oizeaza fiabilitatea (siguranta in functionare) si durata de viata a motorului.
Filtrul de aer (componente si loc de amplasare) Retine prafirl continut in aer fara sa-i micsoreze debitul. Atenueaza zgomotele aspiratiei motorului. Imbacsirea filtrului de asr are o incidenanegxiva asupra cantitatii si calitatii aerului necesar arderii carburantului in motor, determinand: - sporirea gradului de poluare; - cresterea consumului de combustibil; - probleme de ardere incompleta a carburantului; - scadereaperformantelor motorului; - deteriorarea organelor motorului.

Filtrareaaerului de admisie.

Subansamblulde filtrare a aerului de admisie este montat (de obicei), in partea din stanga spate a cabinei autovehiculului.

iii

itlt

i i

. Legdturadintre cabind 9i secliunile gasiuluise realizeazdcu nigte burdufuridin cauciuccu etangeizare automatS.

Corpulfiltrului,din plastic, este amplasat (pe verticalS) in func$e de ind$mea cabinei.

Gamitura filtrutui (partea fi ltrantS) este din hdrtie impregnatd Pliatd

Capacul subansamblului de filtrare este cu ajutorul a patru guruburi.

(impdturitd), acoperitd cu foi perforate, tratate la suprafali, ea trebuind sd fie schimbati la

Un captator combinat al scdderii presiunii temperaturii gi aerului

este montat pe galeriade admisie intre corpul filtrului giturbind

Captatorulscdderii presiuniiaerului de admisie indicd, printr-unbec-martoraflat pe planga bord, momentulin care filtrul incepe sd se colmateze sca

SISTEMUL DE TINGERE
Ungerea areca scop alunecarea 2 suprafeteprin interpunereaunui film de ulei mai gros sau a subtire.A nu se uita, insa, ca primul rol al uleiului esteacela de a racipiesele in frictiune, pentru a evita giparea acestora. Ungerea trebuie sa: - reduca fuecarea; - incetineascau )ral. - evacuezecaldura; - evite coroziunea; - participe la etanseizare. Ungerea se rcaliza atat prin barbotaj, in care la fiecare urcare a pistonului, biela aruncaulei pe intreaga suparfataa interioara camasii cilindrului, cat...

...si prin presiune integrala, sistem in care pompa aduce uleiul sub piston, prin diferite conducte, de unde il trimite in circuitul descris in pagini. urmatoarele

Debitul de ulei este reglat prin

;.#f:

Descrierea schematicd a sistemului de ungere:

Filtrele de debit continuu:

Valva de comandi a frinei pe egapament

PozilionareapomPei

Valva de comandd

... timp in care tubul de presiuneeste din o!el.

Clapeta de retur pentru filtrul de deriva{ie;

Clapeta de retur pentru filtrele de debit continuu

Clapeta de descdrcare (supapa de securitate);

Valva de derivalie pentru radiatorulde ulei:

Compresorul de aer este uns printr-un tub flexibil extern proveninddin corpulfiltrelor.

Returululeiuluide la culasS;

I r|
pc*re

irrfr,
Vatva de comandil care regle#

aturi
pitit+tlierea

grils*l

-ncatc

Cl+ela&elral* s de deblstrrr leb descfib ff

srrf

motorului,cdnd uleiuleste rece, valva de derivalie, de rdcire a uleiului, se deschide

motoruluimai raPid in timpul pomirii la'rece. Cdnd temperatura uleiului stabilizat,valva se inchide.

l#l
timpul pornirii la rece, valva de comandd ' a presiunii uleiuluigi valva de derivalie a radiatoruluide ulei se deschid...

GFT

T
Clapeta de descdrcare se inchide o datd ce presiuneauleiului se stabilizeazd.

Radiatorulde ulei este montat direct pe bloculcilindrilor, in capdtulcanaluluide rdcire a motorului

Schimbatorrl termic Se foloseste la anumite motoare foarte solicitate, la care scadereatemperaturii uleiului este indispensabila. Esteplasat in circuitul de ungere.Uleiq!*raversand acestschimbator,seracesteprin lichidul de racire care,atunci candmotorul esterece,incalzeste uleiul ceeace contribuie la un echili6ru satisfacator intre temperaturalichidului de racire si temperaturauleiului din sistemul de ungere. Defectarealui, presupuneinlocuirea imediata.

schimbator simplu

iesirea lichidului raciref de

schimbator dublu restrea intrarea uleiului uleiului motor motor

uleiul cutiei

lichidului\ de racire

ffir

.F'

Diferite tipuri de filtre de ulei

Filtrul cu Pasla
piulita de sfangere capaculfiltrului
inelulde pasla gamitunade carcirc

motorinei intrarea
supapa de descarcare

garnitura pasla din

\ piulitade golire G

Filtrul cu element din hartie

filtrului capacul

surubpentnt purjarea aerului fifra cb strilgEre

filtrr.ddin hartie

filtrant elementul
gamih.rra etanseitate de

resort

buson de golire

2A

-,J

Filtrul magneticcu sita

elementul filtrant

poluat uleiul

Filtrul eentrifugal

Capacul rotorului

Corpulrotorului

poluat Intrarea uleiului

SISTEMUL DE R*{CIRE Racireamotorului L-"irum:r::43:"lilu . Motoarele autovehiculelor in general si a autocamioaneiormdzu'tr"i. 9i* :l ideala s: ;']rs;-rfrrl'ir :mc:e 3e lnotrmp' sa le asigureo temperaturade functionare sistemde racire care ,Je racre ;; -::r:r,rff zun lrgir--:e au fost De departe mai mod-ernesi mai eficace, sistemele ' .-':m :surG :;'li:-3 ramas 31r I cr: : :,,: la generaltzate automobile,in detrimentul celor cu racire prin aer ce -r.r: --,::-":-- J: racire ;-;i;:: sr sa fie folosite d<jarra motoarele de mica cilindree (ra motocicle:e u' * pne care'dispune. i':.:. :rti;lrr-clftnisL 1-: presupune(nu apamurdara)un amestec-special -t::t: rrnetie) : -:;:-':--* ;,ErrE l*ru' :r-:; protejare a motorului i*pot irouinghetului. o schimbarea culor:: itnpott. imediatalui inlocuire cu unul proaspat' 'd:: '-a-s; "E :"r:.eirs[*Li- i : ;Lrmpleta Dintimp intimp (darnu foarte ra4, seva r,erihca nir elutr ---' : 'u1mediu ffit-:-or* :lJt :3ife;:-!ri'l;-i dacaestecanl.Acest control seva face inainte de pornire I cr,l :s';;:or-ru r' :irtrl.- =ff- s -r notorului dintre repereleminim si maxim. Nu se va deschidebu*qnui stiindu-sf ca,latipurilemoderne, circuitul lichidului estesuhiq"*iiff -;-'* r- :;rb'l-"'n; nie Inainte deplecareain cursaseva verifica si si.sternlrl nrce-::-:ure
Functionareasistemuluideracire r ^ n^ffind ,i'{Frn q.*}F :3ir3t activata de o pompa- "3,-i1s:ur3 Circulatia lichiJului, - \ -r-r:-r- -.- -\;es: ::r;'iiir*-l;-tci 't,ra este racll

i;i] Je\ laza aceasta sal numit radiator.Ternn"tsrr.an:- ;Lr'':rsfer-* -r:lc;[ randul lui intr-un subansamblu T-IF-C;-*' :n c;est cez' ca racirea fr a circulatie cu scopul de a obtine o incalzire mai rapl*J,a 11p6{-*-: j:::se lerntrdrenra de regim' nmcr. Drry ce --.,u:::,4-functioneaza in circuit inchis (sau in circuitul l3rl'biurr" termostatuldeschide(progresiv)circuitul mare.cu tr.{,ffei ![: de a lichndr-llui racire' presiunea 'c Presiuneaconstantadin sistem intarzie temsicna::"ts ime 5 recomandatafiindde barila 110gradeC' "la eaid* uleiul din circuitul de ungere, a g' a Schimbatorul de temper atur tncalzestE'1 tn sr=;eslr pe carel-am descrismai inainte. Supraincalzirea lichidului din circuitul de racire Cauzez - pompade apadefecta;cureauarupta' - nivelullichidului sau "deteribrata slabita; scazut; dgracire - termostatuldefect;- colierul dereglaj slabit;- fagurele(celulele) (strangere) radiatorului imbacsitpe exterior; disfunctionalitatea(chiar si periodica) ventilatorului termostatic; - depuneri pe calcaroase circuit (antartrare)' Neatingerea temperaturii de regim - termostatuldefect,ramasinpermanenta deschis; - ventilatorul debreiabil (careseintreruPelaun momentdat), defectsi ramas

^ -

- -.

rl

a^ ator ul ermic t c

CIRCUITUL DE RACIRE A MOTORULUI

Conponentele &rioare prin care cicrrEilichidul & ricire. \hul de expansiune ade legat,printr-un bec{artor, la tabloul & bord.

1. Radiatorul ulei de 2. Compresorul aer de 3. Captatorulde temperaturd 4. Indicatorul de nivel 2 5. Bugonul de umplere i 6. Vasulde expansiune 7. Pompa ulei de 8. Unitatea incdlzire de a cabinei

A. Circuitulmic (motor), care in termostatul esteinchis Lrd*dulde rdcireeste prpat intr-uncanal & dbtibulie longiffiral, dupdcare rydus, prinnigte frresUuiciale fiecdrui cilindru, culasd la apoila termostat.

B. Circuitul mare,c6nd lichidul incdlzit deschide termostatul gi treceprin radiator

ffi ffi
Pompallchidului rdcireesteantrenatd de prinnigtepinioane 9i se afld ?npartea superioard fat6 a distribuliei motorului. Rotoruleieste unsde uleiul

Hratorulde ulei de i cornpresorul aer penfu fr6ndsunt licib prin conducta & onexiuni externe.

Ventilatorul rafiatoruluieste Ermostatat $ se afla irprubat htulia rtrochenului.

Viteza regulatorului este reglatdprintr-unresort bimetalic sensibil la temperaturd, aflatln centrul ventilatorului. C6ndtemperatura este ndicatil,o mai mare cantitate ulei de penetreazdcamerade antrenare,mdrindviteza de rota{iea ventilatorului.

7a

palierulu Carterul Poate in fi asamblat Poziliile sau,jos"Pe ,,sus"

Priza de tuti pentt ntF naea" ph

aJFm- a

vennabCa affirI $aoo@i dechrila-,-bF prhhhpG# C*AlFi

curelei intinderea este de ventilator (asistatd) reglatd de un intinzdtor cu automat resort.

Greanaciltint a#rsEtfu $ a oorpwnti cffieregEid briuetrr# &ffi"

A PORT.{IRE }TOTO RL-I.T-I t\ .T\O TIIIFLI.

, N.E,Cf
Ehpmlrd G Frae intrd ?n cffi condrcdtorul f4m: h contiact, fficr:a atunci fh FF 1l:frc*ie' dt5lnffiranptorului ta+11@Ed C

{ de Elementul Pomire. Pentrubunulmersal rnfrru*i' electrb iarnape frig, un elernent de pornireeste disPonibil pentruparteade admisie-

r-*t-i-.

Atuncic6ndcheiade contact (Pomire in esteplasatd Pozilia de elementul Pomire motor), se dezactiveazi.

hem mrlr fi"

at Pornirea ilriln funcfiune' lrcctrncdlzirea".

24

----3

TEMANR.2
Subiectul:

F'UNC TIONAREA MOTORULUI DIESEL ALE CARUI MECAI\ISME SI SISTEME AU FOST DESCRISEIN TEMAANTERIOARA Principalelecomponente ale motorului

Blocul motor este nu numai blocul crlin&ilor ci un ansamblu care reuneste un mare lmxmar piese cum sunt: 1) capacul culbutorilor de I r culasa3) garnituraculasei4) camasacilindrului 5l carteruldistributiei 6) carterulvolantului motor -l blocul cilindrilor 8) mecanismulvilbrochen 9) carteml(baif) deulei cu cadrul extensor. Alte elemente adattgate pe paftea ffitrioara a motorului nu sunt, in general,incluse m rubrica "bloc motor". Este, uneori, dificil sa faci o delimitare ffiacta intre pieselesi subansamblele care fac parte rfrinblocul motor si cele care nu fac parte din
rffita.

Important de retinut este ci toate oanponentelesunt esentiale ci toate trebuie si ri frnctioneze astfel incat motorul sa prezinte trehilitate si sa aiba o viata cat mai lunga in rrploatare.

25

-far-

Autovehiculele sunt de ed^hipate, regula, cu 2 tipuri demotoare: f e Motor cu aprindere pdn scanteie, pentru caruia... fi*rctionarea
(Sata) ...rm ames:tec pregdit cu benzina....

it , i; iii
i , t l L
l

li
' :'il

Acest amestec(in i proportii prestabilite de aer si benzina), este comprimat ,/ si aprins de catre o scanteieelectrica De acesttrp de motor nu vom vorbi mai mult, fiindca el face obiectul dotarii autovehiculelorcu o masatotala rnaxima autorizatade sub 3,5 tone, clasade care nu ne vom ocupa,in cadrul cursului nostru. 26

II. Motorul diesel,cu caresuntechipate, covarsitoartea majoritate, in lor autovehiculele destinate ftansporturilor marfuri si persoane, de motorpe careil vom studiacu toataatentiain temade fata.

Motorul diesel este cu combustie interna si ardeun amestec de motorina si aer intr-o cameta etansa...

cunoscuta sub numele de camera de combustiecare seafladeasupra...

....pistonului care sedeplaseazain interiorul.....

cilindrului fiind, adesea,in forma de emisfera deasupra pistonului

Aprinderea amestecului carburant produce o imensa presiune in interiorul.....

camerei de combustie. Aceasta presiune impinge pistonul in jos cu o forta considerabila, facand ca arborele motor sa se invarteasca in jurul axeisale.

Miscarea rectilinie a pistonului este transformatain miscare rotativa cu ajutorul unei biele....

.....si a unui vilbrochen caruia ii estetransfemta fmta exercitatade procesul de combustie (ardffe) asuprapistonului. Aceasta este forta utilizatzpentnt propulsarea autovehiculului.

. @ u : ;&!}.!#rg

.
i: .i
,: '. :

' l
j'i tj

ii

, , l t i!*i

] :;

Inaintarea (transmiterea) puterii, pdus de motor, incepe cu vilbrochenul.

un D acamotorul antreneaza generatoqvilbrochenul....

'{*

.....este Iegatdirect la acestgenerator

Pentruun autovehicul, insa,puterea la vilbrochenesteindreptata de prin intermediul transmisiei, catrerotile motrice.

Motorul diesel este cu..... alimentat

-----urut (nm)
cue cS

ooryiat
hohl inelapcdm

atomtzat este pulverizat in acestaer cald si se aprinde (autoaprindereaprin compresie).

Intr-un motor diesel,Presiunea de combustiecreatain timPul procesuluide ardereeste7-13 Mega pascali (aproximativ de 70-130de ori mai mare decat presiuneaatmosferica, adica'l 0130bari), pe candun motor cu b ettzinafunctioneaza la o presiunede numai 3-5 Mega pascali.

Presiuneascade in timp ce pistonul se deplaseaza insprejos (PNtr).

Principiul de functionare

Presiunea de lucru mai mare intr-un motor diesel impune niste constrangeri mecanice considerabile componentelormotorului, care se vor consfrui din materiale rezistente Ia uzurasi la forte ridicate. Fiecarepiesa mai scumpa. este

Motoruldiesel functioneaza potrivit principiului "un ciclu in patru timpi", pe careii descriem in continuare.

Timpul I (admisia). Aerul proaspat patrunde,pe langa supapa de admisie,in galeria de admisie.

Timpul II (compresia), in carepistonul comprima aerulpanalao cincimedin volumul saude inceput, atingand 2-3 Megapascali (20-30bari),si temperahxa aerului700900grade Celsius.

\---\.*/

injectat Carburantul, la sfarsitul timPului gasindin camera compresie, de combustieo temPeratura gradeCelsius de 2000-2500 de si o presiune 130de bari, instantaneu. seaprinde

TimPul m (!.-L lnalta presirme (cne & expansiunea carhurnlui autoaprins), iryings incF j ospistonulsi forta Pismhi este transferete I vilbrochenului.

I V T i r t r l G*l=le arse (rrnl$. clininete srlt Prin (tceva) de corlrcte r,'-n rcu ciclu ttt|rtlnou timp rc-tpcfitru &i*ic-

3 Sevorbeste,in general,desPre tipuri de motoarediesel:

1 . Motorul cu injectie directao in careinjectorulesteadancit in de camera combustie care direct pulverizeaza carburantul...

....motoruleste prevazutcu o camera combustie de simpla, care seafladeasupra pistonului.

Motorul cu pfiecombustiesi injectie directa in camera de ardere. In motorul cu o astfel de injectie directa,o parte din camerade combustie, cca 25o/o,este separata intr-o anticamera.

2.

!
t

I
;

I
I

estepulverizat Pin Carburantul in... injector

t
I t t I I I '

.... anticamerasi combustiaincepe. Totusi, combustiaesteincomPleta anticameranu exista fiindca in aceasta aer suficient...

...amestecul insuficientars esteatunci presiune, expulzat,prin catrecamera de combustie si procesul de ardere se continua pana la consumul total al carburantului

Bujia incandescenta electrica, de preincalzire, futnizeaza temperatura pornirii motorului ridicata,necesara

Motorul cu camera 3. de turbulenta. Camerade turbulentaareun volum mai maredecatceaa motoruluicu injectie indirecta

l'' t

Aproximativ50%din de catnera combustie in.'. esteseparata

.... camerade turbulenta Procesulde ardereeste,practic, la fel cu cel de la motorul cu injectie indirecta. Motoarele cu camerade turbulenta sunt mai raspanditein echiparea autoturismelorsi mai putin a autocamioanelorsi autobuzelor.

Acestetipuri de motoareau avantaje inconveniente:

turbulenta, ardereaeste mai rapida si motorul ... la injectia indirecta si la cea cu camera de inregimuri qai ina\, pana la 6000 trs/min ;;;;t-il;iona mai ridical pierderile sunt mar mari, randamentul mai slab, iar consumul de carburant randament de 43diesel rcalueazape autocamioane' lm 'ilr;:;";;;." Apropo A" ..uoOu-"rt i*oto-t upti"ao" prin scanteie(cubenzina)' doar 30olo

MOTOARELEPOTFI......

t-\

I. Motoare in linie (drepte), configuratie foarteraspandita.....

....configuratia 6 cilindri in linie cu esteo formafiabila careconvine motoarelor marecilindree.... de

....esteun motor simplu care comporta un numaf,relativ mic de piese in miscare si...

39

in ... firnctionand regimurimaijoase de turatie,reprezintao unitatebine si echilibratain exploatare o utilizare suplasi silentioasa

V" 2. Motoare 66in lacarc Pe cilindrii suntPozitionati 2 linii, formandun unghi a in detev artaza carui deschi careo functiede alegerea Pe face constructorul.

Cateva dintre problemele penfru care multi mari nu au constructori de autovehicule imfrafisat ideeadezvoltarii motorului "in V": - vilbrochenulnu aredecat5 paliereprincipale;

40

- douabieletrebuindsalucreze pe palier al vilbrochenului; acelasi

- intretinerea mult mai anevoioasa este fiindcatoatecomponentele importante suntamplasate intre cele'2randuri de cilindri.

-.----9

p1n:Tt11:::::i'.:;;T:? principiutcicluluicu 4 timpi se lstreaza 7 In aceste imagini(urmatoare)' ilufreY:fie-caruia dintrecei6 cilindri ai unui in ceea aratandu-se cesepetrece inteiiorul ttin linieot' motor diesel --1 -^^k. cu d^oa o-rin^er ^r! st aprinderea ,incazvlngstru s'Lse' Incan.,.*otolioi cumaimulticilindri predeterminate (suitedefaze) uneisecvente (-o.r"u)1.*ilJffi.,t*pul combustia
care estedenumita ordine de apnnoere'Lamotoarelemodeme,cumarfivolvo,ordineadgaqrindereestel-5&G24. si procedura de functionare se confinuil cilindrii -tou"iio" eazavn\icu altii moment dat' natural io aif"titi cilindri cu fiecare

Procesulesteurmatorul:

Cilindrul2. Timpul motor: presiunea in este, acest moment,in crestere.

Cilindrulit. Timpri.lrevacuarg terminat, timpufde admisie incepe,r.,

Cilindrul4. Sfarsitultimpului compresie, carburamfi{ estepulverizatapoi aprins

Cilindrul5. absorbit si abiaincepe aerulcurateste ti*p"f deadmisie

f '. ' l l I 1'!l 'ki rll

' ' ' i l

;,!-:;li

s:i.;lit ''illl
,i l

Cilindrul6. tocmaiincePe Timpul evacuare

.alda-

:-TF

Caracteristicilemotorului Puterea este, intr-adevar, dintrecaracteristicile una principale unui vehiculimpreuna cuplul ale cu motorsi cuconsumul specific. sau
Cunoastereaacestorelementepermite : - compararea vehiculelor intre ele; - alegerea unui vehicul adaptatfolosintei cerute (de careestenevoie); - o mai bunaexploatare. Cuplul motor Fortape careo exercita ciclist asupra un pedalelor determinarotireapedalierului. De aceeasi aniera,fortacare m ia nastere combustia gazelor,se din exercitaasuprapistonului, determinand, prin intermediul bielei, rotirea vilbrochenului. Aceastaforta specifica,determinanta miscarii de rotatie a a rilbrochenului senumesteCUPLU. Valoareacuplului: C :2F X R. Ea esteexprimatain \ewton X metru (Nm) sauin metru X kilogram (mkg). La un motor "R" corespunde jumatateacursei. cu Lao cindreeegala, unmotorcu "cursalunga" (cursa> alezajul) dezvolta,logic,un cuplumaimare decat rmmotor"pattat" (cursa: alezajul)dar serotestemai incet. Puterea seexprima: -in wati (w) si kilowati (kw); -mcaiputere (CP), 1 CP: 736 wati. PutereamoJorului: cuplul motorului X viteza de romdea motorului (vilbrochenului). La puteri egale,vehiculul care are cuplul motor mai rirlicatva fi cel mai agreabil in conducere,pentru ca: - menifesta un comportamentmai bun in rampa; - solicitamai putine schimbariale rapoartelordeviteze.

'

i?,"i,J,'J,'",
vilbrochenului

,,

Bralul

ForJa Bralul \1 exploziei ^ levierului -

Guplul motor

\+t
Guplul motor

1
v _ Puterea \1 Regimul ^ (d" motorului turafie)

Consumulspecific Pentruaurca o rampa,ciclistul va consumaenergieiarmotorul autocamionuluimotorina. Consumul specific este cantitatea de motorina, exprimata in grame, care va fi consumatape kilowat sipe ora. Valorile cuplului, ale puterii motorului si ale consumului specific sunt stabilite in functie de regimul motorului (regimul de turatie). Obiectivul constructorilor estede arealizamotoare caracteizateprin cel mai bun compromis intre Filere, consum de combustibil si cilindree, adica de a gasi un cuplu maxim la cea mai scizuta turatie posibila,precum si cu o plaj a deutilizane catmai largacu putinta. In functie de necesitatileutilizatorilor (transporturi voluminoase sau grele, traseude campie sau montan etc), un acelasimotor este,in general, oferit in mai multe variante de putere. Fisele tehnice ale cmstructorilor prezinta grafic curbele caracteristice ale fiecarui motor, permitand astfel compararea mtora intre ele si stabilind pentru conducatorii auto relatia dintre carecteristicile motorului si ionarea mrometrului , carese prezinta asaca in imaginile redatein pagina urmatoare:

45

RATE ZON EXPLICITAREA ELORFIGU TUROMETRULUI PE CADRANUL

OPTIMDE TURATIE REGIMUL A MOTORULUI

Existi o relaIie i directl intre curbele ale unui , caracteristice motor qi regimul siu (de turatie), ceea ce face imperativl montarea I turometrului la bordul I autovehiculului. i Motorul trebuie si
func{ionezein zona verde '

5 '
tsI

a turometrului Pentru a
otrfine consumul cel mai mic, in condifiile conservlrii mai bun randament al motorului' celui

7\6 )

1
[8'

0) 7t

PE A EFICIENTA INCETINITORULUI ESAPAMENT FOLOSIREA PANTELOR LA COBORAREA

pentru Se recomandd cabxarea motodui, schimbarea de la o treaptd superioard la o treapt[ inferioard sd se facdpen\,Ia limita minimd a zoneT verzr. in cobordri, se va folosi frdnarea cu incetinitorul in pe e$apament, Plaja albastri a turometrului, acesta fiind regimul in care el se dovedegte a fi cel mai eficace.