Gabriel Paparizu ABC-ul Conducerii Autoturismului

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.
c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/ga br ie l-pa pa r iz u-a bc -ul-c onduc e r ii-a utotur ismului 1/82

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om
G A B R IE L P A P A R IZ U
ABC-ul
C O N D U C E R II A U T O T U R IS M U L U I
(~i m a n e v r e le d e in d e m in a r e )
1 976
E DIT UR A S PO R T-T UR IS M

lntroduoere
Conducerea automobilului, datorita necesitafii sale Irn-

perioase, precum ~i perico/e/or potenfia/e pe care Ie com-
porta a devenit 0 adevarata problema a zile/or noastre.
Daca 1 0 circu/afia rutiera, legata de ritmul tot mai
intens 0 1 viefii economico-socia/e, adaugam circu/afia
autoturisme/or, care raspunde nevoi! omului modern de
a-~i economisi timpul, precum ~i necesitaf;; sale organice
de a se odihni activ in mijlocul naturii, ne dam seama de
ce crestereo densitafii autovehicule/or de transport sou
turism pe artere/e de circu/afie este astazi atit de rapida.
Lucrarea de fafa este destinata numai celor ce invala
conducerea autoturismului, deci toate considerente/e pri-
vind tehnica specia/a a conducerii autovehicule/or des-
tinate transporturilor de marfuri sau ca/atori nu vor fi
amintite.
ln mare, invafarea conducetit automobilu/ui 0 imparfim
in doua parfi distincte:
a. Deprinderea tehnicii conducerii care, fUnd 0 deprin-
dere, nu poate fi invafata direct, pe dinafara, co un ma-
nual oarecare.
Putem spune ca insu~irea deprinderilor tehnicii condu-
cerii este partea cea mai dificila in procesul de formare
a unui conducdtor auto, iar faze/e prin care se ajunge 1 0
scopul final sint:
- inte/egerea con~tienta ~i activa a ro/u/ui fiecarei co-
menzi in functloncreo diverselor mecanisme ~i dispozitive
care due, in final, la mersul corect 0 1 automobilului.
- Executarea a numeroase exercifii care, prin core-
lore, duc la insu~irea deprinderilor ce constituie gesturile
tehnicii conducetll.

- Prelungirea executdrf exercit;;lor corelate pma 10

obfinerea semiautomatizarii gesturilor susamintite, astfel
co memoria ~i atenfia so participe cit mai pUfin - ~i daca
se po ate deloc - 1 0 tehnica conducerti,
b. Aplicarea
Circulatia esteregulilor de clrculotle
0 disciplina
in timpul
care poate mersului.
fi memoraiii ~i
deci invafata. In timpul mersului cu automobilul, conduce-
torul auto ole ciuui gesturi privind tehnica conducerii sint
semiautomatizate poate observa atent ambianfa traficului
rutier ~i, apelind 1 0 regulile de circulatie pe care se pre-
supune co Ie cunooste perfect, poate rezolva corect ~i
sigur orice situafie de circulatie, oricit de dificila.
Din cele expuse mai sus reiese co numiuul ~i durata
exercitiilor de aplicare in traficul rutier a regulilor de circu-
latie nu trebuie so fie prea mare.
Dintre oamenii adulfi, sanato~i, puiin! sint cei ce nu
pot invata so conducd un automobil; pentru cei ce 0 pot
face insa, durata instructajului respectiv vartazii uneori
foarte mult, depinzind de mai multi factori, un;; inca ne-
cunoscup,
Primul factor de seornd care influenfeaza durata in-
structajului in deprinderea conducerlt auto este virsta. Cu
cit cursantul este mai tinar, cu atit noile deprinderi se
instaleaza mai repede, mai temeinic ~i mai promitator.
Numarul tinerilor care nu pot deprinde conducerea auto-
mobilului este incomparabil mai mic (in procente) decit 0 1
persoanelor care au depa~it virsta de 45-50 ani.
Alfi factori care influenfeaza pozitiv rapiditatea instruc-
tajului auto sint:
- Temperamentele calme, cu reflexe direct proportlo-
nale cu sensuI ~i intensitatea excitatiilor din exterior.
- Profesiuni legate de 0 rnuncd manuala ritmica.
- Practicarea unor sporturi care necesitO calm, ges-
turi precise, simtul distantei, proporfiei ~i echilibru/ui.
- Viafa in mijlocul noturf], lipsita de starile nervoase
(stress) caracteristice centrelor urbane supraaglomerate.
T otusi, chiar persoanele 1 0 care deprinderile amintite
se instaleaza mai greu, in timp indelungat, pot deveni
dupa exercifii prelungite foarte buni coriducdtorl auto, in-
deminatici ~i con~tiincio~i, demni de toata increderea. Au
obfinut permise de conducere ~i persoane in virsta de
peste 70 ani (cazuri rare) fi oameni cu diferite infirmitati,

care ~i-au adaptat comenzile automobilu/ui dupa nevoi.

Ritmul in care se desfa~oara instructajul necesar de-
prinder;; conducetii automobilu/ui are un rol deosebit de
important in durata acestuia.
Este cu totul contraindicat sa se lege durata ~i e~alo-
narea instructaju/ui de alte termene impuse cursantu/ui
de activitafile sale (durata concediu/ui, data £ixa de ple-
care in strainatate etc.), deoarece senzopo permanenta
de "criza de timp" este extrem de daunatoare ~i poate
face chiar imposibila instalarea deprinderilor necesare
formar;; unui conducdtor auto.
Din practica s-a constatat ca regimul de instructaj in
care se obfin rezultate optime este cel cu e~alonarea pro-
gramu/ui de 3 ori pe saptamina, cu ~edinfe de 50 de
minute.
Urmind cu seriozitate acest program, un cursant bine
dotat din punct de vedere fizic ~i psihic, care nu a depd-
~it virsta de 30 de ani, se poate prezenta 10 examenul
pentru obfinerea permisu/ui de conducere de categoria B
dupa un nutniu de 30-35 ~edinfe (respectiv 10-12 sap-
tamini).
Dupa statisticile intocmite de 0 asociafie a instructo-
ri/or de conducere din Franfa, nurndrul de sedinte de 50
de minute, necesare dobindir;; cunostintelcr ~i deprinde-
rilor in vederea susfinerii examenelor de conducere, or fi
egal cu virsta cursantu/ui, plus 10 (deci, 1 0 0 persoond de
35 de ani, or fi necesar un numdr de 35+ 10=45 ~edinfe).
Persoana instructoru/ui, caracteru/, temperamentul ~i
experienfa so au de asemenea 0 mare influenfa atit asu-
pro duratei instructaju/ui, cit ~i asupra temeiniciei cu care
se fixeaza deprinderile dobindite.
Orice bun conducdtor auto, cu 0 indelungata practica
in conducere, cu mult simf de observafie ~i avind 0 pre-
gatire echivalenta cel pUfin cu stud;;le medii, poate de-
veni un bun instructor auto, cu condifia sa se conformeze
intocmai programu/ui de instructaj ~i sa studieze serios
metodele modeme de predare. Evident, aceste metode vor
I i "ajustate" 1 0 caracterul ~i temperamentul sau, ~i astfel
instructorul va deveni un sprijin ~i un indrumator efectiv

0 1 cursantu/ui.
Instructorul nu va trebui sa uite nici un moment fac-
torul psihologic, care exercita 0 influenfa covlrsltocre in

formarea viitorului conducdtor auto ~i pentru a carui apli-

care se va recurge la formularea unor sfaturi destul de
simple.
- Cursantului i se va reaminti mereu ca scopul sau
principal
corectd, iareste sa deprinda
dobindirea conducerea
permisului auto va
de conducere sigura
consti-~i
tui 0 urmare fireasca a acestui fapt.
- Atita timp cit respectd legea ~i urmeozd sfaturile
instructorului, nu i se poate intimpla nimic rdu, deci trebuie
sa alunge orice sentiment de frica sau de nelini~te.
- in timpul ~edinfelor de instructaj trebuie sa persiste
un climat de buna dispozifie (rezervat insa I).
- Tonul utilizat de instructor in timpul instructajului
trebuie sa fie scdzut, iar vorbirea ratis, calma, persua-
siva.
- Orice gre~eala neintenfionata a cursantului trebuie
tratata de instructor cu infelegere, singurele masuri pe
care urmeaza sa Ie ia fiind oriitarea gre~elii (eventual a
cauzei ei) ~i reluarea exercifiului, insistind asupra unei
execufii cit mai corecte.
Cele mai multe din gre~elile comise de cursonf in
timpul instructajului se intilnesc la majoritatea dintre ei,

mergind pina la peste 90%. De aici se poate conch ide ca
acestea nu sint gre~eli, ci reacf;; normale in strinsa lega-
tura cu instinctele de outocpdrore ale omului.
Pentru instructor, marea dificultate constd tocmai in
inlaturarea acestor mi~cari instinctive, atit de adinc inra-
dacinate in firea omului, ~i inlocuirea lor cu 0 gestica ~i
un ritm nou, corespunzdtocre necesitafilor conducerii co-
recte a automobilului.
Dintre cele doua personaje, instructorul ~i cursantul,
de care se vorbeste in lucrare, primul da indicaf;;, face
demonstrafii, iar al doilea, cursantul, capata 0 serie in-
treaga de cuno~tinfe noi, pe care ~i Ie fixeaza temeinic
sub forma de deprinderi.
Considerdm insa cd, uneori, aceste doua personaje
se pot contopi intr-unul singur, adica un cursant echili-
brat ~i serios poate deveni dupa foarte pufine ~edinfe de
conducere propriul sau instructor.
Cu excepfia deprinderii
circulafiei in trafic intens, unde
prezento unui automobil cu dubla cornondd ~i cu inscrip-
fia distinctiva, "S C 0 A L A . u , precum ~i a unui instructor

autorizat sint abso/ut necesare fi impuse de lege, atit par-

tea inifiala, cit fi manevre/e de indeminare ordtote fi ex-
plicate la sfirfitul acestei lucrari pot constitui obiectul unor
exercif;; care, executate pe un poligon pentru incepistori,
autorizat de organe/e competente, pot duce la inscduno-
rea deprinderilor necesare unui bun conducdtor auto,
exercif;;/e respective executindu-se de cdtre cursant de
unul singur.
Daca s-a hotarit sa procedeze in acest fe/, cursantul
trebuie sa urmdreoscd cu toata atenfia fi seriozitatea,
pina in ce/e mai mici omdnunte, indicaf;;/e date in pre-
zenta lucrare, pentru a evita instalarea unor deprinderl
grefite care, mai tlrzlu, cu greu vor putea fi eliminate.
Dealtfe/, deprinderea conduceril automobilu/ui cu prie-
teni sau cunoscufi - buni conducdtort auto - in postura
de instructori, nu considerdrn ca este mu/t mai buna decit
procedeul indicat mai sus.
Practic, un conducdtor auto cu permis de conducere
de categ. Beste abso/ut necesar pentru conducerea au-
tomobilu/ui pina la poligon fi inapoi. Daca el ifi uneste
eforturile cu ce/e ale cursantu/ui pentru a aplica intoc-
mai indicafiile din cceostd lucrare, siguranfa cursantu/ui
in timpul exercifiilor va creste, tar durata intregu/ui instruc-
taj poate fi scurtotd,
Anumite omdnunta finind de tehnica conducern, apa-
rent lipsite de importanfa, condifioneaza atit 0 conducere
corecta, cit fi 0 deosebita siguranfa in tratarea diverse/or
situaf;; ce pot surveni in condifiile traficu/ui rutier modern.
In lucrarea
ori de se
de cite ori fafavaseivivaprileju/,
insista fOra
asupra acestor
a se reveni amanunte
la expli-
carea urmarilor in cazul neaplicarii lor, care se va face
o singura data.
in privinfa regulilor de circulafie, e/e vor fi tratate
numai in mdsuro in care sint strict necesare pentru expli-
carea anumitor manevre in tehnica conducerii.
Invafarea regulilor de circulafie nu va constitui nici-
0 problema
odata
du-se lucrari editategrea pentru
special cursonp,
in acest scop,in care
comert gasin-
ofera din
pUn posibilitatea asimilar;; acestor reg/ementari.
AUTORUL

Capiiolul I
C o m e n z i: R o l u l ,i m anevrarea lo r .
P o r n i r e a d e p e l o e ,I o p r i r e a
a u to tu r is m u lu i
Automobilul, mijloc de locornotle modern, este prea bine

cunoscut in lumea nocstro pentru a mai necesita 0 de-
. scriere generala in Iucroreo de fata.
Cei ce doresc insa sa deprindd corect conducerea au-
tornobllulul trebuie sa lnceopo prin a cunonste comenzile
sale ~i rolul fiecdrei comenzi in timpul conducerii.
In genel'al. toate automobilele sint construite din ace-
leosl ansambluri mecanice, cserndndtoore din punct de
rit, dupe01scopul
vedere formei urrndrit
~i rolului functlonore, insa dispuse dife-
de inconstructor.
Astfel, sint automobile cu motorul in fata sl trcctluneo
pe rotile din spate, cu motorul in fata ~i trcctluneo pe
rotile din fota (Dacia 1300), cu motorul in spate ~i trac-
tiuneo pe rotile din spate
(Dacia 1100) sou cu moto-
rul in fata ~i trcctiunec pe
toate rotile (lMS-ARO). in
lucrarea de fata, automo-
bilul de referinfa va fi
DACIA 1300, insa cele ex- * - -C UTIE DE V i T EZ E
puse vor putea fi aplicate TRANSMISIE
LONGITUDINALA
orlcdrui cutornobll modern.
o
schema foarte suma-
G RUP C ON IC
ra a ansamblurilor meca-
nice, cuprinzind motorul ~i
transmisia mi~dll'ii pind la ROAT.6. MOTRICE
rotlle motrice, or crdto ast-
fel: (Schema 1). Schema 1

Motorul este ansamblul de piese

~i agregate care trcnsforrnc energia
cclorlcd, rezultotd din arderea com-
bustibilului, in energie meconicd.
A . Comenzile asupra motorului,
din locul de conducere al automobi-
lului, sint:
a) contact;
Schema Z b) demaror;
crcccelerctle:
d) soc.
Primele doud, contact (a) ~i demaror (b) sint comenzi
care cctloneczd electric prin lnterrnedlul cheii de contact.
La automobilul Dacia 1300 cheia de contact are urrnd-
toarele cinci pozitil:
1. Stop-antifurt. Cheia poate fi ,i,ntrodUisa ~i scocsd
din laca~ul sdu, Da,ca scoatem cheia si rotim usor de
volan, auzim un tacanit metalic ~i constotdrn ca volanul
s-a blocat (mecanism antifurt). (Schema 2).
Pentru deblocarea volanului se va proceda astfel:
- se introduce cheia in laca~ul sau, apoi se rotesc
in ocelcsl timp, usor, ~i volcnul ~i chelo de contact. pina
cind se constoto ca volcnul s-a deblocat, iar cheia poate
fi rasucita in sensul de rototle al acelor de ceasornic.
2. Accesorii. In pozitlo 2, contactul motorului este taiat,
insa pot fi alimentate cu energie electrico din acumulator
anumite circuite cnexe (ex.: aparatul de radio de bord);
in cceostd pozitie cheia de contact nu poate fi scocsd
din laca~ul sdu,
3. Garaj. In pozitic 3 cheia poate fi scocso, lnso vola-
nul rdrnine deblocat.
4. Contact. Tn pozitic a (din schema 2) se cprlnd doud
lurnlnl-rosl! in tabloul de bond, care indica !-ipsa presiunii
uleiului in sistemul de ungere al motorului. Aceasta "alar-
rna" este norrnold, deoarece pompa care introduce sub
presiune ulei ,in circuitul de ungere este cntrenctd de mo-
tor ~,i,cum motorul nu este pornit, nu putem avea presiune
de ulei.
In sltuotln in care ocecstd [urnind rosie de clorrno s-ar
oprinde in timp ce motorul functloneczd in turotle, se im-
10

pune imediata lui oprire ~i luarea de mdsurl care insa nu

fac oblectui acestei lucrdrl, In pozitio contact (a), deed
am reusl so rotlrn motorul in sensul sou de functlonore
cu 0 forta exterloord (ex.: manivela), ocesto or putea porni
fOra ajutorul demarorului.
5. Demaror. Rasucind in contlnucre, in sensuf -ccelor
de ceasornic,cheia de contact intre pozitio a (contact) ~i
b (demaror), Intllnim usocro opozltie aunui resort. Odotd
ojunsl in pozitia b, se pune in mlscore un electromotor
care se cupleozd automat cu rnotorul aullomobillululi, pe
care-I roteste in sensuI sou de functlonore, lor acesta por-
neste,
Eliberind cheia de contact (~i ccest lucru trebuie facut
necpdrot dupd pornlrec motorului sou dupd citeva secunde
de incercare nereusltd de porn ire), aceasta revine, dctoritd
resortului amintit mai sus, in pozltlc a (contact). In ccecstd
sltuotle, trecerea cheii din pozltio a (contact) in pozltlc b
(demaror) nu mai este poslblld, In cazul Incercdril nereu-
site de pornire a motorului, pentru a incerca din nou por-
nirea, trebuie so se revlnc cu cheia de contact in pozltio 1
sl, dupa 0 pauza de 3-4 secunde, so se rasuceasca din
nou cheia in sensulacelor de ceasornic, succeslv in pozi-
tlile 2, 3, a ~i b.
Celelate doud comenzi asupra motorului, ccceleropo
(c) ~i socui (d), lucreczd direct cu carburatorul.
Carburatorul este agregatulautomobilului, montat pe
motor, core prepcrd amestecul carburant (cer-l-benzlnc),
il dozeozd, il ornoqenlzeozd ~i il llvreozd motorului prin
galeria de csplrotle.
Functional, occelerctlc ~i socul sint aratate in schema 3.
Din schema 3 se poate observa modul in care c1apeta
de nccelerctle comondd cantitatea amestecului oer-l-ben-
zlndcsplrotc de motor.
Comanda clapetei de cccelerctie de la locul de con-
ducere se face printr-o pedcld csezctd astfel lncit so fie
usor de cctionct cu piciorul drept al conducotorulul (res-

pectiva treia pedold de 1 0 stinga la dreapta). Proportlo
amestecului corburcnt (cer-p benzlnc) pe care motorul il
aspire din carburetor este de cproxirnctiv 1 gram benzind
11

f i. AER FllTRU DE AER
-~d::-- ClAPETA DE $OC

¢::l TEAVA AliMENT ARE BENZINA
,._t---CORP CARBURATOR
CLAPETA DE ACCELERATIE
AMESTEC AER + BENZINA CATRE MOTOR

Schema 3
10 15,3
sa ardagrame
in motor Acecstd00 proportle
aerocstfel permite
randamentul co optlrn,
sa fie amestecul
lor
gazele evacuate co produs 01 arderii sa fie relativ putln
nocive. Rezultatul acesta este posibil numai cind motorul
se afla 10 temperatura optima de regim, respectiv intre
85-105°C (10 motoare moderne cu aprindere prin scinteie).
Cind motorul este rece, proportlo de 1:15,3, reollzoto in
mod normal de ccrburctor, este mult prea sdroco in ben-
zina ~i motorul nu poate functlono sl, cu atit mai mult, nu
poate porni.
Pentru rezolvarea ocestei situ-alii a fost prevdzutd cla-
peta de soc, oarecum csemcnctoore cu clapeta de occele-
rctle ~i care are rolul de a strangula intrarea aerului in
carburator. Prin inchiderea oIapetei de soc, amestecul de-
v,ine mai bogat in benzlnd ~i face poslblld pornirea mo-
torului.
La scurt
chlsd, timp
motorul dupe pornirea
Incdlzlndu-se so cu
incepe sa clapeta
mearga de soc in-
neregulat,
gaJopind, iar 10 evacuare apar gaze de culoare necqrc.
Aceste simptome oroto ca rnotorul, acum cold, refuzo sa
arda corect un amestec excesiv de bogat in benzine. iar
culoarea neagra a gazelor de esopoment indica prezento
carbonului neoxidat din lipsd de aero
Prin deschiderea treptctd a clapetei de soc mersul mo-
torului devine
(vara) sou albe regulat, gazele
(iarna, ori evacuate
pe timp devin
rece, din incolore
cauza con-
densdrll rapide a vaporilor de apa 10 evacuare, vapori care
provin din aerul aspirat).
12

Cind motorul functloneozc regulat, fara trepldotll, cu

dapeta de soc deschisc, se poate porni cutornobllul.
Exploatarea automobilului cu socul partial sau total
inchis este 0 grava gre~eala care duce la:
- lipsa de putere a motorului;
- consum exagerat de benzlnd:
- spcloreo pellculel de ulel de pe piesele metalice in
frecare in interiorul motorului;
- corozlunl puternice ca urmare a condensdrll benzinei
pe suprofcto cilindrilor;
- diluarea uleiului din carterul motorului etc.
La Dacia 1300, socul este plasat chlcr in stinga coloa-

nei volanului. sub tabloul de bord, iar cctionoreo sa este
lnsotitc de aprinderea unei lumini galbene pe tabloul de
bord, tocmci pentru a atrage otentlo co, in momentul in
core motorul a ajuns la 0 temperatura convenobllc, sa nu
se uite obllqotlo de a deschide complet oIapeta de soc,
Singura corncndc asupra motorului pe care conduce-
torul 0 octloneczo permanent este pedclo de occelerntle,
Accelerarea ~i reducerea portlclo sau totolc a accele-
rotlel se executa numaicu talpa piciorului drept, fOra a
ridica tocul de pe podea. Resortul reuducdtor al pedalei
de cccelerotle este foarte moale (pentru a nu supune
piciorul drept Jo eforturi permanente, care ar fi insupor-
tabile). In ccecsto sltuntle, cccelerctlo nu poate f apre-
clcto ~i dozcto deoit pe cale cudltlvc, Se va urrndrl deci
tonu] motorului, iar expresia ton de acce/erafie, care su-
gereaza cursantului controlul cccelerctlel pe cale oudltlvc,
va fi rnentlnutd pina ce ccesto se deprinde perfect cu ma-
nevra cccelerotlel.
B. Primul organ al transmisiei, montat chiar pe motor
~i avind rolul de a cupla sau decupla motorul de cutia de
viteze, este ambreiajul. Functlcncreo sa poate fi expllcctd
pe schema 4.
Pe ccpdtul orborelul motor este montat un disc (1) a

carui turotle este evident turotlo motorului. Axul denumit
priza, care iese din cutia de viteze (facind parte din aceas-
ta), are ~i el montat un disc la extremitatea sa onterlocrd,
13

lnsd acest disc poate

MOTOR glisa pe nuturile prizel,
mentlnindu-se perma-
AR 8 0 R E nent Intr-un plan per-
T1JA D E L-..,....."""",!VMOTOR pendicular pe priza (dis-
/ ACTIO NAR E cui 2).
Cele douo discuri
sint cdptuslte pe fetele
+PEOA:~ AMBR EIAJ

de lucru cu un material
rezistent la temperaturi
mari ~i cu un coeficient
Schema 4 de frecare foarte mare
(ferodo).
n resort puternic R il1llpinge discul 2 catre discul 1,
tlnlndu-l presat pe acesta.
Apasind cu piciorul sting pe pedala de ambreiaj (fata
de pozltlo conducctorulul, prima pedcld din stinga). tija
din schema 4 depcrteozd discul 2 de discul 1 comprimind
resortul R ~i decuplind astfel motorul de cutlo de viteze.
Prin eliberarea pedalei de ambreiaj se permite destin-
derea resortului R, iar discul 2 este presat puternic pe dis-
cui 1. astfel ca mlscoreo arborelui motor este tronsmisd
in continuare prizei, deci cutiei de viteze.
Din explicarea sumcro a functlondrll ambreiajului (con-
structlc sa fiind mult mai cornpllcctd dedt cea sugerata
de schema 4) se pot deduce urmctoorele:
a) puterea motorului este trcnsrnlsc vdlrect prizei prin
solidarizarea celor doud discuri (1 ~i 2);
b) pozltllle Jmportonte ale ambreiajului sint:
- ombrelot (cuplat) - pedala de ambreiaj llberc: dis-
curile 1 ~i 2 puternic presate de .resortul R. astfel ca intre
discuri nu mai existd misccre relotlvc, Puterea motorului
se transmite inteqm I prizei;
- debrelct (decuplot) - pedala de ambreiaj fiind apa-
sotd total, pina la podea, discurile 1 ~i 2 sint depdrtote
intre ele, resortul R comprimat. actiunea motorului oprin-
du-se la discul 1. deci discul 2 nu poate fi antrenat de
motor;
-semiambreiat (cuplat partial) - pedala de ambreiaj
fiind intr-o pozitle lntermedlord (intre podea ~i pozltlc am-
14

brelot), discurile atingindu-se. insa discul 2 fiind presat

pe discul 1 numai cu 0 parte a fortel resortului R. Denu-
mim conventional ccecstd pozltie zona critica.
Puterea care poate fi prelucto de 1 0 motor este propor-
tionala cu urrndtorll factori:

- suprofcto de frecare a ambreiajului factor con-
stant;
- coeficientul de frecare al ferodoulul foetor con-
stant;
- presiunea exercitotd de discul 2 asupra discului 1
cu ajutorul resortului R - factor variabil. depinzind de
presiunea piciorului conducdtorulul csupro pedalei de
ambreiaj.
Din c,ele expuse rezultd co:
- Ambreiajul ne permite co din turotlo, respectiv pu-
terec, motorului, sa ludm numai 0 parte convencbllc, men-
tinind stereo sa de cuplare in zonocrltlcc.
- Cuplarea motorului cu cutia de viteze prin interme-
diul ambreiajului poate fi facuto gradat. fara smuclturi, in
rcportcu lndemlnoreo conducctorulul de a trece prin zona
criticd (de la pozltlo debreiat 1 0 pozltio ambreiat).
Evident. in zona crltlcd, discul 1 se roteste cu turotlo
motorulul, iar discul 2. cuo turctle mai mica.
Freccreo dintre cele douo discuri produce calduro.
care. dela un anumit grad de temperatura. este extrem
de dounotoare materialului din care este construit intregul
ambreiaj. In afaro de ccecsto, ferodoul. solicitat la fre-
cori excesive. se va uzo rapid. mdrlnd in acest fel pretul
de cost al reporotlllor curente necesare mentlnerll auto-
mobilului in functiune,
Deducem deci co orice debreiere trebuie sa se execute
brusc ~i total (plnd la podea), iar rnentlnereo ambreiajului
in zona crltlcc trebuie limitate .1 0 un minim necesar.
C.
Urmctorul organ al transmiterii puterii motorului la
rotlle motrice este cutia de viteze.
Daca motorul ar fi cuplat direct cu rotile motrlce, el

nu or putea invinge inertia mcslnll care sta pe loc. Rolul
outiei de viteze este acela co, prin reducereo turctlel obtl-
nute de la motor. cu ajutorul unor rotl dlntote de diametre
15

3b TRANsMlslE
'_'*-~II~===ii(JI-t--+---=~-M;-~ ATRE ROTILE
MOTRICE'
3a AX sECUNDAR
,;;.:_~~;;....._.....;~__,
CUPLAJ DIRECT CU GRABOTI
OTOR T REN FIX CORESP. V,
Schema 5
inegale, sa se obtlnc 0 substontlolc marire a fortei trans-

misa rotilor motrice ~i deci posibilitatea de ,a porni auto-
mobilul din loc.
In sectlune longitudinala, 0 cutie de viteze de construe-
lie closlcc este aratata in schema 5.
Pinionul a din capul posterior al prizei pune in mls-
care trenul fix prin intermediul pinionului b, deci ~i pinioa-
nele 1 a, 2 a ~i 3 a, care sint solidare cu trenul fix.
A~a cum se vede din pozltlo prezentoto in schema 5,
prin intermediul ambreiajului ~i al prizei rnlscorao de la
motor se tronsrnlte cu ajutorul cnqrencjulul a-b trenului
fix, care se rctestacontlnuu cit timp functioneozd motorul
~i pedala deombrelo] nu este apasata.
Odotd cu trenul fix se rotesc ~i pinioanele 1 a, 2 a
~i 3 a, fara a transmite mlsccren mai departe.
Deed se debrelozd, prize ~i trenul fix, cu pinioanele
1 0, 2 a ~i 3 a, continua sa se rotenscd in virtutea iner-
tiel, cu 0 vltezd din ce in ce mol mica, plnd la oprire.
La ambreiere, atit priza cit ~i trenul fix cu pinioanele
1 a, 2 a ~i 3 a se pun in mlscore.
Realizarea diferitelor ,angrenari de roti dlntote din cutia
de viteze se executa cu ajutorul manetei schlmbdtorulul
de viteze, la automobilul Dacia 1300 aceasta fllnd plcsctc
in dreapta scaunului conducdtorului, in podea. Exista nu-
meroase tlpurl de automobile 1 0 care maneta schlmbcto-
rului de viteze este a~eZlatasub volan.
Schema 6 arata schimbarea vitezelor, litera R reprezen-
tind viteza de mers ina poi, ale carei pinioane, in scopul
16

slmpllflcoril lnteleqeril, nu au fost pre-

vozute in schema functlonolc 5. Sltuotlo
din cutlo de viteze, fara angrenare. re-
( p r·· cr
prezentctc in schema 5, corespunde in
schema 6 cu pozltlo manetei in punctul a _j
.
IJ
(punct mort). 0
Doca manetaeste deplcsotc in punc- . F..1 /I'J I'.N W -
tul 0' ~i apoi lasata llberc, ea se rein- \fi)?) (9
toarce In punotul a dotoritd unui mic
resort r. Schema 6
Co urmare a celor orctote mai sus,
deducem ca pentru a introduce moneta
in treapta I de vltezc, pozltio cea mai bund a miinii drepte
este cu fcto palmei spre stinqo, fara astringe degetele pe
nuca din capul manetei, iar din punctul a', fOra a slobl
usooro presiune spre stingo, se va impinge moneta cu
podul palmei cdtre inainte.
Din prnctlcd s-a constatat ca degetele nu trebuie
strinse pe nuca manetei schlrnbdtorulul de viteze.
De regula, la schlmbcreo vitezelor (treptelor) vom
urmdr] cu exactitate schema respectivd, faro a incerca mls-
cari in dloqoncld sou eliminarea unghiurilor drepte.
Manevrarea din treapta I in treopta a II-a se va face
presind usor levierul cu fete polmel-spre stinga ~i tragin-
du-I cotre Tnnpoi in doi timpi,focind 0 mica pnuzd in
punctul 0'.
Manevrarea din treapta a II-a in a III-a se va face
impinglnd user cu podul palmei maneta pina in punc-
tul 0', lasind 0 froctlune de timp nuca llberd, co resortul r
so 0 deplaseze din 0' in 0, sl: impingind-o din nou cu
podul palmei din punctul a in 3.
Manevrarea din treapta a 1 1 1 - 0 in a IV-a se face tro-
gind maneta spre ina poi, absolut para lei cuaxul longitu-
dinal al rnoslnll ~i focind 0 mica pcuzd in punctul O.
Mcnevroreo din treopto a III-a in a II-a se face tra-
gind usor nuca longitudinal inapoi pine in punctul A. iar
ocolo, intorcind fata palmei spre stinga, impingem moneta
pinG in 0', de unde 0 tragem usor in punctul 2.
Cele expuse ~i indicate ca metode de rnonverd ale
schlrnbdtorulul de viteze vor fi urrndrlte permanent atit de
17

instructor, cit !ii de cursant. Nu se va admite niciun fel de

abatere sou simplificare 1 0 manevrarea schlmbatorulul de
viteze.
Cu timpul, cursantul va observa !ii percepe 1 0 introdu-
cerea sou scoaterea dlntr-o trecpto de viteza 0 u~oara
rezlstentc a manetei, rezistentd care rnorcheozd inzdvori-
rea sou deszdvorlrec din treapta respective. La acest grad
de perfectioncre nu se poate ajunge insa decit dccc, de
1 0 inceput, el este controlat so nu stringa mina pe mo-
neta schlmbctorulul de viteze.
Manevro schlrnbdtorulul de viteze se transmite in cu-
tia de viteze !ii are co urmare:
- in treapta I: cuplarea pinioanelor 1 a cu 1 b (cele-

lalte pinioane raminind totdeauna decuplate, in afara de
a !ii b);
in treapta a II-a: cuplarea pinioanelor 2 a cu 2 b;
- in treapta a III-a: cuplarea pinioaneior 3a cu 3b;
- in treapta a IV-a: cuplarea extremltdtil anterioare
a axului secundar cu capul posterior 0 1 prizei prin inter-
mediul unui monson cu crobotl (priza dlrectc),
Pentru a putea insa angrena doud rotl dintote, con-
ditio necesord este co una din ele (de ex. 1 a) so se mlste
liber, iar ceololto (1 b) so fie in legatura cu rotile motrice.
Pentru indeplinirea conditiel de mai sus debreiem, deci
trenul fix ~i, implicit, pinionul 1 a se vor roti liber; in
ocecstd sltuotie, el poate fi angrenat cu ajutorul manetei
schimbdtorului de viteze cu pinionul 1 b, deci cu axul se-
cundar.
In momentul in care restabilim cuplarea ambreiajului.
rniscoreo se transmite de la motor - prin cmbrelo], priza,
tren fix. pinioanele 1 a !ii 1 b - 1 0 axul secundar !ii de
acolo la rotile motrice (printr-un grup conic ~i axe plane-
tare).
In oceostd etopd a descrierii sistemului de transmisie,
instructorul va face 0 mididemonstratie, pornind motorul.
debreind
in treapta ~i introducind
I. iar apoi, prinmoneta schlmbdtorulul
ambreieri de viteze
~i debreieri succesive,
va ordtc co automobilul porneste !ii se opreste in raport
cu starea de cuplaj a ambreiajului.
18

D. Frina de serviciu sou de picior (a doua pedala din

stinga) este hldroullcd ~i cctloneozc asupra celor patru
rotl, Actioncreo frinei de serviciu se face cu piciorul drept,
ccelcsl care cctloneozd cccelerotlc (comenzile de frina ~i
cccelerctie fiind antagoniste). insd iocul piciorului drept

in timpul conducerii este deasupra pedalei de cccelerctle,
astfeI co dupd terminarea reducerii vitezei cu ajutorul
frinel, piciorul drept se va intoarce pe cccelerctie, chiar
deed cpdscreo pe pedala de cccelerotle nu este necescrc.
Frina de mina sou de ajutor functloneczc mecanic !1i
octloneczd numai asupra rotllor din spate. Este 0 frina
de parcare ~i se utlllzeozd la oprirea automobilului numai
in cazul in care a survenit 0 defectiune necsteptctd la
frina de serviciu.
Inainte de a se trece la pornirea automobilului din loc
i se vor orata cursantului urmdtocrele:
- manevra de ajustare a scaunului in raport cu talia
conducdtorulul:
- reglarea oglinzii retrovizoare:
- manevrarea semnollzotorului, mentionlnd co acesta
functloneczc intotdeauna in sensul rotirii volanului (de ex.:
volanul spre stinga - semnalizatorul in ccelosl sens). acest
orndnunt explicind ~i manevrarea semnalizatoarelor ose-
zote in dreapta coloanei volanului (de ex.: Dacia 1100.
R 10).
De asemenea. cursantul va fi prevenit co:
- de siguranta automobilului ~i a persoanelor din el,
precum ~i de respectarea legii clrculotiel se va ocupa
numai lnstructorul, cursantul mentinindu-se in primele are
la urrndrlreo tehnicii conduceril:
- este contraindicat ca in timpul mersului cursantul sa
cecrd lamuriri supllrnentcre instructorului. Mai ales la
inceputul instructcjului, aceste lamuriri se pot referi la
lucruri cu totul neesenticle, prejudiciind lnsd desfosurorec
normcld a sedlntel, condusc anume de catre instructor
pentru formarea ~i fixarea deprinderilor necesare;
- pozltlc miinilor pe volon, in ipoteza in care iI asemuim
cu un cadran de cecsornlc, ar fl cam in dreptul cifrei (orei)
10 ~i. respectiv, 2. Nu se vor stringe miinile pe volcn.
.9

Metoda folosltd de instructor pentru a transmite curson-

tulul cunostintele ~i deprinderile privitoare la tehnica con-
ducerii constd inindicarea suocesivd, la momentul oportun
a flecdrul gest, astfel lnclt cursantul va avea doar obligatia
de 0-1 urmari
rndsurc ~i de asale.
poslbllltdtllor Orice rniscdrlle
executa in timp
gest, ramas util sl:de
neefectuat in
cctre cursant, va fi cornpletct de' instructor.
P o r n i r e a .a u t o m o b il u lu i
Ordinea operctlunilor care trebuie: efectuate pentru a

porni automobilul din loc este urmutoorec :
1. Debreierea - bruscd ~i totold,
2. Cuplarea in treapta I.
3. Asezcreo piciorului drept pe pedala de cccelerotle.
4. Asigurarea in oglinda retrovizoare ~i lateral stinga.
5. Semnalizarea la stinga (presupunind co automobilul
este oprit pe partea drecptd a strdzll),
6. Eliberarea frinei de mine.
7. Pornirea propriu-zlsd, ~i anume:
- ton moderat de occelerotie 1 0 motor;
- se ornbrelozd (se $Iabe~te presiunea pidorului sting
pe pedala de ambreiaj) nu exeesiv de lent, pina cind tonul
motorului scade slrntltor si automobilul pornesta usor din
loc; in oeest punet pedolo ombreioju/ui se opre~te pe loe
in curso 50 oscendentd:
- se compenseozd cu cccelerotle pierdereo de ton a
motorului;
- se continua ombreierea lentd,
Locul ales de instructor pentru exercitllle de pornire tre-
buie so lndeplineoscd urrndtocrele condltll:
- soseouo sou strada so fie drecptd ~i netedd pentru
a nu necesita schlmbdrl de directie ;
- traficul so fie cit mai redus cu putintc, pe de 0 parte
pentru a nu mari ernotlo cursantului (care fOra voia so
portlcipd totusi la trafic, inregistrindu-I ~i temindu-se de
el), ~i pe de alta parte spre a-i inlesni cursantului per-
ceperea tonului motorulul ~i a schlmbdrll de ton cind am-
breierea ajunge in zona crlticd.
20

Chiar in sltuctlo traficului extrem deredus este nece-

sor ca in primele 2-3 sedinte instructorul sd-l ajute pe
cursont la tlnerec volanului ~i ded la rnentlnerec dlrectlel
automobilului. Acest lucru se va face de cdtre instructor cu
mina stinga, pe sub ceo dreeptd a cursantului.
Dupd
pornirea automobilului in treapta I, instructorul
va cere cursantului sa rndrecscd ~i sa rnlcsoreze viteza. de
citeva ori, dind acestuia posibilitatea de a stabili 0 core-
lotle intre tonul motorului ~i iuteolo automobilului. In ceea
ce prlveste manevra volanului, i se va atrage otentlo ca
acesta nu trebuie rosuCit in tot tirnpul mersulul. volanul va
fi rnlscot lentsi cu arce de cere foarte mid, ~i numai pen-
trua corecta tendinto outomobllulul de a parasi traiectoria
clorita.
I n general, mi~eari/e volanului vor fi cit moi mid ea
omplitudine ~; se va ostepto reccpo automobiluJui la
misccreo efeefuafa .
.Cind se cbservccd automobilul nu se inscrie in curba
dorlto, se va amplifica unghiul rotilor cu 0 rnlsccre supll-
rnentoro de volan.
Este necesar ca instructorul sa corecteze permanent
rendlnto cursontului de a face miscdrl prea ample cu vola-
nul ~i de a reduce apoi unghiul rotilor lo constatarea ca
automobilul vireczd prea mult.
Miinile nu vor stringe vola nul, ci se vor rezema usor
pe el cu degetele flexate.
Se va interzice cursantului ca in timpul mersului sa-~i
privecscd picioarele, maneta schimbdtorului de viteze sou
oricare alte comenzi.
in ccecstd faza de instructaj se va evita oprirea auto-
mobilului in treapta I. Mentiondrn acest lucru, deoarece
este bine co de 1 0 inceput sd-] deprindem pe cursont ca,
la oprire, frinarea sa preceodc debreierea or, in stodiul
sdu de antrenament, acest lucru este aproape imposibll in
treopta
DupeI. parcurgerea a 100-200 de metri (dlstonto
. oceosto
va fi hotarita de instructor de la coz 1 0 caz), se constcto
co resplrctio cursantului a redevenit egolo, c o poate auzi
21

;-i urmari sfaturile pe care instructorul i Ie do cu voce

calma ~i pe un ton scdzut.
Acesta va fi momentul ca instructorul so-I invete pe
cursant trecerea de la treapta I la treapta c 1 1 - 0 .
Metoda utlllzctd va f urmetoorec:
- Instructorul il va preveni pe cursant co va trebul so
execute gest cu gest. la momentul indicat, rniscdrile ce
i se vor dicta.
- Va cere cursantului morlreo vitezei automobilului prin
ridicarea tonului motorului (deci, accelerind).
- impiedicindu-I pe cursant so-~i ridice mina drecpto
de pe volcn, instructorul ii va cere ca. simultan cu debre-
lereo (cpdsorec ambreiajului la fund. brusc ~i total), so
elibereze pedala de cccelerctle. Cursele pedalelor de am-
breioj ~i accelerafie fiind inegale, pentru a se realizo si-
muitaneitatea, trebuie ca ambele misciit! s a lie efectuate
rapid.
- Dupa ce mlsccreo slmultond a picioarelor a fost bine
executctd, faro smuclturd ~i faro ambalarea motorului, se
va permite cursantului so puna mina pe maneta schlmbc-
torului de viteze cu fete palmei spre stinga, iar in timpul
schimbdrli treptei va fi invatat s a efedueze 0 mica pcuzd
pe linia punctului mort.
- Dupe schimbarea treptei I cu treapta a II-a. lnstruc-
torul va cere cursantului so elibereze pedala de ambreiaj,
apoi, cu piciorul drept pe pedala de cccelerctle, so ridice
tonul motorului.
NOTA:
La marea majoritate a cursonttlor ideea schlmbfirii treptei de
viteze. este instinctiv legate. exdusiv de manevra schlmbdtorulul de
viteze, core i se pare foarte dificila. Astfel, el va fi atit de absorbit
de oceostd operctie, incit va neglija intotdeauna gestul simultan at
picioarelor (debrelereo bruscd ~i reducerec totala a occelerctlel), care
trebuie sa preceada obligator;u manevra de schimbare a treptei de
viteze. Cind instructorul tine mina dreaptii a cursantului pe volan
pine 10 deprlnderec mi~cerii simultane 0 picioorelor, va simtl cum

ccesto lnceorco se-~i smUilge mino de pe volan (uneori cu destul5
putere), pentru a 0 duce la moneta schimbdtorului inclote de efec-
tuorea debreierii. Aceost6 mlscare instinctive se estompeozd dupe
22

3-4 ore de instructaj, insa lnstruotorul nu va pierde din IHIIdere ca,

in cal de nesupraveghere otentd, cursontul va avea tendlnto de a
relua gestul instinctiv chiar dupe 10-12 ore de instructaj.
O p r ir e a a u t o m o b i l u l u i
Dupe parcurgerea a citorva sute de metri in treapta

a II-a, instructorul va cere cursantului sa-i urmcrecscd
exact indlcctiile pentru efectuarea opririi, ~i anume:
semnalizare dreopta;
piciorul drept parase~te pedolo de cccelerotle ~i
trece pe pedala de frina, pe care apasa usor, obtlnind
reducerea vitezei automobilului;
se dirijeuzd automobilul pe dreapta ;
- se debrelozd total;
- se apasa in continuare pe pedala de frina pina 1 0
oprirea automobilului;
- se seoate moneta schlrnbdtorulul de viteze 1 0 punc-
tul mort, eliberindu-se opoi cele douc pedole (ambreiaj
~i frina).
Pina 1 0 oprirea tota/a a automobilu/ui, ambe/e miin; vor
ramine pe volan.
uots,
- Semnclizarea opririi, conform RegulamentulUli de okcula~ie, se
va foce prin aprinderea lampilor rosll STOP situate in spatele auto-
mobilului, nctiune legatO automat de mecanismul de cctloncre 01
frinei de serviciu. Sea constctot inso co semnollzorec dreopto. pre-
cedind cctioncreo frinei de serviciu, sugereoze ~i oblige pe eondu-
catoml outovehlculului care eventual or veni din spate, so se onga-
jeze spre stinga pentru a depo~i ~i so evite ostfel 0 tamponore din
spate dolorite neotentlei.
- Gestul instinctiv01 tuturorlncepdtorilor, in preajma momen-
tUIUii opririi outomobllulel, va fi ocala de o-sl repezi mino dreoptii
(~i odoto eu mine ~i privireo) spre rncneto schlmbdtoruiul, pentru
c-l scoate din viteze.
- Concomitent cu acest gest, e; vor slabi intotdeauna presiunea
piciorului drept pe Irina de serviciu. Evident, automobilul va trebui
sa fie aprit de instructor. Instructorul, cu fermitate 11 perseverenfd,
va obliga pe cursant sa opreosca intotdeauna cu ambe/e miini
pe volan 1i cu prlvlreo inainte.

Capitolul u
Pornire ,i o p r ir e T n c o n d itii d e tr a fic .

S c h im b a r e a tr e p te lo r d e v ite z l.
F r T n a r e l e n t i . O p r ir e I tl p u n c t fix
Prima ~edinta efectivd de conducere vc-fllnceputd cu 0
recapitulare a cunostintelor pe care cursontul le-a dobindit
pina otunci, refentoare numoi 1 0 tehnico conducerii (deci
fOra descrierea functiondril slsternulul de transmisie sau
alte omdnunte mecanice).
Se vor face insa completer] sl precizdri asupra obliqc-
tHlor ccnducctorulul Tnolnte de plecoreo in curse, opera-
tiuni care trebuie so constituie deprinderi- ~i onume:
1. Observoreostdrll generale a automobilului.
2. Controlul uleiului ~i lichidului derdclre.
3. Reglarea scaunului conducctorulul In raport cu talia
ocestulc, Scaunul se va regia cstfel incit -piciorul sting al
cursantului so pootd impinge pedala de ambreiaj pina
10 podea faro un efort preo mare. ortlculotio genunchiului
raminind usor flexotd atunci cind pedala de ambreiaj este
1 0 podea.
4. Se vor crete cursantului pozitio ~i manevra butonu-
lui clcxonului, a solterului ~tergatorului de rarbriz. precum
slo semnalizatorului.
5. Reg1lmeaoglinzii retrovizoare astfel ca. faro c-sl modi-
fica pozltlo ccpulul, cursantul sa poctc observa dlntr-o
oruncdturc de ochl situctlo din spatele automcbilului.
6. Se va relua manevra schlrnbdtorulul de viteze ..Ia
rece", trecindu-se din punctul mort in treapta I. din treapta I
ina II-a, din a 11-0 in a III-a, din a 111-0 in a II-a. pre-
cum ~i din I, a II-a slc 111-'0 in punctul mort - manevra-
rea in treapta a IV-a va f omisa cu bund ~tiinta. urrnind
a fi efectuotd mult mai tirzlu, cind cursantul va putea
conduce singur cu viteze peste 45-50 km pe ora. La mane-
vrarea schlrnbdtorulul de viteze _se va insista cu precddere
asupra urmctoorelor puncte:
- pozltlo corectd a miinii drepte in raport cu mlscorec
ce urmeozd a fi efectuete:

urmanrea cu strlctete a schemei de schimbare a

treptelor de viteze fara a se neglija unghiurile drepte;
- aplicarea foarte moale a rniinil pe nuca levierului
pentru a se sirnf bine inzdvorlrlle sldeszcvcrlrlle din diver-
sele
linia trepte, precurn
punctelor ~i efectele resortului
moorte. ' ' care lucreozd pe
Dupe operotiile enumerate mai sus, cursontulvo f( din

nou prevenit ca nu are decit-obllqctio de a-I asculta pe
instructor ~i de a incerca, in rncsuro posibilitdtllor sale, sa
efectueze gesturile ~i operotlile in rnornentul indicat de
instructor. Nu se va ocupa in' nici un caz de aplicarea
regulilor de circulotle ~inici nu-s] va concentra otentlo
asupra diverselor obstacole pe care Ie vo intilni in cole.

Toate acestea ramin in sarcina exclusive a instructorului.
- se controleozc din nou maneta schimbdtorului daca
este scoosc din viteza;
- se porneste motorul decdtre cursant.
La automobile moderne, la care transmiterea mi~carn
de la maneta schlmbctorulul pina la cutio de viteze se
face prin bare rigide, cu crticulctli in bucse de material
plastic, cel mai sigur mijloc de a controla pozitio punctu-
lui mort este urmdtorul:
- Cu motorul debreiat, se impinge inainte .maneta plno
la copotul cursei sale - in acest fel cutia de viteze va fi
ongrenotd in treptele I sau a III-a, dupe constructio auto-
mobilului (lo Dacia 1300, in treapta a III-a).
- Se trage u~or ina poi de moneta, pina se simte des-
zevorirea din treapta de vltezd respectivd. Astfel putem fi
absolut siguri co ne aflam in punctul mort 0 1 cutiei de
viteze.
in timpul pornirii motorului ambreiajul va fi presat la
podea (pozitie complet debreiat), lor motorul va fi user
accelerat. Aceostc rnonevrd se efectueozd in ipoteza co
motorul este cold.
Dupe pornirea motorului se ombrelczd, se reduce total
cccelerctlo
cunde. ~i se lasa motorul sa functioneze 20-30
' se-
Pornirea de pe loc va fi efectuotd de catre cursant ur-

mind lndicctiile date de instructor ~i anume:
2!:i

1. Debreiere
2. Cuplarea in treapta I
3. A~ezarea piciorului drept pe cccelerctle
4. Asigurarea in oglinda retrovizoare in spate ~i lateral
prin intoareerea usocrd a eapului cdtre stinga
5. Semnalizarea
6. Eliberarea frinei de mine
7. Pornirea proprlu-zlsfi.
Taetul 0 1 7-lea, care comportd:
- ton usor de cccelerotie:
- ambreiere pina 1 0 sccdereo tonului ~i pornirea au-
tomobilului cu tlnereo ambreiajului (semiambreiat);
- eompensarea printr-o u~oara cccelerotie a pierderii
de ton a motorului;
- ambreiere lentd in continuare;
va fi repetat pine cind cursantul simte clcr zona criticd
a ambreiajului ~i face pornirile din loc faro gre~eala.
Numai dupd ocecstc verifieare (eventual repetcte) cursan-
tul va trece 10 treaptaa II-a. Metoda folosltd de Instructor
va fi aceea indicate in capitolul I. Dupe parcurgerea a
100-200 m in treapta a II-a, se va trece la treapta a III-a,
dupa cceeosl metoda, apoi se va alege un loc potrivit ~i
cursantul va opri automobilul.
F o a r te im p o r ta n t:
1. La schimbarea
cursantului treptelor
se-fi to mina
de viteze nu se va permite
dreapta de pe volan (pentru a
o duce la maneta schimbetorului de viteze) decit dupe ce
gestul concomitent al picioarelor (debreiere totala fi ce-
dare complete) a acceleratiei) a fost rapid fi complet exe-
cutat. Instructorul va line eu mina sa stinga mina dreoptd
a cursantului pe volan in timpul mlscdrii picioarelor aces-
tuia.
2. La oprire nu i se va permite cursantului sa-¥i lo mina

dreapta de pe vo/an (pentru a scoate maneta schimbato-
rului /a punctul mort) dedt dupa oprirea tota/a a automo-
bilului.
26

in timpul executdril acestui prim exercltlu de pornire,

schimbare a treptelor ~i oprire pot fi constotcte urmatoa-
rele deficiente ale cursantului:
- in timpul schimbdrll treptei de vitezd, ~i anume in
momentul monevrdrll manetei respective, cursantul are ten-

dlnto de a schimba cu mina stinga, ramasa pe volan, direc-
tio de mers 0 automobilului.
Aceostc deficlentd poate fi rernedlctc prin sfCituirea
repetoto a cursontulul de a nu stringe vola nul, obliigindu-I
totodcto co pe onumite portiuni de drum (Iipsite de obsta-
cole ~i necesltdti de semnalizare) so conduce numai cu
mina stinga, cea drecpto tlnindu-se pe scaun (nu pe ma-
neta schirnbdtorulul], Acesta nu trebuie in nici un caz so

devina un obicei, un stll de a conduce al cursantului, sis-
temul descris fiind destinat numai pentru a mari slqurcnto
miini stingi pe volan cind dreapta este ocupctd cu alta
monevro.
Metoda lndlcctd mai sus pentru rezolvarea acestei defi-
ciente se dovedeste eficace in peste 70% din cozuri. Cei-
lolti curscntl, care nu pot mentine dlrectlc cutornobllulul
in timpul schlrnbdrll treptei de vltezd, vor face parte din
categoria celor 0 1 cdror instructaj trebuie prelungit. Acecsto
deflcientc nu este insa de natura de a opri instructajul in
loc pina 1 0 rezolvarea ei. Dlsporltlc ei poate surveni trep-
tat, fiind urmarite cu perseverentc de instructor uneori chior
dupa 20 de ore de instructaj.
- 0 alta deficlentd care apare cu regularitate 1 0
cursontii oblsnulti, Hind inse mult mai usor de eliminot,
este frinarea brusco la oprire.
Se va expllco cursantului c o presiunea piciorului drept
pe pedclo de frina trebuie sa fie, in special in zona mer-
sului incet, proportionolc cu viteza automobilului. In con-
secinto, oprireo automobilului trebuie se coincide cu slo-
bireo complete a presiunii piciorului drept pe pedclo de
frino.
de in
pe acest stadiu olsuccesive
loc, trecerile instruotajului,
de la exercitllle
treapta I de pornire
1 0 treptefe
o II-a ~i a 1 1 1 - 0 se vor repeta de cite ori se va simti
nevoio, pina cind cursantul manifesto 0 oarecare familia-

rizcre cu tactele pornirii ~i cu toate mlsccrlle ~i gesturile

cerute de efectuarea exercltlilor,
Exercltlul urrnctor va fi constituit din oprireo sl relua-
rea mersuluiinainte fOra a mai trece prln eele scpte
tacte, ~i anume:
Cursontul va presupuneca seafla in, spatele unel
coloane care merge foarte incet ~i cu foarte dese oprlrl.
Momentele opririlor ~i pornirilor vor fi indicate de catre
instructor.
lata manevrele ce vor trebul. efectuate:
- oprire fara dirijarea automobilului la bordure sau
marginea din dreopto a drumului;
- scoaterea manetei schlmbotorulul din treapta in care
ne-am oprlt, sldblreo complete a frinei de picior ~i intro-
ducerea rnonetei 'in treapta I., Asezoreo piciorului drept
pe cccelerctle.
- Pornirea (conform tactului 7 al pornirii, aratat ante-
rior). Se va insista asupra parcurgerii destul de rapide
acursei 'moarte ascendente a ambreiajului (de 1 0 podea
pina in zona critical.

Prin repetarea acestui exercltiu, instructorul va obtlne
de 10 cursant deprlndereo de a opri sl porni destul de
iute in conditli de trcfic, la stctll de tramvai fararefugiu
pentru pietoni etc.
Urmotorul exercltiu in acest stadiu de instructaj VOl
fi oprirea la punct fix. Exercltiul va fi executat astfel:

1 . Instructorul va indica din timp locul de oprire in
raport cu un reper pe care cursantul il poate observo usor
(copac, stilp, gura de canal etc.).
2. Cursantul va executa urmotooreo succesiune de ma-
nevre:
- mlcsororeo vitezei prin reducerea complete a ecce-
lerntlei ~i cctlonoreo usocrd a frinei de serviciu;
- ,1 0 circa 15-12 km/ora debreiere totcld ~i slcblreo
presiunii pe frina de serviciu, astfel co automobilul so par-
curga din inertle spotlul ramas;
- oprirea complete la punctul fix indicat, prin rndrl-
rea presiunii piciorului drept pe frino de serviciu.
28

CapitoIuI III
S c h im b a r e a t r e p te io r d e v it e z l
d e la . m ic la m a r e s i in v e r s .
O p r ir e a la in te rs e c tie
Am vozut in primelecapitole ca rndrlrec wltezel auto-
mobilului prin accelerare, intr-o treoptc de vltezd oare-
care. face necesord schimbarea treptei respective intr-una
superlocrc,
De exemplu: pornim automobilul prin metoda cunos-
cute din sedintele onterloore, evident. in treapta I; dupd
ce morlrn vitezn in treopto I, schlrnbdm in treapta a II-a.
Rezu/ta co schimbarea trepteide vitezaeste 0 con-
secinta a variafiei vitezei automobilului.

Presupunem co un automobil ruleozd cu 0 viteza de
35-40 km/ora in treapta a III-a de vltezo ~i se lveste ne-
cesitatea reducerii vitezei sale dintr-un motiv oarecare.
De exernplu, urmeczo un drum cu deniveldrl pronuntote,
gropi etc. Succesiunea de manevre pe care conducctorui
vo trebui sa Ie execute este urmdtooreo :
1. Micsororeo vitezei automobilului prln reducerea cc-
celeratiei sl cctloncreo frinei de serviciu pina la circa
15-20 kmJ.ora.
2. Debreierea bruscc, concomitent cu ellbercreo frinei
de servlclu, Piciorul drept, care a octlonot frina de ser-
viciu, trece pe cccelerotle, insa fara a accelera.
3. Schimbarea treptei a III-a cu a II-a.
4. Ambreierea lentc ~i reluarea u~oara a unei ecce-
lerotll cit mai corespunzdtoore mersului in treapta a II-'a.
In concluzle, schimbarea treptei a III-a cu a II-a a fost
necesord din couzc rnlcsordrll vitezei automobilului.
Sint insd multe ocazii clnd viteza automobilului scade
fora Interventlo (cu Trine) conducdtorulul, 00 de exemplu:
pante pronuntote sl lungi, drum cu zapada. nlslp, no-
roi etc.• care provoacCi 0 rapida scddere a viteiei auto-

mobilului.
In aceste sltuotll, se va schimba treapta a III-a cu a
II-a. trecind prin urmdtonrele manevre:
29

1. Debreierea bruscd, concomltent cu reducerea t'ota,la

a cccelerotlel,
2. Schimbarea din treapta a 1 1 1 - 0 in a II-a.
3. Ambreierea ~i reluarea occelerotlei.
In aceste
compensa cazuri, pe
opozltlo cccelerctlo se reia in 0
core outornobllul forta pentru 1a
lntiineste 0
inaintare ,prin sporirea puterii motorului,
Instruotorul va trece 10 volan ~i va f.ace cursonturul
citeva dernonstrctll, in care va crea necesitateo schlmbc-
rii treptei a 1 1 1 - 1 0 cu a II-a:
- Prin reducerea "'itezei automobilului, cctlonlnd trina
de serviciu.
- Prin reducerea vitezei cutornobilulul, reducind ecce-
lerctlo.
Se va cduto un drum cu troflc foerte redus, iar cursan-
tul va fi pus so exerseze de cit mai multe ori schimborea
de 1 0 treapta I pinola a III-a, co 0 conseclnto a rncrlrll
vitezei automobilului prln rrccelerotte ~i schimbarea de 1 0
treapta a 1 1 1 - 0 1 0 a II-a, ca 0 consecinto a mlcsordrll vltezel
printr-unul din procedeele indioate mai sus.
De asemenea, se vor relua oitevo exercltll de oprire
1 0 puna fix, esc cum s-a aratat in capitolul II.
"Oprirea 1 0 intersecfie" este primul indicator de olr-
culctls pe care instr:uctorul il vo descrie ~i ara,m curson-
tului, cerindu-i totodotd so-l respecte oprind 1 0 lntersec-
tie ori de cite ori il vo intilni in drum,
Se va explica curscntulul co indicotorul de oprire 1 0
Intersectls are forma unul octogon de culoare rosie cu
lnscrlptln "STOp·, este plasat pe dreapba drumufui care
lntersecteozc un drum cu prioritate (intre 5 ~i 25 m de
lntersectle, astfel co sa fie perfect vizibil) ~i oblige la
oprirea totola in looul cu vizlbllltote maxima ~i unde nu
se stinjeneste traficul de pe drumul cu prioritate.
Locul de oprire vo fi ales in report cu cele excuse
moi sus ~i in functle de intentin pe core 0 avem in pri-
vlnto directiei de mers:
a) intentlo de viraj la dreapta (schema 7);
b)intentia de viraj la stinga (schema 8);
c) Intentlo de mers drept inainte (schema 9);
d) lndlcoreo locului opririi prin marcaj (schema 10).
38

Inainte de a
se trece 1 0 exe-
cutareo opnru
cerute de acest
-----r----- ,
indicator, se vor
ordto cursantu-
lui fazele execu- --1---
i
tlel sl anume:
t
.,
1. Pregatirea I €(
~ireperarea 10-
cului unde se va
efectua oprirea. I
2. Oprirea
complete,
3. Pregatirea
pornirf (moneta
in treapta I, iar
piciorul drept pe
1 m.'"
cccelerctle), Schema 7
4. Asigurarea
in stinga ~i
dreapta.
5. Pornirea.
In faze a 2-0
(oprire comple-
to) cursantul vo
fi obllqct so pri-
vecsco locul un-
de se va opri ~i
in nici un caz
nu va incerca
sa se asigure
(privirea stionga-
dreapta) in tim-
pul opririi.
De oseme-
nea, se
sa este inutil
osigure
inainte de pre-
gatirea pornirii Schema 8

(faza 3),deoarece pi-

I no cind'
operctllle depreqctl-
efectueoze
rea pornirii (scoate-
I
L
rea manetei.' din
_._-_._j. treapta
produs
in' care
oprirea
s-a
~i
-----'-
introducerea ei in
treapta I, csezcrec
din noua pioiorului
drept pe cccelerctle)
II sltuotic
se poate
in intersectie
schimba ~i
este necesoro 0 noud
I asigurare.
Schema I'
REGULA: Totdea-
una, asigurarea sa fie ultima operafie care precede
pornirea de la indicatorul "Oprire la intersecfie".
Se va explica cursantului co un autovehicul ce se vede
venind spre intersectie, la cca 40-50 de metri ~i chiar
mai departe, nu poa-
te fi considerat sufl-
cient de indepdrtct
pentru ane permite
so lntrdrn in intersec-
tie. Un autoturism, pe
un drum cu prioritate,
poate circula in ora~
_._-._-- ._--- cu 60 kmforo. respec-
tiv ceo 17 mfs, iar un
autocamion, cu 40 km/
oro, respectiv ceo
11 m/s.
Cum automobilul
de instructaj porneste
de la indicatorul
Schema 10 ,,,Oprire la lntersectie"

trednd de 10 0 kmJora 10 cca 10-12 km/ora cam in 3-5 5,

se vede clair co in acest timp autovehiculele mentloncte
mail sus pot parcurge 85 ~i respectlv 55 m.
Chiar deed relctiile matemabice mentloncte mai sus
nu due 10 0 ciocnire, outovehloulul core clrculo pe drumul
cu prioritate trebuie neoporot sa-~i mlcsoreze viteza spre
a crec spotlul de sl qu r cnt o . Ori acest fapt duce 10 con-
cluzjc co "nu s-a acordat prioritatea prevazuta de lege
$i imp usa de prezento indicatorului oprire la intersecfie",
eu toate consecintele ce pot decurge din acest fapt.
Oprirea prelunqitd nejustljicot la lndlcotorul "OPRIRE
LA INTERSECTIE"este de asemenea nerecomandabila, eo
ducind 10 strangulari de trafic. Pentru a troto ocecsto pro-
blema in mod convenabil este necesar:
o. Cursantul so fie deprins so efectueze porniri destul
de rapide ~i sigure, cu ton de cccelerotle ceva mai crescut
co de obicei ~i eu ambreiajul tlnut in zona crltlcd atit
tirnp cit dureczd virajul in treapta I (deed dupd indicator
trebuie so vireze 1 0 stinga sou 1 0 dreapta).
b. Deprinderea cursantului eu rezolvarea clnernotlcd a
problemei, in sensul co demarajul sou trebuie so Inceopd
in momentul cind ultimul vehieul cdrulo i s-a acordat prio-
rit"Jte mai are de poreurs 5-10 metrl pine in centrul inter-
sectiel (in raport cu viteza cpreolctd a acestui vehicurl).
In schema 10 s-a ordtct oprirea 10 lntersectla limitate
de rnorco]. Acest procedeu este folosit mai ales cind de 1 0
limite marcajului se asiguzra 0 vlzlbllltote multumltocre, lor
din dreapta pot veni vehriaule cu gabal'it mere (in gene-
ral transport in comun) care au 0 raza mare de gi"a1ie in
virajul 10 stinga ~i pe aore 0 oprlre co in schema 8 le-ur
putea stinjeni in executoreu vi:l1ajllllui.
Capitolui IV
V ir a je . M i,c a r e a m T in iio r p e v o ia n .
A s ig u rlr i T n v ir a je
Sedinto de lnstructo] core va trata temele oapitolului IV
va incepe cu 0 recapitulare a cunostlntelor ~i depnnderilor
33

dobindlte onterlor, Curscntul V J C I porni motorul, va executa

plecoreo de pe loc au schimbarea treptelor de viteza de
la I pina la a III-a, va executa opriri ~i opriri la punct fix,
reduceri de vltezo cu schlmboreo din treapta a III-a in
treapta a II-a ~i invers, precum ~i opriri la stotli de tramvai
fara refugiu pentru pietoni ~i porniri odoto cu tramvaiul.
I nstruotoru I va urmorl, in special, urrndtoorele:
1. La scbimboreo treptelor, cursontul sa nu ridice mina
dreoptd de pe volan decit dupa efectucreo mi~carj,j con-
comitente a picioarelor.
2. La opnloi, sa nu ia mina dreoptd de pe volon decit
dupe opnirea cornoletc a outomobllulul.
Se va face 0 schema sumcro a felului de a executa
virajele, dupe cum urmeozd:
A. Virajul la dreapta al outomobtlulul A se fcce astfel:
- semnolizoreo droop,ta au cel putln 50 de metni ina-
inte de coltul strczll:
- apropierea de bordura din dreapta a trotuarului, cu
reducerea occelemtiei, Mers in continuare, obsolut paralel
cu bordura, la ceo 1 m dlstcntc de ocecsto :
micsorcrec Vlitezei cu ojutorul Mnei de servidu, ur-
mote de schimbarea din treopto a III-a in a 11-0;
inceperea virojului cind stirlpul din dreapta pcrbrlzu-
lui a ajuns aproape in dreptul coltulul trotuarului;
asigurarea in stinga;
mdrireo urnghiullui de rotire a volcnulul pina cind se
observe ca a uromobslul vlreczd suficient penbm a se inscrie
strins ln vlrc]:
- redresoreo volcnulul:
- mdrlreo vitezei automobilului si scblrnboreo in treapta
a III-a.
Urmdtccrels puncte caracterisbice vor fi subliniate
curscntului pentru a fi retlnute ~i deprinse:
- incinte de inceperea virajului, automobilul va merge
absolut para lei cu bordure trotuorului:
-Ia v,iraj,ul la dreopto. mol intii se incepe virajul, ah
sl apoi se efectueozd asigurarea la stinqc, a2 (in coz con-
trar nu se poote vedea in profunzirnec strazili, in stinglo);
- redresarea volonului se face in timp ce automobilul
in gimtie se apropie de noua directie de mers, cstfel ca
artunci cind a ajuns pe noun directle de mens, rotile auto-
mobilului sa fie drepte (03)'

S<:hema If

B. Virajul la stinga al automobilului B se face astfel:

- asigurarea I urrnctd de semnalizare stinga cu cel pu-
tin 50 m inailnte de schimbcreo di,rectiei de mers;
- asigura-rea II ~i schlrnbcreo directiel de mers pentru
)
1
a
axapiasa automobilul
strczll (respectiv cu planul
axa sdumorccto
strdzll, sau(blmoqlnord,
din stinga lipit de
nu trebuie depa!?ita);
- rnlcsororeo vitezei cu ajutorul frinei de serviciu ~i
schimbarea din treapta a III-a in a II-a;
- asigurarea III in punctul b2, urmata imediat de nsl-
gurorea IV. Cum ccecstd intersectie se presupune a f.i nedi-
rijata. urmeczo obligativitatea ocordcril prioritdtii de
dreapta. Deci, in cazul in care un vehicul vine din dreapta
(C). outomobilul B va opri in punctul b2;
- osigurareo V in punotul b3• In oazul in core un vehicul
vine din fata (D). outomobilul B va opel in punotul b3;
- in oazul in care vehlcululce vine din fata (D1) a sem-
nalizot la rindul sau la stinga ~i s-a angajat la axa dru-
mului cu lntentlo cla·ra de a vira la sti'nga, virajul la stinga
al automobilului B se va face ceva mai devrame, t..,ecind
prin punotul b3• astfel ~noit cele doud trolectorh sa nu se
intersecteze
in (acest unui
cazul existentei gan de viraj inlaacest
marcaj stingasans
fiindsau
legal numai
la semnul
agentului de circulotie ca se poate precede astfiel).
fI.1i~cQrea miinilo« pe vo/an. Odctd cu expllcoreo teore-
tico a virajelor. instruotorul trebuie sa arate cursantului ~i
felul in care trebuie manevrat volanul in viraj. sl anume:
- se va compere volcnul cutomobllulul cu ccdrcnul unui
ceosornic. pentru a putea stoblll repere usor de recunoscut:
Viraj 1 0 dreapta
- in momentul in care cursan-
12 tul se pregote~te pentru un viro] lo
dreapta, mina opusd virajului, deci
stlnga, va parasi ..oro 10" ~i va
trece la ..oro 11", iar mina drecptd
3 va parosi ..ora 2" si va trece 1 0
"ora 3".
8 In schema 12, 5 1 ~i D 1 sint
indicate oa pozltie norma"'] a mii-
nilor pe volcn, iar 5 2 ~i D2 ca po-
6 zitle pe volan a miinilor pregatite
Schema 12 sa inceopd virajul la dreapta.
36

La inceperec virajului 1 0 dreapta:

- mina stinga roteste volanul spre dreapta de 1 0
..ora 11" 1 0 "orele 2-3-4" (dupd necesltctl), in timp ce mina
drecpto parase;;'te complet volonul:
- mina drecptd cpuco volanul de 1 0 . . ora 1" si-l roteste
catre dreopto pina 1 0 "om 3-4", in timp ce mina stinga
parase~e volanul.
Gesturele pot fi repetate de douc-trei ori, in functle de
raza virajuJui.
Viraj 1 0 stinga
Se executa absolut analog:
- pregatirea vlrcjului 1 0 stinga mine dreoptd trece
la "ora 1", miln'astinga loa"ora 9".
La inceperen Vli'r.ajului1 0 stinga:
- mino dreatpta roteste volonul cctre stinga de 1 0
..ora 1" 1 0 "ora 10-9-8", in timp ce mina Siti,ngaparase~te
volanul;
- mina stinga cpuco volanul de la "ora 11" sl-l roteste
cotre stinqo pina 1 0 "ora 9-8", in timp ce rnlno dreoptd
parase~te volanul etc.
Evident, ce,le de mai sus sint simple lndicctil. Amploarea
mlscorllor
peramentulse~ivaconstltutlo
definitiva mult
fizlcdmol tirzlu, in functie de tern-
a conducctorulul.
Metoda de executie a virojelor trebuie sa fie schemati-
zotc, cursantul intelegind mai repede ;;i mai precis geome-
trlo virojului du:pa schema declt dupa demonstrctie.
In ceea ce prlveste miscoreo milnilor pe volan, metoda
ceo mai bunc de predore este efectuarea mai rnultor viraje
pe s,trazicu ciroulctie redusd, cu vitezd foarte mica, curson-
tul fiind 1 0 volan, iar instructorul conducindu-l milnile aso
cum s-a crotct mai sus.
La lesiren din viraj, redresarea volanului se va exeouta
la ilnceput oa gesturile vlrnjului invers. De exemplu: dupd
vircjul 1 0 dreoptc, redresarea volcnulul se va face cu ges-
turile indicate pentru virajul la stinga. Pe masura ce curscn-
tu4 se vo sirnti mali ~igur pe outomobil, redresarea volanului
se va face in mod autonom, lasindu-,I sa alunece prin pal-
mele miinilor, paralel cu reluarea occelerctiel.
In general,exercitiilor
in ef.ectuarea treptele de dedificultate
Vlirojevor urrnorlte
fi: de Instructor
o. cursantul va executa virc]e stinga-dreapt!a intr-un
cartier cu straz,j porolele si perpendiculore cu trofic foarte
37

redus, urmcrlnd 0 corecto geometrie a vlrcjelor (esc cum

s-o crotot in schema), in treoptn a II-a de lIIiteza, cu cca
10-15 km/Oira ~i cu mirnjle conduse pe volcn de cdtre
instructor. Asigurarile vor fi facute de cdtre instructor, iar
cursanrtul
b.la vo semnollzo
cele de mol sus legal;
se vor adaluga opoi csiqurcrlle
ex:ecutate de cursant in mo men t el e indicate de Instructor:
c. 1 0 cele de mai sus se vor adauga rndriren vitezei auto-
mobi,lul,ui lo Iesirec din vlrc], schlmboreo in treapta a III-a,
mersul in breapta a 1 1 1 - 0 intre douc vlro]e, lor 1 0 nproplereo
vircjului urrndtor, mlcsorcreo Vlilt'ezeicu ajutorul frinei de
servidu ~i schimbarea din treopta 1 0 1 1 1 - 0 in a II-a.
Aceste exercitli vor f,i repetote ~i in urmdtoorele sedlnte
de conducere, duroto lor fiind cam de 10-12 minute, pina
cind instruotorul constctc cdou fost bine insusite de cdtre
cursant, ca ocesto executa lIIi,rojelecursiv, si,gur pe sine ~i
pe automobirl, fara a neglija obsolut nici unul din elemen-
tele impuse, crctote mai sus.
Capitolul V
C ir c u la tia T n tr a fic in te n s .
M e r s u l l o a r t e T n c e t c o l a t a ,I s p a t e l e .
M e r s u l s i n u o s c u l a t a ,I s p a t e l e
C ir c u la tia in tr a fic in te n s
Cursontul care a efectuot temeini.c un numa,r sruficient
de ore de conducere, a depoins manevrele crntcte in ccpl-
tolele precedente, urrneczo a executa tema prlnclpcld a
ocestui capitol care este mult mai di,ficila ~i anume, circu-
lctlo in trojlc intens.
lnstructorul, in poligonul admis, va alege un traseu cu
un g'rad sporlt de dif.ioultate, cdlcd: un troflc intens, au un
nurncr mare de indicatoore de clrculctle ~i a cdrui por-
curgere dus-intors sa insumeze com 0 [umdtote de ora.
Desl, la nivelul la care se aHa, cursontul trebuie sa-~i
fi insu~it in inrtregi.mecunostintele de oirculctle, el viaf.i pre-
venlt de catre instructor ca, la prime porcurqere a troseului
38

oratat, intreaga sarcina a rezolvcrll problemelor de cirou-

lotle va fi prelualta integral de lnstructor, cursontul Ililmitin-
du-se lo exeeutoreo la tirnp ~i intoomcl a iondicali,il"or date
de ocesto.
Rolul ooestei etape in lnstructo] este ccelo de a oblsnui
cunsonrul cu ombionto traficului modem, el ramilnind in
ocelcsl timp calm, fllnd asigurat co rezolvarea problemelor
de ciroulctle este in sorcino Instructonelul.
Treptct, in tlmpul orelor de conducere urmetocre, ins-
tructorul va a,tl1ageotentlo cursnntulul asupra dlverselor ele-
mente de circulotie ale ocestul trcseu, orotlnd ~i felul cum
se rezollva momentele respective.
Astfel, cursantul va ajunge co dupd 5-6 ore de con-
ducere so pamourgacu u~:urinta traseul orctot, iar interven-
tiile lnstructorulul vor fi din ce in ce mai rore ~i. ele vor
vizo numai lucruri de omdnunt.
Acest trcseu, pe care-I vom numi in mod orbltror u,t~aseu
unic", Viafi mentlnut de instruotor otito tirnp cit va f l nevoie
in report cu copccltoteo curscnbului respeotlv de c-sl insusi
cunostintele ~i deprlnderlle necesore mersului in clrculotie
intense.
Dupe ce toate sorclnjle de rezolvore a momentelor de cir-
oulotie au fost trecute pe neslmtjtede 10i:nSiliructorI'aeursont,
instructorui mentlnlndu-se strict ,in rolul deobservator
(birnevoitor ~i gata onidnd de lnterventle), ocest utraseu
unlc" poate fi parasit ~i inlocult cu orlcore olt traseu in
circulctie lntensd.
M e rs u l fo a r t e i n c e t c u fa t a ~ I s p a t e le , m e r s u l s ln u o s
Un automobil care sta pe loc ore nevoie, pentru a porni,
ca numcl 0 parte din puterea motorului so se trcnsrnltd
cutiei de viteze (cuplotd j,n treapba I) prin intenmediul
ambreiajului. Motlvul oprlril in loc a pedalei de ambreiaj
in curso sa oscendentd, in morneneul in core tonul rnoto-
rului scade, este tocmol moterfcllzoreo lntentlel conducd-
torulul de a nu tronsmlte, de la lnceput, cubiei de viteze
tootd putereo rnotorulut, ci nurnoi 0 pante din ea. In felul
acesta pornirille din loc sint line. faro smucituri ~i faro oorirl
nedortte ale motorului.
Docc am dori co automobilul. odotd pO!lnri,tdin loc, s o
meiarga cu 0 viteza extrem de redusd, o'r trebul ca forta

pornirii sa fie ~i mai mult mlcsoroto {imediat dupe porn-i,re"

deoarece intretlnereo rnlscdrll necesito, desigur, 0 for1a mai
rnlcc decit invingerea inertiei si imprimarea rnlscdril.
Practic, pentru a realize un mers extrem de incet 01 auto-
rnobllulul, se va proceda dupa cum urrneczd:

- se debreiozc, se introduce maneta in treapta I;
- se do un user ton de cccelerctle:
- se cmbrelozd pind cind tonul motorului scade sufl-
cient pentru caautomobilul so se puna incet in mlscore,
lor in momentul acela se apasa pedala de crnbrelo] spre
podea cu 2-3 mm, mentlnlndu-se apoi permanent in acel
punct. Acecstc presare a pedalei de ambreiaj se reaJ,jzeaza
prin incordarea usocrd a rnuschllor piciorului stiing. In mod
arbitrar vom denumi ocecsto mcnevro "mers foarte lncet
cu ambreiajul tlnut",
Instruotorul va alege 0 strode lipsita de clrculctie ~i
fOra denlveldrl, unde, dupa 0 dernonstrotie de cca 1-2 mi-
nute, il va i,"va~a pe cursant so execute ccecsto monevro.
Se va atrage otentlo cursantului so nu-sl indrepte prl-
vireo asupra pedalelor sau propriilor plcioore in tirnpul exe-
cutdrli acestui exercitlu,
Dupe ce instructonul a constatat co elevul a prins punc-
tul de tinere al ambreiajului ~i ca poate merge foarte lncet,
se va trece 10 ccelcsi exercltlu, insa cu mers sinuos printre
jaloane.
Roseul ccestul exercitlu este acela de a-,I deprinde pe
cursant cu corelctlo intre miscdrlle rnllnllor pe volan ~i pozl-
tlc picioarelor pe pedalele de ambreiaj ~i cccelerctie. Ioloc-
nele vor fi osezote in linie drecptd, 10 distanla de ceo
8-10 metri unul de altul, iar strada trebuie so fie fara
denivelcrl, de preferintc csfoltotc, Exercltlul urrnctor va fj
mersul cu spatele in linie drecptc, foarte incet.
Inainte de inceperea acestui exercitiu, se va reaminti
cursantului modul de manevrare a manetei schirnbdtorului
de v:iteza pentru a fi introdus in "mers ina poi".
lnstructorul va incepe exercitiul cu 0 demonstrctie din
care cursantul va trebui so retind pozitlc la volon, cu mina
stinga sus pe mijlocul volanului (Ia ..ora 12"), mina drecptc
pe spctcrul scaunului de linga volcn, corpul torsionat cdtre
dreapta, privirea in centrul geamului din spate al auto-
~.
mobilu1ui.

In prhninta mi~cari'i volanului, i se va spune ~i repeta

cursontului in timpul rnersulul cu spatele, ca directlo in care
trebuie sa miste volonul este ceo in care doreste sa diri-
jeze spotele moslnll.
Pentru a ilustra mai bine acest fopt, se va efectua de
citevo ori mersul sinuos cu spctele, foarte incet, insa fara
[olocne.
In timpul acestui exercltiu instructorul va cere curson-
tul'ui so miste volcmul intr-un bord al cutomobllulul, apoi
in celala,lt bord, pentru a constatJa reuctlo ccestulo la
misccrile volonulul - m.i~carile volanului se vor executa
cu unghiuri mici ~i se va cstepto (in mers, blnelnteles)
recctlo cutornobllului.
Foarte important: La manevre/e automobilu/ui cu spa-
tele, atit instructorul cit ~i cursantu/ vor evita foloslrec indi-
cctlik» "dreapta" ~i "stinga", care creeazii ;ntotdeauno
eonfuzii ~i due /0 manevre inverse, ci numai indicafia co
spate/e ma~inii se va indteota In partea ;n care vom roti
vo/anu/.
In timpul executdrii exercitlllor de mai sus se va con-
srcto co, din cauza concentrcrll csuprc mi~canHorvolcnu-
lui, curscntul va piende de multe ori punotul "de tinere"
o] crnbreicjuiul ~i in conseclntc automobilul sau va li~ni
cu vltezd mult prea mare, sau se va opri.
De fiecare data exercitlul ilia fi reluat de la plecarea
de pe loc, cu cccentucreo necesltdtii de 'a se obtine 0
rnlscore foarte inceotc.
Capiiolul VI
C lr c u l a t l a T n t r a f l c I n t e n s . D l s t a n t e c e s e v o r
p l s t r a T n m e r s . D e p l ,l r e a . T e h n l c a T n t o a r c e r l l
T n s t r a d l d i n t r e l m l ,c l r l
1 . C ir cu la tia in tra fic in te ns. D ista nte
ce se v o r p istra in m ers. D ep i,irea
in timpul parcurgerii "traseului unic" rnentlonct in co-
pitolul precedent, instructorul va urmari cu precddere ur-
motoorele:
.4 1

a. Din punct de vedere 0 1 tehnicii conducerii:

- Mentlnereo miinii drepte a cursantului pe volon, cit
timp dureozo rnisccreo concornitentd a picioarelor care
precede schimbarea treptei de vltezd,
- Opririle vor fj executate fara a se lua mina dreoptd
de pe volan; maneta schlmbdtorulul se va scoate in
punctul mort numai dupd oprirea totcld a automobilului.
- Orice vcrintie substontlolo a vitezei automobilului va
fi urmotc de trecerea in treapta corespunzdtoore a cutiei
de viteze.
- Mic!1orarile de vltezd se vor face prin:
- reducerea cccelerotiei:
- cctlonoreo frinei de serviciu.
Docd reducerea vitezei a fost mai ompki, se va trece
in treapta inferionrd.
- in orice coz se va interzice cursantului incercarea
de a obtine reduceri de vltezd prin debreiere.
- Virajele se vor executa cu ambreiajul cuplot, cu ex-
ceptlo celor efectuate in treapta I (in general dupe opri-
rea la lntersectie) care se fac cu ambreiajul tlnut.
- De la treapta a III-a lin sus (dad treapta a III-a !1i
a IV-a) piciorul sting va sta obligatoriu pe podeo, alo-
turi de pedala de ambreiaj.
- Dupd opririle impuse de condltille de clrculctie,
maneta schlrnbdtorului va f cuplotd in treapta I (deci se
va pregati imediat pornirea). cu exceptio opririlor a cdror
durotd este previzibil mai lunga (peste 20-30 secunde).
cind maneta va f lasata la punctul mort. iar pedala de
ambreiaj complet eliberotd.
Atentio instructorului va fi indreptotd in permcnento
asupra corectitudinii manifestate de cursont in deprinde-
rea tehnicii conduceril, mentlnereo directiei automobilului
in timpul schimbdrii treptelor de vitezd etc.
Orice gre~eala cornlsd de cursant in efectuarea unei
manevre va f imediat sesizotd, cerindu-i-se acestuia sa nu
o mai repete.
b. Din punct de vedere al circulatiei:
- Asigurarea care precede pornirea de pe loc, pre-
cum !1i semnalizarea respectivd s o fie riguros respectate.
- Se vor evita opririle brutale inutile: viteza automo-
bilului se va reduce in raport cu necesltdtile momentului
de clrculotle,

Inainte de oprirea pe dreapta. dirijarea automobi-

lului spre trotuar va f precedotd de semnalizarea respec-
tiva. Se va atrage mereu otentlo cursantului asupra locu-
rilor unde oprirea sou stotlonorec sint interzise.
- In timpul mersului se va mentine 0 distanta cores-

punzdtoore fata de vehiculul din fata. Elementele care vor
influento aprecierea acestei distonte sint:
- vizibilitatea (zl, amurg. noapte);
- starea ~i structura drumului (asfalt. piatra cublcd
cu diferite grade de uzurc, denlveldri):
- condltiile meteorologice (uscct, umed, polei, za-
pede):
traficu I rutier;
- gradul de adaptare a eursantului la traseu;
- viteza de circulctie a celorlolte vehieule ~i a auto-
mobilului de instructaj.
In ceea ce priveste acest ultim factor (viteza de clrcu-
[otle) 0 veehe prescriptie indica un raport usor de retinut:
dlstcnto intre autovehiculele in mlscore, in metrl, sa fie
egala eu viteza lor de deplasare in km/ora. respectiv. 1 0

o colocnc care ruleozo cu 0 vltezd de 50 km/ora dlstontc
intre automobile sa fie de 50 m. La capacitatea de frinare
a automobilelor moderne acest spctlu dintre autovehicule
pare cam mare, insd, avind in vedere ca ~i ceilclti factori
care influenteczd lungimea acestui spotlu nu sint intot-
deauna optimi ~i ca. moi ales in orcs, te poti cstepto ori-
cind la 0 schimbare brusco de conditii (de ex.: 0 portlune
de pavaj acoperit eu nisip sou eventual ud). conslderdm
ccecstd veehe prescrlptie co fiind sanatoasa ~i complet
acoperitoare in zona vitezelor moderate (pina 10
80 km/ord),
- Semnalizarea so se execute 1 0 timp, respectiv eu eel
putln 50 m (in orcs) inainte de locul schimbdrii directlei
de mers (~i nu 0 1 obiectului ce urrneozo a fi depdslt, eum
mai fae chiar ~i unii conducdtorl vechi). Ea va fi obliga-
toriu precedotd de asigurare.
- Instruetorul va impune eursantului 0 deosebltd rigu-
rozitate in respeetarea regulamentului privitor 1 0 locurlle
unde aeesta prevede miqorarea vitezei pina 10 limito evi-
43

tori; oticiuu! instructorul va rnentlono aceste 1 0 -

perico/;
curio orotlnd ~i care or putea f pericolul potential.
- Automobilul de instructaj va circula numai pe
dreapta. Dlstonto lotercld fata de bordura din dreapta
va f opreciotd
marcaje in raport
etc. In lipsd cuindicii,
de alte latimea strczll, eventualele
instructorul iI va sfatui
pe cursant sa se ghideze dupd culoarea ~i gradul de lus-
truire ale pavajului. Se va observa ca distcnto norrnclo
intre traseul automobilelor ~i bordura din dreapta este,
in general, lndlcotd de exlstento unei fisii galben-gri ~i
nelustrultc.
- Se va pune un accent deosebit pe lrnportonto ale-
gerii culoarului1 0 corespunzotor

(preselectare) lntersectli cu cu
maidirectio de dorltc
de mers
multe benzi circu-
lotie.
- In prlvinto depdslril, se va explica cursantului co
cceostd monevro nu trebuie sa lzvorosco dlntr-o ornbitie
sou orgoliu copildresc de a trece inaintea tuturor. Depd-
slreo este 0 necesitate rezultoto din diferento de viteza
norrnola a douc vehicule.
Sa presupunem un vehicul A care merge pe dreapta

cu 35 km/ora ~i un vehicul B care vine din spatele lui A .
in cceecsl directle de mers, cu 50 km/ora. Necesitateo
executcrli manevrei de depdsire este evidentd, urmind co
in cursul acesteia so se respecte in totalitate prescrlptiile
legale prevczute de regulament in acest caz.
Daca insa vehiculul A merge cu 40 km/orc, iar vehi-
culul B, care merge tot cu 40 km/ora, rndreste viteza 1 0
55 km/ora pentru a depa~i vehiculul A, procedeul lui este
cu totul gre~it, iar cei ce se cornportd astfel, mai devreme
sou mai tirziu vor suferi consecintele.
Durata depcslrll este in functie de urrndtorii factori:
- diferento dlntre vitezele de mers ale autovehiculelor
inainte de angajarea in depa~ire;
- supleteo sou capacitatea autovehiculului care exe-
cuta depdslreo de c-sl mari rapid viteza;
- viteza maxima perrnlsn de lege in locul unde se exe-
cuta depdsirec :
- lungimea autovehiculelor respective.

in evaluarea conditiilor legale ce permit efectuarea

depa~irii conducdtorul care depcseste trebuie sa tina
seama neopcrot de durata previzlbild a depdslri].
Nu se vor incerca depdsiri de autovehicule care, chiar
deed n-ou 0semnalizat.

obstacole. usooro deplasare lotercld1 0 spre
au de depdsit rindulstinga
lor este
alte
totdeauna necesoro inainte de a ne angaja in depdslre,
tocmai pentru a observa drumul inaintea vehiculului pe
care vrem 5 0- 1 depdslm.
- in privlnto ocorddrii prlorltotll pietonilor ~i vehicu-
leior. instructorul se va rnentine de asemenea strict in li-
tera [eqli, manevrind personal automobilul (cu ajutorul
dublei comenzi). 1 0 inceputul efectudr!l "traseului unic"
iar opel, incetul cu incetul. trecind cursantului aceste
obllqctll.
- Pe masura ce cursantul se familiarizeaza cu acest
"traseu unic", instructorul va insista mai mult asupra res-
pectdrii regulamentului de clrculotie, precum ~i asupra
repercrll, lnterpretdril ~i respectdrii indicatoarelor de cir-
culotie.
Evident, toate cele expuse mai sus trebuie executate
din prima ora de conducere, dar deed la inceput lnstrue-
torul este cel ce face aproape totul, iar cursantul are 0
participare minima sou chiar negativa, cu timpul curson-
tul va prelua de 1 0 instructor toate sarcinile conducerii
automobilului. Evolutio cursantului va fi morccto tocmai
de schimbarea sensului de inclinare a acestei bolonte
imaginare: cursant-instructor.
2. T eh n ica in to a rcerii in stra d a d in trei m i,ca ri
Metoda de predare a acestei manevre este demon-

strctlo instructorului, insotltd de explicotle in timpul exe-
cutdrll rniscdrilor, Din punct de vedere al clrculotlel, se
va oroto cursantului co prima so obllqotle este aceea de
a observa deed in locul in care doreste so faca intoarce-
rea ocecstd monevro este poslbild ~i permisc. Cum efec-
tuarea manevrei de intoarcere presupune in prealabil 0
oprire, in locurile in care oprirea este lnterzlsd nu se
poate efectua intoarcerea.
45

a. Mi~carea I:
- presupunem automobilul oprit in loc, cu maneta
schirnbdtorului la punctul mort ~i motorul in mers;
- se efectueozo asigurarea ~i se sernnollzeczd stinga;
- se porneste in treapta I, cu ambreiajul tinut, extrem
de incet;
- pe primul metru parcurs se rasuce~te total volanul
la stinga (automobilul se mi~ca extrem de incet, lor ma-
nevrarea volanului la stinga se executa cit se poate de
rapid);
- cind rotile din fata mai au de parcurs cca 60-70 cm
pina la bordura din stinga (schema 13) se roteste rapid
volanul spre dreapta (cit de mult este poslbil pe ocecstc
dlstcnto) ~i se opreste automobilul cu rotile in rigola din
stinga. Bordura trotuarului poate fi otlnsc, insa nu trebuie
lovlto cu putere.
Deed distonto de maximum 70 cm de bordura din
stinga, la care se incepe manevra volanului spre dreapta,
este respectotc, automobilul, care de la inceputul rnis-
carii I a girat la stinga, nu da semne ca ar incepe gira-
tlo la dreapta, or tocmai acesta este scopul nostru, ca
automobilul sa gireze mereu la stinga pine la 0 intoar-
cere complete.
b. Mi~carea a II-a:
- se executa 0 asigurare la stinga ~i dreapta;
- se porneste in mers inapoi, cu ambreiajul tlnut, ex-
trem de incet;
- pe primul metru parcurs cu spatele se completeozd
rotirea volanului total la dreapta;
- dupe ce volanul a fost total rotit la dreapta se ra-
suceste corpul la stinga (pentru a vedea in spate pe
stinga), iar mina dreopto se a~aza sus pe volan (..ora 12"),
timp in care outornobllul se deploseozc extrem de incet
cu spctele, rotindu-se usor cu fete cdtre stinga;
- cind rotile din spate mai au de parcurs ceo 60-70 cm
pind la bordura din dreapta (acum stinga), se roteste ra-
pid volanul la stinga, iar outomobllul se opreste cu roata
stinga din spate in rigola.
c. Mi~carea a III-a:
- se e~U'ta 0 oslqurore stinga ~i dreoptc ~i se sem-
nollzeozd stinga;
46

- se porneste in treapta I extrem de incet:

- pe primul metru palicurs se completeozd -rotireo vo-
lonulul total la stinga lor apoi, pe masura ce outomobllul
se oprople de porolelismul cu bordure, volanul se redre-
seozc, intoorcereo filnd tenminotc.

Trebuie explicot curscntulul ca alegerea locului de
opnire pentru efectuoreo unei intoorceri se va face astfel
inclt la cea 2-3 m lnolntec ma~ilni,i,nlcl pe trotuarul din
dreapta, nici pe cel din stinga sa nu se afle obstacole
(srtilpi. arbori, pietoni etc.). DUipa cum se observe din sche-
mele 13 sl 14. acestea sint locurile unde rotile mcslnli ajung
in rigola, iar f,ato ~,i, respectiv, spotele mnslnll ajung dea-
supro trotuorulul. Evident, cutomobtlul se poote oprl ino-
inte de ctinqereo unui eventucl obstccol, i,"sa iln acest caz
nu se vo mai folosl toa~a latiomeastrazii pentru efectuarea
irrtoorcerii.
a executa intoOlicerea de 3-4 orl la fiecare
CUI!SIClnrtul1
ora de conducere. la lnoeput indrumot ~,iojutct de instruc-
tor. apoi din ce in ee mai independent. pina cind cjunqe
la 0 executie perfectd in 30-40 secunde.
De asemenea, se va otrcqe otentlo curscntolul co, mnd
o mcnevrd executata cu ombrelojul tlnut, ocesto se incdl-
zeste onorrno] ~i deci n,u trebuie sa se execute prea multe
lntoorcerl in oceensi ora de lnstructo].
7Qcm
Schema !3 Schema 14

Capitolul VII
M a n e v r e d e in d e m in a r e " s la lo m " . O p r ir e a
,i p o r n ir e a in p a n ti. F r in a d e m o to r
in momentul oborddrll rnoteriolulul cuprins in cnplto-
lui VII, cursontul a porcurs un nurndr minim de 13 ore de
instructaj de conducere, a efectuot de cel pujln septa oti
"traseul unic", fornlllonzlndu-se cu mediul de circulotle ~i
cu aplicarea leqilor clrculotlei in acest traseu; el a execu-
tat minimum 18-20 lntoorcerl de pe loc dtn trei mlscdrl,
deprlnzlnd mersul incet cu ambreiajul tlnut, corelat cu 0
rnlnulre corecta a volanului.
Preolzcrn insa ca numai Instructorul este ~n rndsurd de
a hotdri deed deprlnderlle !?i cunostlntele core reprezlntd
cristalizarea rncterloluhn predot in pnrnele sese capitole
au fost temelnlc re~i'nute ~i fiX!a:telji se poate trece deci la
etapa urrnctoore,
1 . E x e c u ta r e a m a n e v r e i d e i n d e m i n a r e " s l a l o m "
Tema ccestel probe 0 constltule mersul sinuos al auto-

mobilului prlntre 5 jaloane osezote in linie dreopto la
dlstcnta egole, distcnto dintre douo joloone ~ililndlrnpusd
(0 lunplrne ~i juma1tate a cutomobllulul respeotlv).
Cum in ccecstd lucrare cutomobllul de re~erinta a fost
Daoia 1300, ca fiitndcecel

vormai
raspindi;t la
prin~re amatori, dis-
tontele !?i reperele fi indicate desorierea tuturor
probelor de indeminare se vor referi numai la Dacia 1300,
lo celelclte malrci ~i tipurl urmind a se stcblli elementele
corespunzdtoore dimensiunilor respective.
In schema 15 se ilndica pozltlo [cloonelcr la dlstonto
de 6,50 m unui de altl!ul (corespunzotor mcslnil Dacia 1300),
preoum ~Ii pozltlo iniyi!ola a automobilului ce urmeoze sa
execute proba de slalom.

Considerdrn ca outornobllul este limitat in paftile late-
rale de douo plomurl - plcnul vertlcol .A oare [lrnlteozd
automobHul in stingo !?i plonul vertlcol B core 'iT llrnlteozd
..

-+--+5
-+__ ~4
/.1/ ~ PL AN U L
PRELUNGIT
JALON 1
-
+ -
--~3
B
Schema 16
in dreapta - ~i definim eo diSitanta

de 1 0 un jolon 1 0 automobil (L)
D
lungimea perpendicularei eoboritd
din jalonul respectiv pe planul ver-
tical cel mai apropiat (in schema
16, pe pia nul A, prelungit).
Pornlrec in proba de slalom se
Schema 15 va foce pe 0 llnle drealPta, obsolut
pcrcleld au llnlc de csezore a ja-
loanelor ~i 1 0 0 distanta laterala de primul jolon (conform
deflnltiel date), de ooa 80 cm. Mersul outomcbllolul va f.i
foorts incet, cu ambreiajul tlnut, iar rotile perfect drepte
(volonul 1 0 . . zero").
in momentul in care piciorul perpendicularei coborite
din jalonul 1 pe planul A va cadea pe mijlocul usll cores-
punzdtoore loeului de la volan (schema 17), faro a se
modifica viteza rnoslnll (foorte incet, cu ambreiajul tlnut),
se va roti volonul la stinga pina 1 0 limita (volan total
stinga), iar privirea cursantului se va muta spre jalonul 2.
Aceostd rotire a volanului spre stinga pina 1 0 limite se va
executa viu, dar nu brusc. Prin exercltll repetote, cursantul
se va depninde cu o corelotle convencblld 'intre viteza de
deplosare a automobilului ~i cea de cctlonore a volanului.
in momentul in care, virind spre stinga (cu volanul total
stinga). planul B prelungit al automobilului va trece prin
jolonul 2 (schema 18) ~i cursantul va vedeo (din locul sou
de la volon) jalonul 2 com la 20-25 em in stinga coltulul
din dreopta fata, fOra a modifica viteza rncslnll el va
incepe redresarea volonului (se va roti catre dreapta pina
ce spitele vor ojunge adoua oara in partea de jos), iar
rotlle drepte (volanul 1 0 .. zero").
in timpul redresdrll volanului automobilul i~i va conti-
nua giratia sa la stinga, ostfel ca la sflrsltul redresdrll (vo-
49

2+
I
I 2 DISTANTA
/Zo-30c·m
II
PLANUL B
1 ~80frJUMATA:rE u$A
_ em FATA
P[ANUL A
Schema 17 Schema 78
lanul 1 0 "zero"). dlstcnto de 1 0 jalonul 2 1 0 planul B pre-

lungit so fie de cca 80 em, co in schema 19. Cu volanul
1 0 "zero" (deci absolut drept) se va continua mersul incet
pina cind piciorul perpendicularei din jalonul 2 pe plc-
nul B va ccdeo pe mijlocul usii din dreapta fata (conform
schemei 20). cind se va incepe rotirea complete a vola-
nului spre drecptc, lor privirea cursantului se va muta pe
jalonul 3 (schema 20). ln momentul in care. girind spre
dreapta (cu volanul total dreapta). planul A prelungit va
trece prin jalonul 3. se va incepe din nou redresarea vola-
nului, astfel co otuncl cind se ajunge 1 0 .. volan zero" ~i
automobilul merge drept, distcnto de 1 0 jalonul 3 1 0 planul A
(cum a fast deflnitd mai sus) so fie de ceo 80 cm.
Respectind reperele ~i tehnica descrisd mai sus. se va exe-
cuta in intregime proba de slalom.
Schema 19 Schema 20

Im p o r ta n t:
- Viteza automobilului se va rnentine constontd (foarte

incet, cu ambreiajul tlnut),
- Se vor respecta intocmai momentele de rncnevrc ale
volanului ~i acelea de mutare a privirii pe jalonul urrnotor,
- Tehnica de executie a slolornulul descrlsd mai sus
va fi mentinutc pina cind cursantul 0 va efectua legat, fara
ezitdri ~i fara a f necesar co, in timpul executlel, sa i se
repete fazele distincte ale manevrei.
- Pe rndsurd ce cursantul va deprinde executarea eo-
recta a miscdrii se va putea sporl viteza de deplasare a
automobilului ~i, blneinteles, in cceecsl masura, viteza de
mcnevrc a volanului.
- Proba de slalom va fi executotc de ceo 7-8 ori in
primele ore de instructaj dupe predarea so, apoi va fi re-
luotd in raport cu programul de Instructo] ~i cu constotdrlle
~i observotlile instructorului.
- Durata executdrii probei de slalom in ajunul exame-
nului pentru obtlnereo permisului de condueere nu trebuie
sa depcseoscc 40 secunde.
NOTA:
Exista pos,ihi,J,j,tatea co slalomul so se execu<te cu cutomobilul
rullnd in trealPta I complet ambreiat ~i foro a se apacSa pe pedala de
occelerctle.
Aceasto metoda de executle lrnpllcc 0 regl,are a moto~ul'uJ astfel
inclt, 10 ralanti, el so mearga usor ambalat, pentru a putea preluo
sarcina deplosoni au~omobiJ,UlIU/i,n special cind rotlle dlreotoore sint
brooote lntr-un sens sau altul.
Dezavantajele metodei:
- viteza autliomobilul,U/i nu ponte fi mentinuta constcntd, ea varlind
in report cu unqhiul de brocc] ol ro~ilor;
- controlul osupro mersulul automobHulu,i este limitat lo monevro
volnnulul, care trebule executata cu mare precizie, deoorece orice
gre~eala, cit de mica, in monevro volonului poate seoate automobi-
I,ul din curbo optima sl, eventual. poote duee 10 occldenre.
AoealSta metoda, utilizata mai ales 10 cursontll 10 core nu s-a

reuslt so se ob~ilna inca 0 lndependentd intre mlsccreo miinilor ~i eea
a plclocrelor, 0 conslderdrn alltificialla, nisoatnta sl nepollmiv,itacu scopul
urmarit prin executarea rnonevrelor de indeminare.
51

2 . E x e c u ta r e a m a n e v r e i d e o p r ir e ,i p o r n ir e in p a n ti
Pentru efectuarea acestei terne, instructorul va alege

o pontd pronuntotd cu pavaj de piatra cubicd sau bolo-
vani de riu.
Nu se va incerca efectuarea opririi ~i pornirii in pcntd
pe drumuri cu zapada bat uta sau lustrultd, sau pe dru-
muri cu polei.
a. oprirea se va efectua oblsnult, lnsd intervalul de timp
intre cctionoreo frinei de serviciu pentru rnlcsororeo vitezei
automobilului ~i debreierea totold va fi foarte scurt, deoa-
rece panta insa~i va contribui la reducerea vitezei.
Dupe ce automobilul s-a oprit, se trage frina de mind,

apoi se skibeste usor frina de serviciu ca so se constate
deed frina de mina este suficient de strinsd pentru a tine
moslnc in loc. In cazul in care. la sldblreo u~oara a pre-
siunii piciorului drept pe frina de serviciu, se constotd co
automobilul are tendinto de a porni incet inapoi. se opcso
din nou pedala frinei de serviciu ~i se mai stringe putin
frina de mlnd (cu 2-3 dlntl). Se sldbeste din nou presiu-
nea pe pedala frinei de serviciu ~i se constctd co auto-
mobilul este bine infrinat cu frina de m i n d ,
Se scoate maneta schimbdtorulul din treapta de vltezd
in care s-a efeduat oprirea ~i se ellbereozd pedala de
ambreiaj.
b. pornirea in panta se va efectua dupe cum urrneczd:
- se debrelozd total sl se introduce maneta schlmbcto-
rului in treapta I;
- tlnlnd ambele miini pe volcn, iar pedala de ambreiaj
presctd la podec, se do motorului un ton de occelerotie,
care apoi va fi rnentlnut constant. Acest ton de cccelerotle
trebuie so fie oarecum proportional cu gradul de inclinare
a pantei;
- se cmbreiozd pina cind tonul scade senslbil:
- faro a mol schimba pozitlo picioarelor pe pedale
(ambreiaj ~i cccelerotle) se ia mina drecptd de pe volan ~i
se skibeste complet ~i destul de repede frina de mind,
dupd care mina dreoptd se reintoarce pe volan.
In ccecstd sltuotie, automobilul trebuie so stea nernls-
cat in pcntd, forte partiala a motorului - preluctd prin
semiambreiere ~i tronsmisd rotllor rnotrlce - fiind oarecum
52

echlvclentd cu componenta paralela cu planul incllnot a

greutatii totale a outornobllulul.
- se compenseczd pierderea de ton a rnotorulul prin
sporirea cccelerotlel:
- se slabe~te usor presiunea pe pedala de ambreiaj
~i automobilul porneste in pcntd faro smucituri sl, in spe-
cial. faro a aluneca inapoi;
- cit timp panta ramine foarte pronuntotc, nu se va
schimba din treapta I in treapta a II-a, mergindu-se cu
vitezd redusd spre a nu solicita inutil motorul ia turctii
exagerate.
Desl este 0 mcnevrc care pare foarte grea. totusi porni-
rea in
tiile pontd
sint nu prezintd
efectuate dificultatearatata.
in succesiunea in executle deed opera-
Dupd 2-3 exercitil cursantul va prinde exact gradul de
scddere a tonului de cccelerotle prin ornbrelere, care poate
tine in echlllbru, in ponte, cutornobllul.
3. F r tn a d e m o to r
Prin frina de motor se lnteleqe octluneo de rnicsornre a

vitezei automobilului prin reducerea pcrticld sau complete
a cccelerctlel,
Cursantului i se va cere co, in mers, so reduce complet
occelerctio ~i in acest fel va sesiza efectele frinei de motor.
De asemenea, va sesiza faptul co frinarea cu ajutorul mo-
torului, reollzotd in felul deserts, este cu atit mol puternlco
cu cit treapta de vitezd este mai mica.
Exercltlul descris mai sus va fl efectuat pe un teren
orizontal, faro denlveldrl, Dupd ce cursantul a inteles rea-
lizarea ~i efectul frinei de motor, se va ataca 0 coborire
in pontd pronuntotd, Inainte ca automobilul so se anga-
jeze in coborire se va micsorc viteza so cu ajutorul frinei
de serviciu, apoi se va schimba intr-o treoptd lnferloord,
de exemplu: din treapta a IV-a sau a III-a in treapta a II-a
(cozul eel mai uzitat). Coborirea se va efectua deci in
treapta a II-a cu pedala de ambreiaj complet liberd ~i fora
cccelerotie,
Ca 0 dernonstrctie supllrnentord a efectului frinei de
motor, cursantul va fi invitat sa debreieze complet, urmarea
53

acestei cctluni fiind eliberarea automobilului din frina de

motor ~i mdrlreo treptntd a vitezei sale de deplasare 1 0
vale. Prin ambreiere, viteza so se va reduce din nou.
Manevra de frinare cu ajutorul motorului efectuotd
brusc solicltd intregul ansamblu 0 1 transmisiei automobilu-
lui (ambreiaj, cutie de viteze, cruel cardanice, grup conic,
axe planetare, pene sl mciouri, rotl motrice), ceea ce con-
duce 1 0 uzuri mdrlte, creoreo de jocuri nepermise etc. Re-
zulta co frinarea bruscc cu ajutorul motorului va fi pe
cit posibil evltotd,
Se va ordto cursantului cO sint ocazii in care utilizarea
frinei de motor este obligatorie ~i solutorc, ~i anume:
- La conducerea in teren plan, reducerea din vreme
a cccelerctiel constituie, dupacum am vazut, 0 usoord
frina de motor in treapta de viteza in care se afla auto-
mobilul ~i dlmlnueozc in acest fel uzura frinelor.
- La coborirea pantelor lungi ~i repezi se va schimba
intr-o treoptd lnferiocrd de Vliteza ~i se va cobori ionfrina
de motor, menajind astfel frinele (uzura sobotllor ~i pla-
chetilor) ~i evitind grave occldente ce or puteo surveni in
cazul defectdrii Intlmpldtooreo frinei hidraulice.
- In cazurile in care cderento 1 0 soseo este mlcsorctd

datorita poleiului, o zapezi,i botute ~i lustruite, pe mizga
etc.
Capifolul VIII
E x e c u ta r e a m a n e v r e lo r d e g a r a r e d in s tT n g a
,I d in d r e a p ta
1 . G ara re a d in p a r te a s tin g a
Tehnica acestei manevre de indeminare cere din par-

tea cursantului 0 perfecto stdplnire a rnersului ina poi 0 1
cutomobllole], ocordul dintre tonul usor ridicat 0 1 motoru-
lui lji ambreiajul tinutconstituind 0 deprindere necesorc,
54

formotd prin exercitllle precedente sl, in special, prin exe-

cutarea repetotd a lntocrcerh din trei mi~cailii.
Locul ales de Instructor pentru efectuarea manevrelor
de ga'l1are,in lilpsa unui teren special amenajat, va fi 0
strada destul de lata ~i povotd cu piatra cublcd sau asfal-
talta, pentru a usura pe oit posibil sorclnile cursantului in
ceea ce prlveste mersul constant ~i foorte incetcu spotele.
lnclnte de a trece la monevrele id e ga1roreeste foarte
lndicctd efectuarea a 2-3 intourcerl din trei mlscdri,
Aceste exercltli preliminare au rostul de a reinnoi deprin-
derea cunsontulul de a ccordo tonul usor ridicat al rnoto-
ruluiou ombrelo]ul tlnut,
Gomjul va fi materializat prin gardul'1i de lemn sou
rnebodloe,
cient de inalteiar in Iipso acestora
(minimum decsezote
1 m), 6 jaloane
ca vtizibile
in schema ~i sufi-
21,
aSIt,feco latimea garajului sa corespundo cu 0 data ~i
[urndtcte latimea outornobllulul (lo Dacia 1300, 0=2,46 m),
iar lungimea garajului I sa fie egala cu lungimea auto-
mobilului, plus 50-60 cm.
in pozitlc initiala A, de unde se incepe manevra de
gorore 1 0 stingo, outomobilul se va oflo la 0 dlstonto late-
' 1 ' 0 1 0 de bcrdum din dreapta de minimum 1 m (co in sche-
ma 21). Rostul postral'1iliccestel dlstcnte laterale de 1 m
A
M
• PU N C T U L P R IV IT
iN T1MPUL EXECUTIEI
l MAN EV REI '
I
l~ JALONUd
o k'-r---
~~~:r:;'a---:/-
o o
0-1-
Sc:hema 21

__ este ocela de a permlte

M iN A D R E A PTA
deplcscrec cctre drecptc a
C U P AL MA c A TR E
V O L A N -L A O R A 1 2
partii din fata a outomo-
bilului in timpul cit, mer-
gind cu spatele, se roteste
volanul 1 0 stinga in vede-
rea efectudril rnonevrel de
gara'l1e
. M IN A S TiN G A C U PA L M A
PR IV IN D iN S U S-L A O R A 8 - Geamul din stinga,
Schema 22 de 1 0 volan, YO fi complet
coborit, iar rotile perfect
drepte (volanul 1 0 "zero"). P o zltlc c u rso n tu lu l la volan
YO fi urmdtooreo:
- sezutul se va rnuto mel 10 dreapta, cit permite scou-

nul din dreptul volanului ~i in orlce coz cu cel putin
15-20 om;
- rnlno dreoptd se va sprlJlini sus pe mijlocul volonu-
lui ("ora 12"), lor mina stinga, cu palma in sus, va tine
usor volanul in dreptul "orelor 6-8" {schema 22);
- cotul sting nu se va rezema pe ramo geamului cobo-
rit, nu se va scoote in afara ci va fi tinut lipit de C0 I'1p. 1
Curscntul va seoate eapul pe geamul desehis ~i va

prlvl cu inslstentd, ,in tot timpul executdrll manevrei, un
punct imaginar M (schema 21) plcsot cit mai in spatele
mnslnd, pe plcnul lateral sting, ~i situat Fata de sol cam
10 cceeosl inaltime cu ochiul cursontulul. Nu este gre~it
deed instructorul moterlollzeozd punctul M cu 0 bucatica
de hirtie lipita provlzoriu pe coroserie in [ocul indicat, blne-
lnteles dupe ee a verifioat ea ~i cursonbul poate sa vada
ocecstd hirTtie.
lnceperea rnlscdrll cu spatele se va face cu rotlle drepte
(volanul 1 0 "zero"). In momentul in care roata din stinga
spate mai are aproximativ 0 [umdtote de lungime de me-
~ina pind in dreptul jalonului J (schema 23) se va incepe
rotirea volanului cdtre garaj. Rotirea volanului se va efec-
tua astfel:
- mina dreoptd va roti volanul 1 0 stinga de 1 0 "oro 12"
10
prinde 7", nou,
"ora din mlnototstinga va 6-8",
,1 0 "oro eliberain volanul
timp ee pe care
mina il va
dreopta
va apuca din nou volanul de 1 0 "oro 12" pentru 0 noud
rotire. In timpul giratiei spatelui mcslnll cdtre intrarea in
56

Schema 23
garaj, cursantul va privi tot timpul pe lingo punctul M ~i

anume va urrndrl cum raza so vlzuold se deploseozd tot
mai spre stinga (schema 23). Totodotd, va incerca sa pre-
vada viitorul traseu 0 1 curbei descrise de roata stinga spate
a automobilului.
In schema 23, M l indica deplasarea razei vizuale pe
fundalul din spatele garajului (gard, zid etc.). Docd din
tendlnto de giratie a spatelui mosinil se observe ca roata
stinga spate or putea descrie 0 curbd care s-arapropia
prea mult de jalonul J sau eventual l-or atinge, se va re-
duce imediat din unghiul rotilor prin rotirea usoord ~i par-
tiala a volanului in sens opus garajului (deci cdtre
dreapta).
In cazul in care s-a recurs 1 0 cceostd monevrd de co-
rectare a traiectoriei rotll stinga spate, imediat ce se va-
deste ca cceostd rootd se poate inscrie corect in garare,
se va roti din nou, de data aceasta destul de iute, vola-
nul total spre garaj (deci cdtre stinga). Schema 24 ne
crotd cum apare traiectoria rotll stinga spate in cazul
manevrei corectate.
57

10
/
/
,/
_..
I
L
o
K
o 1 /_ l: _ -
- -= ------ - --
LDISTANTA
flD E PERETE
(J _ K . L )
o o o
Schema 24
In orice caz, dlstonto 1 0 care roata stinga spate va

intra fa~a de jalonul J, va fi mentlnutc co dlstontc de
paralelism intre planul din stinga 0 1 automobilului ~i pe-
retele respectiv 0 1 garajului (jaloanele J K L din schema 24).
In cazul contrar celui descris mai sus, dace] se ob-
serva ca roata stinga spate descrie 0 curbo care va trece
departe de jalonul J, se va ornpllflco rotirea volanului catre
garaj (volan total stinga).
Deed totusl, in ccecstd sltuotle (cu volan total stinga)

se vede ca traiectoria roti,i stinga spate va trece departe de
jalonul J, se va opri rncslno ~i se va porni cu treapta I
cdtre punctul de plecare initial, deoarece din ocenstd pozi-
tie manevra nu mai poate fi corectctd.
Indreptarea rotilor se va incepe in momentul in care
outornobllul se apropie de paralelism cu jaloanele J K L
(schema 25). Se recomcndd co mcnevro volanului pentru
indreptarea rotllor sa fie efectuotd exclusiv cu mina drecptd,
fara nici 0 lnterventie a miinii stingi, chiar pentru rototil
complete de 360°. Sfirsltul lndreptdrll rotilor va fi evi-
dentiot de faptul co prolectln punotulul M rcrnlne fixa pe
58

L
o
1-------
M'
o o o
Schema 25
fundalul din spotele rnoslnll (nu se mai pllrnbc intr-un sens

sou altul), lo r pl'anu:l din stinga 01 outornobllukrl este per-
fect para:lel cu linia jaloanelor J K L (schema 26).
Cursantul va fi depr.ins so oprecieze exact locul barei
de pnotectle-spote sl, 10 ocecstd garare, so nu deposecscc
un eventual reper dot (in cowl de fata, rigod'a trotuarului).
In condltll de exornen se cere co automobilul so fie intro-
dus in galraj atirt incirt bora de protectle-foto so treccd de
linia jaloanelor J-P din schema 26 (so se pootc inchide
usile garajului).
lesl rea di n go raj se va face i,ntitiaI cu rotile perfect
drepte (volon zero), pina cind [olonul J a ajuns 10 juma-
toteo lungimiiautomobilului ~i abia i,n acel moment se
va incepe rotlreo vOlllClnUll'uiastinga sou dreapta, dupa
i,ntentia de rncnevrd a cursontulul,
Una din dificUiltati,le deosebirte ole mcnevre] de ga-
rare din partea stitnga este indreptarea rotilor automo-
bllulul pentru o reollzo 0 rnentlnere a pcrolelisrnulul intre
moslnd ~i peretele garajului concretizat pri,n garduri sou
[olonne, in oazul in care toate lncercdrlle curscntulul ln
ceea ce priveste cceostd ultima porte a manevrei au ra-
mas Infructuocse, se va precede astfel:
- Se incepe mcnevro de garare din partea srtinga esc
cum s-a aratart 10 inceputul copitolului. in momentul in
care se observe clcr co spateleautomobilului s-a angajat
corect in garaj, se brccheczc complet volanul 1 0 stingo.
59

o o o o o
o
p
Schema 26 Schema 27
- Cind
loonelor J Kautomobilul
l(schema 27), a ajuns perfectbrusc.
se opreste paralel cu Iiniacare
Volanul, [o-
era rotit cornplet ,1 0 stinga, se educe in pozitic "volan zero",
in timp ce automobilul sta pe loc. Se pomeste din nou
incet cu spatele, cu volanul "Ia zero", avind gliija so nu se
depcsecscc jalonul, ga~dul sau rigola care llrnlteozo in
spate pdtrundereo automobilului in lnteriorul ga~aju.J.ui.
ManeVirarea volonului cind cutornobllul sta pe loc este
bine so fie in gene~al evitctd, pentru ascuti mecanismul
directlei de eforturi inutile ~i uzurd premature; in cazul
descris insa, in masura in care frecvento acestei manevre
nu este excqerctd, eo pocte fi executato faro nici un risco
Pentru deprinderea corecta a manevrei de garare din
partea stinga, un oursont bine dotat trebuie sa execute
30-40 exercltii pina 1 0 reollzcreo unui timp de executie
de 30-40 secunde. Evident, aceste exercltll vor fi efec-
tuate in decursul mai multor sedinte de lnstructo].
2 . G a r a r e a d in p a r t e a d r e a p t i
l.ocul ales de instructor pentru efectuarea manevrei va

fi ccelcsl co la gararea din partea stinga, pestrindu-se
cceecsl dispozltie a jaloanelor ~i adaugindu-se jalonul P,
osezot 1 0 mijlocul peretului imaginar din fundul garajului.
Cumeleste
strode, fiinddeinstolat
presupus co clddire
lntr-o garajul sou
nu 0
face parte
curte, ne din
in-
chipuim 0 linie care, trecind prin jaloanele J ~i M, or re-
prezenta 0 bordure imcqlncrd (schema 28).
60

t ! B OR D U R A
~ r 'M A G I N A R A
J I
A J I
/ I
/ I 3 L U N G It-.1 1
8
I
/
I L M AS'N A ,
( I
c
\ f N_O P
o '-...
t.
-.-
.-.!
*---e-- L
J K
S~N S DE V EN IR E
I C ATRE M AN EV RA
D E G AR AR E
Schema 28
Rezultc deci ca un automobil care ar veni pentru efec-

tuarea manevrei de garare din partea drecptc, s-ar opri
la 0 dlstontc lctercld de 20-25 cm de ocecstd bordure
imaginara ~i cam la trei lungimi de ma~ina de garajul
materializat prin jaloane. Curba dlscontlnuc din schema 28
reprezintd traiectoria pe care trebuie sa 0 descrie un
punct situ at la mijlocul barei de protectle-spcte pentru
efectuarea corectd a acestei manevre.
Dupe cum se vede in schema 28 ccecstd traiectorie
poate fi divizctd in mai multe sectluni ~i anume:
Secfiunea A . Din punctul de pornire se roteste putln
volanul in sensul opus garajului (entre stinga). astfel ca
automobilul. pornind cu spctele, sa se depcrteze usor de
bordura imaginara fara a 0 atinge cu roata dreapta fa~a.
61

Pozitlo initiala a cursantului va fi cu mina stinga 1 0

"ora 12", cu mina drecpto 1 0 "ora 4-5", corpul fiind ra-
sucit 1 0 dreapta, iar privirea indreptotc prin geamul din
spate ~i cuprinzind totodoto partea din spate dreapta a
interiorului automobilului.
necesar efectuorll Unghiul
virarii cotre de rotire
mijlocul strozlla va
volanului
fi de
aproximativ un sfert de volan, cdlco 90°.
In momentul in core [olonul M dlspore din cimpul de
vizibilitate ofertt de geamul din spate, se redreseozd vola-
nul, oduclndu-l ,1 0 "zero".
Secfiunea B. Se continua mersul focrte incet inapoi cu
volan "zero", pi,na ce jalonul M se vede opcrind in margi-
nea posterioord a geamului lateral dreapta spate, cind se
incepe virajul catre gaJ'1aj1 0 drecpto),
Secfiunea C. Se con;f:.in,uaotirea volcnului catre garaj
(spre dreapta), privilrea fii,nd fixarta pe axa geamUillUidin
spate ~i cuprlnzlnd pcrteo dln xpote-dreopto a lnterioru-
lui cutomobilulul,
La Dacia 1300, drept control ca in ocecstd sectiune
mlsccrec se executa corect serveste f,aptull ca [clonul M
nu se mai vede, el aflindu-se undeva intre extremitatea
dreopto 'a geamului din spcte ~i extremitatea posterioord
a geamului lotero] din dreoptc-spcte.
Secfiunea D. Cind axa geamului din spote a ajuns in
cproplereo jalonUlI,u!i P, ,se redreseozd volanul numai cu
mina stinga, cstfel co sfj;r~itul manevrei sa colncldo cu
mersul incet ina poi catre punctul fix P.
Fara lndoicld, pentru cursont manevra este deosebit de
dlflcild, reperele indicate fiind greu de privit ~i vcrilnd
usor in report cu felul cursantului de o-sl tine copul, cu
corelotio intre viteza de deplasare a outomoblluiul ~i ro-
ti,rea volonutul, precum ~i de alte parHcularitati ccrccterls-
tice flecorul cursant. I n consecintd, rncnevro trebule repe-
tata ~i ajustata pina cind se executa cursiv, cu 0 vi·teza
constcnto ~i in dopllnc siguranta.
In cazul examenului de conducere pentru obtlnereo
permlsulul de categoria B, gararea din partea drecpto
faoindu-se in oforo la~imii strdzii, buolc nu mel este nece-
sara, lon rnlscoreo se 1 1 1 0 executa co in schema 29.
Din pozltlo A se porneste incet ina poi, privind jalonul M
prin geamul din spate. In pozltlo B, in care jalonul M
62

a dlspcrut din cimpul

geamului din spate, se
ia volan total catre ga-
raj (dreapta). Daca ja-
lonul M reapare in
cimpul geamului din R E PE R IN CE PU T
. V IR AJ D R E AP TA
spate, se ia usor volanul
in sens opus garajului
(catre stinga), pina in
momentul dispcrltiei
sale, cind se ia din nou
volan . total spre garaj p
(dreoptc). In momentul
in care outomobllul a
inceput so lintre in garaj,
cursantul i~i rasuce~te
corpul spre stinga, sco- (.------
tind capul pe geamul
din stinga, ~i continua Schema 29
manevra CO 1 0 gararea
din partea stinga ~i
anume: redresind volanul din mers cu mina dreoptd sou

oprind, cind pianul din stlnqo 0 1 automobilului este pore-
lei cu jaloanele J K L, aducind volanul 1 0 "zero" ~i contl-
nuind Intrcreo cu spatele in garaj.
Metoda ceo mai eleganta, mai indeminatica ~i care,
de f.apt, este metoda prcctlcli oblsnuite a conducerll pentru
efectuarea garar:ii din partea drecptd este urmdtooreu:
Conducdtorul, din locul sou, cunocste punctul si,tuat in
interlorul automobilului din care, coborind 0 per.pendicu-
lara, aceasta va cddeo excct in centrul rotll din dreapta-
spate (Z). EI mai stle, de asemenea, co plonu! in care
se roteste rooto din drecptc-spcte este porolel cu planu-
rille longitudinale ole outornobllulul.
In ocecstd sltuotle el va 'urmalni numai drumul descris
de recto dreapta-spate, 0 va face so intre in gal'1Qj,oco-
Hnd usor ~i , 1 0 mica disoonta jalonul M, urmind apoi un
drum paralel ~i aproape de jaloanele M N 0 (schema 30).
Aceasta metoda cornportd 0 perrnonentd ~i perfecto
apreciere a dlstcntelor dlntre ochlul conducdtorului ~i roata
din dreoptc-spote, precum ~i dintre ochlul conducdtorulul
63

~i jalonul M. co ~i 0 perrnonentd
cornpcrotle intre aceste doud
• _z dlstonte,
~ Durata de executle a me-
nevrel de garare din partea
I dreapta la un cursant bine pre-
I gatit nu trebuie sa depdsenscd
/ 30-40 secunde.
I Nurncrul de exercltll ce tre-
I buie efectuote penttu a se ojun-
\ ge la acest nivel de executle
\ atit la gararea din stinga. cit
'.. ~...M
0
-N
U-0--
0 op ~i la
fi cea djnSint
precizat. dreapta. nu poate
curscntl care.
o 0 0
lrnedlot dupa demonstrctlo -in-
-- K-L- l structorulul, executa ambele ga-
rari au 0 deosebltd lndemincre,
Schema 30 in timp ce oltll foe exercitil ex-
trern de numeroase pentru a
ajunge la acest nivel.
Dificultatea acestor rnonevre rezldd numai in nu-
mcrul exercitldor ce vor trebui efectuate.
Orice cursant care a deprins mersul foarte lncet, pre-
cum ~i efectele rniscdrll volanului csupro rnersulul inapoi va
putea efectua ambele manevre dintr-o SlingUtraincercore,
deed exercltllle care preced examinarea au fost suflclent
de numeroase ~i bine supravegheate.
Capitolul lX
Parcarea laterali
Probd obligatorie incadrul exornenulul pentru obtlne-

rea penmisului de conducere coteqorlc B. Iparcal~ealcterold
la bordure este in ccelosl timp 0 rncnevrdo cdrel cuneus-
64

tere de dltre totl outornobillstil reprezlntd 0 lmperlocsd

necesitate in condltllle trcficulul actual. lntr-cdevcr, locu-
rile in care un automobil poate fi paraat nu sint prea nu-
meroase, iar oind unul din ele parase~te parcajul,spa-
tiul
sa-,I ramas
oc.upe este limitat
trebuie oa dimensiuni,
so execute decicel ce urmeozo
0 manev,ra otentd ~i destul
de rapida pentru a nu stinjeni troflcul.
Pentru exeroitiile necesare deprinderii acestei rnonevre,
instructorul va alege 0 strcdo cu clrculotie cit mel redusc,
lo a corel bordure va lnstolo cele patru jaloane care inlo-
cuiesc gardurile de silrma saulemnutilizate ourent in co-
drul examenului.
in schema 31 se orotd amplasarea ~i dlstontele dintre
cele patru jaloane K, 1, 2 ~i 3, conespunzdtoore dimensiu-
nilorautomobilului Daoia 1300, adi1ca: lungimea porcdrll
=6,50 m ~i latimea =2,05 m.
Aceste dimensiuni au fost calculate astfel:
- lungimea egala cu 0 data si [urndtote lungimea au-
tomobilului;
- loti mea egala cu 0 data ~i un sf.ert loti mea automo-
bilului.
Pentru osezoreo in pozltio initiala automobilul va merge
inclnte, obsolut paralel cu bordura ~i se va opni in pozltic
A. In drum catl'e pozltlo A se va pastr.a 0 dis,tanta loterold
intre plcnul lonqltudtnol din dreopto al automobilului ~i
[olonu] K de 60-80 om, ca in sche-
ma 32.
Din pozltio A se porneste foarte .K
incet au spatele, faro a modifioa po-
Ti-
1
zitia volonulul (deci cu volon lo ..ze-
ro"). Pnivilreacursontului va cuprinde
Ii: I
geamul djn spate sl partea lnterlocrd -D- I
dreapba a outomobllul ui. " ,
In momentul in care jalonul K dis- - I
pore din cimpul geamului din spate,
co in schema 33, se roteste volonul
total ootre paroare (declcdtre dreap- 3 2
tal, iar corpul cursantului se rosuceste
la stlnqo, ou capul soos ope geamul
din dreapta volanului ~i ou privirea
ll-
Schema 31
65

cotre inapoi de-a lungul planului

lonqltudlnol djn stinga.
In momentul in care, exact de-a
lungul planului longitudinal din stin-
go, cursantul vede jalonul 2 (co in
schema 34), se va opri brusc automo-
bilul ~i se va redresa volanul (ded
1 de unde volanul ere total dreapta,
se \10 educe in pozltlo volon ..zero").
Se porneste din nou ina poi, foar:te
incet, privirea cursantului mutinclu-se
pe jalonul K. In mornentul in care ja-
lonul K este vazut in dreptul stilpu-

lui din dreapta 0 1 porbnzului (ca in
schema 35) se va roti volanul catre
2 stinga 0 [urndtcte de turd, deci cu
1800 (deunde spitele volanului erou
in jos, prin rotire la stinga vor njun-
ge sus). Mersul incet cu spatele se
continua i,nsa, cursnntul vascoate in
mers din nou ccpul pe geamul din
stinga. In momentul in care va ob-
serva ca roata stinga-spate este ga-
ta de a cclcc linia core uneste ja-
Schema 32 loanele K ~i 3 (~i care incadrul exa-
menului .este rnoterlclizotd i.n teren)
va vira total volanul la stinga (sche-
ma 36) ~i va opri automobilul cind planul din stinga al
ocestuic este perfect paralel cu linia K-3 (schema 37).
Mnnevro se considerd corect executcto deed automo-
bilul se afla in parcare parallel au bordura ~i i,n drecptc
liniei care uneste jaloanele exterioare K ~i 3.
Metoda expusd mai sus pentru executarea porcdrii late-
rale la bordure 0 consldercrn cea mai elernentord ~i mai
precise. La curscntll mai tlnerl ~i mai lndemlncticl, se va
incerca
nul fiindevitarea
bracat oprlnl pe se
dreapta, loc observe
in momentul
jalonulin 2care, vola-
in pia nul
longitudinal din stinga Oil automobilului (schema 34). Ma-
nevra poate fi corect executcto rnentlnlnd mensul ina poi
66

Schema 33 Schema 34
extrem de incet !?i aducind rapid volanul la "zero", astfel

ca jalonul 2 sa ramina in permonento (cit dureczo ccecstd
faza) in plonul longitudinal din stinga.
1 -1
-.~--
~
!
"
"-
,
~
:
I
I
ifd
J. --_
3
2
~1 1
~j- 2
Schema 35 Schema 36 Schema 37

ie ,ir e a d in p a r c a r e
Presupunind co din porcore trebuie so se poctd Iesi
oricind, consldercrn co odoto autovehiculul intrat cored
in brcco]respectiv.
de locul rotlle respectlv
total stinga. din fa~a trebuie lasate
pozltlo in coreins-a
pozltlo
ter-
minat manevra.
leslreo din parcare se va executa deci cu volanul rotit
total la stinga. maneta schlmbdtorulul in treapta I. mer-
gind foarte incet (cu ambreiajul tlnut, blneinteles), iar roti-
rea volanului spre dreopto so se incecpc numai in mo-
mentul in care jalonul K 0 ajuns la [umdtotec usll din
dreapta fa~a a outomobilului.
leslreo din porcore este 0 rnonevrd care trebuie tra-
toto cu oceecsl otentie ca ~i intrarea.
Atingereo jalonului K la leslreo din porcore otrage dupe
sine rata rea rnonevrel ~i necesitatea (deed timpul permite)
repetdrii sale. deci recomandarea de mai sus va fi res-
peototd cu tootd stricteteo.
C o r e c t a r e a i n i n t e r i o r u l l o c u lu i d e p a r c a r e
In cazul in care viteza de mers ina poi nu este perfect
corelctc cu mlscorlle volanului in momentele ordtote sau
reperele de ghidaj n-ou fost riguros observote, in efec-
tuarea manevrei pot surveni gre~eli care se traduc in final
printr-o pozrtle defectuocsd 0 cutornobllulul inlocul de
parcare.
Deed pozitlo finala aautomobilului este prea depdr-
tota: de bordure
joloanelor K ~i 3 (deci
sau rotlle
se afladinin stinga
stinga colcc pe llnll),
acestei llnio
corectarea pozltlel in interiorul locului de parcare este
rnult prea dificild, durata de executie extrem de lunga.
deci este obligatorie repetarea manevrei: se va lesl din
porcore orevenind in pozitlo A (schema 32) ~i se va relua
manevra cu mare otentie ~i in special faro graba.
Deed, dlrnpotrlvd, sfirsitul manevrei corespunde cu 0
pozltie a automobHului obllcc fa1a de bordure ~i cu roato
din dreapta spate sprijinita pe aceasta (schema 38). ma-
nevra poate fi corectotd dupe cum urrneozo:
a. pe loc, se roteste volanul dreapta pine la limita
(bracaj total dreapta);
68

K
- .K .$-
K
< ll:
3
... 2 ~
3
-- -
2
:~
~
3
.. - 2
Schema 38 Schema 39 Schema 40
b. se introduce in treapta I ~i se pornesta extrem de

incet inainte, pind cind automobilul o rrjuns perfect paralel
cu bordure, bora de protectle-fotd aflindu-se foarte aproape
de linia jaloanelor K - l (schema 39), dar faro s-o atinga;
c. se indreoptd volanul , 1 0 .. zero", oduoind de doud orl
spltelescle 'in jos prin 'rota1ilila stinga;
d. se introduce moneta schlmbdtorulul in rners inapoi
~i se porneste drept inapoi (cu volanul ..zero"), pina ce
bora de protectle-spote ajunge in apropierea liniei jaloa-
nelor 3-2, dar faro s-oatinga (schema 40). In cceostd
sltuntle manevra de parcare loterolc se consldero corect
executotd ~i terminctd.
P e n t r u i e , i r e a d i n p a r c a r e a l a t e r a la c o r e c t a t i
s e p r o c e d e a z i a s tfe l:
o. se brocheozo total volanul catre stinga stind pe loc;
b. se introduce moneta in treapta I ~i se iese din par-
care cu cceleosl preccutluni care au fost descrise mai sus.
E x e c u t a r e a curs iv a a m a n e v r e i d e p a r c a r e l a t e r a l a
Un cursant indeminatic ~i cu slrnt dezvoltat. 0 1 aprecierii
dlstontelor, dupe un nurnor oarecare de exercltll executate
dupa metoda elementoro aratatala inceputulcapitolului,
69

va slrnti intotdeauna relctllle metrice ce trebuie s o existe

intre pozitiile succesive ale automobilului ~i cele ale jolon-
nelor, astfel co manevra sa reusecscd perfect.
Dupd un nurndr oarecare de exeroltil executate cursiv,
nu se va mai line seama de reperele indicate 1 0 metoda
elernentord, rnonevro executindu-se ca in practica de toate
zilelea unui bun conducctor auto.
Nu recornondcm, nicl rndcor cu titlu de lncercore, exe-
cutarea in vitezd a ocestei manevre de indeminare.
Exlstd riscul de 0 deteriora atit slrntul dlstcntelor cit ~i
stilul de executie, calita1i pe care cursantul Ie doblndeste,
in general. destul de greu.
Capitolul X
A . E x e r c itii d e T n d e m T n a r e r e u n ite
B . E x a m e n u l p e n tr u o b tin e r e a p e r m is u lu i
d e c o n d u c e r e c a te g o r ia B
A . E x e r c i t i i d e i n d e m i n a r e r e u n it e
Este recomandabil ca. in vederea sustlnerll examenului
de conducere, un cursant sa pootd executa de citeva ori
exercltllle de indeminare reunite. Aceste exercltll se vor
efectua in conformitate cu schema 41 ~i in urrndtooreo
succesiune:
slalom (I);
garare din dreapta (II);
garare din stinga (III);
intoarcere din trei mi~cari (IV);
70

o
o
o
..,
I SLALOM
I I s ,J 1 I GARARE
t IV INTOARCERE
V PARCARE
VI MERS C lJ S PA TEL E
Schema 41

- parcare loterolc la bordurd (V);

- mers ina poi 30 m cu oprire lo punct fix (VI).
Timpulafectat miscdrilor de indemlnore reunite vo fi
de 6 minute.
Prin executie, cursantul va deprinde succesiunea lor ~i
se va convinge ca timpul afectat, de 6 minute, este absolut
suflclent unei executil llnistite, ca nu trebuie in nici un
moment sa se considere in crizd de timp.
In cadrul examenului pentru obtlnereo permisului de
conducere categoria B, poligonul in care se lnstcleozo
gardurile ~i jaloanele necesare efectudrll manevrelor de
indeminare se omploseczd Io intersectlo a doud strdzl (co
in schema 41) ~i clrculctlo se inch ide. Din acest motiv,
curscntil pot efeotua manevrele respective fara cslqurcrlle
necesare ~i faraa semncllzo.
In cadrul instructajului, cmplosoreo poligonului intr-o
lntersectle este imposlblld, deci instructorul va alege 0
strcdd foarte lata si lipsita de clrculotle Tntensd, in care

sa pootd improviza manevrele reunite. rnacela~i timp
trebuie sa se lia toate mdsurlle de precoutle impotriva
unei poslbllltctl de accident.
lata aceste mdsur}: instalarea jaloanelor lacel putin
50 m de cea mai cproplotd lntersectie, jaloanele vor fi
colorate olb-rosu, geamul automobilului in dreptul
cursontulul va fi coborit lor cursontul deprins sa oprecscc

prompt la cererea instructorului.
Blneinteles, aceste mdsurl se vor lua spre sfirsltul in-
structajului, cind curscntul va executa manevrele de inde-
minare reunite aflindu-sesingur in automobil, instructorul
fiind jos ~i supraveghind atit pe cursant in octiunile sale,
cit ~i conditllle de siguranta din strode.
Cursantul va fi sfatuit ca in timpul executiel sa se
ocupe stnict numai de manevra in curs, fara sa se gin-
deoscd la dificultdtlle uneia din manevrele viitoare. De
72

asemenea, va fi deprins ca inaintea fleccrel manevre sa

ocupe pozltio cea mai fovoroblld pentru inceperea ei.
Cronornetroreo timpului de executle de cdtre instruc-
tor se va incepe abia dupe ce s-a constotot ca respec-
tivul cursant executa tootd suite de manevre fara gre~eala
~i destul de cursiv, iar distcntele dintre diferitele manevre
sint parcurse repede, in siguran1a, cu oprlrl precise in po-
zitll optime pentru inceperea manevrei urrnctocre.
Cronometrarea inceputd inainte de acest stadiu, nu
face altceva decit sa descurajeze, sa-I faca pe cursant
sa-~i plordo increderea in sine.
Un timp de executle a tuturor manevrelorde indeml-
nare reunite lntre 4 minute ~i 4 min 30 s permite prezen-
tarea la examen cu sense bune de reusltfi, chiar deed in
cursul examenului timpul de executle creste cu ceo 1 mi-
nut dotorltd ernotiei lnerente,
B . E x a m e n u l p e n tr u o b t in e r e a p e r m i s u lu i
d e c o n d u c e r e c a t e g o r ia B
1 . P r e gitlr e a a u t o m o b ll u lu l p e n t r u e x a m e n
Cu doun-trel zile lnclnte de examen se va foce 0 mica

revizie tehnicd a automobilului, verifidndu-se:
- directlo, suspensia, frlnele, transmisia, luminile. sem-
nollzotocrele, ~tergatoarele de parbriz etc., cdlcd meca-
nismele in legatura dlrecto cu slqurcnto olrculctiei:
- aprinderea, alimentarea cu combustibil sl carbura-
tlo, penbru a cslquro un mers absolut regulat 01 moto-
rului !?i a indepcrtc orice poslbllltote de oprire a ooestuia
in cursul examenului din motive tehnice;
- posibilitatea deschiderii geamului din dreptul vo-
lanului (macaraua trebuie so functloneze corect, faro
surprize, unele din manevrele de indeminare lmpllcind
scoaterea copulul afara din vehicul);
73

presiunea in cauducuri ~i in roata de rezervc, scu-

lele pentru schimbarea rotii:
- starea estetlcd generala a outornobllulul.
Cu 0 zi inainte de exornen automobilul va fi spolct
exterior ~i ourctct in interior.
2 . P reg a tirea ca n d id a tu lu i p en tru ex am en
Candidatul trebuie sa vada in cornlsio de examinare

reprezentonti competent! ai socletdtil, care trebuie sa se
convlnqfi ca cel ce urmeozo sa primenscd permisul de

conducere este bine pregatit in aoest sens, ca poate
conduce un automobil In condttille traficului actual. in to-
tala siguranta a~it pentru cei din [urul sdu, cit ~i pentru
el lnsusl.
Seriozitatea cu aare comisia de examinare procedeczc
la ccecstd verificare a candidatului trebuie sa fie prlvltc
ca 0 dovcdd ca. odata permisul obtlnut, candidatul deve-
nit conducdtor auto poate avea suflcientc inoredere atit
in poslbllltdtlle sale de a rezolva sctlsfdcctor problemele
in ccecsto cclltote, cit ~i in felul cum va fi tratat de eel-
lalti pcrtlclpontl la troflc,
Fara a fi obligatorie. 0 vizita la locul unde se tin exa-
menele de conducere, cu citevo zile inaintea proqrcrndrll,
o conslderdrn folositoare ~i lnstructivd, in special la poll-
gonul in care se efectueozd manevrele de indeminare.
Aceasta vizita l-or familiariza pe candidat cu succe-
siunea probelor, l-or da diverse exemple de relctil intre
luteclo de efectuare a probelor ~i timpul totol reollzct, sl,
in special. candidatul ar trage concluzii extrern de folo-
sltoore din gre~elile comise deoltll.
Se recomandCi insa sa nu acorde nici 0 otentle comen-
tariilor osistentel, nellpsltd la examenele de conducere,
care JJ~tietot" otit despre probele de lndernlnore, cit sl
74

despre efectuarea traseului in circulotie, are "retete mira-

culoase" pentru tratarea diverselor etape ale excrnenulul
~i cunocste "absolut sigur" biografia flecdrul membru din
comisia de exomlnore,
Comentariile cslstentel nu trebule lucte in conside-
rore in nici un fel, ele nefadnd altceva decit sa deterio-
reze starea sufleteosco a ccndldctulul, sa-i rnlcsoreze in-
crederea in sine ~!i sa-i produce indoieli asupra modului
~i gradului sau de pregatire.
In ajunul examenului de conducere candidatul va
efectua citeva exercitil de verlfloore, fara a ,Ie prelungi
preo mult. Considerdrn ca dupd-ornlozo ce precede exa-
menul de conducere va fI folosita mai bine deed se va
proceda la 0 revizuire a cunostlntelor privind regulile de
circulotle.
Tn seara care precede excrnenul de conducere ~i in
dlmlnecto examenului nu se vor luo sub nic; un mofiv
medicamente hipnotice, oclmcnte, tronchlhzcnte, antialer-

gice. hlpotenslve, cntlspostice etc.• nu se va consuma al-
cool ~i nu se va face abuz de tutun.
Este de la sine lnteles ca prezentarea candidatului la
examen trebuie sa se faca in depline faoultati fizice ~i
pslhlcevodlhnlt, llnlstlt, cu buna dlspozltle proprie omului
ce se stle corect ~i indeajuns preqdtlt,
Etapele examenului pentru obtlnereo permisului de

conducere categoria B sint:
1. Proba de cunostinte de clrculctle la sala.
2. Proba de conducere cornpusd din:
c. Manevrele de indeminare.
b. Examinarea candidatului intrcseu.
in prlvlnto exornlndril in traseu recomcndcrn:
1. Tnainte de plecarea in curse motorul va fi bine in-
calzit. geamurile sterse Interior ~i exterior, scaunul potri-
vit conform talieicandidatului. in ocelcsl fel in care s-a
75

oflot in timpul instructcjulul, oglinda retrovizoore curoto

~i bine reqlotd, geamul de lingo volon coborit pentru a
se impiedicaaburirea.
2. Se va avea in vedere ca in cursul excrnlndrll in trc-
seu cormsro va observa comportarea generala a candida-
tului in timpu] conducerli, insistind asupra urmdtoorelor
elemente:
Q. Stdpinlrec de sine.
b. Slquronto pe volan in toote lrnprejurdrile.
c. Modul de executarea virajelor.
d. Efectuarea asigUirarilor. semnollzdrllor.
e. Acordoreo diferitelor prioritati.
f. Reperarea. interpretarea ~iexecutarea lndicctillor
date de indicatoarele de clrculotle sl de diferitele
marcaje rutiere.
Este evident ca aceste puncte constituind elementele
principale in obtinereo slqurontel in clrculctle, vor trebui
riguros respectcte, lcr conditio de lndepllnire a lor va fi un
factor hotdritor pentru acordarea permisului de conducere.
3. Nu existd candidat core in cursul exominorll in traseu
sa nu comltd mici gre~eli care. faro a periclita slqurcnto
circulotiei, rornln totuslqresell,
Cclltcteo esentiold pe core candidatul trebuie s-odove-
deosco pe linia stapinirii de sine este de o evita 00 0 mica
gre~eala observotd so devlnd prima veriga a unui lent
intreg de gre~eli. In masura posibilului gre~eala cornlso se
varemedia ~i se va continua mersul Hn,i~tit. sigur pe sine.
co ~i cum rilmlc nu s-or fi intimplat.
4. Viteza automobilului va fi aclaptato 10 conditiile ru-
tiere: storeo drumului. vlzlbllltote, locuri descblse sou aglo-
mercte, indicatoare de clrculotie etc. Prima relctie in pri-
vlnto vitezei ce se va adopta va fi data de viteza medie a
traficului ambiant.
5. In tematica examenului in traseu sint prevdzute co-
menzi ale cornlslel de examinare care contrcvln requlcrnen-
76

tului circulctiei sau lndlcotoorelor intilnite pe parcurs. Can-

didatul trebuie sa sesizeze aceste cazuri ~i sa motiveze
comisiei de ce nu poate executa oomanda respective.
6. Calitatile de conducdtor auto pe care oandidatul le-a
dobindit incursul lnstructcjului, insusireo tehnidi condu-
cerii pina 1'0semiautomatizarea miscdrilor necesare ii vor
usuro acestuia observarea ~i respectcreo in traseu a tuturor
regulilor de clrculotie. Candidatul trebuie sa fie perfect
convins ca membrii comisiei de examinare vor aprecia just
comportarea sa in calitate de conducdtor auto ~i ca decizia
comisiei va fi oblectlvc ~i cornpetentd.

T a b la d e m a te rii
Pag.
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I - Comenzi: Rolul ,i manevrarea lor. Per-
nirea de pe loc ,i oprirea automo-
b llulul • .• ••.• •• •• •• 9
CAPITOLUL II - Pornire ,i oprire in conditii de trafic.
Schimbarea treptelor de viteza. Frinare
lenta. Oprire la punct fix • . • . . 24
CAPITOLUL III _, Schimbarea treptelor de la mic la mare

,iinvers. Oprire la lnterseetle • 29
CAPITOLUL IV - Viraje. Mi,carea milnller pe volan. Asi-

gurari in viraje • • . • • • • . • 33
CAPITOLUL V - Circulatia in trafic intens. Mersul foarte
incet eu fata ,i spatele. Mersul sinuos
cu fala ,i spatele • • • • • • . . 38
CAPITOLUL VI ., Circulatia in trafic intens. Distante ce
se vor pastra in mers. Depa,irea. Teh-
nica intoarcerii in strada din trei mls-
cari .••••••.••••• 41
CAPITOLUL VII _. Manevre de indeminare slalom. Opri-
rea ,i pornirea din panta. Frina de
motor . • • • . • . • 48
CAPITOLUL VIII .. Executarea manevrelor de garare din

stinga ,i din dreapta . • 54
CAPITOLUL IX •. Parcarea laterala 64
CAPITOLUL X _. A. Exercitii de indeminare reunite.

B. Examenul pentru obtinerea permlsu-
lui de conducere categoria B. . . . 70

Redactor: GH. DEREVENCU

Tehnoredactar: I. PETRE
Bun de tipar: 24.02.1976

Tiral: 168 000+90 ex.
Coli de tipar: 5
Lucrare executoto sub camanda nr. 26

10 Intreprinderea poligrofica Sibiu
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

Lei 2,50

Gabriel Paparizu ABC-ul Conducerii Autoturismului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gabriel Paparizu ABC-ul Conducerii Autoturismului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

Conducerea automobilului, datorita necesitafii sale Irn-

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

- Prelungirea executdrf exercit;;lor corelate pma 10

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

care ~i-au adaptat comenzile automobilu/ui dupa nevoi.

instructorul va deveni un sprijin ~i un indrumator efectiv

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

formarea viitorului conducdtor auto ~i pentru a carui apli-

timpul instructajului se intilnesc la majoritatea dintre ei,

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

autorizat sint abso/ut necesare fi impuse de lege, atit par-

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

Automobilul, mijloc de locornotle modern, este prea bine

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

Motorul este ansamblul de piese

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

pune imediata lui oprire ~i luarea de mdsurl care insa nu

usor de cctionct cu piciorul drept al conducotorulul (res-

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

f i. AER FllTRU DE AER

-~d::-- ClAPETA DE $OC

AMESTEC AER + BENZINA CATRE MOTOR

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

Cind motorul functloneozc regulat, fara trepldotll, cu

La Dacia 1300, socul este plasat chlcr in stinga coloa-

Pe ccpdtul orborelul motor este montat un disc (1) a

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

lnsd acest disc poate

+PEOA:~ AMBR EIAJ

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

brelot), discurile atingindu-se. insa discul 2 fiind presat

tionala cu urrndtorll factori:

Daca motorul ar fi cuplat direct cu rotile motrlce, el

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

inegale, sa se obtlnc 0 substontlolc marire a fortei trans-

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

slmpllflcoril lnteleqeril, nu au fost pre-

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

instructor, cit !ii de cursant. Nu se va admite niciun fel de

- in treapta I: cuplarea pinioanelor 1 a cu 1 b (cele-

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

D. Frina de serviciu sou de picior (a doua pedala din

cccelerctie fiind antagoniste). insd iocul piciorului drept

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

Metoda folosltd de instructor pentru a transmite curson-

Ordinea operctlunilor care trebuie: efectuate pentru a

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

Chiar in sltuctlo traficului extrem deredus este nece-

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

;-i urmari sfaturile pe care instructorul i Ie do cu voce

pine 10 deprlnderec mi~cerii simultane 0 picioorelor, va simtl cum

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

3-4 ore de instructaj, insa lnstruotorul nu va pierde din IHIIdere ca,

Dupe parcurgerea a citorva sute de metri in treapta

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

Pornire ,i o p r ir e T n c o n d itii d e tr a fic .

5/12/2018 Ga br ie l Pa pa r iz u - ABC-Ul Conduc e r ii Autotur ismului - slide pdf.c om

urmanrea cu strlctete a schemei de schimbare a

Dupe operotiile enumerate mai sus, cursontulvo f( din

asupra diverselor obstacole pe care Ie vo intilni in cole.