Sunteți pe pagina 1din 262

Conf. dr. MIRCEA IFRIM, Prof. dr. doc. GHEORGHE NICULESCU, Prof. dr. N. BARELIUC, Dr. B. CERBULESCU

VOLUMUL II

Organele Interne

Coordonator: Conf. dr. MIRCEA IFRIM

04131

UGEta

IUTECA

r

PLOIE$TI

EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA Bucuresti, 1984

Revizia stiintifica: Prof. dr. doc. RAUL ROBACKI

PREFATA

Aparitia primului „Atlas de Anatomie UmanO" constituie un

moment de

anatomia din tara noastro si un eveniment editorial

remarcabil. Structurat in

referinto in

trei volume,

primul cuprinde extremitatea

cefalica, peretii

trunchiului, membrele superioare si cele inferi-

oare, cel de-al doilea

contine organele interne si sistemul endocrin,

medicale din

iar cel de-al treilea,

in conceptul de anatomic

sistemul nervos

functionala raspunde unei cerinte stringente,

a studentilor, de a avea un material documentar corespunzator, privind alcatuirea

central si organele de simt. Atlasul, realizat

a cadrelor

toate specialitatile

si

corpului

uman.

Editarea Atlasului

contribuie la traducerea

in

viata a politicii partidului

in

ocrotirii sonotatii si

a dezvoltarii

optime a fondului biologic demografic, asa dupes

domeniul

cum sub-

linia, in

Raportul la

Congresul al XII-lea

al

Partidului

Comunist Roman, tovarasul Nicolae

sanatatii poporu-

copi-

Ceausescu: „Partidul va urmori in

lui, stimularea natalitatii, asigurarea unui spot- demografic normal, ocrotirea

lului, intorirea familiei, cresterea viguroasa fizica si

tionind

zatie si progres.

continuare promovarea si

intarirea

mamei si

intelectuala

a, noilor generatii",

direc-

culmi de civili-

intreaga edificare in etapa urmotoare

a Romoniei

socialiste pe not

asemenea Atlas

se impunea

cu atit mai mult sei

cheltuia valuta cu importul din

exercitorii profesiei de medic.

stroinatate a unor atari

apara, cu cit,

pina

in prezent,

se

lucrari, absolut necesare insusirii si

Volumul II, care cuprinde organele interne este alcatuit intr-o maniero originals, ele fi-

ind prezentate topografic, asa cum le gasim in organism. Atit desenele, cit si Textul explicativ,

elementele anatomice cu aplicabilitate

realizate cu mare judiciozitate stiintifica, reliefeaza

practica, omitind deliberat notiunile

un

spatiu mai larg aspectelor prioritare anatomo-clinice, prezentindu-se sumar cele se-

Textul este cortcis, esen-

prin continutul

tializat,

de balast

anatomic descriptiv, nesemnificative pentru

abbrdata diferentiat,

Atlasul,

acordindu-se

practica

medicala. Problematica anatomises este

lipsite

cundare si neglijindu-se cele

constituind exact ceea

de interes pentru clinician.

ce trebuie sa cunoasca medicul.

sau, demonstreaza cu succes ca

anatomia

clasicai se impunea a fi

restructurato in

raport cu

cresterea

masivo

a

volumului informational, prin

selectarea

judicioasa a elementelor

ce

trebuie insusite de catre student si medic. Notiunile de anatomie pe viu, endoscopie, ana-

tomie radiologica si aplicatiile medico-chirurgicale sporesc considerabil

valoarea lucrarii,

imprimindu-i,

litate si certa competitivitate, in

alaturi de

continutul anatomic aplicativ-practic, un

raport cu oricare din Atlasele

net caracter de origina-

existence in in-

prestigioase

treaga

lume, dintre care

citam Soboda-Becher,

Sinelnicov, Toldt etc. Aceasta, cu atit mai

mult, cu cit Atlasul romanesc raspunde pe deplin cerintelor clinicienilor, care solicitor epu-

rarea fondului anatomic de amanunte nesemnificative si insusirea door a acelor notiuni pe

care practica medicaid' le impune. In acest context, volumul II al Atlasului este de un. real folos chirurgilor care abordeazo toracele, abdomenul si pelvisul, internistilor si altor

=M.

specialisti, medici sau biologi. Din aceste motive considerom ca volumul II al Atlasului

de Anatomie romanesc mar-

cheaza

un

moment esential in

evolutia

gindirii anatomice romanesti, de la profesorul

Fr. I.

Rainer pina in prezent, punind la indemina medicilor si studentilor un material asteptat

de foarte multa vreme. Remarcam realizarea

Emil Patrascuta,

de Prof.

efectuat

Rainer, sporeste valoarea lucrarii.

la cel mai inalt nivel artistic

a

si stiintific a imaginilor desenate de

stiintific

elev al profesorului Fr. I.

cit

si

respectarea stricter

R.

nomenclaturii internationale. Controlul

de prestigiu,

Dr. Doc.

Robacki, anatomist

Consider-6m

ca, prin acest volum

vul de autori format

din

Conf. Dr. M.

a/ doilea al Atlasului de Anatomie

Ifrim, Prof. Dr. Doc.

Umana, colecti-

Gh. Niculescu, Prof. Dr. N. Ba-

reliuc si Dr. B. Cerbulescu isi inscriu numele in analele

medicinii romanesti, aducind

o

contributie meritorie

si altor profesiuni la progresul medicinii si biologiei in patria noastra,

la dezvoltarea anatomiei,

stiinta indispensabilo

practicorii medicinii

la indeplinirea poli-

ticii demografice si sanitare a partidului,

in

centrul activitatii

caruia sta grija fates

de om.

Prof. Dr. Docent IOAN POP D. POPA

director al Clinicii de chirurgie cardiovascularo a Spitalului Fundeni.

5

PREFACE

The appearance of the first "Atlas of Human Anatomy" repre- sents a date of reference in the anatomy of our country and a re- markable editorial event. Conceived in three volumes — the first deal- ing with the cephalic extremity, the walls of the trunk and the upper and lower extremities, the second with the viscera and the endo- crine system and the third with the central nervous system — the Atlas, achieved according to the concept of functional anatomy, meets an urgent requirement of the medical staff of all specialities and of the students regarding an adequate documentary material on the structure of the human body.

The publication of the Atlas contributes to the implementation of the Party policy in the field of health protection and optimum development of the biological demographic fund, as comrade Nicolae Ceausescu emphasized in the Report at the Twelfth Congress of the Romanian Communist Party: "The Party will further pursue the promotion and strengthening of people's health, the stimulation of natality, the securing of a normal demographic growth, the pro- tection of mother and child, the consolidation of the family, the vi- gorous physical and intellectual development of the new generations", guiding the whole building up in the next stage of the Socialist Ro- mania towards new heights of civilization and progress. The need for such an Atlas was so great especially as works of this kind, absolutely necessary for the knowledge and practising of the medical profession, were up to now imported from abroad in foreign currency.

The second volume, dealing with the viscera, is drawn up in an original manner, the internal organs being presented topographically, as we find them in the organism. Both the drawings and the expla- natory text, achieved with a great scientific accuracy, point out the anatomical elements which have a practical applicability, whereas the notions of descriptive anatomic ballast, non significant for the medical practice, are deliberately omitted. The anatomic problems are approached in a (differentiated manner, i.e. a larger space is allotted to the anatomoclinical aspects of first importance, those of secondary significance are briefly presented and those devoid of interest for the clinician are neglected. The text is concise, essentialized, repre- senting exactly what the physician should know. Through its contents, the Atlas shows successfully that the classical anatomy needs to be modified in accordance with the great increase of the informational bulk, by a judicious selection of the elements that should be acquired by the student and the physician. The notions of anatomy in vivo, endoscopy, radiological anatomy and the medicosurgical applications increase to a considerable extent the value of the work, conferring to it, besides the practical anatomic content, an obvious originality and a clear-cut competitive character in comparison with anyone of the remarkable Atlases existent in the whole world, among which we mention those of Soboda-Becher, Sinelnicov, Toldt etc. This so more as the Romanian Atlas meets integrally the needs of the clinicians, who require the removal of non significant details from the anatomi- cal fund and the retention only of the notions necessary to the me- dical practice. In this context, the second volume of the Atlas is of a real utility to the surgeons who operate on the thorax, the abdomen and the pelvis, to the internists and to other specialists physicians or biologists.

For these reasons we consider that the second volume of the Romanian Atlas of Anatomy marks an essential moment in the evo- lution of the Romanian anatomical thought from Professor Fr. I. Rai- ner up to the present, offering to the physicians and the students a material for which they have waited for a very long time. We mention the drawings performed by Emil Potrascuto at the highest artistic and scientific level, as well as the strict observance of the international nomenclature. The scientific control made by Professor R. Robacki, a remarkable anatomist, disciple of Professor Fr. I. Rainer, increases the value of the work. We consider that, owing to the second volume of the Atlas of Human Anatomy, the collective of authors, formed of Reader M. lfrim,
M.

bulescu,

dicine through their meritorious contribution to the development of anatomy, science indispensable to the practice of medicine and other professions, to the progress of medicine and biology in our country,

to the implementation of the demographic and health policy of the Party, in the centre of which is the care of man.

D., Prof. Gh. Niculescu, M. D., Prof. Bareliuc, M. D. and B. Cerl

M. D.,

insribe their name in the annals of the Romanian me-

Prof. IOAN POP D. POPA

Head of the Clinic of cardiovascular surgery, Fundeni Hospital

6

IIPE)IMCJI0BHE

Ony6aHaosaHne nepBoro „AToaca

AHaTOMH11

Lleaosexa"

COCTaBJIHeT

OTHPaBH01i MOMeHT B

italoweecH H3,aaTeabcxoe

aHaTomnit Hau CTPaHbI H

CO6bITHe.

He meHee

TOMa, B

TOJIOBa, CTCHKH TYJI0BHIlla, Bepxmie H HH3KHute KOHetl-

Pa6oTa /Ie./arest Ha Tpn

nepaom onHcaHm

HOCTII, BO BTOpOM —

apema

BHyTpeHHIIe opraHbt, clicTeMa ›Ke.rie3 13HyTpeHHeil

KaK

TpeTnii nocamett

II,eHTpaJlbHOri

HepaHoil

KOHLteFIT (PyHK11,110HaJlb-

cexpennFt, B TO

cncTeMe. ATJIaC, B OCHOBy aoToporo 3a.no3KeH

HOli aHaTomnn, oTaegaeT ocTpoft Hy)czte, outtyulaemon' apaHamti acex

Cf1e1.04aJlbHOCTeI3 H

gezoseHecaoro TeJIa.

I/13,aaaaembill

B 06./IaCTUI

cTyikeHTamH

ATJIaC

B ,n,oaymeHTautin, aacatotneficH cTpeeHHH

B )KH3Hb fOJIIITHKH

6Hoao-

cnoco6cTayeT npeTaopeHnto

napTHH

n4ecxoro Aemorpa4H4ecaoro cpoHaa, KaK no,rittepioiya TosapFan

HHKonae i-layfflecay

KommymicTntiecxoft FIapTint: „IlapTHH 6yiteT

yayinneHttem H yxpen.neHnem

itaemocTit, o6ecnegeHnem HopmaabHoro Aemorpalimilecxoro npIIpocTa,

oxpaHoft maTernuicTaa Hecanm

unaJnicTwiectcyto

Ham

caoem Aox.maLte Ha XII Cbe3ae Pymbnicaoft

oxpaHm

B

3,a0POBbH H OHTIIMaJIbHOF0 pa3BHTHH

3,ZIOPOBbH

H AaJ1ee

coe,anTb 3a

Hapoita, noompeHHem po>k-

H iteTcTaa, yapenaeHnem cewbn, xpenxnm clm3H-

pa3BHTHeM

HOBbIX TIOKOJIeHlicI"

aanpaamist Co-

aa

HOBOM

aTane ee

Pa3BHTIIH, K

Bepunt-

H yMCTBeHHbIM

PyMbIHHIO,

11,11B14.11113aH,H14 H

nporpecca.

Ony6,TnixoaaHne TaKoro ATaaca 6bmo Heo6xoAttmo

TOM, TIOCHHLIWHHbIri

opraHH3me.

tame, 4TO

npito6peTeHHe

H

no

T011

npit-

°pH-

, Ao HacToaulero BpeMeHH, pacxoayeTcH mHoro

H3

nmnopTa noao6Hbtx pa6oTa,

meimumicanx

3HaHHI71 H

BaJHOTbI Ha

CTOJIb fle06X0AHMIAX B

pa6oTe n0 OCBOeHIHO

BTopoil

TO

apa4e6Hoft npaxTrce.

COCTaBJIeH

BHYTpeHHHM opraHam,

r1tHaJlbH0, nOCKOJIbKy OHH

KaK HaXOAHTCH B

npeAcTaa.neHbi Tonorpa4nl4ecKll,

PHCVHKH,

paaHo

KaK II

IlMeHHO TaK

061 , HCHLITejIbHbIe

TeKeTbI oTpa›KatoT roy6oxylo flayinmo npoaymaHHocrb.

IlepBbICI nJIaH aHaTomtivecithe 3JIeMeHTbI npaaTHHecxoro npumeHeHHH, B

Ha

BbICTylialOT

Ace apema npeaHamepeHHo onymeHm onticaTeabHue, He

AJIH McJtIIuHHCKOii npaKTHKH 110H5iTIIH.

K

KpaTKo

H

B 3T011 C1351311

aHaTOMO - KJIHHHHeCKHM

acneaTam,

onyineHHo ace

TO, 'ITO

KJIHHHUIICTa.

3HaTb

Hue

maTince no,axo,Et AucinpepeHHHaabHuff,

BHHMaHHH nepsocTeneHHum

CYLLLeCTBell-

BTOpOCTe-

aHaTomitHecxoll npo6.3e-

y,rte.mHeTcH 60nbine

neHHble OMICaHb1

He npeacTaamieT

H3J10)KeHO

cyntecTseHHoro HHTepeca JtJIH

MUM. TO, T-ITO

TeKCT oKaTbni,

Bpa4y. CoikeptcaHne aT.Ttaca

pocTom o6 -bema rificpop-

maunfi, Heo6xoxima nepecTpofixa Kaacamection' aHaTomPut nyTeM 1 e.ne-

xoTopbre Heo6xo4tHmo yCBOHTb cTy-

AeHTamn H apaHamn. IlpHAut3HeHHb1e aHaTomntlecKne

misi, peaTreHoaorni-tecKan aHaTomns Ii apage6Ho-xnpyprn4ectute npume- HeHHH 3Ha4HTeJIbH0 yae.inv-HrEtatoT LIRHHOCTb pa6oTbi H, HapH,Lty C

TommecKnm npaxTnitecxo-npitkaaimbim coitep>KaHttem, npH,ntatoT eft He-

ocnopmmyto

coo6pa3Horo oT6epa Tex

cTporo Heo6xoximo

ycneunio Aoxa3a.rto, 4TO , B CBH3H C MaCCHBHbIM

111HX,

3JIeMeHTOB,

OpIrrHHaJIbHOCTb II

cyntecTaytrow,Hx

B

1-10HHTHH, 3HAOCKO-

.T1y4-

abutanraloT maTepHaa Ha ypOBeHb

nacos,

TaKFIX KaK

Co6oTa-Bexep,

wipe al

HOCTb10

TOJIAT H

np.

310

oTaettaeT 3anpocam

TM 6o.nee, 4TO pymbnicKnft

KJIHHHLI,HCTOB,

AT.T1aC FIOJI-

113

Tpe6ytow,nx yAa.neHne

aHaTomHilecxoro tipottaa HecyntecTseHHux noitpo6HocTell

H

ocaoenite

THUM

KOH" npaKTHKH.

Tex noHaTitii,

B

KOTOPbIe 6e3YCJI0BHO He06X0,1111M11 „11,J151 McAltljtlHC

3T011 CBH3H

ATriacallPeJCTHBAHeTCH

xnpypram npn amentaTenbcTaax Ha rpyintoft

aTopa

TOM

cymecTaeHHo

noJIe3HbiM

KJIeTKe, 110.HOCTIT )KHBOTa, Ta3e, Tak.ace apamam n0 BHyTpeHHIIM 60-

JIe3HHM H IIHbIM ClIeUlIaJIbHOCTHM HAM 6no.noram.

TOM PyMb1HCK0F0

Ho

H3J10}KeHHbIM TIPHHHHaM CHHTaeM, LITO

aTopoft

ATaaca n0 aHaTOMHH 4e.noseKa cocTaBJIHeT cyulecnteHabni MOMeHT B Pa3BHTIIII pymbnicKoro aHaTomngecxoro MbH.H.TheHHH, OT npocpeccopa

Op. H. PafiHepa 110 HacToHutero apemeHn, npeaocTaansist apagam

II

CTYJeHTaM

y)t( AaaHo o)Kitaembul

HMH maTepHaa.

OTmeHaem xy,awmecTaeHHyto IF Hay4Hyio abicoxoaanecTaeHocTb pH-

cyrucoa,

HHe mehutyHapQaHoft HomeHx.rtaTypm.

B CBH3H C ee Haytmoii nposepxort npo(I). a-pom tou. P. Po6axit abt-

ilatoummca aHaTomucTont, yi-teHHKom npocp. Op. H. Pain-tepa.

BbITIOJIHeHHbIX

Dmimem 113Tp31uKyu,3.

TaK>Ke

oTporoe co6.fiame-

H

lleHHOCTb

pa60Tbi noabnuaeTca

0411TaeM, HTO BTOpO1 TOM

Aou•

F.

aHHaJIbI

KOJIJIeKTIiBa

Amaca n0 aHaTomnu me.goaeaa onpaaabi-

aBTOPOB: K04. ,a-p M. Mcppnm, npo(1).

H.

Bape.ruoK

H

B.

FlOCKOJIbKy OH COCTaBJIHeT

Hayma, Heo6xo,rwmast

AAA

aaeT atunotteHHe

1-lep6yaecKy

HeHHbn(

me,p0t-

nporpecca mextuttabt 11 6noaortn1 B Hanteil cTpaHe H OCylUeCTBJIeHIIK) CaLUITapHO-

HHHCK011 npaKTHKH H Apyrnx npocpeccrift, paBHO KaK H AJIH

BKJIaA B Ae.no pa3aHTHH aHaTOMHH

FIHxyaecKy, npoci). ,a-p

pymbnicKoft me,atinnHbt,

B

AeMOrp4144eCK011

6oTa O ite.goaeae.

TIOJIHTFIKH napTHH, B HeHTpe aoTopoft HaXOI1IITCH 3a-

ripocp. 11-p ,rtou.

NOAH

non A.

3ase,LtylontHil

KJIHHHK011 TIO

FIONA

xnpyprim BOJIbHHIjbI „Oyft,flettn"

EXTREMITATEA CEFALICA

Extremitatea cefalica este tomato din dou6 com(po- nente: cap (cephalaeum) git (cervix), limita dintre ele

fiind constituita de o linie, care pleaca de la protuberant°

occipitala extorna

(inion), inspre lateral, de o parte si alto .

Astfel, Ia nivelul capului, in mijlocul fetei, se gaseste

formats de nasul extern $i gropile sau

fosele nazale; sub ea se afla regiunea bucala sau orals cu buza superioara buza inferioara regiunea mento-

regiunea

nazala,

die-alungullimiiloroccipitalesuperi.oare,pinslaproce- niera (barbia) (fig. 1). In regiunea anterioara a gitului se gasesc, in conti- nuare: regiunea submental6, regiunea hioidiana, regiunea tiroidiana §i cricoidiana (care impreuna formeaza regiunea laringiana) regiunea traheala pins Ia furca sternala

(incizura jugulars), in adincimea fosei jugulare (vezi vol. I). Limitele laterale ale organelor tractului digestiv-respi- rator, adapostite in regiunea anterioara a gitului sint con- stituite de cele doua Iinii conventionale, verticale, ridicote din articulatiile sterno-claviculare pins la marginea infe- rioara a mandibulei. .Segmentul cefalic al aparatului digestiv este insa alca- tuit si din organe ipereche, care sint deci dispuse de o

sint cele dou6 pe-

sele mastoidiene, le inconjoora, ajunge sub meatul au-

ditiv extern si de aici Ia muchia posterioara a ramurii mandibulei, de-a lungul careia coboara pins lc unghiul

mergind apoi inspre inainte pe marginea

inferioara a ei, ajunge la protuberanta mentoniera (gna- tion). Limita inferioara a .gitului, care-I desparte de trunchi, este formats de linia care porneste de Ia procesul spinos vertebrei a cervicala (proeminenta) spre lateral, ajunge de o parte si alto Ia acromionul respectiv, de unde se indireopta de-a lungul marginei anterioare a cla- vitulelor, spre anterior si medial, (pins is muchia su- perioara a manubriullui sternal (furca sternala), unde al- catuieste limit° inferioara a fosei jugulare. Organele care formeaza iportiunea cefalica a alboratu- lui de import a materiei (Rainer), adica a aparatelor di-

ei

(gonion) §i,

parte si alta a liniei

rechi de glande salivare marl: glandele submandibulore glandele parotide, care dau nurnele lor regiunii respec- tive. Glandele submandibulare se gasesc sub mandibula, de o parte si alta a regiunii submentole, iar glandele pa- rotide, sub conductele auditive extern e, intre musc hiul sterno-cleido: mastoidian morginea posterioara a ramurii

mandibulei. Intre regiunea parotidiana regiunea bucala se afla regiunea maseterin6, deasupra careia parotida tri- canalul lui

, mediane. Acestea

gestiv si respirator, au fost numite impropriu „viscere"; datorita fatptului Ca sint organe constitutive ale acestora. Componentele oparatului gastropulmonar au fost denu- mite de vechii anatomisti „viscere", Ipentru ca sint flucioase (viscoase), umede, situate in cavitati seroase (pleura, pe- Hoard, (peritoneu), din care (pot fi scoase destul de usor (eviscerate), ‘)rin deschiderea acestora printr-o simpla in- cizie, ce trebuie so fie insa destul de adinco, penetrants,

- intreaga grosime a peretilor care ii aco-

ca pera. Denumfrea de „viscere" data organelor cefalice ale aparatului gastropulmonar este improprie pentru ca nu sint situate intr-o cavitate iseroasa, deci nu sint invelite intr-o membrana lucioasa, umeda, seroosa, ci sint astfel dispuse, incit, pentru a fi abordate, trebuie sa fie disecate, sculptate din cadrul regiunilor care le adapostesc. Aceste regiuni se afla median atit extremitatea cefa- lica ‘propriu-zisa, adica in cap, cit si in regiunea anteri- oara a gituIui, dind numele lor zonelor respective.

mite prelungirea sa anterioara impreuna Stenon.

cu

sa strabata

concha nasalis media

concha nasalis inferior

palatum durum

velum palatinum

vestibulum orls

arcus palatogloss US tonsilla palatina arcus palatopharyngeus

vestibulum oris

m.

genioglossus

m.

geniohyoideus

Fig. 1. Extremitatea cefalica

(sectiune sagital6).

concha nasal's suprema

concha nasal's superior sinus sphenoidafis sulcus nasalis posterior plica salpingopalatina ostium pharyngeum tubae

tonsil/a pharyngea recessus pharyngeus torus tubarius arcus atlaritis pars nasalls pharyngis

uvula (palatina) lica salpingopharyngea pars drab's pharyngis pharynx, paries posterior epiglottis

cavum laryngis

recessus supratonsillaris esophagus

REGIUNEA NAZALA

(Regio nasalis)

Regiunea nazala are urmatoorele limite: superior, o

(punctu ' I situat la lo-

cul de intilnire a suturii nazo-frontale cu planul media-

sagital); inferior, o orizontala ce trece prin punctul subnazal (punct situ& in unghiul dintre morginea inferi-

oara a septudui nazal $i buza superioara); lateral, sontu- rile nazo-geniene si nazo-palpebrale, de ambele parti. Are forma unei p iram e triungh i dla re, cu o muchie anterioara — dosul nasului —, care se intinde de Ia rada-

pins la vir-

cina nasului, situate!' Ia

nosului care desparte cele doua fete antero-laterale ale piramidei nazale, nintinse santurile nazo-geni- ene si nazo-palpebrale, ce constituie celelnalte ndoua mar-

gini ale piramidei. Latura a treia a ipiramidei nazale este profunda si se continua cu fosele nazale. Baza piramidei

este strabatuta de cele doua nari

I se descriu o suprafata externs, cutanota o supra- fata interne!, cutaneo-mucoasa, in continuarea mucoasei

respiratorii a foselor (nazale. Intre aceste supirafete se ga- sesc dispuse celelalte planuri ale regiunii:

linie orizontala ce trece fprin

nasion

,punctul

,numit nasion,

(nares).

— tesut conjunctivo-grasos subcutanat;

— planul muscular;

— scheletul osteo-cartilaginas. Regiunea nazala este proeminenta $i

mare

voriabillitate ca forma si dimensiuni. Partea inferioara a fetelor antero-loterale este , mobile formind nasu- lui. De Ia virful nasului merge posterior un pliu cutonat.

Septul nazal impreuna cu morgininle libere ale aripilor na-

par-

tile cele fmai laterale ale narilor formeaza punctele Glare.

sului delimiteaza cele doua orificii, narinele

,prezinta

o

(nares);

Inaltimea nasului se masoara Intre

nasion §i punctum iar latimea, intre cele doua puncte Glare.

sub-nasale,

Raportul dintre lungimea si latimea nasului da indicele nazal, a carui distributie !pe glob are caracter adaptativ Si, conform legii 'Jul Thomson-Buxton, create dinspre zonele red spre cede cal de (fig. 1-6).

Pielea, subtire si imobila in partea superioara, devine grousa aderenta in partea inferioara a regiunii. Este bine vascularizata prezinta numeroase glande se- bacee. In portifuneo superioara se desprinde cu usurinta; in jumatatea inferioara adera strins de planul fibro-cartila- ginos subjacent.

Tesutul conjunctivo-grasos subcutanat este slab repre- zentat, gasindu-se mai ales spre partea superioara a re- giunii si dipsind n ivel Lid aripilor si virfului nasului. Planul muscular

Structure.

este format din 4 muschi

musch u I procerus (sau p i ram ida I oil nasului) se in-

sera pe cartilajele laterale ale arinpii nasului

nozale si se termini]. noose;

pe oasele

.pe tegumentul regiunifi intersprInce-

fmuschiul nazal

(m. nasalis)

este format din doua

sau muschiul transvers al nasului

Pars trans-

portifuni:

si

pars transversa

pars alaris

sau muschiul dilatator al narilor.

8

versa se insera pe aponevroza &male! ' a nasului si use ter-

mina pe fata profunda a sontului nazo-genian.

are originea pe fats profunda a santului naza-genion $i

se termina in tegumenteile marginii inferioare a narinelor;

Pars alaris

— , muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii no-

se insera

pe fats laterala a procesului frontal al maxilaruflui pe procesul nazal ail frontalului (apofiza orbitara interne!) si se distribuie tegurnentudiui aripii nasului si al buzei su- perioare;

se

sudui (m. levator

labii superioris alaeque nasi)

— imusch u I dep res or al septului (m.

m irtiform is)

desprinde din fosa mirtiforma a fmaxilaruflui $i de pe fosa

canina $i se insera in tegumentul partii mobile a septului nazal (fig. 5).

Regiunea nazala este sus-

tinuta de un schelet osteo-cartilaginos.

osoasa a acestuia este formats de pro- cesele frontale ale oaselor )maxilare, de oasele 'nazale proprii, spina nazala anterioara si procesele palatine ale maxilfarelor care circumscriu apertura ,piriforma. De-a lungul ,proceselor frontale ale maxilarelor se ras-

pindeste, spre calota craniului

masticatie a , dintilor onteriori, formindu-se o zone

presiunea de

Scheletul

osteo-cartilaginos.

Portiunea

(calvaria),

de can-

densare osoasa, stilpii de rezistenta nazo-frontali. Spre acesti converg i liniile infraorbitare ale stilpilor zigo-

matici, in lungud corona se trainsmite presiunea de la pri-

mii imolari. Suma acestor presiuni se transmite, fprin stilpii

nazo-frontoli, osului frontal $i oaselor nazale, determinInd pe craniu stilpul de rezistenta anterior, frontoetmoidad, for-

mat din etm'oid $i sutura metopica (interfrantala). Astfel, partea anterioara a foselor nazale este incadrata de doi stilpi de rezistenta, care o apara servesc totodata ca sprijin regiunii nazale. Oasele nazale, doua lame de tesut osos compact, pa- trulatere, se unesc pe mediana, formind o bolta

care se , sprijina ipe marginea anterioara a proceselor fron-

tale ale oaselor maxilare, jar superior, pe spina nazala a

osului frontal. Median $i posterior aceasta bolta se arti- culeaza cu lama fperpendiculara a etmoidului, intarind sis- temuil median de sustinere a foselor nazale (llama perpen-

diculara Si vomerul), destul de fragifl. Marginea anterioara

a fproceselor palatine sustine marginea

ciilor narinelor, iar pe spina nazala se prinde septul no- zol.

carti-

laginos,

nasi lateralis),

(cartilago

,posterioara a orifi-

— Scheletul jumatiltii inferioare a nasului este

format de cartilajele nazale laterale

doua lame triunghiulore situate de o parte

Si de ;alto a liniei ,medione pe fetele laterale ale nasului,

(aloe nasi) (fig. 2).

Cartilajele dare (cartilago alaris major), in numar de doua, situate inferior de cartilajele laterale, incaidireozo ca o potcoava orificiile narilor, ramura mediala luind parte la formarea septului mobil , iar ramura laterala Ia alcatui- rea scheletuflui aripii nasului (fig. 3, 4).

intre oasele proprii aripile nasului

Spatial Tomas intre aceste cartilaje este intregit de o membrane] fibroma, in grosimea careia se poate gasi un numar variabil de noduli cortiloginosi: cartilajele nazale accesorii, cartilajele alare mici, sesamoide cartilajele vomeriene. Aceasta membrane] continua periostul si peri- condrul regional. La forma nasului contribuie Si unghiul de contact din- tre portiunea osoasa cea fibro-cartilaginoasa. Stratul cutaneomucos. La nivelul orificilior norinelor, pie- lea se rasfringe inauntru, inspre fosele nazale, iar Ia nive- lul morginii inferioare a cartilajelor laterale ea se continua cu mucoasa respiratorie; aici pielea adera strins de peri- condru, fapt ce explica durerile intense date de furunculele din aceasta regiune.

Cavitatea nazala. Posterior, regiu:nea nazala externs, de o parte si de alta a septului nazal, se prelungeste cu portea cea 'mai anteriaara a foselor nazale. Segmentul in- ferior, captusit de piele, are forma unui canal lung de 15 mrn (vestibutul nazal). Peretele sou lateral raspunde aripii nasului, iar peretele medial, septului nazal. Deschi-

derea inferioara constituie orificiile narilor. Orificiul supe-

rior este situat Ia Inivellul pragullui nazal

la trecerea dintre portiunea cuta nata a vestibulului si mu-

, unei despicaturi triunghiulore. In

caaso .nazala; are forma

portea anterioaro, , marginea inferioara a aripii nosului este

nasi), deci

(limen

recurbata posterior, delimitind o cavitate mica numito re- cesul virfului. In portea inferioara a vestibulului nazal, te-

gumentul prezinta numeroase glande sebacee peri

brisse), mai fungi si ospri Ia virstnici (vezi vol. I, pg. 24).

Arioile nosului indreapta aerul spre mucoasa olfac- tiva, Ii,psa tor determine] diminuarea simtului olfactiv. Pentru a expiora partea anterioara a faselor nazale narinoscopia rinoscopia anterioora.

(vi-

Vascularizatie

inervatie

A rter el e regiunii nazale sint:

artero dorsals a nasului, ramura terminate] a arterei

oftalmice, core este ran-lure] terminate! a arterei carotide

interne; se distribuie radacinii camel dosului nasului si se anostamozeoza cu artera angulara, ramura termi- nalo a arterei kiddie, din core se ipaate despninde uneori artery donate, a nosului, a aripii nosului si artery do- mului lacrimal;

artera aripii nasu'lui, ramura colaterala a arterei faciale.

V e n el e dreneaza singele spre vena facials prin vena

aripii nosului i vena angulara. Sistemul venos facial se anostomozeaza la nivelul unghiului intern al ochiului cu veno oftalmicel superioara, vena aferenta sinusului cover- nas, explicind pericoltil tromboflebitei acestui sinus prin stoarcerea unui furuncul din regiunea nazala. Limfaticele regiunii nazale stint grupate in:

grupul Isu,perior, aferent lirnfonodulilor parotidieni

superiori preauriculari;

gruoul mijlociu, aferent limfonodulitor parotidieni

inferiori;

grupul inferior, aferent limfonodulitor submandi-

bulari. Inervatia Im o t o r i e este asigurata de nervul facial. Iner vo t i a senzitiva este data de nervul trige- men prin:

nervul infrotrochlear (nervul nazal extern), ramura

terminate] a nervului nazo-cilior, core este ramura termi- nate] a nervului oftalmic; inerveoza radacina nosului; , nervul infraorbitar (nervul suborbitar), ramura termi- nate] a nervului moxilar, inerveaza partite laterale ale na-

sului;

ramura nazala externs (nervul nazo-lobar), ramura

din nervul etmoidall anterior (nervul mad! intern), care este ramura terminate! a inervului nazo-ciliar, iar oc,esta, ramura terminate a nervului oftalmic. Dupe] desprinderea ei, ramura nazala externs trece pe fats dorsals a oase- lor proprii ale nasului pins la articularea poriunii osoaise

cu cea cartilaginoasei a nasului, pe care o depaseste se continua sub tegument pine] la virful nasului; inerveoza partea antero-inferioara a regiunii nazale.

Inapoia piramidei nazale nasului extern) se gasesc fosele nazole.

FOSELE NAZALE

(Cavum nasi)

Fosele nazale constituie un isistem de cavitati anfrac- tuoase, ocupind centrul masivului facial, impartit in doua junnatati printr-un sept median (vezi vol. I, fig. 37, 38). Ele comunica cu cavitatile pneumatice sau sinusurile paranazale (sinus paranasales): frontale, innoxilare, sfenoi- dole celulele etmoidale. Anterior, se deschid la exterior prin doua orificii:

norile sau narinele. Posterior comunica cu nosafaringele prin doua orificii magi numite choane. Fosele nazale sint sediul mirosului, prin tavanul lor constituind fportiunea su- perioara a cailor respiratorii. Fosele nazale au 4 pereti: peretele lateral, care este neregulat peretii medial, superior $i inferior, cu o struc- ture! ,mai simple].

este constituit de un

schelet osteocartilaginos, campus din lama ,perpendiculara

a etmoidului (superior), de vomer (posterior si inferior) $i de °a rtila j ul septa I (a nte ri or).

Septul este acoperit de o mucoasa decolabila. La

a narii se goseste ci-

Peretele medial (septum

,marginea

nasi)

1,5 cm de Ia

(posterioaro

(organum

teodata micul orificiu al organului vomero-nazal

vomero-nasale) lacobson, mic canal vestigial, captusit de

o mucoasa pe o lungime de citiva mom. In partea infe-

rioara a (septului, mucous° prezinto ,,pats vascularan, o

zone foarte bogat vascularizata, fund sursa epistaxisu :lui.

Peretele superior, arcada foselor nazale, este un jgheab antero-posterior, concav inferior si larg de numoi citiva milimetri. Este format, dinainte-inapoi, de radacina oaselor nazale, spina nazala a frontalului, lama ciuruita

cribrosa) si corpul osului sfenoid.

Acest perete separa fosele nazale de cavitatea craniana

constituie un punct fragil, supus fracturorii, datorita subtirimii lamei ciuruite.

Peretele inferior, podeaua foselor nazale, are de

asemenea forma unui jg'heab, der mai lorg si mai scurt decit cel al tavanului; el desparte cavitatea nazala de ca- vitatea bucala. Este format de procesul palatin al maxi- larului, in cede 3/4 anterioare si de lama orizontala a pa-

latinului, in 1/4 posterioara. Mucoasa care it acopera in- chide canalul incisiv sou canalul palatin anterior (ductut

a etmoidului

(lamina

incisivus).

Peretele lateral al foselor nazale este constituit de

fates mediate] a maxilarului $i a lamei mediate a procesu-

lui pterigoid, pe care se articuleaza, pe rind:

osul lacrimal (os

Iacrimale),

lama perpendiculara a osului palatin,

labirintul etmoidal (sau masa laterals a etmoidului),

cornetu'l inferior (concha nasalis inferior).

Etmoidul este elementul principal in constituirea pere-

telui lateral al foselor nazale, el fiind „asul

excelenta" (Guerran). Aplicindu-se unul pe celalalt, aceste

oase delimiteaza doua conthic-te un orificiu:

,nazal prin

canalul nazo-lacrimal

(canalis naso-lacrimalis),

cu-

prins intre maxila, lateral, lacrimal si procesul lacrimal al

cornetului inferior, medial; el face se] comunice orbits cu fosele nazale si conduce lacrimile in meatul nazal infe- rior;

canalul palatin mare, sau canalul palatin posterior,

9

este cuprins intre maxila Si osul palatin; el este izolat de

fosa nazala $i se deschide in bolta palatine];

(incisura spheno-palatina) este

delimitate] de o incizura cu acelasi nume si de osul sfe- noid; ea face comunicarea dintre fosa iptetigapolatina si cavitatea nazala Si confine hilul vasculo- ' nervos ai fase-

gauna

,sfeno-palatina

lor nazale.

Cornetele.

Peretele lateral al foselor nazale are forma

neregulata prin prezenta cornetelor. Acestea &int

lame

os lacrimale

os frontale

os nasale

processus fron-

-tails maxillae

carfilago nasi

lateralis

cartilago nasi accessoria cartilago alaris major (crus laterale)

_cartilagines

alares minores

naris

os zygomaticum

sinus frontalis

crista galli

05 nasale

lamina perpendicularis

()Sp's ettimoidalis

cal-Nag° !Iasi

lateralis

Fig. 3. Cartilajele nazale (vedere dinspre medial). carfilago sepfi nasi

apex nasi

cartilago alaris major:

crus mediale

crus /aterale

nares

cartilago alaris

major(crus med.)

spina nasalis anterior

vomer

nasi

naris vibrissae

spina nasalis anterior cartilago septi nasi

10

Fig. 2. Cartilajele nazale (vedere lateralo).

lamina cribrosa

apertura sinus sphenoidalis sinus sphenoidalis

lamina medialis processus pterygoidei lamina horizontalis as palatinum

processus palatinus maxillae

canalis incisivus

Fig. 4. Cartilajele nazale (vedere dinspre inferior).

orbits

processes frontalis

os f•ontale

os nasale

maxillae 05 lacrimale

cartilago nasi lat.

crus late•ale ca•tilaginis alaris major's

crus mediate carti/aginis alaris major's

cartilago septi nasi

rima palpebrarum

septum orbitale

m.levator labii sup. alaegue nasi

m na5alis,pars

trans versa

m. nasalis, pars

alaris

m. depressor septi nasi

m. orbicularis 01'1‘.9

Fig. 5. Piramida nazal6 (schelet si musculature)).

sinus frontalis

crista galii

a. tneningea ant

spina frontalis os nasalis 17.n. olfactorii med., a. nasalis septi

3.,r. nasalis ext.( v.j''

septum nasi cartilago nasi lateral's

vestibulum nasi- cartilago alaris major

apex nasi

pars mobilis septi nasi

n.,a.nasopalalina

labium superius

canal's incisivus

bulbU5, tractus alfacto•ius, n.n. olfactorii , a. eth moidalis ant.

n,n.olfactorii med., a. nasalis septi

lamina cribrosa sinus sphenoidalis

palatum durum

cli vus

n.n.,a.a.nasales s epfi

n. nas opa la tinus„

a. nasalis septi tonsilla pha•yngea

fascia pharyngobasilaris

choana

ostium pharyngeun

tubae (auditivae)

torus tubarius

palatum molle

arc us anterior atiantis

uvula

Fig. 6. lrigatia si inervatia mgcoasei bucale.

11

osoase, convexe Inspre lumenul foselor si alungite dinain- te-inapoi (vezi vol. I, fig. 27, 37, 38).

— Cornetul inferior (concha

nasalis inferior) este un os

independent. Este col mai lung dintre cornete; el intretaie orificiul sinusullui maxilar astupindu-I la partea inferioara

si se articuleoza cu crestele turbinale ale oaselor moxilar si palatin si cu osul lacrimal.

— Cornetul superior si col mijlociu (concha

nasalis su-

perior et media) sint etmoidale. Ele sint fixate iprin margi-

nea lor superioara la peretele intern al labirintului etmoi- dal (masa laterals).

— Cornetul mijlociu formeaza o proeminenta mediala, de forma unei valve de scoica, se apropie de sept si im-

parte fosa nazala in doua etaje, unul superior, alfactiv

(regio olfactoris), unul inferior, respirator (regio

ria).

xeoza pe crestele etmoidale (sau turbinalele superioare) ale (maxilei si ale palotinului. Cornetul superior este mai mic, avind insa aceeasi forma cu precedentul; poote exista

El depaseste etmoidul anterior si posterior si se fi-

un al patrulea cornet sou cornet suprem (Santorini).

Deasupra se gaseste zona supraturbinala (sau recesul sfe- noetmoidal) inaintea careia se deschide orificiul sinusului sfenoidal. Fiecare din cornete limiteaza, impreuna cu par- tea corespunzatoare a peretelui lateral al fosei nazale

respective, un spatiu numit meat

(meatus nasi).

(meatus nasi supe-

rior),

fosei nazale respective, prezinta cele doua sau trei ori- ficii ale celulelor etmoidale posterioare (cellulae posterio- res), care se deschid in el.

prezinto

in peretele sau lateral

formats dintr-o

Meaturile. Meatul superior

putin dezvoltat si situat in partea mai posterioara a

i j i o c i u (meatus

nasi medius)

,numeroase fonmatiuni:

(bulla ethmoidalis),

M ea tul m

— bula etmoidala

celula etmoidala in forma de cuib de rindunica, al carei

perete superior se confunda cu lama de origine a corne- tului mijlociu;

unul sau mai multe orificii ale celulelor etmoidale

anterioare si mijlocii, dedesubtul si inaintea bulei (in san- tul retro-bular);

— atrium sau orificiul dintre meaturi;

— procesul unciform, lamela osoasa in forma de lama de iatagan, care se desprinde in regiunea agger nasi, alts proeminenta data de o celula etmoidala, intretaie ori- ficiul sinusului maxilar si se articuleaza in jos cu cornetul inferior, iar posterior cu osul palatin:

sau santul un-

ci-bular, delimitat prin bula etmoidala si procesul unci- form;

— infundibulum etmoidal sau canalul fronto-nazal pre- lungeste hiatul semilunar, traversind labirintul etmoidal; acesto este „hornul" inalt pe care se formeaza cornetul mijlociu.

M e a t u I inferior (meatus nasi inferior) prezinta anterior, de-a lungul marginii superioare, orificiul inferior canalului nazo-lacrimal.

Hiatul sinusului maxilar este obliterat in jos de catre procesul maxilar al cornetului inferior, sinusul maxilar des- chizindu-se in meatul mijlociu.

— hiatul semilunar

(hiatus semilunaris)

Mucoasa nazala.

Mucoasa peretelui lateral al foselor

nazale este aderenta steins la periost, fiind o mucoasa periost. Ea captuseste denivelarile osoase si se invogi- neaza in sinusurile pars-nazale si in celulele etmoidale. Sinusul maxilar formeaza a exceptie Ia aceasta regales,

deoarece (mucoaso inchide cele doua orificii ale sale si nu

lass se!

situates deasupra procesului unciform. Deschiderea in mea- tul mijlociu a tuturor orificiilor sinusurilor se explica prin faptul ca .aceste sinusuri au ca origine o schita embrio- nora unico, in fosa nazala respective, schita secundar di- vergento. Din punct de vedere topografic distingem pere- tellui lateral ail fosei nazale o zones anterioara neteda, o zone, de cornete, posterioara si neregulata, si o zona su- perioara, olfactiva.

, persiste

decit o

comunicare posterior si superior,

Vascularizatia si inervatia

(fig. 6)

Irigotia foselor nazale are ca sursa principala ra- mura terminals a arterei maxilare, artera sfenopalatina si, ca surse accesorii, ramuri din artera oftalmica si artera fa- ciala.

Artera sfenopolatina (a. sphaenopalatina) paraseste fosa infratemporalo prin orificiul sfeno-palatin fose-

lor tnazale) si se imparte in arterele morale posterioara, la-

terala si mediala (aa.

septi). Artera nazala mediala (sou ,artera septului) da o ra- mura norala superioara si laterals, pentru regiunea cor- netului superior, apoi troverseoza oblic septul si se anas- tomozeaza, Ia nivelul canalului incisiv, cu artera palatines

nasales

posteriores,

laterales

et

respirato- descendents, care a strabatut dinainte-inapoi valul pa- latin.

Arterele nazale laterale, uneori reunite intr-un trunchi comun, se distribuie la cornete si Ia meaturile inferior si mijlociu. Arterele accesorii sint:

— arterele etmoidale anterioare si posterioare (a. eth-

moidales anterior et posterior), ramuri din artera oftalmica; vascularizeozo regiunea olfactiva si mucoasa regiunii an- terioare, tpreturbinare si sinusul frontal,

— artera subseptala, ramura a arterei faciale; vascu- larizeoza partea antero-inferioara a septului.

Pata vasculara este o zonal mucoasa, situate in partea

antero-inferioara a

rele amintite. Epistaxisurile grave sint localizate aproape

intotdeauna iposterior de path vasculara si provin din ar- tera nazala interns. V en e I e sint satelite arterelor. Ele formeaza doua retele, una superficiala, mucoasa si una profunda, perios- tala. Venele intraosoase se indreapta direct spre hil si

sint sursele hemoragiilor in rezectiile de cornete. Singele

venos

prin venele nazale posterioare spre ple-

ante-

, septului, unde

se anastomozeoza

, dreneazo

xul Ipterigoidian, ,prin venele nazale superioare spre sinu- sul cavernos si prin mici venule spre vena facials. Limfatic e I e formeaza retele bogate in ,mucoasa nazala si dreneaza, Oa si venele, in trei directii: spre no- dulii retrofaringieni, spre limfonodulii cervicali profunzi si mai putin spre limfonodulii submondibulari.

Inervatia senzorialö se realizeaza prin ner- vul olfactiv, format din firisoare care se °dune:1 din partea olfactiva a mucoasei, pe o suprafata de 2 cm 2, pe fata superioara a cornetului superior si pe partea septului si- tuates in dreptul acestuia. El inmanuncheaza in fascicule axonii celulelor mucoasei olfactive, diseminate in mucoasa olfactiva, intre celule de sustinere si de inlocuire. Celulele olfactive bipOlare fac sinapso cu celulele mitrale ale bul- bului olfactiv dupes ce axonii lor au trecut prin gaurile la- mei ciuruite. De aici, influxul nervos ajunge direct la rin- encefal, fora releu talamic, deci, printr-un lant de numai doi ,neuroni. Inervatio sensitiva se realizeaza prin arbori- zatio terminals a nervului sfenopalatin, ramura a nervului maxilar, a doua ramura a trigemenului. Se disting nervi nazali superiori (nn. nazales superioris), pentru mucoasa

(n. naso-

palatinus),

cornetului inferior si mijlociu, nery nazopalatin

pentru septul nazal si filete din nervii palatini

anteriori si mijlocii pentru podeaua foselor nazale. Mai mutt, un grup de fibre vegetative este inglobat in nervul sfenopalatin, provenind de la ganglionul pterigopalatin sau sfenopalatin. Ganglionul le primeste de Ia nervul canalu- lui pterigoidian sou nervul vidian, prin radocina simpatico a plexului pericarotidian intern si nervii pietrosi veniti pe calea nervului facial si a nervului glosofaringian. Nervul nazal intern sau etmoidal anterior, ramura a nervului oftalmic, asigura inervatio narilor si a partii ante- rioare a nasului.

SINUSURILE PARANAZALE

(Sinus paranasales)

Sinusurile paranazale sint cavitati pneumatice anexate foselor nazale in care isi au originea si din core primesc

12

aer. Ele sint reportizate /in patru grupuri: etmoidal, frontal, sfenoidal si maxilar si Sint adeseori invadate de infectii de origine nozalla care • provoaca sinuzite (vezi vol. I, fig. 6- 8, 22).

Celulele etmoidale (Sinus ethmoidalis seu labyrinthus ethmoidalis)

In tnumar de 8-10 celule, ele constituie un sistem an- fractuos cuprins in grosimea maselor laterale ale osului etmoid. Aoeste celule se deschid medial, in meaturiile su- perior si ale foselor fnazale si sint bine 'imitate lateral prin lama orbitara a etmoidului. Ele sint in raport:

superior, cu dura mater si creieru (cu inumeroose tail de complicatii), laterat cu orbita, posterior, cu sinusul sfenoidal, inferior, cu sinusul maxilar, anterior si superior, Cu sinusull frontal, oare poate fi considerat ca o volurni- noose] celula etmoido-frontalla.

Sinusul frontal

(Sinus frontalis)

In forma de piramida triunghiulara, apare in copilarie

si are o dezvoltare voriabila. Peretele sou anterior, ingro-

posterior, mai

subtire, rospunde meningelor si lobului frontal (polul an- terior al creierului). Peretele medial constituie limita inter- sinusala care separo cele doua sinusuri frontale, totdea- una inegale; , peretele sau inferior, sau baza sinusului, este

in raport cu orbits si cu osul etmoid. Sinusul frontal co- munica cu meatul printr-un canal fronto-nazal, care se deschide in infundibulum situat Ia extremitatea superioora a hiatului semilunar. Sinusul frontal se poate cateteriza prin meatul mijlociu.

sat, raspunde regiunii sprincenelor,

,peretele

Sinusul sfenoidal (Sinus sphenoidalis)

Situat in jumatatea laterals a corpului osului sfenoid

este despartit de sinusul pereche printr-un perete subtire.

Este in raport, superior, cu

in care este adapostita glanda hipofizo, posterior, cu

sella turcica

(sou° turceasca),

cli-

vus, lateral, cu sinusul cavernos, care contine ortera Caro-

V1, VI si, inferior, to

tido interns si nervii cranieni

faringele. Peretele 'sau anterior corespunde nazofaringelui

si 'prezinta .an mic .orificiu, cliafragmat de :mucoosa si mas- cot la vedere de masa cornetu'lui mijlociu. Sinusul poste fi mic, mijlociu sau mare; in acest ultim caz el poate tri-

bozo procesului

mite prelungiri

pterigoid, inspre canalul optic, spre sinusul maxilar si, de

III, IV,

, spre

aripile sfenoidului, in

asemenea, iniportiunea bazilara a osului occipital.

Sinusul maxilar (Sinus maxillaris set' antrum Highmori)

Este o cavitate sapata in corpul osului maxilar avind peretii redusi Ia o simpla lama °soma. Forma sinusului este cea a corpului maxilei, delpiramida cu baza mediala.

Peretele anterior corespunde fosei canine si este pere- tele a chirurgical", abordarea sinusului facindu-se prin sontul gingivo-labial; el este troversat in partea sa infe- rioara de plexul alveolar superior. Peretele infratempord (posterior si lateral) este in raport cu fora pterigopalatina, in grosimea coreia trece nervul alveolar posterior (sau dentar iposterior). Peretele orbitor sau superior constituie podeaua orbitei; este strabatut de santul, apoi de cana- lul infraorbitar, care proemina in sinus. Peretele .nazal sau baza ,piramidei tprezinta un vast orificiu, hiatusul maxilar, si corespunde meaturilor mijlociu si inferior; la nivelul meatului mijlociu, , hiatusul este intretoiat de iprocesul un- ciform si este in mare \mosura obliterat de mucoasa. La nivelul meatului inferior orificiul este obturat de Iprocesul maxilar al cornetului inferior; aici este locul de electie pentru punctia sinusului. Marginea anterioara corespunde canalului nozo-lacrimal. Marginea inferioara este intere- sato in patologie, ea raspunde radocinilor primilor doi mo-

premolar. Ca vi tatea sinusalei

I a ri si colui de-al

, doi lea

contine, in mod normal, aer. Ea are forma si dimensiuni variabile. Un sinus mic, de capacitate sub 8 cm 3, poate fi natural sau consecinta unei infectii cronice. Un sinus mare, cu capacitate de peste 15 cm 3, poate trimite pre- lungiri: superior, in romura ascendenta a maxilei, lateral, pina Ia osul zigomatic, inferior, in marginea alveolars a boltii palatine, superior si posterior, spre partea supe-

rioara a osului palatin.

13

CAVITATEA BUCALA

(Cavum

oris)

Cavitatea bucala sou gura (< gr. stoma „gura") este segmentul initial sou facial al aparatului digestiv. Gratie organelor sole, ea indeplineste rprimele faze ale digestiei si controlul calitativ al alimentelor: masticatia, insalivatia si deglutitia bolului alimentar; tot gratie peretiilor si orga- nelor sale, sunetele emise de catre laringe iau forma ar- ticulate si inteligibila a Iimbajului (fig. 7-27). Cavitatea bucala prezinta un schelet format de cele doua maxilare, fats de care, planurile moi se dispun su- perficial sau profound, formind peretii ei. Peretii superficial se confunda cu regiunile superfi- ciale ale fetei: buzele si mentonul, obrajii regiunea ma- seterina.

Peretii profunzi constituie, superior si intern, regiunea palotina, inferior, podeaua, care cuprinde pe linia me- diana limbo si lateral, regiunile glandelor submandibu- Ilare Si sublinguole.

Postero-lateral cavitatea bucala vine in raport cu doua regiuni limitrofe: regiunea infratemporala si regiunea pte- rigomaxilara, care, prin elementele vasculo-nervoase com- ponente, asigura ,cavitatii bucale cea mai mare parte a vascularizatiei si inervatiei. Cavitatea bucala se deschide anterior ,prin orificiul bu-

cal

zinta o despicatura transversals de 4-5 cm, /imitate de marginile libere ale buzelor. Ea comunica posterior cu fa-

(rima oris) care, in stare de repaus a buzelor, repre-

labium superius

fubercu/um labii superius

arcus dental/s superior palatum durum

palatum molle

uvula

commissura labiorum

isthmus faucium

ii•enulum linguae

arcus dentalis inferior

frenulum labii inferius

raphepalati

arcus palatopharyngeu.s

fonsilla palatine

arcus Palatoglossus

dors um linguae

facies inferius linguae

plica sublingualis

gingiva

labium inferius

sulcus mentolabialis

Fig. 7. Cavitatea bucala — vedere anterioara de

ansamblu.

14

ringele printr-un orificiu intotdeauna deschis, vestibulul faringic n, istmul (istmul faringo-bucal), avind forma unui arc deschis inferior $i posterior, delirnitat de: superior, va- palatin, lateral, plicile palatino-glase (stilpii anteriori), icy inferior de limbo, la nivelul unirii bazei cu corpul ei. Cind arcadele dentare inferioare superioare sint in contact ocluzal, pcavitatea bucala este capilara, masa ocupind partea sa centrals; ea nu devine recto decit prin introducerea sou prezenta unui element solid, lichid sau gazos, prin retnagerea iimbii sau indepartarea maxi- larelor; Findepartarea maxilorelor ,poate .atinge valoarea

cavum pharyngis plica pharyngoepiglottica

,

arcus palatopharyngeus

tonsillapalatine

arcus palatoglossus

a. facialis

vesfibulum oris

maxima de 4-5 cm, masurati intre marginile incisivilor opozanti. Anecdote dentare segmentul bucal al maxilarelor im- part cavitatea ,bucala in doua parti:

una exterioara rel iefu I ui °stead e nta r: vesti uI ;

alta interioara acestui relief: cavitatea bucala pro- priu-ziso.

spatiile in-

terdentare printr-un spatiu vertical, situat posterior de

ultimii molari, nurnit spatiul retromolar, care e prezent in pozitia de ocluzie a arcadelor denture.

Aceste doua fparti ,comunica intre ele

,prin

epiglottis

n7. pterygoideus medialis

~ _ labium infer/us

apex linguae

ramus mandibulae

m. masseter

m buccinatorius

fascia pharyngabuccinatoria

Fig. 8. Cavitatea bucala (vedere dinspre superior cu

sectionarea orizontal6 a ramurilor rnandibulei).

ITI .temporali

proc.pterygoideus

mandibula

torus itubarius

lymphoglandulae submaxillares

velum palatinum

tonsilla pharyngea

m. pier

ext.

.pterygoideus Mt.

m. masseter

glandula sublIngualis

In.mylohyaideus

m.

geniohyoideus

m.

digastricus

Fig. 9. Cavitatea bucala — mufchii masticatori (secfiune frontal6).

15

VESTIBULUL BUCAL

(Vestibulum oris)

in stare° de repaus a cavitatii bucale, vestibulul bucal este un spatiu capilar, in forma de potcoava deschisa pos- terior, cuprins intre buze obraji, spre exterior si arca- dole dentare, acoperite de mucoasa gingivala, spre inte- rior:

malt de 4-5 cm, in medie, el se terming in fund de sac, formind santurile infundibulelor superior si inferior (sau fornix-ul superior si inferior) ale vestibulului. Santurile vestibulului sint impartite fiecare in cite dou6 semisan- turi, drept si sting, printr-un pliu falciform vertical median,

numit friul buzei

Portiunea jugolo a vestibulului prezinta, in dreptul superior, orificiul de deschidere, bum!, al cana- lului lui Stenon, canal excretor al glandei parotide (pa- pilla parotidea).

Vestibulul comunica, posterior molarilor, cu cavitatea

in

bucala

profunzime de catre ligamentul ipterigomaxilar intins ver-

tical, in gura deschisa, medial de gropita coronoid6.

(frenulum labii superioris

et

inferioris).

,propriu-zisa, I im ita so

,posterioara fiind

a Icatuito

CAVITATEA BUCALA PROPRIU-ZISA

(Cavum oris proprium)

Este segmentul posterior al cavitatii bucale, situat pos- terio-medial de arcadele dentare, avind un aspect ovoid, putin turtit de sus in jos, mai larg la extremitatea poste-

Hoare], dimensiunile, ca cele ale reliefului osteo-dentar limitrof, fiind: diametrul antero-posterior 7,5 cm, cel verti- cal 2,5 cm, liar cel transversal, de 4-5 cm intre fetele lin-

guale ale ultiimilor moilari ,

si de aproximativ 2,5 cm, intre

premolari. Cavitatea bucala este limitater superior de dare bolta palatial osoaso, captusit6 de mucoasa care se prelun- geste posterior pe peretele musculo-membranos al volului palatin (fig. 7-9). Antero-lateral ea este !imitata de partea linguala a ar- cadelor denture si de scheletul Tor osteo-gingival. Poste-

rior si lateral, ea se ingusteaza spre vestibulul faringian,

marginea anterioara a ra-

murii ascendente a mandibulei, situate] lateral, care proe- miner in oavitatea

prelungirii anterioare a faringelui, situat medial fats de regiunea Ipterigo-palatina, care, in acest lac, poate fi abor- data pe ogle bucala.

podeaua bu-

cala. Ea este ocupata, in partea mediana, de limbo, a ca.

-portile laterale, santu-

rile olveolo-linguale. $antul alveolo-lingual este un spatiu triunghiul ar alun- git, al carui virf posterior este limitat de peretele gingivo- alveolar, situat lateral de baza de implantare a limbii. El este ocupat, in portiunea sa anterioaro, de . relieful glan- dei sublinguale, care intilneste, posterior, prelungirea an- terioaro a ,glandei submandibulare, insotita, Ia rindul ei, de canalul lui Wharton. Relieful glandular formeaza o Oka sublinguala, dublato uneori de un pliu in former de creasta, creasta sublinguala. in partea mediala, la 1 cm posterior de insertia sa, friuil lingual (frenulum linguae) prezinto o mica proemi- nenta, caruncula salivaro, in virful careia se deschide ori- ficiul conalului lui Wharton (ductus submandibularis); pu- tin in afar° acesteia se deschide orificiul canalului princi- pal al glandei sublinguale, canalul lui Rivinius. Orificiile excretorii secundare (10-12) ale glandei sublinguale se deschid direct la nivelul mucoasei, in santul sublingual si nu sint vizibile decit cu ajutorul unei lupe.

g6sindu-se in

, profunzime, intre

, bucala

deschisa, peretele vertical al

de

,catre

Limita inferioara este formate

rei .muss proeminenta ascunde, in

Mucoasa bucal45.

Cavitatea bucala este captusito uni-

form de caltre o mucoasa, care lipseste numai pe portiu- nea coronara a arcadelor dentare.

Duper nivelul la care o examinam, aceasta mucoasa bucala apace foarte diversificato adaptatO functional Ia diferitele faze ale predigestiei bolului alimentar.

16

Mucoasa bucala incepe Ia orificiul bucal, Ia nivelul

jonctiunii cutaneo-mucoase a

se continua ipe

fata interne] a buze'lor obrajilor, ;prezentind glandele salivare seromucoase diseminote in stratul sou epitelial. Trebuie remarcat ca aceasto diseminare se face cu o anu- miter concentrare.specifica Ia nivelul zonelor unde este mai

functionala, de exemplu, glandele molare in vestibulul dentar. Reflectindu-se , pe peretele alveolar, mucoasa bucala se adopteaza unei functii noi, aceea de a suporta ipresiuni.

,buzelor; ea

Ea devine deci mai denser, mai rezistenta, mai ,putin 'axe]

tesut fibros, transformindu-se in fibro-

mucoasa sau gingie alveolars. Gingia se rasfringe, in per- fecter continuitate, de pe partea vestibulara a peretelui al- veolaripe iportiunea limguada , trecindlprin spatiile interden- tare, formind o teaca rezistenta in jurul gitului

care depaseste usor , coletul anatomic dentar. Aid, ea con- tribuie la alcatuirea unui mic fund de sac circumdentar, a carui ,profunzime este reprezentato de segmentul circu- lar al ligamentului alveolo-dentar; nu exists deci, in mod normal, o solutie de icontinuitate intre 'mucoasei si supra- fata dentara.

Gingia alveolars a portiunii ilinguale nu prezinto ace- leasi caroctere la nivelul fmaxilarului si al mandibulei.

mucoasa care iceiptuseste bolta

palatine] ipastreaza, pe tooter intinderea so, ca racterele mu-

coasei ca fibro-mucoasa functionalo, care a fast mentio- nat6 in ilegatura cu gingia. La nivelul ei se °dual si se

formeaza bolul alimentar, inainte de a fi inghitit; de ase-

menea, strata!

tesut glandular in zonele medians posterioara.

al mucoasei este inzestrat cu un

si

, mai

bogata

in

La nivelul maxilaruIui ,

, profund

In mod gradat, mucoasa ipierde

,caracterul sau6fibros,

mncepind de la limita posterioara a boltei 'palatine osoose,

pentru a deveni mucoasa rezistento, dor mai supler, ea insasi dotato cu un substrat glandular. Aceaster mucoasa acopera stilpii valului palatin cu un aparat glandular di- seminat.

Gingia alveolaro a partii tinguale inferioare .pierde repede caracterul sew fibros devenind mucoasa sublin- guala si li,nguala, care captuseste partea suiperioara a planseului bucal. Aceasta mucousa sublingual6, cu ras- fringerea ei pe fats inferioar6 a Iimbii , este supla foarte finer, dor relativ rezistenta. Ea se apropie, ca atare, de mu- coasa iobrajilor buzelor. Fara a insista

fetei dorsale a limbii, subliniem numai robustetea adap- tarea ei specialo nu numai Ia misicarile Iimbii, dar si Ia functia gustativa.

, asupra

caracterului special al ,mucoasei

REGIUNILE SUPERFICIALE ALE CAVITATII BUCALE SI ALE FETEI

(vezi vol. I, fig. 41)

Buzele si regiunea labiate'

Buzele alcotuiesc un fel de pereti mobili, care inchid anterior cavitatea bucala, duper necesitate. Fiecare in parte alcatuieste un repliu mobil, musculo-membranos,

unul superior sau buza superioar6 altul inferior sau buza inferioara, care intro in contact prin marginea lor li- bera, orizontala, pentru a forma despicatura orificiului bu-

cal (rima oris).

Buzele se unesc La extremitatile laterale ale

acestui orificiu, formind comisurile bucale, dreapto sting6 (fig. 7).

Si

Configuratia externs a buzelor.

Fiecare buya este for-

mate] dintr-o portiune superficiala, cutanater dintr-o parte profunda, mucoasa, interns; aceste dou6 parti se unesc Ia nivelul marginii libere a buzei.

Buza superioara se afla sub piramida nazala, sub ni- velul punctului subnazal, situat Ia baza septului nazal. Ea se delimiteazer lateral, de fiecare parte, prin cite un sant, situat posterior de aripile nozale, santul nazo-genian, care devine Ia acest nivel nazo-labio-genian.

I

2

I

Superficial, baza superioara prezinta, median, un sant

(phyl-

vertical care coboara sub septul nazal, numit filtrum

trum); el se terming in marginea portiunii mucoase a buzei. Marginea libera este marcata prin culoarea rosie a mu-

coasei, culoare care dovedeste bogatia capilarelor submu- coase sanguine in aceasta regiune. In portiunea medians a buzei superioare, sub filtrum si in dreptul lui, se gaseste

un tubercul median. Portiunea mucoasa a buzei, care rospunde segmentu-

lui gingivo-dentar al incisivilor si caninilor superior', se rasfringe pe gingie, formind un fund de sac sau sentul

superior),

superior al vestibulului bucal

Acest sant este divizat in doua jumatoti, dreapta stinga, de un pliu median, vertical, falciform, friul sau fre-

nul buzei (frenulum labii superioris); el uneste partea pro-

funda a buzei cu gingia.

Buza inferioara este situate, in majoritatea cazurilor, putin mai inapoi fata de buza superiaar6; este !imitate), superficial, de regiunea mentoniera a portiunii sale cute- nate, prin santul labio-mentonier si, lateral, ‘prin prelun- girea santurilor naso-labia-geniene. Zona sau tivul cute-

intermedia) desemneozo a curb() regulata,

neo-mucos (pars

si

(fornix vestibuli

usor concave in sus. Fate profunda a buzei (pars mucosa) inferioare formeaza, prin rasfringerea mucoasei pe gingia incisivo-caning inferioara, santul inferior el vestibulului

bucal (fornix vestibuli inferior).

Ca si la buza superioara, fata profunda a buzei infe- rioare prezint6 un pliu median, vertical: frenul sau friul buzei inferioare (frenulum labi inferioris). Frenurile celor doua buze constituie reperele esentiale ale planului sa- gital median al cavitatii bucale.

Structura buzelor. De Ia suprafato spre profunzime, bu- zele sint alcatuite din 5 straturi de tesuturi dispuse suc- cesiv: pielea, tesutul conjunctivo-grasos subcutanat, stra- tul muscular, stratul submucos si stratul mucos epitelial si glandular. Pielea este ingrosata, begat) in foliculi pielosi si gilan- de sebacee. In portiunea profunda se gaseste o impor- tant() retea de limfatice. Tesutul conjunctiv gras subcutanat este absent in zona unde musculature ader6 la piele, zone medians si Ia ni- velul comisurilor, unde se gases:: ins() ,adevarate noduri fibroase conjunctive.

este format() de muschiul orbicu-

lar sau constrictorul buzelor, si de un complex de muschi

faciali, peribucali, care se terming In partea pro-

fund() a tegumentului buzelor, formind, prin incrucisarea

Musculatura buzelor

pielosi

nod

fibrelor lor, posterior de inapoia comisurii,

conjunctiv retrocomisural. Acest muschi sint dispusi pe doua planuri: superficial si ,profund: micul si marele zigo-

matic, caninul, ridicatorii comuni superficial si profund ai

si ai aripii nasului, triunghiularul bu-

buzei superioare

buzei inferioare si patratul mentonului. Muschiul buccina- tor alcatuieste planul cel mai profund. La nou noscut, bu-

zele sint strabatute antero-posterior de citeva fascicale musculare fine, care constituie muschiul compresor bu- zelor (muschiul lui Klein). In profunzimea paturii musculare se afla un strat de glande mucoase foarte dens dispuse: glandele labiale. Mucoasa are un epiteliu pavimentos stratificat si este foarte aderenta la stratul muscular in regiunea marginii libere a buzelor. Pe fata sa profunda exists o retea de limfatice profunde, aparent independente de reteaua lirn- fatica superficial().

,cite

un

Vascularizatie si inervatie

Irigati a arteriole; a buzelor este asigurata, in pri- mul rind, de arterele corona re (labiale) superioare si infe- rioare, remuri ale celor doua artere faciale. Acestea stra- bat planul muscular al buzelor si se raspindesc pe fata pro- funda, aproape de marginea libera, anastomozindu-se cu cele de partea opus(). Buzele primesc, in mod secundar, ramuri labiale din artera suborbitara si din artera mento- niera, respectiv pentru buza superioara si pentru buza inferioara.

Nervii motori provin din ramurile nervului facial, In timp ce nervii senzitivi sint ramuri ale nervului trigemen si

in special ale nervului maxilar (V 2), ramura sa suborbitara,

pentru buza superioara, si ale nervului mandibular prin

nervul mentonier, pentru buza inferioara.

Mentonul (barbia) si regiunea mentoniera

Mentonul formeaza proeminentele medians si inferi- oath ale partilor anterioare si inferioare ale fetei (vezi vol. I, fig. 42). Regiunea mentoniera este limitata ,superior, fata de buza inferioara, iprin santul labio-mentonier si inferior, fata de regiunile gitului, •prin marginea inferioara a partii ante- Hoare a corpului mandibulei. Mentonul apare ca o tube- rozitate (gnation) cu convexitatea anterioara, in sens verti- cal si transversal. El este acoperit de o piele groasO si aderenta, bogata in foliculi pilosi si in glande sebacee pe fata profunda in portiunea medians a regiunii, careia

ii ,adera direct fibrele musculare ale muschilor pielosi re-

gional' (pietism°, ridicatorul mentonului, triunghiularul). toata intinderea

sa, unei zone mute a fetei (zonele mute ale fetei sint re- prezentate de spell' in care nu se intilnesc, din punt de vedere practic, elemente vasculo-nervoase importante). Aceste zone mute, medians si inferioara, au forma de un triunghi al corui virf se situeaza Ia nivelul locului de unire

Regiunea mentoniera corespunde,

,pe

cutaneo-mucoosa a buzei inferioare.

Obrazul si regiunea geniana

(Regiunea bucala)

Obrazul formeaza peretele lateral al cavitatii bucale. El constituie, in general, partea antero-laterals a fete' sau regiunea geniana.

in-

ferioara a cavitatii orb itare ; inferior, margi n ea inferioar6

a mandibulei; anterior, sentul naso-genion si o verticals

care it prelungeste in jos trecind prin comisura buzelor;

posterior, marginea anterioara a muschiului maseter care

o delimiteoza de regiunea maseterina. Regiunea geniana

se compune din doua zone: una superioara sau regiunea infraorbitara, care apara manunchiul vasculo-nervos in- fraorbitar si una inferioara, sau regiunea bucala, care for- meaza practic peretele lateral al cavitatii bucale, pentru care este folosit mai ales termenul de regiune genian6,

fiind intrat in obisnuinta.

Aceasta regiune are ca limite: superior, marginea

Configuratie.

Regiunea geniana are forma unui patru-

later alungit vertical, pe care-I strabot in diagonal?) va- sele faciale si pe care canalul lui Stenon iI imparte in doua part', una superioara lui si alta inferioara. Obrazul prezinta doua fete: una exterioara, cutanator alta interns, bucala, prima fiind mai intinsa decit a doua. Fate externs, libera si mobil() in portiunea sa mijlo- cie, adera Ia planurile osoase alcatuite din fetele externe ale maxilarului, superior, si ale imandibulei, inferior. Fata interns, mucoosa, constituie peretele extern sau lateral al vestibulului bucal; ea prezinta in dreptul celui de al doilea molar superior orificiul de deschidere a cane- lului lui Stenon, in jurul caruia sint diseminate glandele

jugale sau molare.

17

Obrazul este format, dinspre suprafato spre

profunzime, din 5 straturi, exceptind planul format de sche- letul osteo-periostal, pe care se prinde atit superior cit

si inferior. Pielea, foarte fins, si glabra in partea superioara, este

mai ingrosata in partea sa inferioara, si poorta Ia acest

feta profunda o

nivel un aparat pilos dens; prezinta bogata retea limfatica.

subcutanat, mai abundent in

portiunea posterioara a regiunii, dubleaza pielea in pro- funzime. El este susceptibil de a se income cu grasime la

Structure.

,pe

Tesutul conjunctiv-gras

411111011111•1111R

rima glottidis

plica vocalis

plica vestibularis

plica aryepiglottica

epiglottis vallecula epiglottka plica glossoepiglottica mediana

incisura interarythenoidea tuberculum corniculaturn

tuberculum cuneiforme

recessus piriformis

plica glossoepiglottica

lateralis

 

tonsilla lingualis

•adhr linguae

lonsilla paiatina

foramen caecurn linguae sulcus terminalis linguae

arcus palatoglossus

papillae vallatae

papillae foliatae

papillae conicae

 

dorsum linguae

papillae fungiformes

papillae filiformes

Fig. 10.

funk-a mucosa linguae •

sulcus medianus linguae

Limbo (portiunile orizontala aditusul laringian.

si verticala)

si

if

longitudinalis sup. linguae

m. transversus linguae

septum linguae

labium inferius

vestibulum oris

foramen caecum linguae

mandibula

171. genioglossus

m.

mylah yoideus

m.

geniohyoideus

os hyoideum

Fig.

11.

Limba si podisul cavitatii bucale — sectiune medio-sagitala.

18

epiglottis

vestibulum laryngis

cartIlago /hyroiclea

indivizii grasi si la copii. Acest panicul iadipos are forma unei bule grasoase — bula lui Bichat — in partea postero- superioara a regiunii. Masa adipoasa se insinueaza lateral de planul muscular al buccinatorului si anterior de tendo- nul temiporal si marginea anterioara a muschiului masetar, prelungindu-se catre spatiile conjunctivo-grasoase ale fo- sei infratemporale si temporale, pe care le ample. In con- secinta, aceasta masa face sa comunice aceste spatii intre ele si cu regiunea geniana.

fetei, care converg catre nodal muscular re-

Muschii

7471175111d fididTh7d

/T7, palatoglossus m.styloglossus 177. longltudinalis /al linguae apex linguae

trocomisural, sent dispusi in doua planuri discontinue, su- perficial si profund. Planul superficial este alcatuit de sus in jos de: marele si micul zigomatic, ridicatorul comun superficial al buzei superioare si al aripii nasului, rizorius si, inferior, pielosul gitului si triunghiularul buzei infe- rioare. Plana! profund este constituit in cea mai mare parte de catre muschii buccinator, canin, ridicator comun profund al aripii nasului si al buzei superioare si patratul mento- nului.

in stylohyoideus

177817d1b1147

177. genloglossus

m. geniohyoideus

m. hyoglossus

177.stylohysokleus

Mein bans th yr o hyoide a

177. thyrohyoideus

laailna sin. carfilaginis thyroideae

177.cricolhgroideus ; pars recta, pars obliqua

Fig. 12. Muschii Iimbii.

m. siVlopharyngeus

pars plossopharyngea in.consfrictoris pharyngis sup.

pars chondropharyngea

aconstrictorq pharynges medii

pars ceratopbargagea m.consfrictoris pharynges medil

cornu majus ossis hyoldei

pars Ihyropharyagea 177. constr ictoris pharyagis

pars cricopharyages 177. constrictoris pharyngi s art

m. genioglossus ductussublingualis major caruncula sublingualis

uctae sublinguales minores

ingeniohyoideus m. digastricus, venter ant.

glandula sublingualis

ductus submandibularls

glandula submandibularts

fn. mylohyoideus

Fig. 13. Glanda sublinguala.

19

reprezinta locul de trecere a vci-

selor, nervilor si a canalului Iui Stenon. Vasele faciale stra-

bat in diagonals regiunea cuprinsa intre marginea ante- ro-inferioara a maseterului si unghiul intern al ochiului. De-a lungul lor sint situati nodulii limfatici, genian si buc- cinator, rind ocestio exists. Canolul Iui Stenon strabate jumatatea posterioara a regiunii ,pe un traiect aproape orizontal, situat pe o linie care uneste lobul u rechii cu aripa nazala si de-a lungul carela poate fi palpat. Apoi inconjoara marginea anteri- oara a muschiului maseter si, medial, tendonul muschiului temporal, intro in raport cu bula lui Bichat si patrunde in muschiul buccinator pentru a se deschide in vestibulul bucal dreptul celui de al doilea molar superior.

Un strat intrerupt de glande mucoase dubleaza pe fa-

to profunda mucoasa jugala, care adera de fata pro-

funda a

are o

bogata retea de vase limfatice. Planul osos superior este alcatuit de iperetele genian at maxilarului (formind regiunea infraorbitara), unde se deschide orificiul canalului infraorbitar, in care se gaseste manunchiul vasculo-nervos infraorbitar. Peretele osos in- ferior este constituit de portiunea externs a corpului man- dibulei, unde se gaseste orificiul mentonier (si manunchiul vasculo-nervos mentonier).

Spatiul intermuscular

,muschiului buccinotor. Aceasta

mucoasa

Vascularizatie

Irigarea regiunii este asigurata, in principal, de ar- tera si vena facials si, in mod secundar, de ramuri ale ar- terei temporale superficiole, ale arterei maxilare interne si ale arterei ofta I mice. I ntre aceste ramuri se real izeaza a no s - tomoze intre sistemul carotidian extern si sistemul caroti- dian intern.

Regiunea maseterina

Regiunea maseterina prelungeste posterior regiunea geniana: cu ea se terming lateral regiunile superficiale ale fetei (vezi vol. I, fig. 46-50). Are ca iimite marginile muschiului maseter, care-i im- prumuta si numele: limita anterioara a regiunii cores- punde marginii .anterioare a muschiului, indreptata oblic in sus si inainte, iar limita inferioare corespunde marginii inferioare a insertiei mandibulare a muschiului maseter. Limita superioara este reprezentato de catre arcada zigo- matica, iar limita posterioara, de marginea posterioara ramurii , ascendents a mandibulei, care constituie limit° an- terioara a regiunii parotidiene. Astfel delimitata, regiunea 'maseterina are forma unui patrulater alungit vertical, ca si regiunea geniana a ca- ret continuare inspre inapoi este, de fapt. Este constituita, de Ia suprafato in profunzime, din te- gument, tesut subcutanat, .aponevroza si muschi.

Pielea e rezistenta, inzestrata cu un sistem pipes dens si prezinta o retea de limfatice care dreneaza in limfono- dulii parotidieni.

Este captusita de un strat de tesut conjunctivo-grasos subcutanat, mai mutt sau mai putin bogat in grasime, care este strabatut crizontal de catre urmatoarele elemente:

— artera transverse a fetei, situate paralel si Ia 1 cm sub arcade zigomatica;

— canalul lui Stenon, care se indreapta dinapoi-ina- inte, intovarasit de prelungirea maseterina a glandei pa- rotide, izolata uneori, ca o parotids accesorie. Traiectul canalului este situat pe o linie care uneste tragusul cu aripa inazala, pe care este palpabil;

— ramificatiile divergente ale ramurilor temporo-fa- ciale si cervico-faciale ale nervului facial, care trec prin regiune si se distribuie muschilor carom le sir-it rinduite. Aponevroza maseterina acopera muschii si adera intim de ei, transformind spatiul Intr-o Iola aproape inchisa.

Prin marginea sa anterioara, ea do insertie fasciei

muschiului buccinator, singurul muschi al mimicei care are

o fascie, si fibrelor posterioare ale muschilor

se intind pe regiunea mijlocie a fetei. Prin marginea sa posterioara ea do insertia aponevrozei cervicale superfi-

rizorius care

dale, care rnu este ialtceva decit foita superticiala a fas- ciei lojei parotidiene. Superior se continua cu fascia tern- porala. Canthul excretor si prelungirea glandei parotide trec anterior, fiind situate intr-o dedublare a fasciei mase- terine. Muschiul maseter ocupa in totalitate loja sa si adera intim Ia planul osteo-periostal al mandibulei pe care se in- sera; se indeparteaza numai superior, pentru a se prinde pe procesul zigomatic (fig. 9).

PODEAUA CAVITATII BUCALE

Este spatiul intins intre concavitatea corpului mandi- bulei si convexitatea osului hioid, limitat superior de mu- coasa bucala si inferior de planul cutanat subhioidian. Podeaua este impartita — de planul muschilor milohioi- dieni, reuniti printr-un rafeu median, alcatuind astfel dia-

fragma oris —

in doua etaje: unul superior, supramilo-

hioidian si altul inferior, submilohioidian (fig. 9).

Etajul supramilohioidian al regiunii methane a plan-

seului formeaza regiunea sublinguala, at carei studiu va

fi efectuat °data cu cel at limbii.

al podelei cavitatii bucale este for-

mat de trei muschi.

1. Muschiul milohioidian se insera pe toota lungimea

Planul

muscular

liniei milohioidiene (linea mylohyoidea) a mandibulei. De aici coboara spre fata anterioara a corpului osului hioid si spre rafeu) median, ce uneste cei doi muschi de Ia simfiza mentoniera la hioid. Astfel se constituie o chinga musculara pe care se sprijina, Ia mijloc, muschii genic- hioidieni si limbo, iar ipe margini glandele sublinguale. Este inervat de trigemen ,prin ramura sa milohioidiana din

nervul mandibular (V 3). Deasupra se gaseste muschiul ge- niohioidian.

2. Muschiul geniohioidian (muschi pereche), intins de

Ia procesul genian inferior at spinei mentale mandibulare

la fata anterioara a osului hioid, fiind inervat de hipoglos, axonii sai motori provenind din segmentele medulare

C,

/C 2

3.

Pintecele anterior at digastricului se prinde in fo-

seta digastrica a marginii inferioare a mandibulei de unde se indreapta spre indarat dind nastere tendonului intermediar, care este fixat de osul hioid prin expansiuni tendinoase in forma de ansa. Ca si muschiul precedent, este inervat de nervul milohioidian. Este acoperit de mus- chiul platyssma si tegument. Acesti trei muschi suprahioi- dieni isint coboritori ai mandibulei sau ridicatori ai osului hioid.

Etajul submilohioidian corespunde regiunii suprahioi- diene si face parte din trigonul anterior al gitului. Regiu- nea mediana a acestui etaj, sou submentala, este situata intre cele doua ,pintece anterioare ale celor doi muschi digastrici. Regiunde laterale situate intre cele doua pin- tece, anterior si posterior, ale m. digastricus formeaza, de

o parte si de .alta a etajului submilohioidian, regiunile

submandibulare, de forma triunghiulara, iar studiul lor se

face impreuna cu cal al glandelor submandibulare.

20

LIMBA

REGIUNEA LINGUALA

Este un organ musculo-membranos acoperit cu o mu- coma groaso, fiind fixat prin baza sa de podeaua bu- cala, formindu-i regiunea mediana a etajului supramilo- hioidian. Mucoasa Iimbii este sediul organului gustativ, care reprezinta receptorul pentru simtul gustativ si este declansatorul reflexului secretor at glandelor salivare anexe ale cavitatii bucale (fig. 9-12). Limbo este libera in partea sa anterioara si dotato cu

totalitatea Ispatiului bucal si-

o mare

tuat sub bolta palatine si marginit de arcadele dentare, inferioare si superioara. Ea umple cavitatea bucala in stare de ocluzie si o transforms intr-o cavitate capilara. Cind, la edentali, din-

,mobilitate.

Ocupa

tii dispar, ea tinde sa ocupe si spatiul nou format prin

lipsa acestora. Constituie un organ al iaparatului digestiv prin ,papi- lele sale gustative, care permit, prin ,perceptio gustului fundamental; aprecierea calitativa a alimentelor. Ea in- tervine in supt, contribuie Ia prehensiunea allmentelor si le repartizeoza intre suprafetele triturante a'le

Ajuta formorea

terior, 'more faringe, in momentul deglutitiei. Este un organ

al vorbirii si at perfectarii sunetelor emise de laringe.

alimentar pe .core-1 impinge pos-

Configuratia externs. Limba are forma unui ovoid alun-

git antero-posterior, turtit de sus in jos, cu virful ind'rep-

tat

"1.riaiinte. Ea prezinto cloud fete, doua margin', un virf

o

radacina

(radix lingue), care este verticals.

si

Fats superioara (sau dorsala)

(dorsum linguae) este tur-

tita transversal si convex6 in plan sagital. La unirea celor

doua treimi anterioare cu treimea posterioara se gaseste

un sant, numit V-ul lingual

terior, all carui virf contine o mica depresiune — foramen

caecum — care marcheaza punctul de legatura al celor 3 muguri embrionari ai si, totodato, locul ,emergentei embrionare a gliandei tiroide (fig. 10).

se ,poste prezenta la adult sub forma

putin profunde. Cind

(sulcus terminalis),

deschis an

Foramen caecum

unei invaginatii mai must

sau mai

p'astreaza caracterul embrionar are forma unui con-

duct care leaga

Partea a nterioara a V - u'lui lingual, sau :partea b uca I 6

a limbii, este orizontala si marcata de un sant lingual

longitudinal antero-posterior

si de altama acestuia, mucoasa linguala este iprevazuto cu

mici 'proeminente numite Ipapile, care, in ordinea )marimii

lor crescinde si a numarului descrescind sint: filiforme,

si caliciforme. Papilele caliciforme sau

foramen caecum

cu istmul tiroidian.

(sulcus medianus).

De o parte

fungiforme

circumvalate, in num& de 9-11, formeaza V-ul lingual, situat indaratul santului terminal; Ia nivelul acestora si Ia cel al ,papilelor foliate si fungiforme sint situati corpus- cull gustativi, receptor' de gust, cele filiforme avind func-

tie mecanica. Partea posterioara a limbii, indaratul V-ului sau foringiona, verticala, este caracterizata prin prezenta ingramadirilor de foliculi limfoizi, neregulat dispuse, con- stituind amigdalo sau tonsila linguala. La limita (postero- inferioara a acestei 'parti a limbii, trei repliuri gloso-epi-

glotice, until median (plica glossoepiglottica

lalite laterale (plicae glossoepiglotticae laterales) iunesc

limbo cu epiglota, delimitind intre ele cele doua valecule (valleculae epiglotticae).

e mai putin intinso decit cea

media), cele-

Foto inferioara a

posterioara, prezinta insa, fpe linia median& o

(frenulum linguae),

friul sou frenul

cu sontul gingivo-alveolar

,parte

se dia cite o

salivore —, in virful carora se deschide (in fiecare) -

Wharton ; lateral de acesta• se deschid conalele

glandei sublinguale (Bartholin), 'lateral de care se gasesc

glandele sublinguale mici (5-10), ce se deschid pe a cuts

a mucoasei prin canalul lui

Parolel cu friul lingual, pe fata inferioara apare un re- lief olbastrui format de vena ranina, marginita lateral de

o usoora creasta sau repliu dantelat; este plica fimbriata, paralela cu marginealimbii.

sint rotunjite si 'netede; ele raspund

fetei linguale a dintilor. De-a lungul partii interioore a

acestor margini se deschid canalele iglandelor mucoase ale lui Weber.

linguae) este turtit de sus in jos si

subtiat, fiind partea cea 'mai 'mobiles a organului. lnspre virful ei, limba 'mai iprezinta o glands salivary cu secretie

mixt6, glanda ipereche a lui Blandin,Nuhn. Radacina limbii este portiunea de insertie a el pe sche- let si zona de reuniune a muschilor care intra in structura so. Pe ipartile laterale si inferioare ale bazei sale, limbo primeste vasele hranitoare si nervii, care sint foarte dife- riti in raport cu functia isi originea so.

care uneste limbo

si lirniteoza miscarile virfului ei.

si de alta

a reliefului sou,

carunculete sublinguale

La baza frenului, de o

, mica

ridicatura —

1 ud

Marginile

Virful

(apex

Limba, ca atare, nu are un schelet

propriu-zis; fiind insa structurata din diferite tipuri de muschi, extrinseci si intrinseci, datorita carora are o extra- ordinary cmobilitate, i se pot descrie, pentru muschii ex- trinseci, un schelet osos invecinat, iar pentru cei intrin- seci, un schelet fibros. Scheletul osos este format de osul hioid si procesul stiloidian, iar scheletul fibros de apo- nevroza linguala sau hioglosiana, fixates pe marginea supe- Hoara a multi' hioid, intre micile coarne, situates sub mu- coasa dorsumulului lingual, si de septul lingual, lama fi- brous& falciforma, ,medians, verticals, a carei bath se implanteaza pe membrana hioglosiana si pe osul hioid, si al carui virf se indreapta spre virful limbii. Pe aceste schelete se insera muschii limbii (fig. 11).

Scheletul limbii.

MuKhii limbii.

Limba este o masa carnoasa, a cOrei

mobilitate se dotoreste actiunii 'concentrice a unui numar de 17 muschi, dintre care 16 muschi sint constanti si Ia-

terali, grupati in 7 perechi si 2 muschi sint impari, iar mus-

ch

amigdaloglos este inconstant (fig. 12, 16, 17).

A) MuKhii extrinseci

— Muschiul genioglos (m. genioglossus), muschi pere- che, ,simetric; constituie intreaga parte antero-inferioara a partii mobile a Iimbii. El are originea anterior, printr-un tendon prins de procesul genian superior al spinei men-

tale mandibulare; de aici se desfasoara intr-un evantai larg, in care fibrele au orientari diferite, imprimind limbii miscari variate. Fibrele superioare descriu o curbs cu con- cavitatea anterior si se indreapta catre virf, inserindu-se pe 'fata profunda a aponevrozei linguale. Fibrele inferi- oare, aproape orizontale, se indreapta si se insera pe

marginea superioara a osului hioid

guale hioglosiene, chiar si pe epiglota. Fibrele mijlocii, dense, oblice, se indreapta catre fata posterioara a limbii. Actiune: icontractia fibrelor superioare duce virful lim- bii inapoia regiunii simfizale mentoniere. Contractia fi- brelor apasa limbo pe podeaua bucala, iar fibrele inferioare trag osul hioid in sus sau proiecteaza virful lim-

bii in 'afar() gurii. — Muschiul stiloglos

este un 'muschi

pereche, subtire Ia originea sa posterioari:i, pe apofiza stilaida, unde se desfasoara in evantai, inainte de re- giunea radacinii si cea posterioara a limbii. El se intinde de Ia proceisul stiloid inspre portiunea laterals a corpului limbii. Fibrele superioare formeaza marginea limbii mergind de la radacina spre virf; un grup de fibre se indreapta medial catre septul lingual, iar altul formeaza portiunea laterarl'6 a fetei iposterioare a limbii. Fibrele inferioare se intrica anterior cu fibrele princi- pale ale muschiului cheratoglos, apoi cu partea princi- pal& bazioglosa, a )muschlului hioglos, medial de acesta, cu imuschiul lingual inferior si, la virful limbii, cu omoni-

si a aponevrozei lin-

(m. styloglossus)

mul isau. Actiune: trage

inapoi, in sus si in aceeasi par-

te; contractia simultana a celor doi muschi stiloglosi duce limbo in sus si inapoi ispre valul ipalatin. — Muschiul hioglos (m. hyoglossus) este un muschi dreptunghiular, pereche, situat pe partea laterals a rada- cinii limbii, deasupra osului hioid. Este format de doua por- tiuni, diferite dupes lor de insertie pe osul hioid. Partea cherato-glosa se insera pe toota lungimea marginii superioare a corntilui more si pe partea invecinata a car- nului mic, ale osului hioid. Partea bazioglosa se insera pe corpul osului, in con- cavitatea insertiei muschiului genioglos si deasupra mus- chiului milohioidian. De la originea lor inferioara, cele cloud portiuni, separate de un interstitiu, urca oblic inspre inainte si medial, catre partea laterals a limbii. Ele sint reunite de fasciculul superior al muschiului stiloglos cu fibrele caruia se intrica si se indreapta spre virful limbii si spre septul lingual. Actiune: muschiul hioglos trage limbo in jos. Actiunea lui este sinergica cu a muschilor genioglosi si, intr-o oa- recare masura, cu a muschllor stiloglosi. Dacesse con- tracts amindoi muschii odatO, trag limba scoasa din guru.

21

raphe palati

glandulae palatinae

n.palatinus major

uvula

a. palatina major

palatum durum

a. palatina ascendens

palatum molle

Fig. 14. Palatul dur si palatul moale (plan superficial,

stinga — plan profund, dreapta).

arcus dentalis superior

tn.levator veil palatini pars buccopharyngea m. constrictoris pharyngis superioris

m.palatopharyngeus

m.palatoglossus

tonsilla palatina

Fig. 15. Palatul

dur si

palatum durum

a: palatina major

tendo m. tensoris veli palatial raphe pterygomandibularis

septum linguae

m.

pa/atopharyngeus

m.

palatoglossus

m.

5 ty/09/0 ,S5us

radix linguae

In. uvulae

palatul moale,

loja tonsilara

(muschii din regiune).

22

m. stylohyoideus v. jug ularis externa

m.digastricus venter post.

a.

facialis

n.

hyoglossus

a. sternocleidomastoideus

ansa cervicalis

a. carotis externa

a. lingualis

m. hyoglossUS

a. thyroidea superior

m. thyrohyoideus

m. sternocleidomastoideus

Fig.

16. Regiunile sublingualo si suprahioidiana

(ner-

vul

hioglos, nervul

lingual, muschiul hioglos,

artera

sublingualo — raporturi).

a.facialis

a. carotis externa

n.hypogloss us

m. 5 tylopharyngeus,

lig. stylohyoideus

a.

carotis interna

m.

constrictor pbaryngis

medius, a. lingualis

cornu majus ossis hyoidei

Fig. 17. Regiunea sublingualo (artera lingua/6 si ner- vul lingual dupes sectionarea muschiului digastric pintecele posterior —; raporturi).

23

a. tonsillaris, m. stylog/ossus n. lingualis ; g g. submandibularis ductus submandibularis , m. genioglossus

mandibula

a.

sublingualis, tn. geniohyoideus

m.

mylohyoicieus

os hyoideum

177. sternohyoideus m omohyoideus

177. stylohyoideus m.digastricus (venter post.) m. pterygoideus medialis m. styloglossus, nervus glossopharyngeus m. hyoglossus

m.genioglossus , a. sublingualis

ductus submandibularis n. hypoglossus a a. lingualis dorsalis, m. genioglossus

palatogIossus), muschi pe-

reche, formeoza stilpul anterior at valului palatin (istmul buco-faringion). Se indreapta inferior si medial ajungind pe parted laterals a radocinii limbii, unde isi amesteca fi-

brele cu ale glos.

contribuie la ridicarea radacinii limbii, micso-

rind ,calibrul istmului faringelui.

— Muschiul palatoglos

Actiune:

,muschilor

(m.

stiloglos, faringoglos

si amigdalo-

men-

tionat de autorii francezi inconstant, este un mic fascicul muscular inserat ,pe aponevroza faringiana, care priveste

parted iprofunda a tonsilei. De aici muschiul se indreapta inferior spre radacina limbii si medial, unde se uneste cu muschiul pereche din parted opuses. Actiune: cei doi muschi ridica radacina limbii spre pa lat.

— Muschiul faringoglos (m. pharingoglossus), nu este

decit un fascicol individualizat at constrictorUlui superior

at faringelui, care se indreapta inferior si anterior sub muschiul hioglos, amestecindu-si fibrele cu cele ale altor muschi ai limbii. Actiune: trage limbo indarat si usor in sus.

— Muschiul amigdaloglos (m.

amygdaloglossus),

B) MuKhi intrinseci

Muschiul lingual inferior

(m. longitudinalis

inferior)

limbii, fiind situat, poste-