Sunteți pe pagina 1din 11

NERVII

ªI GLANDELE
ENDOCRINE
PROCESUL DE GÂNDIRE
ªI DE CONTROL
AL FUNCÞIILOR
VITALE

Graþie unei evoluþii complexe


de-a lungul a mii de ani,
creierul omenesc
a atins abilitãþi fãrã egal
ºi a învãþat
sã interacþioneze
cu mediul înconjurãtor,
permiþând apariþia vorbirii.

75
NERVII ªI GLANDELE ENDOCRINE

FIE CÃ SUNTEM TREJI SAU ADORMIÞI, FIECARE ACTIVITATE A CORPULUI NOSTRU ESTE
SUB CONTROLUL UNEI COMPLEXE ªI ENORME REÞELE CELULARE A SISTEMULUI
NERVOS: MII DE FIBRE NERVOASE ªI TERMINAÞII SENZORIALE STRÂNS CONECTATE
UNELE DE ALTELE.

SISTEMUL NERVOS

F iecare activitate a corpului nostru se aflã sub controlul unei


reþele celulare enorme ºi complexe: mii de fibre nervoase ºi
STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS
terminaþii senzoriale colecteazã informaþii, permiþându-le
sã fie recepþionate, recunoscute ºi prelucrate. Alte mii de fibre
nervoase trimit corpului toate comenzile elaborate de unitãþile
T ermenul „sistem nervos” se referã la toate organele care se
ocupã cu controlul acestui grup complex de activitãþi coor-
donate. Ca la toate celelalte mamifere, este împãrþit în mai
sistemului nervos organizate în interiorul unor structuri ence- multe pãrþi care acþioneazã în strânsã legãturã cu celelalte:
falice complexe. – un sistem de receptori: aceºtia înregistreazã modificãrile din
Deºi creierul uman este foarte asemãnãtor cu cel al maimuþelor mediu (înãuntrul ºi în afara corpului) ºi le transformã în stimuli
antropoide, s-a dezvoltat mult mai departe, din punct de nervoºi. El permite organismului sã interacþioneze cu mediul
vedere al dimensiunii (de la puþin peste 400 cm3 pânã la puþin extern ºi permite corpului sã aibã sensibilitate proprioceptivã;
sub 1300 cm3) ºi al capacitãþilor operaþionale. Este indubitabil – o reþea de nervi: aceºtia ajung în fiecare porþiune a corpului.
cã omul este singurul animal tehnologic ºi cã evoluþia noastrã, de Leagã receptorii ºi celelalte elemente ale corpului de organele
la prima unealtã de piatrã pânã la descoperirea focului, a fost care elaboreazã stimulii ºi care dau „ordine” nervoase;
puternic influenþatã de psihic. – un sistem neuronal centralizat: depinzând de necesitãþi, acest
Sã aruncãm o privire asupra caracteristicilor generale ale siste- sistem include organe ce elaboreazã, memoreazã ºi produc un
mului biologic, care organizeazã ºi coordoneazã funcþiile vitale rãspuns la stimuli prin reþeaua neuronalã. Sistemul nervos central
ale organismului nostru. Sã privim acele caracteristici care, în cuprinde encefalul, aproape 1300 g de masã neuronalã compactã,
acelaºi timp, îi permit sã interacþioneze cu mediul înconjurãtor, localizat în interiorul cutiei craniene (aceasta este exact partea
ºi de asemenea sã transforme fiecare senzaþie în memorii, emoþii, sistemului nervos care, la om, a suferit cea mai rapidã ºi complexã
cunoaºtere de sine, vise, sentimente, logicã, creativitate ºi evoluþie) ºi mãduva spinãrii ä160, localizatã în canalul vertebral,
inteligenþã. rezultat din suprapunerea vertebrelor;
t

Dezvoltarea volumetricã
În evoluþia umanã, volumul, mereu
crescut, ocupat de encefal
corespunde dezvoltãrii capacitãþilor
fizice ºi tehnologice.
De la stânga la dreapta, craniile
fosilizate ale unui Australopytechus
afarensis (aproximativ 3 milioane de
ani în urmã: 400 cm3), unui Homo
habilis (aproximativ 2 milioane de ani
în urmã: 650 cm3), Homo erectus
(aproximativ 1 milion de ani în urmã:
1250 cm3), ºi Homo sapiens
(aproximativ 100 mii de ani în urmã:
1300 cm3).

76
SISTEMUL NERVOS

t Sistemul nervos – un sistem nervos periferic sau sistem nervos autonom sau
Aceastã reþea complexã de celule, sistem vegetativ: include toþi centrii nervoºi numiþi ganglioni,
care se ramificã în întregul corp, se
împarte în douã pãrþi, cu roluri foarte conectaþi cu acea parte a sistemului nervos care elaboreazã
diferite: stimulii nervoºi involuntari. Fibrele nervoase, care transmit
– sistemul nervos central, alcãtuit din toate aceste impulsuri care regleazã activitãþile fiziologice inde-
encefal, mãduva spinãrii, 12 perechi
de nervi cranieni ºi 31 de perechi de
pendent de voinþa noastrã, se împart în douã subgrupe, care
nervi spinali; deseori au acþiuni antagonice:
– sistemul nervos autonom, alcãtuit – sistemul nervos simpatic: include douã lanþuri lungi de
din fibre nervoase simpatice ºi ganglioni, egali ºi simetrici faþã de coloana vertebralã, ºi fibre
parasimpatice.
care se organizeazã în plexuri. Ele se distribuie tuturor orga-
nelor de-a lungul arterelor. Sistemul joacã un rol de control
ºi coordonare similar ºi deseori în opoziþie cu cel al siste-
mului parasimpatic;
– sistemul nervos parasimpatic: are ca reprezentant prin-
cipal nervul vag, care controleazã nu numai homeostazia ä205,
dar ºi toate funcþiile majoritãþii organelor interne (de exem-
plu reduce frecvenþa cardiacã ºi respiratorie, creºte secreþia
gastricã acidã, ºi intensificã peristaltismul intestinal ä156).
encefal
emisfere cerebrale
cerebel

plex cervical
(8 perechi de nervi)

plex brahial
nervi toracici
rãdãcini motorii ale
(12 perechi) nervilor
lanþ simpatic
nerv median mãduva spinãrii
mãduva spinãrii
nerv ulnar coloana vertebralã
nerv radial
rãdãcini senzitive
ale nervilor
plex lombar
(5 perechi)

plex sacral ganglion


(6 perechi)
coada de cal

nerv coccigian
nerv obturator

nerv ischiadic nervi autonomi


sau sciatic

nerv femural
lanþ simpatic
nerv safen

ganglion simpatic
nerv fibular
sau peronier
comun
nerv tibial

77
NERVII ªI GLANDELE ENDOCRINE

NERVII

S unt fascicule de fibre care transmit impulsuri nervoase ä30,


garantând comunicarea între diversele pãrþi ale corpului. Se
împart în :
– nervi aferenþi sau senzitivi, care transmit mesaje ce au fost
culese de la receptori, spre centrii nervoºi;
– nervi eferenþi sau motori, care transmit impulsuri nervoase de
la centrii nervoºi spre organele efectoare (de exemplu un muºchi
sau o glandã endocrinã).

CIRCUITELE NERVOASE

t
T oate fibrele nervoase (sau neuronii) sunt interconectate direct
sau indirect. Fibrele sistemului nervos central, de exemplu,
tind sã se grupeze în zone specifice ale corpului, ºi sã se organizeze t
Neuroni Purkinje Neuron bipolar
Sunt caracteristici pentru cerebel. într-un mod în care sã fie capabile sã intensifice unda de stimu- Este caracteristic retinei.
lare, care în general tinde sã scadã în intensitate pe mãsurã ce
trece de la un neuron la altul. De aceea, în interiorul cortexului
cerebral, diferite celule (piramidale, stelate), dispuse în straturi ºi
conectate unele cu altele, creeazã circuite neuronale de comple-
xitate variabilã. Pe de altã parte, fibrele mãduvei spinãrii ä106
vin în contact cu muºchii somatici a cãror activitate este de
asemenea controlatã de alþi neuroni conectaþi cu diferite arii din
sistemul nervos (ganglioni spinali, cortex cerebral). Chiar ºi fibrele
sistemului nervos periferic sunt strâns conectate între ele: cele
simpatice deseori formeazã structuri atât de complexe (plexuri),
încât devine foarte dificil sã putem urmãri precis traiectul unui
singur nerv.
Conexiunile nervoase pot avea efecte diferite asupra impulsului
nervos transmis:
1. Când o fibrã nervoasã vine în contact cu mai multe fibre, ºi
trimite impulsurile nervoase „în cascadã”, este creat un circuit
t
Neuroni din ganglionul spinal nervos divergent sau amplificator. Acest impuls permite organis- t
Neuroni piramidali
mului sã rãspundã chiar ºi celui mai slab sau limitat impuls. Sunt caracteristici cortexului
2. Când un semnal nervos este cules prin numeroºi neuroni care cerebral.
sunt conectaþi unii cu alþii în ordine „piramidalã”, se formeazã
un circuit convergent: rãspunsul este garantat, rapid ºi uniform,
chiar dacã semnalele sunt produse de stimuli diferiþi.
3. Când un semnal nervos, care trece printr-un lanþ neuronal,
întâlneºte o ramurã care îl face sã „se întoarcã”, se creeazã un
circuit recurent sau reverberant. De la un simplu impuls, mesajul
nervos se transformã într-o descãrcare continuã, ceea ce este
necesar, de exemplu, în cazul unor muºchi netezi.
4. Când un neuron stimuleazã în acelaºi timp mai mulþi neuroni
(prin terminaþii diferite), se creeazã un circuit paralel: ca rãspuns
la un singur stimul, neuronul terminal primeºte o descãrcare de
impulsuri care îl stimuleazã pentru o perioadã de timp mai lungã.

78
SISTEMUL NERVOS

Acestea sunt schemele de operare ale celor mai importante circuite


neuronale: ele se întrepãtrund în corpul nostru în diferite moduri, descãrcare
stimulându-se, inhibându-se, influenþându-se unele pe altele. continuã

Activitatea lor este reglatã nu numai prin dispunerea neuronilor


ºi tipurile de conexiuni pe care le au, dar ºi prin pragurile dife- 3
rite de excitabilitate ä30, prin posibila lor activitate spontanã ºi prin
prezenþa continuã ºi difuzã a miilor de stimuli senzoriali. Este
1
practic imposibil sã urmãrim activitatea nervoasã a corpului, ºi
cu atât mai puþin sã o anticipãm, altfel decât la nivel macro- descãrcare
prelungitã
scopic: dacã vrem sã ridicãm un mãr, ºtim care impulsuri merg 4
la scoarþã, unde sunt elaborate, din ce arii ale scoarþei vin impulsu- Scheme de circuite

t
t

cale comunã
rile pentru miºcãrile adecvate, ºi în care ordine se produc ele. Cu neuronale
finalã toate acestea, dacã ceea ce încercãm sã obþinem este o analizã 1. circuit divergent (ex. fibre eferente)
celularã completã a transmiterii nervoase, este imposibil sã 2. circuit convergent (ex. fibre aferente)
3. circuit recurent (impuls continuu)
2 descriem chiar ºi o simplã clipire. 4. circuit paralel (descãrcare prelun-
gitã ºi intensã)

EVOLUÞIA nouã astãzi. Cu toate acestea, nu


doar înfãþiºarea exterioarã s-a
determinat dezvoltarea unui creier
de calitate mai bunã, mai mare ºi
CREIERULUI UMAN modificat: mulþumitã utilizãrii mai bine organizat: spre deosebire
constante, cu ajutorul mâinilor, a de ceea ce se întâmplã în mod nor-
Când vorbim despre evoluþia fiinþei în pãdure nu existau animale de diferitelor obiecte, cantitatea de mal, evoluþia creierului nu este
umane, ºi în mod deosebit despre pradã ºi era de importanþã vitalã sã stimuli tactili recepþionaþi de creier legatã de niciun eveniment „din
dezvoltarea encefalului, cel mai fie capabile sã recunoascã fructele începe sã creascã, comparativ cu afara” organismului, dar în schimb
complex ºi misterios organ al cor- comestibile ºi sã le prindã înainte cantitatea provenitã de la mem- este strâns legatã de schimbãrile
pului nostru, este dificil sã identi- de a cãdea pe pãmânt. Ca rezultat, brele inferioare. interne produse de modificãrile
ficãm o singurã cauzã care ar primatele ai cãror ochi au fost pozi- Mai mult, fluxul de mesaje vizu- fizice apãrute la primate.
putea justifica evoluþia sa rapidã. þionaþi mai frontal au fost favori- ale ºi auditive a devenit uriaº ºi Aria de pe cortex în care se elabo-
Mai mult decât o „cauzã”, ar fi mai zate de selecþia naturalã. Datoritã mult mai articulat: pentru a ela- reazã percepþiile senzoriale (neo-
bine sã ne referim la „inele retroac- poziþionãrii globilor oculari ºi câm- bora acest ºuvoi de stimuli creierul cortexul ä82-87) începe sã se extindã
tive”: un lanþ de evenimente care pului vizual astfel obþinut, erau trebuia sã se transforme ºi sã devinã ºi mai mult. Dezvoltarea creierului
prin acþiunea lor pozitivã sau nega- capabile de vedere tridimensionalã. mult mai rapid, fiind capabil sã a adus ºi o dezvoltare rapidã a
tivã asupra fenomenului iniþial Nu numai atât, dar în vreme ce controleze stimulii rapid ºi eficient. comportamentului. Acest factor
poate accelera sau inhiba întregul strãmoºii lor erau nocturni, prima- Cu toate acestea sistemul neuronal a contribuit indirect la conser-
proces. tele devin diurne, sensibile la o al creierului nu poate susþine mai varea morfologiei altor pãrþi ale
Din cauza traiului în pãdure, pri- mare varietate de culori. În acelaºi mult de o anumitã cantitate de corpului. Dacã modificãrile com-
matele au dezvoltat policele opo- timp, simþul mirosului a devenit informaþii în acelaºi timp: când portamentale sunt suficiente pen-
zabil, care le-a permis atât miºcã- din ce în ce mai puþin util: în ceea ce trebuie controlat depãºeºte tru a înfrunta ºi birui problemele
rile fine cât ºi prehensiunea. Cu pãdure existau deja prea multe un anumit prag, creierul intrã în de supravieþuire, corpul nu mai
toate acestea, oricât de importantã mirosuri! Astfel faþa a început sã scurtcircuit. Cantitatea crescutã de suferã alte presiuni de selecþie
ar putea fi, o astfel de schimbare nu se aplatizeze ºi, datoritã unor com- stimuli perceptivi a forþat reþeaua naturalã. De-a lungul timpului,
a fost singura în raport cu „rudele” plexe sisteme retroactive, primatele neuronalã sã se reorganizeze, exer- aceasta a afectat ºi dezvoltarea
noastre mai primitive. De exemplu, au cãpãtat înfãþiºarea familiarã citând o presiune selectivã care a culturalã.
t

Comparaþie între
Lob frontal
0

encefale
În timpul dezvoltãrii 0

Lob parietal
sale, structurile cerebrale
Lob temporal
0

anterioare ºi superficiale
sunt cele care se dez- 0

Lob occipital
voltã cel mai mult:
Cerebel
0

1. macac;
Trunchi cerebral 1 2 3 4
0

2. cimpanzeu;
3. gorilã;
4. om.
79
NERVII ªI GLANDELE ENDOCRINE

Sistemul nervos central este alcãtuit din encefal, mãduva spinãrii,


12 perechi de nervi cranieni ºi 31 perechi de nervi spinali. El
culege, prelucreazã ºi memoreazã stimuli interni ºi externi, ºi
reacþioneazã la aceºtia cu impulsuri nervoase.

SISTEMUL NERVOS CENTRAL


ªI ORGANELE DE SIMÞ
S istemul nervos central este o structurã anatomicã extrem
de complexã, ce culege milioane de stimuli pe secundã.
Aceºti stimuli sunt prelucraþi ºi memoraþi de sistemul nervos
central, care este capabil sã adapteze rãspunsurile corpului la
condiþiile interne ºi externe.
Este împãrþit în trei pãrþi distincte, depinzând
de structura ºi funcþia lor: fiecare parte se
împarte în mai multe componente, denumite
dupã funcþia lor. Encefalul este împãrþit în
1
3 pãrþi: rombencefalul (ce include bulbul
rahidian, cerebelul ºi puntea); mezencefalul 2

(tectul mezencefalic) ºi prozencefalul (tala- 16 3

mus, hipotalamus ºi emisfere cerebrale).


15 5
4
8 6

7 7

COMPONENTELE SISTEMULUI 9
8

NERVOS CENTRAL 14
10

ENCEFALUL Ele sunt scãldate în lichid cefalo- 13


Encefalul este alcãtuit din peste 10 rahidian, care circulã ºi în interi-
miliarde de celule nervoase, încon- orul ventriculilor (cavitãþilor) ence-
jurate de celule gliale (gr. „colla” = falului ºi în interiorul unui canal
lipici), de zece ori mai numeroase. îngust din centrul mãduvei spinãrii. 11

Neuronii ºi celulele gliale alcãtuiesc Encefalul este împãrþit în mai 12


þesutul cerebral, moale ºi gelatinos, multe pãrþi, corespunzând compar- 9

care îºi menþine forma doar dato- timentelor diferite anatomic ºi


ritã cutiei craniene. Encefalul este funcþional: SISTEMUL LIMBIC: este implicat ºi pleacã de la alte zone ale
acoperit de trei membrane, menin- EMISFERELE CEREBRALE: includ în memorare ºi elaborarea encefalului. Se continuã cu
gele (cu funcþie nutritivã ºi de cea mai mare parte a ence- emoþiilor. mãduva spinãrii ä106 ºi con-
protecþie): dura mater (externã, falului (cântãresc aproxi- HIPOTALAMUSUL: controleazã troleazã anumite condiþii
solidã); arahnoida (reticulatã, mativ 1200 g); în afarã glanda pituitarã (cea mai interne cum ar fi presiunea
între ea ºi pia mater se gãseºte de a recepþiona ºi prelucra importantã glandã endo- sangvinã ºi frecvenþa respira-
lichidul cefalorahidian) ºi pia stimulii, el gãzduieºte cele crinã) ºi multe alte funcþii torie, adaptându-le la diferi-
mater, care este cea mai subþire. mai avansate funcþii psihice vitale ale corpului. tele necesitãþi fiziologice ale
Ele acoperã întreaga mãduvã ä106. umane. TRUNCHIUL CEREBRAL: este co- corpului.
Vasele sangvine ºi fibrele nervoase CEREBELUL: controleazã direct nectat cu talamusul, „sor-
sunt localizate între membrane. contracþia muscularã. teazã” informaþiile care vin

80
SISTEMUL NERVOS CENTRAL ªI ORGANELE DE SIMÞ

ORGANELE DE SIMÞ

C hiar dacã nu sunt considerate strict ca fiind o parte a sistemului


nervos central, sunt în principal centri la nivelul cãrora se culeg
stimuli: creierul primeºte date esenþiale de la terminaþiile nervoase
vizuale, auditive, gustative ºi proprioceptive în legãturã cu echili-
brul. Aceste date sunt esenþiale pentru dezvoltarea creierului ºi de
asemenea pentru supravieþuirea întregului organism. Organele de
simþ culeg diferite tipuri de stimuli pe care îi transmit cãtre creier
prin nervi specifici. Creierul apoi integreazã semnalele, le memo-
reazã, le recunoaºte ºi codificã, înainte de a elabora rãspunsurile
adecvate. Activitatea cerebralã este constant stimulatã de influxul
de date: s-a demonstrat cã, cu cât este mai mare influxul de date
care trebuie prelucrate, cu atât mai mare este numãrul de cone-
xiuni care se stabilesc între neuroni ºi cu atât mai mare va fi
dezvoltarea capacitãþilor intelectuale. Pe aceastã bazã, unii antropo-
logi cred cã inteligenþa speciei noastre este consecinþa directã a unui
t

Vedere în secþiune
a meningelui influx crescut de stimuli produs atât de folosirea mâinilor, cât t Creierul ºi nervii cranieni
1 tegument cu foliculi piloºi, ºi de îmbunãtãþirea abilitãþilor limbajului. În afarã de sensibilitate
2 aponevrozã, 3 lama externã,
tactilã (la atingere), termicã, dureroasã ºi proprioceptivã, tipice
4 granulaþii arahnoidiene, 5 lama

internã, 6 lacune laterale, 7 spaþiu


pentru piele ºi care se întâlnesc pe toatã suprafaþa corpului, III

subdural, 8 dura mater, putem spune cã organele de simþ, care sunt esenþiale
9 arahnoida, 10 spaþiu subarahno- pentru interacþiunea cu lumea din jur, instinctul de IV I
idian, 11 encefal, 12 coasa creierului VI II
conservare ºi activitatea cerebralã sunt toate locali-
(falx cerebri), 13 pia mater, 14 sinus
sagital superior, 15 diploe, 16 venã zate la nivelul capului, fiind protejate de oasele V
emisarã. cutiei craniene.
VII
VIII
VII
MÃDUVA SPINÃRII ritatea organelor interne. De veazã muºchii
Include diverse tipuri de neuroni, obicei se noteazã cu cifre romane. masticatori ºi
XII IX
care se terminã sau au originea la Dintre aceºti nervi, trei sunt ex- transmite sen-
nivelul encefalului. Ea se gãseºte clusiv aferenþi, ceea ce înseamnã sibilitatea de la
XI X
în canalul spinal, cavitate care cã ei transportã informaþii de la nivelul feþei;
strãbate longitudinal coloana organele de simþ, pânã la encefal: – nervul facial
vertebralã. Cu lungime de apro- – nervul olfactiv (I); (VII), care inerveazã
ximativ 45 cm, are o formã cilin- – nervul optic (II); muºchii mimicii ºi
dricã ºi o structurã stratificatã – nervul acusticovestibular (VIII). transmite sensibilitatea de
asemãnãtoare structurii cerebrale. Doi dintre nervii cranieni sunt la douã treimi anterioare ale
Rolul sãu este de a transmite exclusiv motori: limbii;
impulsuri nervoase de la ºi cãtre – nervul accesor (XI), care trimite – nervul glosofaringian (IX), care
encefal; mai mult, conþine centri informaþii muºchilor gâtului; transmite informaþii tactile ºi vertebral în perechi, câte unul
importanþi pentru reglarea siste- – nervul hipoglos (XII), care miºcã gustative de la treimea poste- de fiecare parte, la intervale
mului nervos autonom. În cele limba ºi alþi muºchi mici de la ni- rioarã a limbii ºi de la faringe, ºi regulate. Înainte de a ieºi prin
din urmã, rãspunsurile nervoase velul gâtului implicaþi în vorbire. controleazã deglutiþia; gãurile intervertebrale, fiecare
„reflectate” la stimuli sunt ela- Nervii trohlear (IV), abducens – nervul vag (X), care culege in- nerv este alcãtuit din douã fas-
borate la nivelul mãduvei spinãrii (VI) ºi oculomotor (III) inerveazã formaþii de la majoritatea orga- cicule de fibre numite rãdãcini:
ä106
, fãrã intervenþia creierului. muºchii extrinseci ai globului nelor abdominale. una posterioarã aferentã ºi una
ocular. anterioarã eferentã. Distal, nervii
NERVII CRANIENI Celelalte perechi de nervi crani- NERVII SPINALI periferici au originea în nervii
Sunt în numãr de 12 perechi. eni sunt alcãtuite din fibre atât Sunt fascicule de fibre nervoase, spinali. Nervii periferici se împart
Aceºti nervi trimit ºi primesc in- senzitive cât ºi motorii: cu originea la nivelul mãduvei în ramuri care se distribuie dife-
formaþii despre cap, gât ºi majo- – nervul trigemen (V), care iner- spinãrii ºi care ies din canalul ritelor segmente ale corpului.

81
NERVII ªI GLANDELE ENDOCRINE

CREIERUL Cortexul este puternic plicaturat, astfel


încât suprafaþa sa este de aproximativ 30

E
ste cea mai importantã parte a din totalul oxigenului circulant, ne dã o de ori mai mare decât suprafaþa disponi-
encefalului: mesajele ajung aici de indicaþie clarã despre activitatea sa meta- bilã pe faþa sa internã. Pliurile vizibile pe
la organele de simþ, de la termina- bolicã intensã ºi constantã. Este alcãtuit suprafaþa cortexului se numesc giri sau
þiile nervoase exteroceptive ºi propriocep- din douã emisfere cerebrale separate de o circumvoluþii, separaþi de ºanþuri sau
tive. Creierul prelucreazã, analizeazã ºi fisurã adâncã, dar unite la bazã de cãtre fisuri cerebrale, deseori delimitând arii cu
comparã informaþii din interiorul ºi exte- corpul calos (comisurã a emisferelor cere- funcþii specifice;
riorul corpului; le transformã în senzaþii brale), un fascicul de fibre nervoase – substanþa albã: este localizatã mai
ºi le stocheazã în memorie. Toate proce- de aproximativ 10 cm lungime, care profund, mai la interior. Este în cea mai
sele, care afecteazã elaborarea ideilor, garanteazã conexiunea dintre cele douã mare parte alcãtuitã din fibre nervoase
luarea deciziilor, reacþiile motorii ºi endo- emisfere. În fiecare emisferã se gãsesc mielinice ä30, care ajung la scoarþã. Mii de
crine ale corpului, au loc aici. Cu toate urmãtoarele substanþe: fibre nervoase se desprind de la nivelul
acestea, cea mai mare parte din ele sunt – substanþa cenuºie care formeazã cor- corpului calos în interiorul substanþei
încã necunoscute. Faptul, cã la om creie- texul cerebral: este alcãtuitã dintr-un albe. Când corpul calos este întrerupt,
rul reprezintã doar 2% din masa totalã a procent mare de corpuri celulare: conþine emisferele sunt capabile sã funcþioneze
corpului, dar consumã aproximativ 20% aproximativ 60% din neuronii encefalici. independent.

pol frontal

lob frontal gir f


g ºanþ f rontal s
r º ir ron u
tal perio
tal mijlociu

erio

pre ntra
gir

an
ºan
sup l gir su p r
or

þ c tral
po ostc
erior

þp

ce
l fro eri
feri

ta a
rie iet

stc ent
or

e
ntal m

ntra
pa rpar rior
in

ijloc

en ral
al sup

iu
al

gir frontal s uperior

l
l
t e e
ron

ºa obul
ºanþ f ront

g inf n
gir f

i
l

ont

al

ir
i et

ar ºanþ fr
ºanþ fr

su

lp o
gir fro ntal
lobu
pra

nta inf
m

l in erio
arg
ºan

la rã
fer r
nsvers

ina

angular ior
þ pr

opercul

pe te
l

rcu
ce parte
gir
e

r
ntr ºanþ

pa
triunghiularã
ºa

al
ºanþ oc cipital tra

gir tem latera o


ntr pora l
ce

ºa al al l sup
nþ p ntr ºanþ temp erior parte orbitalã
os
tce gir prece gir
te
oral s
upe
lob occipital
l ºan mporal rior
al ra þ te mijlo pol frontal
ntr

ostc ent lobul gir m p o


c iu
gir p ral i
lob parietal

tem nfe
semilunar por
al in rior
or superior ferior
i
n fer
ariet al i
ior

ul p lobul semilunar inferior


per

lob nerv trigemen


l su

punte
lobul biventer
ta

nerv vestibulocohlear
rie
ºanþ intraparietal

fisura longitudinalã

flocculus
pa

nerv facial
l
bu

lo tonsila cerebeloasã nerv abducens


nerv glosofaringian nerv hipoglos
bulb rahidian mãduva spinãrii
lob occipital
t
Creierul
lob occipital pol occipital Vedere lateralã
dreapta

t
Emisferele lob frontal
t

cerebrale În interiorul
lob parietal creierului
Vedere superioarã
lob occipital În aceastã secþiune
dreapta a encefalului,
lob temporal
creierul este portocaliu.
creierul
82
CUPRINS

DESCOPERIREA CORPULUI OMENESC ......... 9 MUªCHII SAU SISTEMUL MUSCULAR 54 .........

Originile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Muºchii scheletici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54


În Roma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Muºchii involuntari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Renaºterea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 MUªCHII CAPULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Revoluþia lui Andreas Vesalius . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 MUªCHII SPATELUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Cãtre anatomia modernã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 MUªCHII TRUNCHIULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Specializarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 MUªCHII CENTURII SCAPULARE ªI
SIMILAR ªI DIFERIT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 MEMBRULUI SUPERIOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Bãieþelul ºi fetiþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 MUªCHII PELVISULUI ªI MEMBRULUI INFERIOR . . . . . . 66
Bãiatul ºi fata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
UN ORGAN SPECIFIC UMAN: MÂNA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Bãrbatul ºi femeia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
PUNCTELE CHEIE ALE POSTURII VERTICALE:
ªOLDUL, GENUNCHIUL ªI PICIORUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
BAZELE CELULARE ALE ANATOMIEI . . . . . . . . . . . 22

Instrumente de observare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Cum preparãm ºi examinãm þesuturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
ÞESUTUL EPITELIAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
ÞESUTUL MUSCULAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
NERVII ªI GLANDELE
Contracþia muscularã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 ENDOCRINE .................................................... 75
ÞESUTUL NERVOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Transmiterea impulsurilor nervoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 SISTEMUL NERVOS .............................................. 76
ÞESUTUL CONJUNCTIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Structura sistemului nervos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
TERMENI ANATOMICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Nervii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Circuitele nervoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

SISTEMUL NERVOS CENTRAL


SCHELETUL ªI MUªCHII ........................ 35 ªI ORGANELE DE SIMÞ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Organele de simþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
SCHELETUL SAU SISTEMUL SCHELETIC . . . . . . . . . 36 CREIERUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Împãrþirea scheletului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 CEREBELUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Oasele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 TRUNCHIUL CEREBRAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Articulaþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 SISTEMUL LIMBIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
CRANIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 HIPOTALAMUSUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
COLOANA VERTEBRALÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 OCHIUL ªI VEDEREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
TORACELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 URECHEA: AUZUL ªI ECHILIBRUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
CENTURA SCAPULARÃ ªI OASELE MEMBRELOR NASUL ªI GURA: MIROSUL ªI GUSTUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
SUPERIOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 SENSIBILITATEA CUTANATÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
PELVISUL ªI OASELE MEMBRELOR INFERIOARE . . . . . . . . . 50 MÃDUVA SPINÃRII ªI NERVII SPINALI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

5
CUPRINS

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 CIRCULAÞIA SANGVINÃ


Sistemul parasimpatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 ªI CEA LIMFATICÃ .................................. 175
Sistemul simpatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
NERVII CAPULUI ªI GÂTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112 SISTEMUL CIRCULATOR
NERVII TORACO-ABDOMINALI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 ªI SISTEMUL LIMFATIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
NERVII MEMBRELOR SUPERIOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 SÂNGELE ªI LIMFA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
NERVII MEMBRELOR INFERIOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 ARTERELE, VENELE ªI VASELE LIMFATICE . . . . . . . . . . . . . . . 182
INIMA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
CIRCULAÞIA INTRACRANIANÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
SISTEMUL ENDOCRIN. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 CIRCULAÞIA ÎN INTERIORUL TORACELUI
Un sistem care implicã întregul corp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 ªI ABDOMENULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
ACTIVITATEA ENDOCRINÃ A ENCEFALULUI: CIRCULAÞIA SANGVINÃ LA NIVELUL
HIPOTALAMUSUL, GLANDA PITUITARÃ ªI EPIFIZA . 130 MEMBRELOR SUPERIOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
TIROIDA ªI PARATIROIDELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 CIRCULAÞIA SANGVINÃ LA NIVELUL
PANCREASUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 MEMBRELOR INFERIOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
GLANDELE SUPRARENALE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 CIRCULAÞIA FETALÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
GONADELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 REÞEAUA LIMFATICÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
SPLINA ªI TIMUSUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202

DIGESTIA ªI RESPIRAÞIA ...................... 143 PIELEA ªI RINICHII .................................. 205


SISTEMUL DIGESTIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 SISTEMUL EXCRETOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
CAVITATEA BUCALÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146 Tegumentul sau pielea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
ESOFAGUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148 Rinichii ºi cãile urinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207
PIELEA ªI TRANSPIRAÞIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
STOMACUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
RINICHII ªI CÃILE URINARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210
FICATUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
PANCREASUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
INTESTINUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
REPRODUCEREA ....................................... 215
BÃRBATUL ªI FEMEIA 216 .......................................
SISTEMUL RESPIRATOR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 APARATUL REPRODUCÃTOR MASCULIN . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
Structurile sistemului respirator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 APARATUL REPRODUCÃTOR FEMININ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220
Inspiraþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 CARACTERELE SEXUALE SECUNDARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222
Expiraþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 SPERMATOZOIZII, OVULELE ªI CICLUL OVARIAN . . . 224
Respiraþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 FECUNDAÞIA, SARCINA ªI ALÃPTAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
CAVITATEA BUCALÃ ªI CAVITATEA NAZALÃ . . . . . . . . . . 164
FARINGELE ªI LARINGELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
TRAHEEA ªI BRONHIILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168 GLOSAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
PLÃMÂNII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 INDEX ANALITIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233

6
CUPRINS

O PRIVIRE MAI ATENTÃ PAGINI MEDICALE


Arabii, Biserica ºi studiile anatomice medievale . . . . . . . . . . 10 Osteoporoza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Planºele anatomice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Rupturile musculare ºi bursitele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Tehnologiile moderne în studiul anatomiei ............... 16 Fracturile ................................................................ 74
Bãtrâneþea ............................................................... 21 Probleme asociate cu:
Microscoapele ......................................................... 24 creierul, memoria ºi bolile degenerative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Creºterea osoasã ºi echilibrul salin al corpului ............ 38 Probleme de vedere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Craniul nou-nãscutului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Probleme auditive .................................................. 101
Probleme asociate cu creºterea .................................. 45 Traumatismele coloanei vertebrale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
Pelvisul la bãrbat ºi la femeie ..................................... 51 Probleme endocrine:
Metabolismul miºcãrii musculare ............................. 56 diabetul ºi sindromul premenstrual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

Evoluþia creierului uman .......................................... 79 Biopsihologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

Componentele sistemului nervos central ................... 80 Ulcerele gastrice ..................................................... 150

Efectele drogurilor ................................................... 93 Calculii biliari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

Cum lucreazã hormonii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 Ulcerul duodenal ºi colita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Digestia carbohidraþilor complecºi .......................... 147 Dentiþia ................................................................. 174

Ulcerele gastrice ..................................................... 150 Grupele de sânge ºi transfuziile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

Enzimele sucului pancreatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Vaccinãrile ºi alergiile ............................................. 181

Absorbþia nutrimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 Infarctul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204

Sughiþul, râsul, plânsul, tusea, cãscatul ºi strãnutul ... 163 Calculii renali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214

Fonaþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167 Omul bionic .......................................................... 228

Schimburile gazoase ............................................... 171


Originea ºi sfârºitul celulelor sangvine ºi limfatice . . . . . 179
Transportul gazelor ºi apãrarea organismului . . . . . . . . . . . 180
Presiunea sangvinã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
Fluidele organice ºi setea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
Producþia de urinã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
Determinarea sexului ............................................. 217
Homosexualitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222
Contracepþia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225
Sterilitatea ............................................................. 227