TEMA I

SEMNALIZAREA RUTIERA
1. INDICATOARE

Indicatoarele rutiere sunt instalate, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers. Atunci cand
observarea lor este ingreunata, se pot instala sau repeta pe partea stanga, in zona mediana a drumului pe
un refugiu ori spatiu interzis circulatiei vehiculelor, deasupra partii carosabile sau de cealalta parte a
intersectiei, in loc vizibil pentru toti participantii la trafic. Semnificatia unui indicator este valabila pe
intreaga latime a partii carosabile, cu exceptia celor care sunt instalate deasupra unei benzi de circulatie si
care se adreseaza numai conducatorilor care circula pe acea banda.
A | INDICATOARE DE AVERTIZARE
Au rolul de a preveni conducatorii de vehicule asupra unor pericole pe sectorul de drum care
urmeaza. La intalnirea acestor indicatoare conducatorii auto trebuie sa sporeasca atentia si
sa circule cu prudenta.
Semnificatia indicatorului de avertizare incepe din locul unde este amplasat. In cazul
indicatoarelor care avertizeaza sectoare periculoase, zona de actiune a indicatoarelor este
reglementata prin placute aditionale.
INDICATOR

SEMNIFICATIE

OBLIGATII

Curba deosebit de periculoasa

Panouri succesive pentru
curbe deosebit de periculoase
Conducatorul auto este obligat sa circule cu o viteza care sa nu
depaseasca 30 km/h in localitati si 50 km/h in afara localitatilor.
Drum cu denivelari

Accident

Copii

Conducatorul auto este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca

30 km/h in localitati si 50 km/h in afara localitatilor intre orele 7:00 - 22:00

Drum ingustat pe ambele parti

Drum ingustat pe partea dreapta

Pe acest sector de drum sunt interzise:

- oprirea
- stationarea
- intoarcerea
- mersul inapoi

Drum ingustat pe partea stanga

Tunel

Pe acest sector de drum sunt interzise oprirea, stationarea, depasirea,

intoarcerea, mersul inapoi. Daca suntem imobilizati in tunel trebuie sa oprim
motorul, iar ultima masina aprinde avariile

Intalnire cu un
drum fara prioritate

Se amplaseaza in afara localitatilor spre a semnaliza apropierea de

o intersectie cu un drum fara prioritate

Intersectie de drumuri

Se amplaseaza la apropierea de o intersectie de drumuri in care prioritatea

nu este reglementata prin indicatoare (la care se aplica regula prioritatii de
dreapta)

Alte pericole

Se amplaseaza la apropierea de un loc care prezinta un pericol pentru care nu

exista indicator de avertizare specific

Trecere la nivel cu calea ferata

simpla fara bariere
Trecere la nivel cu calea ferata
dubla fara bariere

Conducatorul auto este obligat sa opreasca in locul unde exista vizibilitate

maxima a caii ferate fara a trece de aceste indicatoare sau dupa caz inaintea
marcajului de oprire

ALTE INDICATOARE DE AVERTIZARE

Curba
la stanga

Drum
aglomerat

Presemnalizare
trecere pietoni

Semafoare

Curba
la dreapta

Pod
mobil

Biciclisti

Aeroport

Curba dubla sau

o succesiune de
mai multe curbe,
prima la stanga

Iesire spre
un chei
abrupt

Animale

Vant lateral

Curba dubla sau

o succesiune de
mai multe curbe,
prima la dreapta

Denivelare
pentru limitarea
vitezei

Animale

Circulatie in
ambele
sensuri

Urcare cu
inclinare mare

Drum
alunecos

Trecere la nivel
cu linii de
tramvai

Presemnalizare
intersectie cu
sens giratoriu

Coborare
periculoasa

Improscare cu
pietris

Masini si utilaje
agricole

Trecere la nivel
cu cale ferata
cu bariere

Acostament
periculos

Caderi de
pietre

Presemnalizarea
unei amenajari rutiere
ce ofera posibilitatea
intoarcerii vehiculului

Trecere la nivel
cu cale ferata
fara bariere

Panouri suplimentare
pentru trecerea la nivel
cu calea ferata
(Se amplaseaza la 150, 100 si 150
metri fata de calea ferata)

Panouri suplimentare
la nodurile rutiere de pe
autostrazi

Trecere la nivel cu o cale ferata

simpla, fara bariere, prevazuta
cu instalatie de semnalizare
luminoasa automata

Baliza
bidirectionala

Baliza directionala care indica

ocolirea obstacolului
prin stanga

Baliza directionala care indica

ocolirea obstacolului
prin dreapta

Trecere la nivel cu o cale ferata

dubla, fara bariere, prevazuta
cu instalatie de semnalizare
luminoasa automata

PANOURI ADITIONALE
Indicatoarele pot fi insotite de panouri cu semne aditionale continand inscriptii sau simboluri care le precizeaza,
completeaza ori limiteaza semnificatia.

Inceputul zonei de
actiune al
indicatorului

Confirmarea zonei
de actiune a
indicatorului

Ridicarea autovehiculelor
oprite si/sau stationate
neregulamentar

Ploaie,
ceata,
viscol

Categoriile de autovehicule
car trebuie sa respecte
semnificatia indicatorului

Polei,
gheata,
zapada

Distanta intre indicator

si inceputul locului periculos

Trecere la nivel cu calea ferata industriala,

completand semnificatia indicatorului
"Alte pericole"

Sfarsitul zonei de
actiune al
indicatorului

Nodul
rutier

Lungimea sectorului
periculos la care se refera
indicatorul

Trecere la nivel cu calea ferata prevazuta

cu instalatie de semnalizare
luminoasa automata

Rampa pentru
persoane cu
handicap

Sensul sau sensurile de circulatie

pentru care este valabila
semnificatia semnalelor luminoase
ale semaforului

Distanta pana la locul la care se

refera indicatorul de
presemnalizare sau informare

Intervalele de timp la care

actioneaza indicatorul

B | INDICATOARE DE PRIORITATE
INDICATOR

SEMNIFICATIE

OBLIGATII

Cedeaza trecerea

Reducerea vitezei, asigurare si acordarea prioritatii de trecere

vehiculelor care cicrula pe drumul
transversal (drumul cu prioritate)

Cedeaza trecerea
Obs. In situatia in care drumul cu prioritate isi
schimba directia in intersectie, sub indicator
se instaleaza un panou aditional prin care se
indica directia drumului cu prioritate.

Reducerea vitezei, asigurare si acordarea prioritatii de trecere

vehiculelor care circula pe drumul cu
prioritate indicat prin linia ingrosata

Cedeaza trecerea
Obs. In situatia in care drumul cu
prioritate isi schimba directia in
intersectie, sub indicator se instaleaza
un panou aditional prin care se indica
directia drumului cu prioritate.

Reducerea vitezei, asigurare si acordarea prioritatii de trecere

tuturor vehiculelor care circula prin intersectie.
Obs. Spre deosebire de situatie anterioara cand se acorda prioritate doar vehiculelor care circula pe drumul cu prioritate in
aceasta situatie se acorda prioritate si vehiculelor care circulra
din dreapta pentru ca este o situatie de egalitate si se aplica
regula prioritatii de dreapta

Presemnalizare
"Cedeaza trecerea"

Sa sporeasca atentia intrucat la 100 m urmeaza o intersectie cu

un drum cu prioritate si va intalni
indicatorul "Cedeaza trecerea"

Oprire

Oprire in dreptul marcajului transversal de oprire iar in lipsa

acestuia in locul unde exista vizibilitate maxima fara a depasi
coltul intersectiei, asigurare si acordarea prioritatii de trecere
vehiculelor care circula pe drumul transversal

Oprire
Obs. In situatia in care drumul cu prioritate isi
schimba directia in intersectie, sub indicator
se instaleaza un panou aditional prin care se
indica directia drumului cu prioritate

Oprire n dreptul marcajului transversal de oprire iar n lipsa

acestuia n locul unde exist vizibilitate maxim fr a depi
colul interseciei, asigurare i acordarea prioritii de trecere
vehiculelor care circul pe drumul transversal.

Oprire
Obs. In situatia in care drumul cu prioritate isi
schimba directia in intersectie, sub indicator
se instaleaza un panou aditional prin care se
indica directia drumului cu prioritate

Oprire n dreptul marcajului transversal de oprire iar n lipsa

acestuia n locul unde exist vizibilitate maxim fr a depi
colul interseciei, asigurare i acordarea prioritii de trecere
tuturor vehiculelor.
Obs. Spre deosebire de situaia anterioar cnd se acord
prioritate doar vehiculelor care circul pe drumul cu prioritate
n aceast situaie se acord prioritate i vehiculelor care circul
din dreapta pentru c este o situaie de egalitate i se aplic
regula prioritii de dreapta.

Drum cu prioritate

Drum fara prioritate

La prima intersecie ntlnit trebuie s se respecte regulile de

circulaie stabilite pentru acea intersecie.

Prioritate pentru circulaia

din sens invers

Acordarea prioritii vehiculelor care circul din sens opus.

Prioritate fa de circulaia
din sens invers

C | INDICATOARE DE RESTRICTIE SAU INTERZICERE

Semnificatia indicatorului ncepe din dreptul indicatorului i n lipsa unei semnalizri care s precizeze lungimea sectorului pe care se aplic reglementarea ori a unor indicatoare care s anune sfritul
interdiciei sau restriciei, semnificaia acestor indicatoare nceteaza n intersecia cea mai apropiat.
Dac indicatorul de interzicere sau restricie este instalat mpreun cu indicatorul de intrare n localitate
semnificaia sa se aplic pe tot traseul respectiv n traversarea localitaii pn la ntlnirea indicatorului de
ieire din localitate.

ACCESUL INTERZIS
AUTOVEHICULELOR
CIRCULATIA INTERZISA
IN AMBELE SENSURI CU EXCEPTIA MOTOCICLETELORACCESUL INTERZIS
FARA ATAS
MOTOCICLETELOR

ACCESUL
INTERZIS

ACCESUL INTERZIS
AUTOVEHICULELOR
CU REMORCA CU EXCEPTIA
CELOR CU SEMIREMORCA SAU
CU REMORCA CU O OSIE

LIMITARE DE VITEZA
DIFERENTIATA PE
CATEGORII DE
AUTOVEHICULE

INTERZIS A VIRA
LA STANGA

INTERZIS A VIRA
LA DREAPTA

ACCESUL INTERZIS
BICICLETELOR

ACCESUL INTERZIS
MOPEDELOR

TAXA DE
TRECERE

ACCESUL INTERZIS
VEHICULELOR SAU
ANSAMBLURILOR
DE VEHICULE AVAND O
LUNGIME MAI MARE DE M

VAMA

DEPASIREA
DEPASIREA INTERZISA INTERZIS AUTOVEHICULELOR DE
AUTOVEHICULELOR
AUTOVEHICULELOR
A CIRCULA FARA A MENTINE
CU EXCEPTIA MOTOCICLETELOR
DESTINATE
INTRE ELE UN INTERVAL
FARA ATAS INTERZISA
TRANSPORTULUI DE MARFURI
DE CEL PUTIN M

CONTROL
POLITIE

STATIONAREA
INTERZISA

ZONA DE STATIONARE
STATIONAREA CU DURATA LIMITATA

ALTERNANTA 2

STATIONAREA
ALTERNANTA

OPRIREA
INTERZISA

ACCESUL INTERZIS
PIETONILOR

ACCESUL INTERZIS
ACCESUL INTERZIS
TRACTOARELOR
ACCESUL INTERZIS
VEHICULELOR AVAND
ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR SI MASINILOR AUTO
VEHICULELOR
IMPINSE SAU TRASE CU BRATELE
PROPULSATE PT LUCRARI CU TRACTIUNE ANIMALA O GREUTATE MAI MARE DE T

3, 50m

2,30m
LIMITARE
DE VITEZA

ACCESUL INTERZIS
VEHICULELOR
DESTINATE TRANSPORTULUI
DE MARFURI

ACCESUL INTERZIS
VEHICULELOR
AVAND O LATIME
MAI MARE DE M

ACCESUL INTERZIS
AUTOVEHICULELOR
SI VEHICOLELOR CU
TRACTIUNE ANIMALA

ACCESUL
INTERZIS
AUTOBUZELOR

ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR

CARE TRANSPORTA SUBSTANTE
EXPLOZIBILE SAU USOR
INFLAMABILE

CLAXONAREA INTERZISA

INTOARCEREA
INTERZISA

ACCESUL INTERZIS
VEHICULELOR
AVAND O INALTIME
MAI MARE DE M

ACCESUL INTERZIS

ACCESUL INTERZIS
VEHICULELOR AVAND O
GREUTATE MAI
MARE DE T PE OSIE

ACCESUL INTERZIS

ACCESUL
VEHICULELOR AVAND
VEHICULELOR AVAND
INTERZIS
GREUTATEA PE OSIE DUBLA
GREUTATEA PE OSIE TRIPLA
AUTOVEHICULELOR
MAI MARE DE T
MAI MARE DE T

ZONA CU VITEZA
LIMITATA LA 40 KM/H

ACCESUL INTERZIS
ACCESUL INTERZIS
VEHICULELOR
VEHICULELOR
CARE TRANSPORTA MARFURI CARE TRANSPORTA SUBSTANTE
PERICULOASE
DE NATURA SA POLUEZE APELE

SFARSITUL ZONEI
DE STATIONARE SFARSITUL INTERZICERII
SFARSITUL TUTUROR
SFARSITUL
SFARSITUL
CU DURATA LIMITATA
RESTRICTIILOR
DE A DEPASI
ZONEI CU VITEZA
LIMITARII DE VITEZA

LIMITATA LA 40 KM/H

C | INDICATOARE DE OBLIGATIE
Semnificaia indicatorului este valabil doar n intersecia cea mai apropiat

INAINTE
Obs. Acest indicator nu permite schimbarea
direciei de mers la stnga sau la dreapta

PISTA PENTRU BICICLETE

SI CICLOMOTOARE

LA DREAPTA
LA DREAPTA
Obs. Oblig la efectuarea virajului la dreapta fr a Obs. Oblig la efectuarea virajului la dreapta pe
depi locul unde este instalat indicatorul.
prima strad dup indicator
(se depete indicatorul)

DRUM OBLIGATORIU
PENTRU CATEGORIA
DE VEHICULE

DRUM PENTRU PIETONI

INAINTE SAU LA DREAPTA

Delimitarea pistelor pentru pietoni de cele

destinate bicicletelor i ciclomotoarelor

OCOLIRE

Direcia obligatorie pentru vehiculele care

transport mrfuri periculoase

Oblig conductorul auto s circule n sensul

indicat de sgei

VITEZA MINIMA
OBLIGATORIE

LANTURI PENTRU
ZAPADA

SFARSITUL
VITEZEI MINIME
OBLIGATORII

Sfr[itul drumului
pentru autovehicule

Interzis
camioane

3 | MARCAJE RUTIERE

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o

linie discontinu simpl: permite trecerea peste acesta,
pentru efectuarea diferitelor manevre
(ex. depirea, schimbarea direciei de mers etc.).

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie

continu simpl: interzice ncalcarea acestuia.

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie

continu dubl: interzice nclcarea acestuia.

Marcaj format dintr-o linie continu dublat cu una discontinu:

conductorul trebuie s respecte semnificaia liniei celei mai
apropiate de sensul de mers.

Marcaj de interzicere a circulaiei.

STOP
Marcaj transversal
de cedare a trecerii

Marcaj transversal
de oprire

Marcaj pentru benzi cu

circulaie reversibil

Marcaj pe o band de accelerare

Marcaj la oprirea unei

intersectii

Marcaj de traversare
pentru pietoni

Marcaj pe o band de decelerare

4 | SEMNALELE, INDICATIILE SI DISPOZITIILE POLITISTULUI RUTIER

Braul ridicat vertical semnific Atenie, oprire pentru toi participanii la trafic care
se apropie cu excepia conductorilor de vehicule care nu ar mai putea opri n condiii
de siguran. Dac semnalul este dat ntr-o intersecie, aceasta nu impune oprirea
conductorilor de vehicule care se afl deja angajai n traversare.
Braul sau braele ntinse orizontal semnific Oprire pentru
toi participanii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers,
circul din direcia sau direciile intersectate de braul sau braele
ntinse. Dup ce a dat acest semnal, poliistul poate cobor braul
sau braele, poziia sa nsemnnd de asemenea Oprire pentru
participanii la trafic care vin din fa ori din spate.
Balansarea, pe timp de noapte, n plan vertical, a unui dispozitiv cu lumin roie
ori a bastonului fluorescent-reflectorizant, semnific Oprire pentru participanii la
trafic, spre care este ndreptat.

Rotirea vioaie a braului semnific mrirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau

grbirea traversrii drumului de ctre pietoni.

Balansarea pe vertical a braului, avnd palma orientat ctre sol,

semnific reducerea vitezei.

Obs. Oprirea participanilor la trafic este obligatorie i la semnalele date de:

a)
poliitii de frontier;
b)
ndrumtorii de circulaie ai Ministerului Aprrii:
c)
agenii de cale ferat, la trecerile la nivel;
d)
personalul autorizat din zona lucrrilor pe drumurile publice;
e)
membrii patrulelor colare de circulaie, la trecerile pentru pietoni
din apropierea unitilor de nvmnt;
f)
nevztori, prin ridicarea bastonului alb, atunci cnd acetia traverseaz strada.

5 | Semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor cu regim de

circulaie prioritar
Semnalele speciale
de avertizare
Culoarea roie nsoit de
semnalul sonor
Culoarea albastr nsoit de
semnalul sonor

Autovehicule
autorizate
Poliie i
Pompieri

Conductorii de vehicule
sunt obligai:
- s opreasc imediat, pe acostament sau, n lipsa
acestuia, ct mai aproape de marginea drumului
sau bordura trotuarului, n sensul de deplasare.
Salvare,
- s reduc viteza, s circule ct mai aproape de
Jandarmerie, SRI, marginea drumului n sensul de deplasare i s
Min. Ap. etc
acorde prioritate.

Obs. Poliistul rutier aflat ntr-un autovehicul al poliiei poate utiliza i dispozitive luminoase cu mesaje
variabile pentru a trasmite o dispoziie sau indicaie participanilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate
concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Exemplu: coloan oficial.

6 | Semnalele luminoase sau sonore (semafor)

Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit emise succesiv, continuu sau intermitent, pe unul sau
mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor. Dup numrul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
- cu un corp de iluminat, cu lumin intermitent de avertizare (galbena) - semnalizeaza trecerea de pietoni
- cu 2 corpuri de iluminat, pentru pietoni si biciclisti,
- cu 3 corpuri de iluminat pentru vehicule,
- cu 4 sau mai multe corpuri de iluminat pentru tramvaie.
Semnificatia semnalelor semaforului:
- culoarea verde: permite trecerea;
- culoarea rosie: interzice trecerea;
- culoarea galben: interzice trecerea, cu exceptia vehiculelor care nu mai pot opri n conditii de siguranta;
- culoarea galben intermitent: permite trecerea, conductorul de vehicul fiind obligat s circule cu vitez
redus, s respecte semnificatia semnalizrii rutiere si a regulilor de circulatie aplicabile n acel loc.
Obs.1 Cnd semaforul este nsotit de una sau mai multe lmpi care emit lumin intermitent de culoare verde
sub forma uneia sau unor sgeti pe fond negru ctre dreapta, acestea permit trecerea numai n directia indicat,
indiferent de culoarea semaforului, cu conditia acordrii priorittii de trecere vehiculelor si pietonilor care au drept de
circulatie.
Obs.2 Semafoarele care emit semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei n intersectie se instaleaz
obligatoriu nainte de intersectie astfel nct s fie vizibile de la o distanta de cel putin 50 m, acestea pot fi repetate n
mijlocul, deasupra ori de cealalt parte a intersectiei.
Obs. 3 Cnd deasupra fiecrei benzi de circulatie se afl n functiune cte un semafor, trebuie s respectati
semnificatia semnalului luminos instalat deasupra benzii pe care va aflati.
Obs. 4 Cnd deasupra benzilor de circulatie sunt instalate dispozitive care emit semnale rosii si verzi, acestea
sunt destinate semnalizrii benzilor cu circulatie reversibil. Semnalul rosu avnd forma a dou bare ncrucisate
interzice accesul vehiculor pe banda deasupra creia se gseste, iar semnalul verde de forma unei sgeti cu vrful n
jos, permite intrarea vehiculelor si circulatia pe acea band.
Obs. 5 Atunci cnd semnalul de culoare rosie functioneaz concomitent cu cel de culoare galben acesta
anunt aparitia celui de culoare verde. (nu permite trecerea)
Obs. 6 Conducatorul vehiculului care intra intr-o intersectie la culoarea verde a semnaforului este obligat sa
respecte si semnificatia indicatorelor (restrictie, obligare ) instalate in interiorul acestuia
Obs. 7 Pe lmpile de culoare verde sau rosie a semnafoarelor pot fi aplicate sgeti de culoare neagr care
indic directiile de deplasare a acestora. n acest caz interdictia sau permisiunea de trecere impus de semnalul
luminos este limitat la directia sau directiile indicate prin aceste sgeti. Aceeasi semnificatie o au si panourile
aditionale ce nsotesc la partea inferioar semafoarele.
Participantii la trafic trebuie sa respecte regulile de circulatie, semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului
rutier, precum si seminficatia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutier, n urmatoarea ordine de
prioritate:
1. semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier;
2. semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara;
3. semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;
4. semnalele luminoase sau sonore (ex: semafoarele, etc.);
5. indicatoarele;
6. marcajele;
7. regulile de circulatie;

REGULI DE CIRCULATIE

TEMA II

1. UTILIZAREA PRII CAROSABILE SI POZIII N TIMPUL MERSULUI

Cnd drumul are dou sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situat
lng acostament sau bordur. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stnga, dac banda
de circulaie utilizat este ocupat, cu obligaia de a reveni pe banda din dreapta atunci cnd acest lucru este
posibil.

Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se
sfarseste pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care
circula pe acea banda

La interseciile prevzute cu indicatoare i/sau cu marcaje pentru semnalizarea direciei de mers,

conductorii de vehicule trebuie s se ncadreze pe benzile corespunztoare direciei de mers voite, cu cel
puin 50m nainte de intersecie i sunt obligai s respecte semnificaia indicatoarelor i marcajelor.

La interseciile fr marcaje de delimitare a benzilor, conductorii vehiculelor ocup n mers, cu cel

puin 50m nainte de intersecie, urmtoarele poziii:
- rndul de lng bordur sau acostament, cei care vor s schimbe direcia de mers spre dreapta;
- rndul de lng axa drumului sau de lng marcajul de separare a sensului, cei care vor s schimbe
direcia de mers spre stnga;
- oricare dintre rnduri, cei care vor s mearg nainte.
Dac n intersecie circul i tramvaie, iar spaiul dintre ina din dreapta i trotuar nu permite circulaia
pe dou sau mai multe rnduri, toi conductorii de vehicule, indiferent de direcia de deplasare, vor circula
pe un singur rnd, lsnd liber traseul tramvaiului.

Schimbarea direciei de mers spre stnga, n cazul vehiculelor care intr ntr-o intersecie circulnd pe
acelai drum n aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaz prin stnga centrului interseciei, fr intersectarea traiectoriei acestora.

n situaiile n care exist benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direciei de deplasare
se face prin stnga centrului imaginar al interseciei, iar dac exist un marcaj de ghidare, cu respectarea
semnificaiei acestuia.

Reguli de circulatie
Prin selectarea benzii de circulatie se intelege incadrarea din timp pe banda corespunzatoare directiei de
mers, la apropierea de o intersectie.
Circulatia pe banda rezervata transportului public de persoane, semnalizata ca atare, este permisa vehiculelor
care efectueaza transport public de persoane autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar.
Autovehiculele destinate transportului de persoane, pe autostrada vor fi conduse numai pe banda din partea
dreapta in sensul de mers.
Oprirea in cazul autovehiculelor destinate transportului de persoane se face numai in statiile semnalizate ca
atare.
In situatia in care un autobuz circula pe un drum ingustat unde trecerea pe langa un camion care circula din
sens opus este imposibila, conducatorul autocamionului este obligat sa manevreze inapoi.
Traseele pe care se efectueaza servicii regulate de transport public local de calatori, cu exceptia celor in regim
de "Taxi" se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale.
Locul statiilor mijloacelor de transport public de persoane este stabilit de catre autoritatile administratiei
publice locale, cu avizul politiei rutiere.
Utilizarea partii carosabile
vehiculele lente sau grele vor circula pe banda de langa acostament sau bordura, daca in sensul de mers nu
este amenajata o banda destinata acestora.
atunci cand conducatorii a doua vehicule circula in aceeasi directie, dar pe benzi diferite, pe un drum public
prevazut cu minim 3 benzi pe sens si intentioneaza sa se inscrie pe banda libera dintre ei, aceasta banda va fi ocupata
de autovehiculul care circula pe banda din dreapta.
transportul de marfuri pe autostrada cu autovehicule cu sau fara remorca se desfasoara de regula, numai pe
banda marginala din partea dreapta a autostrazii, in sensul de mers.

2 | SEMNALELE CONDUCTORILOR DE VEHICULE

Mijloacele de avertizare sonora
- trebuie folosite de la o distanta de cel putin 25m fata de cei carora li se adreseaza, pe o durata de timp care sa
asigure perceperea semnalului si fara sa-i determine pe acestia la manevre ce pot pune n pericol siguranta
circulatiei.
- semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folosita n zona de actiune a indicatorului
Claxonarea interzisa cu exceptia conducatorilor de autovehicule care folosesc acest semnal pentru evitarea
unui pericol imediat si a conducatorilor de autovehicule cu regim prioritar cnd se deplaseaza n misiuni.
Mijloace de semnalizare luminoase - conducatorii de autovehicule, tramvaie si mopede sunt obligati sa
foloseasca instalatiile de iluminare si/sau semnalizare, dupa cum urmeaza:
A|

lumina de pozitie sau stationare - se foloseste pe timpul imobilizrii vehiculului pe partea carosabil n afara
localittilor de la lsarea serii si pn n zorii zilei, ziua cnd plou torential, ninge abundent sau este ceat
dens, ori n alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public.
Obs. Un vehicul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse, n locurile n care aceste manevre sunt
permise atunci cnd se afl pe un drum iluminat astfel ncat vehiculul sa fie vizibil de la o distant de cel putin
50 m sau n afara prtii carosabile.

B|

luminile de ntlnire (faza scurt) se folosesc:

- n mers, att n localitati, ct si n afara acestora, dupa gradul de iluminare al drumului public.
- pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt
obligati ca de la o distanta de cel putin 200m sa foloseasca luminile de ntlnire concomitent cu reducerea
vitezei.
- pe timpul noptii, cnd conducatorul de autovehicul se apropie de un vehicul care circula n fata sa, acesta
este obligat sa foloseasca luminile de ntlnire de la o distanta de cel putin 100m.
- att ziua ct si noaptea cnd ploua torential, ninge abundent ori n alte conditii care reduc vizibilitatea pe
drum.
- att ziua ct si noaptea cnd circula prin tunel conducatorul de vehicul este obligat sa foloseasca lumina de
ntlnire.
- n timpul zilei de ctre autovehiculele care nsotesc coloanele militare sau cortegii, transport grupuri
organizate de persoane si cele care tracteaz alte vehicule sau care transport mrfuri ori produse periculoase.
- n timpul zilei n circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si pe cele national-europene (E)
- pe timpul noptii sau pe timp de vizibilitate redus auvehiclele sau remorcile cu defecti uni la sistemul de
iluminare si semnalizare luminoas nu pot fi conduse sau remorcate fr a avea n functiune pe partea stng
n fat o lumina de ntlnire si n spate una de pozitie.

C|

luminile de drum (faza lung) se folosesc - att n localitati, ct si n afara acestora, dupa gradul de iluminare al
drumului public.
- pe timpul noptii sau n conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie
de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de catre politisti, sunt obligati sa semnalizeze prin
folosirea alternativa a luminilor de ntlnire cu cele de drum daca nu orbesc un conducator care circula din sens
opus.

D|

E|

F|
G|

luminile indicatoare de directie (lmpile de semnalizare) se folosesc - nainte de efectuarea oricrei manevre cu
cel putin 50 m n localitti si cel putin 100 m n afara localittilor. Semnalizarea schimbrii trebuie s fie mentinut
pe ntreaga durata a manevrei.
luminile de avarii se folosesc n urmtoarele situatii:
- cnd vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabil ;
- cnd vehiculul se deplaseaz foate lent si\sau constituie el nsusi un pericol pentru ceilalti participanti la
trafic;
- cnd autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.
lumina rosie din spate prin care se semnalizeaz reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculului
(se aprinde la actionarea pedalei de frn - frna de serviciu).
conductorii de vehicule cu 2 roti, biciclistii precum si cele cu tractiune animal sunt obligati s efectueze
urmatoarele semnale:
- bratul stng orizontal cnd intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stnga sau de a depasi.
- bratul drept ntins orizontal atunci cnd intentioneaza sa schimbe directia de mers catre dreapta.
- bratul drept ntins orizontal balansat n plan vertical intentioneaz s opreasc.

4 | VITEZA MAXIMA ADMISA

Conductorul de vehicul trebuie s respecte regimul legal de vitez i s o adapteze n funcie de
condiiile de drum astfel nct s poat efectua orice manevr n condiii de siguran.
Categorii
de drumuri
Categorii
de autovehicule
A, B
A1, B1, C1,
C, D, D1
Autovehicule agabaritice
Autovehicule care transporta produse periculoase

In afara localitatilor
In localitate

Autostrazi

Drum national
european si expres

Alte drumuri nationale:

nationale - judetene - comunale

130
90
110
70

100
80
90
70

90
70
80
70

Alexandria

50
50
50
40

Obs.1. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localittilor administratorul drumului poate stabili:
- limite de viteze superioare pentru categoria A si B, dar nu mai mult de 80 km / h.
- limite de viteze inferioare, dar nu mai putin de 10 km\h pt tramvaie si 30km\h pt toate autovehiculele.
Obs.2.Viteza maxima admisa n afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an
practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica n vederea obtinerii permisului de
conducere este cu 20km/h mai mica dect viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele
conduse.
Obs.3. Viteza maxim admis n afara localittilor pentru autovehiculele care tracteaz remorci sau semiremorci este
cu 10 km/h mai mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care face parte autovehiculul trgtor.
Obs.4. Se interzice conductorului de vehicul s reduc brusc viteza ori sa efectueze o oprire neasteptat, fr motiv
ntemeiat.
Conducatorul de vehicul este obligat sa reduca viteza (sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30km/h, n
localitati, sau 50km/h n afara localitatilor), n urmatoarele situatii:
1.
la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata;
2.
la schimbarea directiei de mers prin viraje;
3.
la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, cnd drumul public are
cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, n imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza
sa se angajeze n traversare;
4.
n curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau n care vizibilitatea este mai mica de 50m;
5.
cnd vizibilitatea este sub 100 de m n conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente;
6.
cnd partea carosabila este acoperita cu polei, zapada batatorita, mzga sau piatra cubica umeda;
7.
pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare;
8.
n zona de actiune a indicatorului de avertizare Copii n intervalul orar 07 00 - 2200 , precum si a indicatorului
Accident;
9.
la trecerea pe lnga grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent daca acestea se afla n mers
sau stationeaza pe partea carosabila a drumurilor cu o singura banda de circulatie pe sens;
10.
la trecerea pe lnga animale care sunt conduse pe partea carosabila sau pe acostament.
Alte situatii cnd legea obliga la reducerea vitezei:
1.
Semnalul de culoare galbena intermitent obliga conducatorul de vehicul sa circule cu vitez redusa si sa
respecte semnificatia semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie aplicabile n acel loc.
2.
Balansarea pe verticala a bratului politistului care dirijeaza circulatia, avnd palma orientata catre sol
semnifica reducerea vitezei.
3.
Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt
obligati ca de la o distanta de cel putin 200m sa foloseasca luminile de ntlnire concomitent cu reducerea
vitezei.
4.
Conductorii de vehicule sunt obligati s reduc viteza, s circule ct mai aproape de marginea drumului n
sensul de deplasare si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar care au
n functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare albastra si sonore.
5.
Conducatorul de vehicul al carui mers nainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti
la trafic, care impun trecerea pe sensul opus este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a
permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.
6.
La ntlnirea indicatorului Cedeaza trecerea conducatorul de vehicul este obligat sa reduca viteza pentru a
putea acorda prioritate de trecere vehiculelor care circula pe drumul prioritar.
7.
La trecerile la nivel cu calea ferata curenta, conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu viteza redusa si
sa se asigure ca din partea stnga sau din partea dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
8.
La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevzut cu alveol din care
conductorul unui astfel de vehicul semnalizeaz intentia de a iesi, conductorul de vehicul care circul pe
banda de lng acostament sau bordur este obligat s reduc viteza si, la nevoie, s opreasc pentru a-i per
mite reintrarea n trafic.
9.
Conductorii de vehicule sunt obligati s circule cu o vitez de cel mult 20 km/h n zona rezidential si cel
mult 5 km /h n zona pietonal.

5 | INTERSECTII SI OBLIGATIA DE A CEDA TRECEREA

La apropierea de o intersectie conductorul de autovehicul trebuie s circule cu o vitez care s i permit
oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au acest drept.
Prin neacordarea prioritatii se intelege obligarea celor care au prioritate de trecere de a-si modifica brusc
directia sau viteza de deplasare ori de a opri.
Ptrunderea unui vehicul ntr-o intersectie este interzis dac prin aceasta se produce blocarea intersectiei.
n intersectii, conductorii vehiculelor care vireaz spre stnga sunt obligati s acorde prioritate de trecere
vehiculelor cu care se intersecteaz si care circul din partea dreapta.
Conductorul de vehicul care se apropie de intrarea ntr-o intersectie, simultan cu un autovehicul cu regim de
circulatie prioritat care are n functiune semnalele luminoase si sonore, are obligatia s i acorde prioritate de trecere.
1.
2.
3.

1.
2.
3.
4.

1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Intersectia cu circulatie nedirijat

La intersectiile cu circulatie nedirijat, conductorul de vehicul este obligat s cedeze trecerea vehiculelor
care vin din partea dreapt.
n intersectiile cu circulatie nedirijat, conductorul de autovehicul este obligat sa acorde prioritate de tre
cere vehiculelor care circul pe sine. Acestea pierd prioritatea de trecere cnd efectueaz virajul spre stnga
sau cnd semnalizarea rutier din acea zon stabileste o alt regul de circulatie.
La intersectia nedirijat conductorul de vehicul este obligat s acorde prioritate de trecere si n urm
toarele situatii:
- atunci cnd ptrunde pe un drum national venind de pe un drum judetean, comunal sau local.
- atunci cnd ptrunde pe un drum judetean venind de pe un drum comunal sau local.
- atunci cnd ptrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local.
Intersectie cu circulatia dirijat (inclusiv intersectiile n care circulatia se desfsoar n sens giratoriu)
La intersectiile cu circulatie dirijat, conductorul de vehicul este obligat s respecte semnificatia indica
toarelor, culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistului rutier.
Vehiculul care circul pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele avnd semnificatia:
Drum cu prioritate, Intersectie cu un drum fr prioritate sau Prioritate fat de circulatia din sens
invers. are prioritate de trecere.
Cnd dou vehicule urmeaz s se ntlneasc ntr-o intersectie dirijat prin indicatoare, venind de pe dou
drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeasi semnificatie, vehiculul care vine din dreapta are
prioritate.
Cnd urmeaz s ptrunda ntr-o intersectie cu circulatie n sens giratoriu fat de cel care circula in
interiorul acesteia.
Conductorul de vehicul este obligat s acorde prioritate de trecere si n urmtoarele situatii:
La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevzut cu alveol, din care
conductorul unui astfel de vehicul semnalizeaz intentia de a iesi, conductorul vehiculului care circul pe
banda de lnga bordur sau acostament este obligat s reduc viteza si, la nevoie, s opreasc pentru a-i per
mite reintrarea n trafic.
Conductorii de vehicule sunt obligati s acorde prioritate de trecere pietonilor aflati pe partea carosabil
pentru a urca n tramvai sau dup ce au cobort din acesta, dac tramvaiul este oprit ntr-o statie fr refugiu.
Conductorul vehiculului al carui mers nainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti
la trafic, care impun trecerea pe sensul opus este obligat s reduc viteza si, la nevoie, s opreasc pentru a
permite trecerea vehiculelor care circul din sens opus.
La iesirea din zonele rezidentiale sau pietonale, conductorii de vehicule sunt obligati s acorde prioritate
de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteaz.
Cnd circula n pant fat de cel care urc, dac pe sensul de mers al celui care urc se afla un obstacol imo
bil. n aceasta situatie manevra nu este considerat depsire.
Cnd se pune n miscare sau la ptrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alturat acestuia
fat de vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de directia de deplasare.
Cnd efectueaz un viraj spre stanga sau spre dreapta si se intersecteaz cu un biciclist care circul pe o
pista pentru biciclete, semnalizat ca atare.
Pietonului care traverseaza drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator ori
la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci cnd acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului.
Pe drumurile publice nguste si/sau cu declivitate unde trecerea vehiculelor care circul din sensuri opuse,
unele pe lnga altele, este imposibil sau periculoas, se procedeaz dup cum urmeaz:
- la ntlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul acesta din urm trebuie s manevreze cu spatele
- la intlnirea unui vehicul greu cu un vehicul usor, conductorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu
spatele
- la ntlnirea unui vehicul care efectueaz transport public de persoane cu un vehicul de transport mrfuri,
conductorul acestuia trebuie s manevreze cu spatele.
- in cazul vehiculelor de aceeasi categorie, obligatia de a efectua o manevra de mers inapoi revine
conducatorului care urca, cu exceptia cazului cand este mai usor si exista conditii pentru conducatorul care
coboara sa execute aceasta manevra, mai ales atunci cand se afla mai aproape de un refugiu.

6 | TRECEREA LA NIVEL CU CALEA FERATA

1. Trecere la nivel cu calea ferat fr bariere sau semibariere

Obligaii:
1.
Conductorul de vehicul este obligat s opreasc, n
ordinea sosirii n locul cu vizibilitate maxim asupra cii ferate
fr a trece de indicator sau, dup caz, naintea marcajului
pentru oprire.
2.
Cnd circulaia la trecerea la nivel cu calea ferat
curent este dirijat de ageni de cale ferat, conductorul de
vehicul trebuie s respecte semnalele acestora.

STOP

2. Trecere la nivel cu calea ferat cu bariere sau semibariere

Obligaii:
1.
Conductorul de vehicul este obligat s
opreasc atunci cnd:
- barierele sau semibarierele sunt coborte, n curs de
coborre sau ridicare;
- semnalul cu lumini roii i/sau semnalul sonor sunt n
funciune;
2.
Conductorul de vehicul poate traversa calea ferat
curent prevzut cu bariere sau semibariere, dac acestea
sunt ridicate i semnalele luminoase i sonore nu funcioneaz,
iar semnalul cu lumina alb intermitent cu cadena lent este
n funciune dar cu obligaia s circule cu vitez redus i s se
asigure c din stnga sau din dreapta nu se apropie un vehicul
feroviar.
3.
Cnd circulaia la trecerea la nivel cu calea ferat
curent este dirijat de ageni de cale ferat, conductorul de
vehicul trebuie s respecte semnalele acestora.

50m
100m

150m

3. Trecere la nivel cu calea ferat industrial

Obligaii:
Conductorii de vehicule sunt obligai s se conformeze
semnificaiei semnalelor agenilor de cale ferat.
Obs.: La intersectarea unui drum cu o cale ferat industrial,
accesul vehiculelor feroviare se face numai dup semnalizarea
corespunzatoare i din timp de ctre cel puin un agent de cale
ferat.
In cazul imobilizarii unui vehicul pe calea ferata,
conducatorul acestuia este obligat sa scoata imediat pasagerii
din vehicul si sa elibereze platforma caii ferate, iar cand nu este
posibil , sa semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc
adecvat.

MANEVRE

TEMA III

Reguli referitoare la manevre

Conductorul de vehicul care execut o manevr de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rnd de vehicule
stationate sau de intrare ntr-un asemenea rnd, de trecere pe o banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre
stnga sau care urmeaz s efectueze o ntoarcere ori s mearg cu spatele este obligat s semnalizeze din timp si s
se asigure c o poate face fr s perturbe circulatia sau s pun n pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.

1. DEPASIREA
Definitie: este manevra prin care un vehicul trece naintea altui vehicul ori pe lnga un obstacol, aflat pe
acelasi sens de circulatie, prin schimbarea directiei de mers si iesirea de pe banda de circulatie sau din sirul de vehicule
n care s-a aflat initial.
Mod de efectuare: depasirea se efectueaza numai pe partea stnga a vehiculului depasit. Tramvaiul sau vehiculul al carui conducator a semnalizat intentia si s-a ncadrat corespunzator parasirii sensului de mers spre stnga se
depaseste prin partea dreapta.
Obs.1: Tramvaiul aflat n mers poate fi depasit si pe partea stnga atunci cnd drumul este cu sens unic sau
cnd ntre sina din dreapta si marginea trotuarului nu exista spatiu suficient.
Obs.2: Nu constituie depasire situatia n care un vehicul circula mai repede pe una dintre benzi dect vehicule
le care circula pe alta banda n acelasi sens de circulatie.
Obligatiile conducatorului care urmeaza sa fie depasit:
- sa nu mareasca viteza de deplasare;
- sa circule ct mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile.
Obligatiile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea:
- sa se asigure ca acela care l urmeaza sau l precede nu a semnalizat intentia nceperii unei manevre similare
si ca poate depasi fara a pune n pericol sau stnjenii circulatia din sens opus;
- sa semnalizeze intentia de efectuare a depasirii;
- sa pastreze n timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit;
- sa reintre pe banda sau n sirul de circulatie initiale dupa ce a semnalizat si s-a asigurat ca poate efectua
aceasta manevra n conditii de siguranta pentru vehiculul depasit si pentru ceilalti participanti la trafic;
- atunci cnd prin manevra de depasire se trece peste axa care separa sensurile de circulatie, conducatorii de
vehicule trebuie sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul si ca dispun de spatiu suficient pentru
a reintra pe banda initiala, unde au obligatia sa revina dupa efectuarea manevrei de depasire.
Depasirea este interzisa (12 situatii):
1) n intersectii cu circulatia nedirijata;
2) n curbe si n orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50m;
3) n apropierea vrfurilor de rampa, cnd vizibilitatea este redusa sub 50m;
4) pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la mai putin de 50m nainte de acestea;
5) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si n tuneluri. Prin exceptie, pot fi depasite n aceste locuri vehiculele
cu tractiune animala, motocicletele fara atas, mopedele si bicicletele, daca vizibilitatea asupra drumului este
asigurata pe o distanta mai mare de 20m, iar latimea drumului este de cel putin 7m;
6) n dreptul statiei pentru tramvai, atunci cnd acesta este oprit, iar statia nu este prevazuta cu
refugiu pentru pietoni;
7) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje;
8) n zona de actiune a indicatorului Depasirea interzisa;
9) cnd pentru efectuarea manevrei se ncalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers,
iar autovehiculul circula, chiar si partial, pe sensul opus, ori se ncalca marcajul care delimiteaza spatiul de
interzicere;
10) cnd din sensul opus se apropie un alt vehicul, iar conducatorul acestuia este obligat sa efectueze manevre de
evitarea coliziunii;
11) pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de vehicule n asteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus
de circulatie;
12) se interzice depasirea coloanei oficiale (conducatorii de autovehicule care se apropie de o coloana oficiala o pot
depasi daca li se semnalizeaza aceasta manevra de catre politistul rutier).

2. OPRIREA VOLUNTARA
Definitie: imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 min. Peste aceasta
durata, imobilizarea se considera stationare.
Mod de efectuare a manevrei de oprire:
- vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie asezat lnga si n paralel cu marginea acesteia, pe
un singur rnd, daca printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, mopedele si
bicicletele pot fi oprite sau stationate si cte doua, una lnga alta.
- n localitati, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisa si pe
partea stnga, daca ramne libera cel putin o banda de circulatie.
- conducatorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice care se ndeparteaza de acestea sunt obligati
sa actioneze frna de ajutor, sa opreasca functionarea motorului si sa cupleze o treapta de viteza.
Oprirea voluntara este interzisa (16 situatii):
1) n zona de actiune a indicatorului Oprirea interzisa;
2) pe trecerile pentru pietoni ori la mai putin de 25m nainte si dupa acestea;
3) n intersectii, inclusiv cele cu circulatie n sens giratoriu, precum si n zona de preselectie unde sunt aplicate mar
caje continue, iar n lipsa acestora, la o distanta mai mica de 25m de coltul intersectiei;
4) n statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25m nainte si dupa acestea;
5) n curbe si n alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50m;
6) pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la o distanta mai mica de 50m nainte si dupa acestea;
7) pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai ori la mai putin de 50 m de acestea, daca circulatia vehiculelor
pe sine ar putea fi stnjenita sau mpiedicata;
8) pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, precum si pe viaducte;
9) n dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabila, daca prin aceasta se stnjeneste circulatia a doua vehicule
venind din sensuri opuse, precum si n dreptul marcajului continuu, n cazul n care conducatorii celorlalte
vehicule care circula n acelasi sens ar fi obligati, din aceasta cauza, sa treaca peste acest marcaj;
10) n locul n care se mpiedica vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;
11) n locurile unde este interzisa depasirea.
12) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia Drum ngustat, Prioritate pentru
circulatia din sens invers sau Prioritate fata de circulatia din sens invers;
13) pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule;
14) pe pistele pentru biciclete;
15) pe trotuar, daca nu se asigura spatiu de cel putin 1m pentru circulatia pietonilor;
16) pe partea carosabila a autostrazilor, a drumurilor expres si a celor nationale europene (E);

3. STATIONAREA
Stationarea vehiculelor este interzisa (6 situatii):
a) n toate cazurile n care este interzisa oprirea voluntara;
b) n zona de actiune a indicatorului cu semnificatia Stationarea interzisa si a marcajului cu
semnificatia de interzicere a stationarii;
c) pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6m;
d) n dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice;
e) n pante si n rampe;
f ) n locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia Stationare alternanta, n alta zi sau perioada dect cea
permisa, sau indicatorul cu semnificatia Zona de stationare cu durata limitata peste durata stabilita.
Obs.: Nu este permisa stationarea pe partea carosabila, n timpul noptii, a tractoarelor, a remorcilor, si a mopedelor.
Obs.: Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cnd aceasta este permisa, conform
indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel
putin un metru.

4. PARCAREA
Se considera parcare stationarea vehiculelor n spatii special amenanjate sau stabilite si semnalizate corespunzator.

5. INTOARCEREA
Pentru a putea ntoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevrare nainte si napoi sau
prin viraj, conducatorul acestuia este obligat sa semnalizeze si sa se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu
circula n acel moment nici un vehicul.
Se interzice ntoarcerea vehiculului (5 situatii):
1) n locurile n care este interzisa oprirea voluntara a vehiculelor, cu exceptia intersectiilor;
2) n intersectiile n care este interzis virajul la stnga, precum si n cele n care, pentru efectuare, este necesara
manevrarea nainte si napoi a vehiculului;
3) n locurile unde soliditatea drumului nu permite;
4) pe drumurile cu sens unic;
5) pe marcajul pietonal.

6. MERSUL INAPOI
Se interzice mersul napoi cu vehiculul (3 situatii):
1) n toate locurile n care ntoarcerea este interzisa, cu exceptia drumurilor cu sens unic;
2) pe o distanta mai mare de 50m;
3) la iesirea de pe proprietati alaturate drumurilor publice;
Obs.1.: n locurile n care mersul napoi este permis dar vizibilitatea n spate este mpiedicata, vehiculul poate fi
manevrat napoi numai atunci cnd conducatorul acestuia este dirijat de cel putin o
persoana aflata n afara vehiculului.
Obs.2.: Mersul inapoi se semnalizeaza cu luminile speciale din dotare (luminile de mers inapoi).

7. REMORCAREA
Definitii:
Termenul "Remorca" - un vehicul fara motor, destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor.
Termenul "Semiremorca" - remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor.
Termenul "Remorca usoara" - remorca a carei masa maxima autorizata nu depaseste 750 kg.
Conditii
Cuplarea unei remorci la un vehicul se poate face:
- daca ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculelor tragator
- daca dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege
- daca elementele de cuplare ale echipamentelor de franare, de iluminare
si semnalizare luminoasa sunt compatibile
- vehiculele care formeaza ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelari,
la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers.
Un autovehicul poate sa tracteze un alt autovehicul daca:
- conducatorii autovehiculelor tragator si respectiv remorcat poseda permise de conducere valabile pentru
categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule.
- autovehiculul tragator are masa proprie mai mare decat cel tractat, cu exceptia cazului in care este special
dotat pentru acest caz
- cu o bara metalica avand lungimea de cel mult 4 metri.
Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmatoarelor reguli:
1. conducatorii autovehiculelor tragator si, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile
pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
2. remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice n lungime de cel mult 4m. Auto
turismul al carui mecanism de directie si sistem de frnare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o legatura flexibila
omologata, n lungime de 3-5 m.
3. atunci cnd sistemul de iluminare si semnalizare nu functioneaza, este interzisa remorcarea acestuia pe timpul
noptii si n conditii de vizibilitate redusa, iar ziua poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicata inscriptia
Fara semnalizare, precum si indicatorul Alte pericole.

8. CIRCULATIA PE AUTOSTRAZI
Conductorii de autovehicule care intr pe autostrzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie
s cedeze trecerea autovehiculeolr care circul pe prima band a autostrzilor si s nu stanjeneasc n nici un fel
circulatia acestora.
Conductorii care urmeaz s prseasc autostrada sunt obligati s semnalizeze din timp si s se angajeze pe banda de iesire (de decelerare).
Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mrfuri se efectueaz, de
regul, numai pe banda marginal din partea dreapt a autostrzii, n sensul de mers.
Pe autostrazi se interzice:
- circulatia autovehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze nu pot depsi viteza de 50km/h,
(inclusiv a mopedelor);
- nvatarea conducerii unui vehicul ;
- ncercarea prototipurilor de sasiuri si de autovehicule;
- manifestatii, defilri, caravane publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel ,
precum si cortegiile;
- efectuarea manevrei de ntoarcere sau mers napoi;
- circulatia, oprirea sau stationarea pe banda de urgenta cu exceptia cazurilor justificate, precum si a autovehicule
lor cu regim de circulatie prioritar.

Obligatii. Interdictii. Inf ractiuni. Contraventii

Masuri tehnico-administrative. Masuri de prim ajutor

TEMA IV

1| OBLIGATII IN CAZ DE ACCIDENT DE PE URMA CARUIA AU REZULTAT VICTIME

1. Sa ia masuri de anuntare imediata a politiei;
2. Sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului;
3. Sa nu paraseasca locul faptei (fara ncuviintarea politiei);
4. Sa nu consume bauturi alcoolice, substante ori produse stupefiante;

2| OBLIGATII N CAZ DE ACCIDENT DE PE URMA CARUIA AU REZULTAT

NUMAI PAGUBE MATERIALE
1. Sa scoata imediat vehiculul n afara partii carosabile ori, daca nu este posibil, sa-l deplaseze ct mai aproape de
bordura sau acostament, semnalizndu-l corespunzator;
2. Sa se prezinte n termen de 24 de ore la unitatea de politie pe raza careia s-a produs accidentul, n vederea
ntocmirii documentelor de constatare si eliberarii autorizatiei de reparatie;
3. Sa nu consume bauturi alcoolice, substante ori produse stupefiante;

3| ALTE OBLIGATII
1. Conductorul unui vehicul care circul n spatele altui vehicul are obligaia de a pstra o distan
suficient de acesta pentru evitarea coliziunii.
2. Conductorii i persoanele care ocup locuri prevzute prin construcie cu centuri de siguran
omologate sunt obligai s poarte centura de siguran.
Se excepteaz de la obligaia de a purta centura de siguran:
- conductorii de autoturisme pe timpul executrii manevrei de mers napoi sau care staioneaz;
- femeile n stare vizibil de graviditate;
- conductorii de autoturisme care execut servicii de transport public de persoane, n regim de taxi;
- persoanele care au certificat medical;
- instructorii auto pe timpul pregtirii practice sau examinatorul in timpul desfasurarii examenului.
Obs. Copii cu vrsta sub 12 ani sau cu nlimea sub 150cm trebuie s poarte centuri de siguran adaptate
greutii i dimensiunii lor, iar cei cu vrsta sub 3 ani se transporta numai n dispozitive de reinere omologate.
3. S aib asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de nmatriculare (RCA, ITP), pre
cum i celelalte documente prevzute de legislaia n vigoare.
4. S permit controlul strii tehnice a vehiculului, precum i al bunurilor transportate, n condiiile legii.
5. S se prezinte la verificarea medical periodic, potrivit legii.
6. Conducatorii auto sunt obligati sa se prezinte la termen la unitatea de politie care l-a citat pentru
solutionarea oricarei probleme legate de calitatea de conducator auto.
7. S aplice pe parbrizul i pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conductorii de
autovehicule nceptori, dac are o vechime mai mic de 1 an de la obinerea permisului de conducere.
(pe partea dreapta jos a parbrizului si pe caroseria remorcii in spate stanga sus).

8.
9.

10.
11.
12.
13.
14.

15.

16.

17.

18.
19.

20.
21.

22.

23.
24.
25.

26.
27.

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul trebuie s fie dotat cu trus medical de
prim ajutor, dou triunghiuri reflectorizante i un stingtor de incendiu, omologate.
Participanii la trafic sunt obligai ca, la cererea poliistului rutier, s nmneze acestuia documentul de
identitate sau, dup caz, permisul de conducere, documentul de nmatriculare ori de nregistrare a
vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum i alte documente
prevzute de lege.
Conductorul unui vehicul care circul n spatele altuia are obligaia de a pstra o distan suficient de
acesta, pentru evitarea coliziuni.
n caz de imobilizare prelungit a autovehiculului ntr-un tunel, conductorul de vehicul este obligat s
opreasc motorul i s aprind luminile de avarie.
S nu transporte n vehicul un numr mai mare de persoane dect cel din cartea de identitate.
n circulaia pe autostrzi, pe drumurile expres i pe cele naional-europene (E) conductorii de
autovehicule sunt obligai s foloseasc i n timpul zilei luminile de ntlnire.
Proprietarul sau deintorul unui vehicul este obligat s comunice poliiei rutiere, la cererea aces
teia i n termenul solicitat, identitatea persoanei creia i-a ncredinat vehiculul pentru a fi condus pe
drumurile publice.
Conductorul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al poliistului rutier sau, dup caz, al
poliistului de frontier, este obligat s rmn n vehicul, cu minile pe volan, iar ceilali pasageri
s nu deschid portierele, respectnd indicaiile poliistului.
Pe timpul deplasrii pe drumurile publice conductorii motocicletelor, mopedelor i persoanele
transportate pe acestea au obligaia s poarte casc de protecie omologat i s
foloseasc luminile de ntlnire.
S verifice funcionarea sistemului de lumini i semnalizare, a instalaiei de climatizare, s
menin permanent curate parbrizul, luneta i geamurile laterale ale autovehiculului, precum i
plcuele cu numrul de nmatriculare sau de nregistrare ale autovehiculului i remorcii.
Conductorul auto rmas n pan este obligat s scoat autovehiculul imediat n afara prii
carosabile sau dac nu este posibil s l deplaseze lng bordur sau acostament.
Conductorul auto rmas n pan (imobilizat involuntar) pe partea carosabil este obligat
s pun n funciune luminile de avarie i s instaleze triunghiurile reflectorizante n faa i n
spatele vehiculului, la distana de cel puin 30 m.
S sesizeze cea mai apropiat unitate de poliie daca pe drumul public observ obstacole care
pun n pericol sigurana circulaiei.
Orice persoan care este implicat sau are contiena de producerea unui accident de circulaie
in urma caruia a rezultat moartea sau vtmarea integritii corporale ori a sntii uneia sau a
mai multor persoane, precum i in situaia n care n eveniment este implicat un vehicul care
transport mrfuri periculoase este obligat s anune de ndat poliia i s apeleze numrul
naional unic pentru apeluri de urgen 112, existent n reelele de telefonie din Romnia.
Participantii la trafic care se gasesc in apropierea locului in care vehiculul a ramas imobilizat pe calea
ferata, sunt obligati sa acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, cand nu este posibil pentru
semnalizarea prezentei lui.
Sa circule numai pe sectoare de drum pe care ii este permis accesul si sa respecte normele referitoare
la masele totale maxime autorizate.
Sa nu porneasca de pe loc cu usile deschise, sa nu circule cu usile deschise sau sa le deschida in
timpul mersului
Sa nu incredinteze conducerea unui vehicul destinat transportului public de persoane pentru a fi condus
pe drumurile publice unei persoane care nu poseda permis de conducere corespunzator si care nu poseda
atestat profesional valabil emis de autoritatea competenta.
Sa nu efectueze transport de persoane cu autobuze care circula in baza autorizatiei pentru probe.
Atunci cand esti obligat sa semnalizezi ca esti in pana, luminile de avarie pot fi inlocuite cu o lampa portabila
avand lumina galbena intermitenta instalata in partea din spate a vehiculului.

4| INTERDICTII PENTRU CONDUCATORII DE AUTOVEHICULE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15 .
16.
17.

S transporte persoane n stare de ebrietate pe motociclet sau n cabina ori n caroseria autovehiculului
destinat transportului de mrfuri;
S transporte copii n vrst de pn la 12 ani sau animale pe scaunul din fa al autovehiculului,
chiar dac sunt inute n brae de persoane majore;
S transporte n i pe autoturism obiecte a cror lungime sau lime depete, mpreun cu ncrctura,
dimensiunea acestuia;
S deschid uile autovehiculului n timpul mersului, s porneasc de pe loc cu uile deschise;
S aib n timpul mersului preocupri de natur a-i distrage n mod periculos atenia ori s foloseasc
instalaii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea n siguran, a lui i a celorlali
participani la trafic;
S lase liber n timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comand, s opreasc motorul sau s
decupleze transmisia n timpul mersului;
S foloseasc n mod abuziv mijloacele de avertizare sonor;
S circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;
Montarea la autovehicul sau remorc a luminilor de alt culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive
ori accesorii de avertizare, dect cele omologate si instalarea altor avertizoare sonore decat cele impuse de
autoritatea competenta;
Folosirea telefoanelor mobile atunci cnd conductorii de vehicule se afl n timpul mersului, cu excepia
celor prevzute cu dispozitive tip mini libere;
Ptrunderea unui vehicul ntr-o intersecie dac prin aceasta se produce blocarea interseciei;
Circulaia pe drumurile publice avnd R.C.A-ul sau ITP-ul expirat ori care nu corespund din punct de vedere
tehnic.
Detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna functionare a
dispozitivelor de supraveghere a traficului (conducatorilor de autovehicule pot folosi mijloace proprii de
detectare a dispozitivelor de masurare a vitezei).
S aibe aplicate pe parbriz, lunet sau pe geamuri laterale afie, reclame publicitare nscrisuri sau
accesorii care restrng sau estompeaz vizibilitatea conductorului sau a pasagerilor, att din interior ct i
din exterior.
Le este interzis conductorilor auto s svreasca acte sau gesturi obscene, s profereze injurii,
s adreseze expresii jignitoare sau vulgare celorlali participani la trafic.
Sa circule cu autovehiculul cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3.5 tone pe drumuri acoperite cu
zapada, gheata sau polei fara a avea montate pe roti lanturi.
Sa intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe
partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pot pune in
pericol siguranta circulatiei.

8| ALTE PREVEDERI LEGALE

Reguli Generale (cat. D)
1) Conditii ce trebuiesc indeplinite de catre conducatorul auto si autovehiculul in cazul
transportului de persoane:
- Conducatorul auto sa posede permis de conducere valabil pentru categoriile D, DE si subcategoriile D1, D1E
- Conducatorul auto sa posede permis de conducere cu o vechime mai mare de un an
- Conducatorul sa aiba varsta de 21 de ani impliniti
- Conducatorul auto sa posede certificat de atestare profesionala, eliberat de Ministerul Transporturilor
- Autovehiculul sa fie clasificat pe stele sau pe categorii in functie de confort,
siguranta, caracteristici tehnice si protectie a mediului
- Autovehiculul sa aiba aplicat pe partea din spate indicatorul cu limitele de viteza admise
pentru categoria din care face parte
- Autovehiculul destinat exclusiv transportului copiilor trebuie sa aiba montat pe caroserie
indicatorul "Copii", unul in fata si unul in spate.
- Autovehiculul sa aiba ITP-ul valabil (se face la 6 luni).
2) Permisul de conducere
- categoria D: autovehiculele destinate transportului de persoane avand mai mult de 8 locuri pe scaune, in afara
locului conducatorului, la care se poate atasa o remorca, a carei masa totala maxima
autorizata nu depaseste 750 kg
- categoria DE: un ansamblu de vehicule constand dintr-un autovehicul tractor din categoria D si o remorca a
carei masa totala autorizata este mai mare de 750 kg si care nu este destinata transportului de persoane.

- categoria D1: un autovehicul destinat transportului de persoane avand cel putin 9 locuri pe scaune, dar nu
mai mult de 16, in afara locului conducatorului. Obs.: Pierderea, furtul sau distrugerea permisului de condu
cere ct i a certificatului de nmatriculare se declar n termen de 48 de ore autoritii emitente.
Certificatul de nmatriculare
Proprietarii de vehicule sunt obligai s le nmatriculeze nainte de a le pune n circulaie.
Pentru a fi meninute n circulaie, vehiculele nmatriculate se supun inspeciei tehnice periodice (ITP)la o staie de
inspecie autorizat.
Termenul de valabilitate al inspeciei tehnice periodice (se noteaz n anexa certificatului de nmatriculare) i este:
- cel mult 2 ani pentru autovehicule i remorci;
- cel mult 6 luni pentru autovehicule 'SCOALA'
Certificatul de nmatriculare se poate reine n urmatoarele situaii:
exemplu:
- vehicul nu are inspecia tehnic periodic valabil
- sistemul de frnare este defect
- zgomotul n mers sau n staionare depete limita legal
- motorul emite noxe poluante peste limita normal
- datele din certificatul de matriculare nu concord cu caracteristicile tehnice ale vehiculului
- vehiculul nu este asigurat de rspundere civil n caz de pagube.
Radierea din eviden a vehiculelor se face de ctre autoritatea care a facut nmatricularea doar n cazul scoaterii
definitive din circulaie, la cererea proprietarului n urmtoarele cazuri:
a) proprietarul dorete retragerea definitiv din circulaie a vehiculului i face dovada depozitrii acestuia ntr-un
spaiu adecvat, deinut n condiiile legii;
b) proprietarul face dovada dezmembrrii, casrii sau predrii vehiculului la uniti specializate n vederea
dezmembrrii;
c) la scoaterea definitiv din Romnia a vehiculului respectiv;
d) n cazul furtului vehiculului

4| INFRACTIUNI
Permisul de conducere se anuleaz atunci cnd titularul acestuia a fost condamnat printr-o hotrare judectoreasc
rmas definitiv pentru o infraciune care a avut ca rezultat uciderea sau vtmarea corporal a unei persoane,
svrit ca urmare a nerespectrii regurilor de circulatie.
Infraciuni care atrag rspunderea penal i anularea permisului
1. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul nenmatriculat.
2. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de ctre o persoan care are o imbibaie alcoolic de
peste 0.8 g/l alcool pur n snge;
3. persoana care conduce un autovehicul i care se afl sub influena unor substane ori produse stupefiante sau
medicamente cu efecte similare acestora;
4. refuzul, mpotrivirea ori sustragerea conductorului unui autovehicul, de a se supune recoltrii probelor bio
logice sau testrii aerului expirat, n vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenei de produse sau substane
stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora;
5. prsirea locului accidentului de ctre conductorul vehiculului implicat ntr-un accident de circulaie soldat
cu victim ori dac accidentul s-a produs ca urmare a unei infraciuni, fr ncuviinarea poliiei;
Obs.: Nu constituie infraciune fapta conductorului de vehicul care, n lipsa altor mijloace de transport, el nsui
transport persoanele rnite la cea mai apropiat unitate sanitar, cu condiia s se napoieze imediat la locul
accidentului;
6. organizarea sau participarea in calitate de conducator de vehicul la intreceri neautorizate pe drumuri publice.
7. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de ctre o persoan care nu posed
permis de conducere;
8. ncredinarea unui autovehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane care nu posed permis
de conducere, permisul i-a fost retras, anulat, sufer de o boal psihic, se afl sub influena alcoolului sau a
unor produse sau substane stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.
9. instalarea de mijloace de semnalizare rutier sau modificarea poziiei acestora fr autorizaie eliberat de
autoritile competente
10. repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor avnd urme de avarii fr documentele de
constatare a poliiei rutiere.

5| CONTRAVENTII
Contraveniile reprezint nclcarea dispoziiilor Codului rutier, altele dect cele care ntrunesc elementele constitutive
ale unei infraciuni i se sancioneaz astfel:
1) sanctiune principala: avertisment sau amend
(1 punct amend reprezint 10% din salariul minim brut pe economie)
2) si dupa caz, una dintre sanctiunile contraventionale complementare:
a) aplicarea punctelor de penalizare - 15 puncte = suspendarea exercitarii
dreptului de a conduce
b) suspendarea exercitarii dreptului de a conduce (30, 60, 90 zile)
c) confiscarea de bunuri
d) imobilizarea vehiculului
a) aplicarea punctelor de penalizare - cumularea a 15 puncte penalizare duce la suspendarea dreptului de a
conduce pe o perioad de 30 zile. Cumularea din nou a cel puin 15 puncte de penalizare n urmtoarele
12 luni de la data expirrii ultimei suspendri a exercitarii dreptului de a conduce duce la suspendarea permisului pe o
perioad de 60 de zile.
1. oprirea neregulamentara (2 puncte)
2. folosirea telefoanelor mobile n timpul conducerii, cu excepia celor prevzute cu dispozitiv
tip mini libere (2 puncte)
3. folosirea incorecta a luminilor de drum la ntlnirea cu un autovehicul care circul din sens opus (2 puncte)
4. ptrunderea ntr-o intersecie atunci cnd circulaia n interiorul acesteia este blocat; (3 puncte)
5. ptrunderea ntr-o intersecie dirijat prin semafoare, dac prin aceasta se produce blocarea
circulaiei n interiorul interseciei.(6 puncte)
6. nerespectarea indicaiei indicatoarelor, trecerea la nivel cu cale ferat simpl fr bariere sau oprire instalate la
trecerile la nivel cu calea ferat (6 puncte)
7. circulatia sau staionarea pe spaiul interzis care separ sensurile de circulaie pe autostrad. (6 puncte)
8. nerespectarea semnificaiei semnalelor regulamentare a agenilor de cale ferat la la trecerile la nivel
cu calea ferat (6 puncte)
9. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fr a avea montate una din plcuele
de nmatriculare (6 puncte)
b) suspendarea exercitrii dreptului de a conduce (a permisului de conducere) pe o perioada de 30 zile
(punctul 1-6), 60 zile (punctul 7) si 90 de zile (puntul 8-11)
1. depirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferat
2. neacordarea prioritii de trecere pietonilor angajai n traversarea regulamentar a drumului public aflai pe
sensul de deplasare al autovehiculului
3. nerespectarea semnificaiei culorii roii a semaforului;
4. nerespectarea regulilor privind depirea;
5. nerespectarea semnalelor, indicaiilor i dispoziiilor poliistului rutier aflat n exercitarea
atribuiilor de serviciu;
6. neprezentarea la unitatea de poliie competent pe raza creia s-a produs un accident de circulaie din care au
rezultat numai pagube materiale, cu excepia cazului n care unul dintre autovehicule nu poate fi deplasat la
unitatea de poliie (se anunt poliia i se ateapt sosirea acesteia).
7. nerespectarea regulilor de circulaie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea ntr-o astfel de coloan;
8. conducerea sub influena buturilor alcoolice, dac fapta nu constituie, potrivit legii, infraciune;
9. conducerea vehiculului cu defeciuni grave la sistemul de frnare sau la mecanismul de direcie, constatate de
poliia rutier mpreun cu specialitii R.A.R;
10. neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferat cnd barierele sau semibarierele sunt coborte ori n curs de co
borre sau cnd semnalele cu lumini roii i/sau sonore sunt n funciune;
11. depirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv i pentru categoria
din care face parte autovehiculul condus;
Obs.: Permisul de conducere reinut n vederea suspendrii exercitrii dreptului de a conduce se restituie:
- la expirarea termenului de suspendare i dac este cazul (consum de alcool, neacordarea de prioritate dac s-a produs accident, etc) dup promovarea testului de legislaie rutier;
- cnd procesul verbal a fost anulat de o hotrre judectoreasc rmas definitiv.
c) confiscare de bunuri - sunt supuse confiscrii mijloacele de avertizare luminoas i sonor (girofar, sirene) precum
i dispozitivele care perturb funcionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului (anti-radar).
d) imobilizarea vehiculului - se dispune de ctre poliistul rutier n cazul svririi de ctre conductorul auto a uneia
dintre urmtoarele fapte:
- conducerea unui vehicul nenmatriculat ori cu numr fals de nmatriculare sau nregistrare fals ori fr a avea montate plcue cu numrul de nmatriculare sau de nregistrare.
- conducerea unui vehicul a crei stare tehnic pune n pericol grav sigurana circulaiei, deterioreaz drumul public
sau afecteaz mediul.
- refuz sa se legitimeze.
- conducerea unui vehicul cu nclcarea regulilor referitoare la transportul mrfurilor periculoase.

TEMA
REGULI GENERALE
Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau de gabarit depasit
Dispozitive de semnalizare
Autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite, precum si cele de insotire trebuie sa aiba montate semnale
speciale de avertizare cu lumina galbena, iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina in functiune pe toata
durata deplasarii pe drumul public.
Autovehiculele care depasesc masa si/sau gabaritul trebuie echipate cu urmatoarele dispozitive suplimentare
de semnalizare:
a) o placuta de identificare fluorescent-reflectorizanta, avand fondul alb si chenarul rosu, montata la
partea stanga fata.
b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau incarcaturii,
cat mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe si rosii, descendente catre
exterior, daca latimea autovehiculului depaseste 2,5 m.
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasa de culoare galbena, montate astfel
incat lumina emisa de acestea sa fie vizibila din fata, spate si ambele parti laterale, precum si dispozitive
fluorescent-reflectorizante de culoare galbena montate pe partile laterale la distanta de 1,5 m intre
ele.
d) lumini montate pe partile laterale ale incarcaturii ori vehiculului care depaseste latimea 2,5 m,
care trebuie sa functioneze concomitent cu luminile de pozitie, precum si dispozitive fluorescentreflectorizant.
Conditii pentru circulatia pe drumul public
1) Vehiculele care, prin constructie sau datorita incarcaturii transportate, depasesc masa si/sau gabaritul
prevazute de normele legale pot circula pe drumul public numai:
a) pe traseele stabilite de administratorul drumului public sau, dupa caz, de autoritatile administratiei
publice locale;
b) cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
2) Este interzisa circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depasite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a
accesului acestora, daca vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depaseste latimea,
inaltimea, lungimea sau masele pe axe ori masa totala maxima admisa;
b) cand vizibilitatea este redusa sau partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada.
3) Autovehiculul sau ansamblu de vehicule care, prin constructie sau datorita incarcaturii transportate,
depaseste masa totala de 80 tone si/sau lungimea de 40 m ori latimea de 5 m sau inaltimea de 5 m
poate circula pe drumul public numai in baza autorizatiei speciale emise de administratorul acestuia si
cu avizul politiei rutiere.
4) Pe autostrazi autovehiculul care, cu sau fara incarcatura depaseste latimea de 3,2 m trebuie sa fie urmat
de un autovehicul de insotire.
5) Autovehiculul de insotire trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare cu lumina galbena
si sa aiba montata, in functie de locul ocupat la insotire la partea stanga din fata sau din spate, placuta
de identificare reflectorizanta, avand fondul alb si chenar rosu.
6) In circulatia pe drumurile publice, autovehiculele sau ansamblul de vehicule, care, cu sau fara incarcatura,
are o latime intre 3,2 m si 4,5 m inclusiv, sau o lungime mai mare de 25 m trebuie sa fie precedat de un
autovehicul de insotire, iar cel cu latimea mai mare de 4,5 m sau lungimea mai mare de 30 m trebuie sa

fie insotit de doua autovehicule care sa circule unul in fata si celalalt in spate.
7) Autovehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza
redusa trebuie conduse numai pe banda de langa acostament sau bordura daca in sensul de mers nu
este amenajata o banda destinata acestora.
Mase si dimensiuni maxime admise
Categoriile de drumuri din punct de vedere al maselor si dimensiunilor maxime admise:
ER = drum European Reabilitat
E = drum European
M = drum Modernizat
P = drum Pietruit
Dimensiunile maxime admise (pe oricare drum)
a) Lungime - autovehicul, altul decat autobus
- remorca
- vehicul articulat
- tren rutier
- autobuz cu doua axe (osii)
- autobuz cu mai mult de doua axe
- autobuz cu remorca
- autobuz articular

- 12,00 m
- 12,00 m
- 16,50 m
- 18,75 m
- 13,50 m
- 15,00 m
- 18,75 m
- 18,75 m

b) Latime

- orice vehicul
- vehicul frigorific

- 2,55 m (exceptie: vehicul frigorific)

- 2,60 m

c) Inaltime

- orice vehicul

- 4,00 m

Mase totale maxime admise (pe drum European)

- autovehiculul cu doua axe
- pe axa simpla motoare
- pe axa simpla nemotoare
- tren rutier (autovehicul cu doua osii si remorca cu 3 osii)
- remorca cu doua axe
- remorca cu osii

- 17 t
- 10 t
- 10 t
- 40 t
- 17 t
- 22 t

Pe drumurile asfaltate:
- masa totala maxima admisa pentru un tren rutier cu patru osii, compus dintr-un vehicul motor cu doua osii
si o remorca cu doua osii: 36 T
-masa totala maxima admisa pentru un tren rutier, compus dintr-un vehicul motor cu doua osii si o remorca
cu o osie: 30 T
Conditii de varsta - trebuie sa aiba varsta minima de 21 ani impliniti
-

conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza transport public de persoane

conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata > 7,5 t
conducatorii autovehiculelor cu gabarit depasit
conducatorii care transporta produse/substante periculoase

CONDUCEREA ECOLOGICA
Conducerea ecologic reprezint ansamblul de msuri comportamentale, de control sau verificarea autovehiculului prin care se realizeaz att o important economie de energie ct i protecia mediului.
Comportamentul ecologic presupune planificarea traseului pentru a economisi timp i combustibil, evitarea
zonelor cu circulaie dens, cu lucrri pe carosabil sau cu teren accidentat.
Conduita ecologic nseamn s fi calm, s anticipezi situaiile astfel nct sa evii accelerarea
i frnarea brusc.

Msuri pentru reducerea consumului de carburant:

- utilizarea sistemului de climatizare numai n situaii absolut necesare, deoarece acesta duce la
creterea consumului de combustibil;
- utilizarea pe autostrad a limitatorului de vitez, cnd vehicolul l are n dotare;
- verificarea lunar, la rece a presiunii n pneuri i schimbarea pneurilor ntre
ele la fiecare 10 000 de km;
- la pornirea motorului nu trebuie acionat pedala de acceleraie, iar demarajul s nu se fac imediat;
- schimbarea ct mai rapid a treptelor de vitez pn la treapta de vitez optim i folosirea pe ct
posibil a ultimei trepte de vitez;
- meninerea unei viteze constante, de preferin medie i utilizarea frnei de motor la ncetinire;
- oprirea motorului n cazul opririlor lungi la trecerea la nivel cu calea ferat, ori la culoarea roie a
semaforului care dureaz foarte mult;
- utilizarea ct mai puin a aparatelor electrice alimentate de generatorul autovehiculului;
- evitarea transportului de obiecte inutile in portbagaj sau habitaclu i montarea n permanen pe
autovehicul a portbagajului suplimentar.
- evitarea condusului daca motorul care nu atinge temperatura de functionare, scoate fum de culoare
neagra sau functioneaza cu intreruperi.

CONDUCEREA PREVENTIVA
Conducerea preventiv reprezint comportamentul conductorului auto care asigur prevenirea accidentelor rutiere
prin anticiparea i evitarea greelilor participanilor la trafic precum i adaptarea vitezei de deplasare la condiiile de
drum, trafic, vizibilitate, condiiile meteo nefavorabile. Baza conduitei preventive o reprezint cunoaterea regulilor
de circulaie i respectul fa de ceilali participani la trafic.

MASURI DE CONDUITA PREVENTIVA

Oboseala

-pauz pentru odihn i recreere dup o perioada de 2 ore de conducere

-pauz pentru odihn atunci cnd pe timp de noapte apar primele semne de oboseal
-rularea cu vitez ponderat i meninerea unui ritm de mers constant n condiii de siguran
-Conducatorul de autocamioane sau autobuze prevazator trebuie sa aiba in vedere la plecarea in cursa sa fie odihnit iar
autovehiculul sa corespunda din punct de vedere tehnic.

Alcoolul i
medicamentele

-n cazul n care conductorului auto i s-a prescris un tratament medicamentos, acesta trebuie s se asigure c administrarea tratamentului nu i va afecta capacitate de conducere
-medicamentele sau substanele cu efect psihoactiv au efect asemanator cu cel al alcoolului i reduc capacitatea de concentrare a unui conductor auto
-evitarea consumului chiar i a unei cantiti mici de alcool deoarece poate determina o conducere riscant sau excesiv
de degajat

-adaptarea vitezei n funcie de starea de iluminare a drumului

Conducerea
autovehiculului pe -evitarea pe ct posibil a deplasrii pe trasee lungi cu drumuri intens circulate pentru conductorii auto care nu au
experien
timpul nopii
-pstrarea unei distane egale ntre axul drumului i marginea din dreapta a prii carosabile

Conducere pe
timp de ploaie
i timp rece
(aderen sczut
risc de derapaj)

-conducerea cu atenie sporit i reducerea vitezei pn la limita n care sa ne putem asigura o buna vizibilitate i un control deplin asupra comenzilor (o vitez care s permit oprirea n siguran i evitarea oricrui pericol); cel mai periculos
carosabil este acela cu piatr cubic, precum i un drum public acoperit cu mzg sau zpad
-dotarea autoturismului cu pneuri speciale i lanuri anti-derapante
-conducerea cu atenie sporit i adaptarea vitezei de deplasare odat cu apariia primelor picturi de ploaie, drumul
fiind mai lunecos, deoarece pe suprafaa drumului se poate forma o mzg periculoas
-pstrarea unei distane suficiente fa de autovehiculul din fa ntruct atunci cnd plou i oseaua este ud spaiul de
frnare se mrete
-reducerea vitezei de deplasare si folosirea unor pneuri n stare bun pentru a evita producerea fenomenului de acvaplanare (plutirea aparent a pneului pe o pelicul de ap) care genereaz pierderea controlului asupra direciei
-curarea periodic a farurilor pentru a fi meninut o luminozitate corespunztoare
- verificarea apariiei poleiului pe sosea se face prin observarea modului n care reacioneaz autovehiculul atunci cnd la
vitez redus se frneaz cu atenie
-atunci cnd pe un drum cu polei impactul cu un animal (ex:cine) este inevitabil trebuie s eliberam acceleraia mentinnd
ferm volanul pe direcia de deplasare fiind pregtit pentru stabilizarea autovehiculului dup impact, prin manevrarea lin
a volanului
-reducerea vitezei atunci cnd circulm pe un drum cu piatra cubic umed
-reducerea vitezei si evitarea frnrii puternice la circulaia n curbe deoarece la vitez mare autovehiculul are tendina de a
derapa ctre exteriorul curbei (mai ales autoturismele cu traciune pe spate)
-atunci cnd autovehiculul derapeaz cu spatele se elibereaz pedala de acceleraie, nu se frneaz i se vireaz uor
volanul n direcia n care a derapat autovehiculul

Accidente

-folosirea centurii de sigurana n mod obligatoriu deoarece chiar n cazul unei coliziuni la o vitez de 20km/h exist pericolul accidentrii (coliziunile frontale au cea mai mare for de distrugere)
-concentrarea permanent doar asupra activitilor necesare pentru conducerea autovehiculelor n condiii de
siguran, neatenia fiind una dintre primele cauze n producerea accidentelor rutiere
-Daca suntem implicati intr-un accident cu un animal (salbatic) oprim, aprindem luminile de avarii si asiguram locul accidentului.

Viteza i distana
de frnare

-viteza excesiv reprezint principala cauz n producerea accidentelor rutiere

- distana de frnare depinde cel mai mult de viteza de deplasare
-distana fa de vehiculul din fa trebuie stabilit n funcie de viteza de deplasare, aderena la carosabil i timpul de
reacie al conductorului auto
-la coborrea pantelor accentuate (mai ales cnd se tracteaz remorci) viteza se reduce cu ajutorul frnei de motor (se
cupleaz ntr-o treapt inferioar)
-creterea vitezei de deplasare reduce cmpul vizual al conductorului auto
-reducerea vitezei la traversarea tunelelor rutiere datorit dificultii n adaptarea vederii la intrarea i la ieirea din pasaj
-Daca la franare autovehiculul incepe sa derapeze trebuie sa nu mai franam si sa rotim volanul in sens invers deplasarii.
-Daca in curba franam puternic autovehiculul va intra in derapaj
-Trebuie sa reducem viteza in toate cazurile prevazute in legislatia rutiera si preventiv in toate situatiile in care se prevede
o stare de pericol, care poate fi evitata ruland cu o viteza inferioara.
-Cand iesim dintr-un santier trebuie sa curatam anvelopele autovehiculului

Depirea

-sporirea ateniei i pstrarea unei distane corespunztoare la depirea autobuzelor oprite n staii deoarece din faa
autobuzului pot aprea n mod neateptat pietoni
-pstrarea unei distane laterale mai mare la depirea bicicletelor, deoarece este posibil ca acetia s ii schimbe direcia
de mers neateptat fr semnalizare i asigurare
-reducerea vitezei i angajarea ct mai mult pe partea dreapta atunci cnd din sens opus un vehicul depete i nu
poate reveni n condiii de siguran pe partea sa sau n situaia cnd din spate alt vehicul angajat n depire a apreciat
n mod greit distana iar din fa se apropie un alt vehicul
-La depasirea unui tramvai oprit intr-o statie cu refugiu se recomanda reducerea vitezei
-Daca in spatele unui camion s-a format o coloana de autoturisme, primul care va intra in depasire este autoturismul de
dupa camion.
-Daca in fata noastra circula un vehicul cu tractiune animala ce intentioneaza sa schimbe directia de mers este indicat sa-i
permitem efectuarea manevrei in conditii de siguranta
-La deplasarea in coloana vom pastra o distanta corespunzatoare fata de cel care circula in fata si vom fi atenti la ceilalti
participanti la trafic.
-Atunci cand circulam intr-o localitate in spatele unui vehicul cu numar de inmatriculare din alta localitate sau din strainatate, trebuie sa anticipam ca acesta ar putea sa opreasca in mod neasteptat pentru a cere informatii privind drumul.
-Atunci cand intalnim autovehicule cu inscriptia SCOALA, preventiv trebuie sa conducem cu atentie.
-Daca un autobuz scolar opreste cu luminile de avarie aprinse va trebui sa circulam cu atentie sporita.
-Daca circulam in spatele unui camion cu remorca ce intentioneaza sa vireze la dreapta pe o strada ingusta trebuie sa ne
asteptam ca acesta sa se angajeze intai spre stanga din cauza gabaritului mare

Copii pietoni i
bicicliti

-sporirea ateniei la traversarea copiilor pe la trecerile pentru pietoni deoarece se pot ntoarce brusc fr un motiv sesizabil
-urcarea i coborrea copiilor din autoturism s se fac numai pe partea dinspre trotuar
-sporirea ateniei la ieirea din curi i garaje deoarece pe trotuar pot circula pietoni
-sporirea ateniei la ntlnirea pietonilor ndeosebi copii, persoane cu vrst naintat ori conductori auto fr experien
n conducere deoarece acetia sunt printre cei mai vulnerabili participani la trafic
-sporirea ateniei, reducerea vitezei i folosirea semnalului sonor atunci cnd pe carosabil apare o minge deoarece este
mai mult ca probabil s apar i un copil dup minge
-Cand ne apropiem de o scoala si vedem copii parasind cladirea trebuie sa avem in vedere ca elevii pot fi neatenti si pot
aparea brusc in fata masinii.
-Daca biciclistul din fata noastra doreste sa schimbe directia de mers, este recomandat sa ii asiguram conditii pentru
realizarea manevrei.

Remorcarea

-Daca trebuie sa remorcam un autocamion dotat cu servo-directie si care are motorul defect trebuie sa avem in vedere ca
la viraje acestea vor solicita un efort mai mare pentru rotirea volanului, deci necesita o atentie deosebita la viraje.
-Cand tractam cu autocamionul o remorca, pe o sosea cu o singura banda pe sens pentru a aborda curbele stranse fara
vizibilitate, trebuie redusa viteza inaintea curbei din cauza pericolului marit de derapare a remorcii.

TEMA Masuri de prim ajutor

Interventii la locul accidentului
Autovehiculele care circula pe drumurile publice trebuie dotate in mod obligatoriu cu trusa medicala de
prim ajutor. Trusa medicala trebuie sa contina:
- foarfece cu varfuri boante
- manusi de unica folosinta din latex
- folie de supravietuire izoterma
- brosura de prim ajutor autorizata de Ministerul Sanatatii Publice.
In cazul unui accident cu raniri grave a unei persoane avem obligatia de a acorda primul ajutor pana la
sosirea ambulantei
In cazul in care exista mai multe persoane accidentate este important sa stabilim prioritati, primul ajutor
se acorda persoanei celei mai grav accidentate.
In cazul unui accident de circulatie cu victime, blocate in interiorul caroseriei autovehiculului se va apela
la servicii specializate ale unitatilor de pompieri care intervin cu utilaje de descarcerare.
In cazul unui accident in care victimele sunt blocate in interiorul caroseriei, dar constiente, acestea
trebuie sfatuite sa nu se miste, iar degajarea acestora trebuie sa se realizeze cat mai repede si numai de
catre echipaje specializate.
Masurile de prim ajutor se vor lua in ordine, in functie de starea accidentatului, incepandu-se cu respiratia
artificiala, oprirea hemoragiei, pansarea ranilor, imobilizarea fracturilor.
persoana grav ranita, victima unui accident de circulatie va trebui ridicata cu atentie
Pozitia de asteptare pana la transportarea victimei la spital trebuie sa ii permita acesteia o buna respiratie
mentinanduse in acelasi plan capul, gatul si toracele.
Transportarea victimelor la spital se poate realiza cu o ambulanta insotita de un medic, vehiculul care a
provocat accidentul daca starea victimei permite acest lucru, o ambulanta dotata in acest sens.
Stop cardio- respirator
Daca una dintre victime si-a pierdut cunostinta trebuie urgent sa controlam respiratia si bataile inimii.
Pulsul unei victime care nu respira trebuie verificat pe partea laterala a epiglotei (marul lui Adam), in
scobitura dintre trahee si muschii gatului.
Caile respiratorii vor fi deblocate la fata locului accidentului prin interventii specifice.
Resuscitarea cardio-respiratorie trebuie efectuata accidentatilor aflati in stare de inconstienta, care nu
respira si nu au puls.
In cazul in care inima victimei s-a oprit (nu mai are puls) trebuie sa se aplice compresia artificiala a inimii
(masajul cardiac) si respiratia artificiala. Masajul cardiac se face prin apasarea ritmica
cu podul palmelor suprapuse, a toracelui victimei.
In cazul in care dupa resuscitarea cardio-respiratorie accidentatul isi recapata pulsul, se vor inceta
compresiile exterioare ale pieptului.
Accidentatul readus la viata prin resucitare cardio-respiratorie va fi transportat intotdeauna la o unitate
specializata.

Hemoragii
In ranile cu hemoragie (plaga taiata) se va avea in vedere, in faza initiala, oprirea hemoragiei si apoi
transportul la cea mai apropiata unitate sanitara.
Cel mai periculos tip de hemoragie este acela care determina o pierdere rapida a sangelui.
Daca in interiorul plagilor exista corpi straini acestia nu se vor extrage de catre cei care acorda prim ajutor
intrucat aceasta ar putea produce complicatii .
Victima care a pierdut mult sange trebuie asezata cu picioarele situate mai sus decat nivelul corpului, si
daca se poate rana sangeranda sa fie mai sus decat nivelul corpului.
Oprirea hemorogiei se face astfel:
- in cazul bratului prin legarea stransa deasupra ranilor, persoanelor ranite trebuie sa li se aplice un
garou de cauciuc deasupra ranii care trebuie mentinut maxim 2 ore. Odata cu aplicarea acestuia se
va pune un biletel pe care se noteaza ora si minutul aplicarii garoului.
- hemoragiile la trunchi si la cap trebuie oprite prin aplicarea compreselor sterile si a pansamentului

compresiv, care are rolul sa protejeze infectarea ranii, sa amelioreze durerea si sa opreasca
hemoragia (se folosesc substantele antiseptice: apa oxigenata, iod ). Un bandaj de tifon aplicat pe
o rana deschisa protejeaza impotriva infectarii ranii si opreste hemoragia.
- hemoragia nazala se poate opri daca accidentatul sta in picioare si isi strange ambele nari timp de
5 10 minute.
Fracturi
fractura ce a rezultat in urma unui accident rutier, poate fi recunoscuta cu ajutorul segmentului fracturat
care are o miscare anormala (pozitie nefireasca, nenaturala)
fractura deschisa la membre se recunoaste prin faptul ca pielea este strapunsa in zona fracturii.
In caz de fracturi, primul ajutor va consta in fixarea focarului de fractura, pentru a preveni miscarea
fragmentelor osoase in timpul imobilizarii membrului.
Imobilizarea fracturilor se face astfel:
- membrele fracturate (bratul fracturat) se imobilizeaza cu atele (chiar si improvizate), usoare si
suficient de lungi pentru a cuprinde capetele fracturii (articulatia inferioara si superioara).
- in cazul unei fracturi de clavicula, bratul se va aseza intr-o esarfa sau intr-un triunghi de panza
- imobilizarea fracturii labei piciorului se va face cu atele sau cu bandaj gros de la degete pana la
genunchi
- in cazul unei entorse a gleznei se ridica piciorul afectat si se aplica un bandaj elstic strans, apoi
daca se poate aplici gheata prin bandaj.
- primul ajutor in caz de traumatism al capului consta in bandajarea fracturii deschise, deschiderea
cailor respiratorii daca se impune si culcarea victimei pe o targa pentru transport
- persoana care a suferit leziuni la coloana vertebrala este indicat sa nu fie miscata pana la sosirea
ambulantei, daca accidentatul are caile respiratorii libere si nu este pericol de incendiu.
In acest caz, se recomanda folosirea pentru transport a mijloacelor cu platforma respectiv furgonete,
camioane chiar daca au viteza de deplasare mai mica.

TEMA

REGULI PROFESIONALE
Definitii
Autovehiculul - orice vehicul cu motor care circula pe un drum public, cu exceptia celor care se deplaseaza in
permanenta pe calea ferata si care serveste, in mod normal, la transportul de persoane sau de marfuri.
Remorca orice vehicul destinat sa fie tractat de un autovehicul sau de un tractor.
Semiremorca o remorca fara osia din fata care poate fi atasata astfel incat o parte importanta din masa si din
incarcatura sa, sa fie suportata de un tractor sau de un autovehicul.
Masa totala maxima autorizata m
asa maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila in urma
omologarii de catre autoritatea competenta.
Transportul rutier orice deplasare efectuata in totalitate sau partial, in gol sau cu sarcina, pe drumurile
deschise circulatiei publice, de un vehicul utilizat pentru transportul de persoane sau de marfa.
Acest transport rutier este efectuat cu autovehicule ale caror caracteristici sunt specifice atat in ceea ce
priveste forma caroseriei, cat si puterea motorului.
Ordonanta de urgenta a Guvernului 109/2005
Activitatea de transport este reglementata de O.G. 109/2005 aprobata prin legea 102/2006 si se aplica:
- vehiculelor destinate transporturilor de marfuri cu masa totala maxima autorizata, inclusiv remorca
sau semiremorca, ce depaseste 3,5 tone.
-vehiculelor destinate transporturilor de persoane care prin constructie si echipare sunt destinate sa
transporte peste 9 persoane.
Din punct de vedere al caracterului comercial, transportul rutier se clasifica in:
- transport rutier public este transportul rutier efectuat pe baza de contract, contra plata
- transport rutier in cont propriu este transportul rutier efectuat fara incasarea unui tarif, transportul
reprezentand o activitate secundara celorlalte activitati ale intreprinderii
Documente necesare la bordul vehiculelor care efectueaza transport rutier public de marfuri:
- copia conforma a licentei de transport
- legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto, din care sa reiasa ca este angajat al operatorului de
transport rutier.
- documentul de transport, precum si celelalte documente specifice tipului de transport efectuat
Tahograf
Autovehiculele care se supun reglementarilor O.G. nr. 109/2009 trebuie sa fie dotate cu tahograf si limitator
de viteza.
Rolul aparatului tahograf este de a inregistra corect si distinct perioadele de conducere. Aceasta
inregistrare se face pe diagramele tahograf care se utilizeaza pe o durata de 24 ore.
Diagrama tahograf nu se scoate inainte de sfarsitul perioadei zilnice de lucru si pe orice perioada a
zilei, daca acest lucru nu a fost autorizat (control rutier, schimbarea vehiculului, defectarea aparatului).
Conducatorul auto mentioneaza pe diagrama tahograf:
a) la introducerea acesteia:
- numele si prenumele
- localitatea
- data
- nr. de inmatriculare
- nr. de km la plecare.

b) la scoaterea acesteia:
localitatea
data
nr. de km la sosire
nr. de km parcursi
Tahograful inregistreaza si/sau stocheaza in mod automat sau semiautomat;
- distanta parcursa de vehicul si viteza de deplasarea a acestuia
- durata orelor de conducere
- pauzele si perioadele zilnice de odihna
- timpii disponibili, precum si alti timpi de munca.
Contraventii
Nerespectarea prevederilor privind scoaterea neautorizata a diagramei tahografice sau a cartelei
tahografice inaintea terminarii zilei de lucru sau utilizarea pentru o perioada mai lunga decat cea prevazuta.
Nerespectarea de catre conducatorul auto, a prevederilor legale in vigoare privind perioadele de conducere
si de odihna. (se sanctioneaza cu imobilizarea vehiculului).
Nerespectarea prevederilor privind detinerea de catre un conducator auto a mai mult de o cartela
tahografica valida.
Necompletarea pe diagrama tahograf a datelor prevazute de legislatia in vigoare.
Omisiunea de a introduce in tahograful digital datele prevazute de legislatia in vigoare.
Nerespectarea obligatiei privind neintroducerea datelor in tahograf.
Nerespectarea prevederilor privind utilizarea diagramelor tahograf sau a cartelelor tahografice atunci
cand vehiculul este condus de un echipaj format din mai multi conducatori auto.
Nerespectarea prevederilor privind reglarea ceasului tahografului si utilizarea comutatorului
Conducerea unui vehicul dotat cu tahograf fara a utiliza diagrame tahograf.
Conducerea unui vehicul dotat cu tahograf digital fara a utiliza cartela tahografica.
Nerespectarea prevederilor in vigoare privind utilizarea cartelei tahografice defecte sau expirate
Nerespectarea prevederilor privind utilizarea unor diagrame tahografice murdare sau deteriorate.
Obligatiile conducatorilor auto
Sa respecte regulile privind prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera
Sa respecte regulile privind incarcarea, repartizarea incarcaturii, asigurarea si fixarea marfurilortransportate
Sa cunoasca si sa respecte masurile ce trebuie luate dupa un accident sau incident in ceea ce priveste
asigurarea vehiculului, protectia personala si a celorlalti participanti la trafic, protectia mediului si protectia
bunurilor
Sa respecte perioadele de conducere si perioadele de odihna, conform reglementarilor in vigoare si sa
utilizeze corect aparatul tahograf

Regulamentul (CE) 561/2006 (Perioada de conducere si odihna)

Se aplica:
-vehiculelor destinate transporturilor de marfuri cu masa totala maxima autorizata, inclusiv remorca
sau semiremorca, ce depaseste 3,5 tone.
-vehiculelor destinate transporturilor de persoane care prin constructie si echipare sunt destinate sa
transporte peste 9 persoane.

DURATA DE CONDUCERE ZILNICA

durata totala de conducere acumulata intre sfarsitul
unei perioade de repaus zilnic si inceputul urmatoarei
perioade de repaus zilnic sau intr-o perioada de repaus
zilnic si o perioada de repaus saptamanal

Nu poate depasi 9 ore.

Obs. Poate fi prelungita la maximum 10 ore, dar nu
mai mult de 2 ori pe parcursul unei saptamani.

DURATA DE CONDUCERE SAPTAMANALA

durata de conducere totala acumulata in timpul unei
saptamani (perioada cuprinsa intre ora 000 a zile de luni
si ora de 2400 a zilei de duminica)

Nu trebuie sa depaseasca 56 de ore

DURATA TOTALA DE CONDUCERE IN DOUA

SAPTAMANI CONSECUTIVE

Nu trebuie sa depaseasca 90 de ore

PAUZA orice perioada in care conducatorul auto nu

are dreptul sa conduca sau sa efectueze alte munci si
care sa ii permita numai sa se odihneasca

Dupa o perioada de 4,30 ore de conducere,

conducatorul auto trebuie sa faca o pauza
neintrerupta de cel putin 45 de min. Aceasta pauza
poate fi inlocuita cu o pauza de cel putin 15 min.
urmata de o pauza de cel putin 30 de min.

PERIOADA DE REPAUS ZILNIC partea unei zile in

timpul careia conducatorul auto poate dispune liber de
timpul sau si care poate fi:
a) PERIOADA DE REPAUS ZILNICA NORMALA

b) PERIOADA DE REPAUS ZILNICA REDUSA

PERIOADA DE REPAUS SAPTAMANAL - partea unei

saptamani in timpul careia conducatorul auto poate
dispune liber de timpul sau si poate fi:
a) PERIOADA DE REPAUS SAPTAMANAL NORMAL
b) PERIOADA DE REPAUS SAPTAMANAL REDUS

Orice perioada de repaus de cel putin 11 ore Aceasta

perioada poate fi luata in 2 transe, din care prima
sa fie o perioada neintrerupta de cel putin 3 ore si a
doua , o perioada neintrerupta de cel putin 9 ore
Orice perioada de repaus de cel putin 9 ore, dar mai
putin de 11 ore. Poate fi luata de cel mult 3 ori pe
saptamana.
(saptamana este perioada de timp dintre luni, ora
000 si duminica, ora 2400)
Orice perioada de repaus de cel putin 45 de ore.

Perioada de repaus redus de cel putin 24 de ore.

(perioada ramasa trebuie alipita unui alt repaus
saptamanal in cel mult 3 saptamani).
CONDUCERE IN ECHIPAJ
Odihna zilnica este de 9 ore consecutive pe parcursul
a 30 ore
Pe parcursul a 24 de ore (de dupa perioada de repaus zilnic sau saptamanal) conducatorul auto trebuie sa efectueze
o noua perioada de repaus zilnic (normala sau redusa).

TEMA
NOTIUNI DE MECANICA
I. Motorul cu ardere interna
Rol: transforma energia chimica rezultata din arderea combustibililor in energie mecanica
Din punct de vedere al aprinderii amestecului carburant, motoarele cu ardere interna se clasifica astfel:
a) motoare cu aprindere prin scanteie (prescurtat MAS), foloseste drept combustibil benzina sau GPL
b) motoare cu aprindere prin compresie (prescurtat MAC), foloseste drept combustibil motorina
Compunere:

1)
2)
3)
4)
5)
6)

mecanism motor
mecanism de distributie
instalatie de racire
instalatie de ungere
instalatie de alimentare
instalatie de aprindere (necesara doar in cazul motorului cu aprindere prin scanteie - M.A.S.)

1. Mecanismul motor (mecanismul biela-manivela)

Rol: transforma miscarea de translatie rectilinie alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.
Compunere:
a) organe fixe: - blocul cilindrilor
- chiulasa
- carter
b) organe mobile:

- arbore cotit
- biela
- bolturi
- pistoane
- segmenti

Functionare. Ciclul de functionare a motorului cu ardere interna in 4 timpi se realizeaza in doua rotatii complete ale
arborelui motor si presupune urmatoarele faze:
Faza 1. Admisia
Faza 2. Comprimarea
Faza 3. Arderea si destinderea
Faza 4. Evacuarea
Parametrii motorului:

puterea (este intreaga cantitate de energie furnizata primului organ de transmisie)

turatia (reprezentand numarul de rotatii pe care le face arborele cotit intr-un minut)
raportul de compresie (raportul dintre volumul maxim al cilindrului si volumul camerei de ardere).

Cauze
Defectiuni
evacuarea pe esapament a unui fum excesiv alb,
- arderea garniturii de chiulasa
producerea unui zgomot metalic ascutit uniform la - ruperea boltului din mecanismul motor
accelerarea motorului.

Rol:
a)

2. Mecanismul de distributie

In cazul motorului cu aprindere prin scanteie (M.A.S.) asigura deschiderea si inchiderea supapelor, la momente
bine precizate, pentru umplerea cilindrilor cu amestec carburant si evacuarea gazelor arse.
b)
In cazul motorului cu aprindere prin compresie (M.A.C.) asigura patrunderea aerului in cilindrii motorului si
evacuarea gazelor arse.
Compunere:
- pinioane de distributie sau lant de distributie sau curea distributie
- arborele cu came
- tacheti
- culbutori
- supape (de evacuare si de admisie).

Functionare. Arborele cu came este actionat de catre arborele cotit, prin intermediul pinioanelor de distributie. Camele
acestuia comanda inchiderea si deschiderea supapelor, la momente bine precizate, prin intermediul tachetilor si a
culbutorilor. Turatia arborelui cu came este de 2 ori mai mica fata de turatia arborelui cotit.
Defectiuni
- uzura mai accentuata a supapelor de evacuare
- mers neregulat al motorului cu rateuri in

Cauze
trecerea gazelor fierbinti la evacuarea acestora
- depunerile de calamina pe supapa de evacuare

- rateurile cadentate date in esapament

- pierderea etans
- joc prea mic intre culbutori si supape
- supapa de admisie defecta
- joc prea mic dintre supapele de admisie si culbutori

- rateurile cadentate date in galeria de admisie

- crestere a consumului de combustibil si scadere a

- rupera sau slabirea arcurilor supapelor
puterii motorului
3. Instalatia de racire
Rol: asigura o temperatura optima de functionare a motorului (800 900 C)
Compunere:
- radiator
- pompa de apa
- termostat
- conducte exterioare
- calorifer incalzire cabina
- vas de expansiune
- ventilator.
Functionare. Instalatia de racire functioneaza in cadru a doua circuite: circuitul mic si circuitul mare. In cadrul circuitului
mic lichidul pus in miscare de pompa de apa circula prin blocul motor, chiulasa si pompa de apa. Incepand cu temperatura
lichidului de 76 800 C termostatul incepe sa se deschida, formandu-se circuitul mare in care lichidul de racire va circula
prin blocul motor, chiulasa, conducta exterioara, radiator (prin intermediul caruia va disipa caldura in atmosfera) si
inchide circuitul in pompa de apa. Termostatul are rolul de a mentine temperatura optima a motorului inchizand sau
deschizand circuitul spre radiator. Acesta incepe sa deschida cand temperatura lichidului ajunge la 76 80 grade C.
Defectiuni
Cauze
- racirea exagerata si deteriorarea prematura a - blocarea termostatului in pozitia inchis
motorului
- blocarea termostatului in pozitia inchis
- slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei
- supraincalzirea motorului
de apa
- scaderea nivelului lichidului de racire in vas

- lipsa lichidului de racire

- arderea garniturii de chiulasa

- aparitia unor bule de gaz in vasul de expansiune

- arderea garniturii de chiulasa

Cureaua de antrenare a pompei de apa unsa

(se curata cu o laveta imbibata usor in benzina)

- pierderi de ulei

4. Instalatia de ungere
Rol: unge piesele in miscare ale motorului, pentru micsorarea uzurii si marirea duratei lor de viata.
Parti componente:

pompa de ulei cu sorb (de obicei actionata de arborele cu came)

filtru de ulei
baie de ulei (se afla in partea inferioara a motorului si reprezinta depozitul de ulei al acestuia)
conducte din motor.

Functionare. Pompa de ulei (care este pusa in miscare de arborele cu came) absoarbe prin intermediul sorbului uleiul
din baia de ulei si il trimite cu presiune prin filtru de ulei, intre piesele si subansamblurile motorului care sunt in miscare
Presiunea uleiului este un indicator important de apreciere a starii sistemului.
Uleiurile pentru M.A.S. sunt simbolizate cu litera ,,S iar uleiurile pentru M.A.C. cu litera ,,C.

Defectiuni
- patrunderea lichidului de racire in baia de ulei
(se constata prin aparitia unei spume de culoare
galbuie pe joja de nivel)
- presiunea uleiului este scazuta

Cauze
- deteriorarea garniturilor de etansare a cilindrilor
- infundarea sorbulului pompei de ulei

5. Instalatia de alimentare
Instalatie de alimentare MAC
Rol: alimenteaza cilindrii cu combustibil, formeaza amestecul carburant (aer + combustibil) in functie de sarcina
motorului si evacueaza in atmosfera gazele arse, amortizand si zgomotul la evacuare.
Combustibil utilizat:

motorina este caracterizata prin cifra cetanica care reprezinta tendinta spre aprindere a combustibilului (a motorinei).

Compunere
a) Partea de joasa presiune cuprinde:
- rezervor
- conducte
- pompa de alimentare
- filtru motorina
b) Partea de inalta presiune cuprinde:
- pompa de injectie (supapa de refulare a elementului pompei de injectie are rolul sa impiedice picurarea
motorinei din injector, la sfarsitul injectiei).
- conductele de inalta presiune
- injectoarele (surplusul de combustibil de la injectoare este trimis in rezervor)
Din instalatia de alimentare face parte de asemenea filtrul de aer, galeria de admisie si esapamentul.
Functionare. Alimentarea in cazul M.A.C. care foloseste sistemul commonrail se face in felul urmator: pompa de inalta
presiune trimite motorina cu foarte mare presiune in rampa comuna, de unde injectoarele o debiteaza si pulverizeaza
in interiorul cilindrilor motorului, unde se amesteca cu aerul supraincalzit (amestecul carburant la M.A.C. se realizeaza in
cilindri motorului), aprinzandu-se in cadrul timpului 3 (ardere si destindere) al motorului.
Instalatie de alimentare MAS
Rol: alimenteaza cilindrii cu combustibil, formeaza amestecul carburant (aer + combustibil) in functie de sarcina
motorului si evacueaza in atmosfera gazele arse, amortizand si zgomotul la evacuare.
Combustibili utilizati:

benzina este caracterizata prin cifra octanica care reprezinta capacitatea combustibilului (benzina) de a rezista la
autoaprindere atunci cand este supus la temperaturi si presiuni ridicate.

gazul petrolifer lichefiat (GPL) are avantajul unei arderi mai complete (reducandu-se poluarea) si nu mai spala
lubrefiantul de pe cilindri prelungindu-se astfel durata de folosire a uleiului.

Compunere instalatie M.A.S:

- rezervor
- pompa de benzina
- conducte
- filtre
- injectoare
- galeria de admisie
- esapament, care este compus din:
- galeria de evacuare
- catalizator
- amortizor
Functionare. Alimentarea, in cazul M.A.S. se face prin injectie de benzina. Pompa de benzina absoarbe benzina din
rezervor si o trimite cu presiune prin filtru catre injectoarele de benzina. Daca sistemul este cu injectie monopunct
exista un singur injector care pulverizeaza benzina in galeria de admisie, unde se amesteca cu aerul, amestecul format
(amestecul carburant) fiind absorbit in cilindrii in cadrul timpului admisie a motorului. Daca sistemul este cu injectie
multipunct va exista un injector pentru fiecare cilindru care va pulveriza benzina inaintea supapei de admisie a cilindrului
respectiv, formand cu aerul amestecul carburant ce va fi admis in cilindrul respectiv.
Amestecul carburant ideal trebuie sa contina 15 kg de aer si 1 kg de combustibil (benzina sau motorina).

Defectiuni
- la evacuare apare fum negru excesiv
- infundarea filtrului de aer (produsa de
patrunderea in exces a impuritatilor in filtrul
de aer)
- cresterea consumului de combustibil
- fum negru excesiv,
- motorul merge neregulat
- motorul bate
- rateuri in galeria de admisie
- rateuri in galeria de evacuare.
- scaderea puterii motorului
- supraturarea motorului

Cauze
- pompa de injectie este reglata necorespunzator (patrunde
motorina prea multa in cilindri)
- cresterea consumului de combustibil
- turatie mare a relantiului
- un arc de reglare a presiunii unui injector s-a rupt
- amestec sarac (mai putin de 1 kg de combustibil la 15 kg
de aer)
- amestec bogat mai mult de 1 kg de combustibil la 15 kg
de aer)
- catalizatorul infundat
- griparea unui piston al unui element al pompei de injectie

6. Instalatia de aprindere
Rol: aprinde amestecul carburant la momente bine precizate.
Compunere
Partea de joasa tensiune a instalatiei de aprindere este alcatuita din:

baterie
contact
infasurare primara a bobinei
ruptor (platina).

Partea de inalta tensiune a instalatiei de aprindere:

infasurarea secundara a bobinei,

distribuitor (lulea),
capac delcou,
fise bujii
bujii.

Obs. La autovehiculele actuale se folosesc sisteme complet electronice de aprindere, controlate de un calculator.
Functionare. Bobina de inductie are rolul de a transforma curentul de joasa tensiune (12 V) in curent de inalta tensiune
(20000 V). Curentul din circuitul de joasa tensiune circula de la bateria de acumulatori, contact, infasurare primara a
bobinei de inductie, ruptor, masa. Cand ruptorul se deschide infasurarea secundara a bobinei de inductie produce
un curent de inalta presiune (20000 V). Acest curent de inalta tensiune ajunge la bujii facand posibila aprinderea
amestecului carburant.
Bujiile trebuie controlate dupa parcurgerea a 5000 km si trebuie schimbate dupa parcurgerea a 15000 18000 km.
Cele mai importante caracteristici ale bujiilor sunt: dimensiunea filetului si valoarea termica (care reprezinta timpul in
secunde pana cand bujia ajunge la temperatura de autocuratare).
Defectiuni
- incalzirea bobinei de inductie

Cauze
- defectiuni ale infasurarii secundare

II. Transmisia
Rol: transmite, modifica si distribuie momentul fortei de la motor la rotile motoare.
Compunere:
a) ambreiaj
b) cutia de viteze
c) arborii intermediari
d) diferentialul
e) planetarele
AMBREIAJUL
Rol: decupleaza si cupleaza progresiv motorul de restul transmisiei.
Functionare: la apasarea pedalei furca de debreere actioneaza pe rulmentul de presiune, care la randu-i prin intermediul
parghiilor, departeaza placa de presiune permitand discului condus sa se invarta liber. Datorita folosirii frecvente,

ambreiajul este cel mai solicitat organ al transmisiei.

Defectiuni
Cauze
- patinarea ambreiajului (se manifesta printr- - uzura mare a garniturilor de frictiune ale discului condus
un miros specific de garnitura arsa)
- deformarea placii de presiune
- pornirea de pe loc cu socuri
- uzura neuniforma a discului de frictiune
- zgomot ascutit in momentul apasarii
- defectarea rulmentului de presiune
pedalei de ambreiaj
CUTIA DE VITEZE
Rol: modifica turatia si momentul transmise de la motor la roti.
Defectiuni
- incalzirea excesiva in timpul functionarii a
cutiei de viteze

Cauze
- ulei insuficient
- ulei de calitate necorespunzatoare

DIFERENTIALUL
Rol: permite rotilor motoare ale aceleiasi punti sa parcurga in viraje drumuri de lungimi diferite.
Compunere: - carcasa
- pinioane planetare
- pinioane satelit.
Defectiuni
- batai sau zgomote in viraje.

Cauze
- intepenirea pinioanelor satelitilor pe axe

III. Sistemul de rulare

Rol. Rotile au mai multe roluri: de sustinere, de ghidare, amortizeaza socurile, iar rotile motoare au rolul de propulsie a
autovehiculului. Exploatarea rationala este conditionata de viteza de deplasare, modul de conducere, presiunea corecta.
Utilizarea unor pneuri cu carcasa radiala are avantajul unei durate de exploatare mai mare.
Geometria directiei autovehiculului are un rol important in stabilitatea directiei si uzura pneurilor. Unghiurile geometriei
sunt:

unghiul de fuga (face ca dupa virare rotile directoare sa revina in pozitie initiala),
unghiul de inclinare transversala a pivotului
unghiul de convergenta (rotile directoare sunt de regula convergente sau paralele)
unghiul de cadere al rotii.

Defectiuni
- desfacerea firelor de cord
- uzura accentuata pe flancurile benzii de rulare (pe
margini)
- autovehiculul sa traga stanga sau dreapta
- aparitia fisurilor in lungul anvelopei
- aparitia unui zgomot strident in viraj
- uzura exterioara a caii de rulare a rotilor directoare
- uzura interioara a caii de rulare a rotilor directoare
- uzura unui pneu pe marginea exterioara si aparitia
unui zgomot strident al pneului in viraje
- uzura neuniforma a benzii de rulare

Cauze
- circulatia cu presiune sub limita prescrisa
- circulatia cu presiune sub limita prescrisa
- presiune sub limita prescrisa in pneul rotii
directoare
- supraincarcarea autovehiculului
- unghiul de convergenta reglat incorect
- unghiul de convergenta reglat incorect
- rotile directoare sunt divergente
- unghiul de cadere al rotii dereglat
- neechilibrarea rotilor
- ovalizarea tamburilor

IV. SISTEMUL DE DIRECTIE

Rol: sa asigure o stabilitate buna a autovehiculului atat la drum drept (rectiliniu) cat si in viraje. Trebuie sa asigure o
conducere usoara si un efort mic din partea soferului.
Functionare. Pompa de ulei poate fi actionata de arborele cotit al compresorului de aer sau de arborele cotit al motorului.
Defectiuni

Cauze
- uzura pronuntata a capetelor de bara
- uzura sau reglajul necorespunzator a componentelor
casetei de directie
- jocul mare a fuzetei pe pivot
- griparea sau ruginirea pivotilor pe fuzeta
- articulatii ale directiei care nu sunt gresate (unse)
- patrunderea aerului in instalatia hidraulica

- joc mare al volanului

- oscilatia rotilor directoare la viteza mica
- manevrarea sau revenirea greoaie a
volanului
- aparitia socurilor la viraj in cazul sistemului
de directie cu servomecanism hidraulic
- functionarea lui cu zgomot

- ulei putin in instalatie

- articulatiile negresate ale directiei
- defectarea pompei de inalta presiune (nu debiteaza ulei
suficient)

- manevrarea greoaie a volanului in cazul

sistemului de directie cu servomecanism
hidraulic

V. SISTEMUL DE FRANARE
Rol: reduce viteza si opreste autovehiculul indiferent de conditiile de aderenta si declivitate a drumului.
Functionare. In cazul sistemelor de franare pneumatic prin apasarea pedalei de frana aerul este trimis spre cilindrii de
frana si/sau etriere actionand asupra sabotilor care prin frecare reduc viteza si opresc autovehiculul.
Obs. Cand cuplam remorca la autocamion tuburile flexibile ale remorcii vor fi cuplate numai dupa actionarea franei de
stationare.
Sistemele de incetinire (retarder) se folosesc la coborarea pantelor lungi, evitand astfel supraincalzirea sistemului de
franare (supraincalzirea sistemului de franare scade dramatic eficienta).
Incetinitoarele pot fi: pe esapament, electromagnetice si hidraulice.
- incetinitorul (retarderul) de pe esapament permite utilizarea motorului ca pe un compresor intrerupand injectia
de carburant si obturand iesirea gazelor de esapament. Incetinitorul de pe esapament permite mentinerea motorului
cald si realizarea franei de motor.
- incetinitorul electromagnetic prin campul electromagnetic creat, in timpul folosirii sale franeaza arborele de
transmisie (cardanic). Eficienta acestuia este mai buna fata de cel de pe esapament la viteze ridicate si pentru o
eficienta sporita poate fi utilizat in acelasi timp cu incetinitorul de pe esapament.
Defectiuni
- intrarea in actiune cu intarziere a franelor
- incalzirea anormala a tamburilor
- aparitia unei rezistente asemanatoare
unui arc a pedalei de frana si imposibilitatea
realizarii efectului maxim al franarii
- imposibilitatea franarii autovehiculului la un
moment dat
- sistemul de franare actioneaza eficient doar
dupa apasari repetate

Cauze
- distanta prea mare dintre sabot si tambur
- ruperea sau slabirea arcului de readucere a sabotilor
- existenta aerului in instalatia de franare hidraulica
- ruperea curelei de compresor
- lichid putin in instalatia de franare (trebuie mers pentru
reparatii la un atelier specializat)

VI. Instalatia electrica

Instalatia electrica este alcatuita din:
- bateria de acumulatori - alimenteaza consumatorii cu energie electrica in raport de necesitati
- generatorul de curent (alternatorul) - alimenteaza cu energie electrica consumatorii si asigura incarcarea
bateriei de acumulatori
- conductori si relee cu diferite roluri.
Defectiuni
- descarcarea bateriei de acumulatori
- sulfatarea placilor bateriei de acumulatori

Cauze
- folosirea excesiva a demarorului
- defectarea releului regulator al alternatorului.
- scurcircuitarea acumulatorului in interiorul elementelor
- nivelul scazut al electrolitului in baterie
VII. Instalatia de pornire

Compunere:
- demaror contact de pornire cu cheie
- conductoare de legatura
- bateria de acumulatori.
In pozitia preincalzire a cheii de contact intra in functiune pe timp de iarna elementul de pornire.