A A v A

IN SFÂRŞIT, Al OCARTE SIMPLA, CARE TE AJUTA SA INVETI MAI UŞOR!

MARIUS STĂNCULESCU

o l Io

NOUL
COD RUTIER
PE ÎNŢELESUL TUTUROR
PENTRU O B Ţ I N E R E A P E R M I S U L U I DE CONDUCERE
LA ORI CE' CATEGORI E
 Ing. MARIUS STĂNCULESCU - Tel.: 0745.087.773
profesor de legislaţie rutieră - COLEGIUL TEHNIC BUZÂU

NOUL
COD RUTIER
PE Î N Ţ? E L E S U L TUTUROR
PENT RU O B Ţ I N E R E A P E R M I S U L U I DE CONDUCERE
LA ORI CE CATEGORI E

CONŢf I NE Şl
T N O Ţ>I U N I DE M E C A N I C Ă

Comenzi carte la tel.:

0 7 4 5 .0 8 7 .7 7 3

Ml EDITUBA
Teocora
 C A PIT O L U L I

N O UL CO D R U T IE R - PE ÎNŢELESUL TUTUROR

N O ŢIU N I ÎN T Â L N IT E ÎN L E G IS L A Ţ IA R U TIER Ă
9 9

1. DRUM PU BLIC - orice cale de comunicaţie terestră, destinată traficului

rutier sau pietonal dacă este deschisă circulaţiei publice.
2. ZONĂ R E Z ID E N Ţ IA L Ă - zonă dintr-o localitate unde se aplică reguli
speciale de circulaţie ( detalii la pag. 79).
3. PARTE CA R O SA B ILĂ - porţiune din drum destinată circulaţiei
vehiculelor ( vezi desenul de la pag. 6).
4. A C O STA M EN T - fâşia laterală dintre partea carosabilă şi marginea
platformei drumurilor ( vezi desenul de la pag. 6 ); în oraşe, în general nu
există acostament, existând trotuare.
5. BANDĂ DE C IR C U L A Ţ IE - subdiviziune longitudinală a părţii
carosabile, materializată prin marcaj (sau altfel), dacă are o lăţime
corespunzătoare pentru circulaţia cu uşurinţă a unui şir de vehicule, altele
decât cele care se deplasează pe două roti. ( vezi desenul de la pag. 6).
6. BANDĂ PEN TRU STA ŢIO N A REA DE U RG EN ŢĂ - (pe autostrăzi) -
bandă situată la extremitatea din dreapta a autostrăzii, destinată numai
pentru staţionarea în cazuri de forţă majoră ( desen la pag. 80 ).
7. AU TOSTRA DĂ - drum de mare capacitate şi viteză, rezervat exclusiv
pentru autovehicule, care nu serveşte proprietăţi alăturate şi care:
• Are pentru cele două sensuri părţi carosabile distincte, separate
printr-un spaţiu nedestinat circulaţiei.
• Are cel puţin 2 benzi pe fiecare sens (şi bandă de urgenţă).
• Nu intersectează la acelaşi nivel alte drumuri, căi ferate, linii de
tramvai.
8. M O PE D (CICLOMOTOR) - vehicul cu două, trei sau patru roţi, prevăzut
cu motor cu aprindere prin scânteie, cu capacitate de cel mult 50 cm' (sau cu
alt motor - poate fi şi electric - cu putere de cel mult 4 kW) şi a cărui viteză
maximă nu depăşeşte 45 km/h.
9. V E H IC U L - sistemul mecanic, cu sau fără motor (propulsie), utilizat
frecvent pentru transportul de persoane sau bunuri ori pentru efectuarea unor
lucrări (adică atât cele Jără motor: biciclete, căruţe, vehicule trase sau
împinse cu mâna cât şi cele cu motor: mopede, autoturisme, autobuze,
autocamioane,etc.) - ,
10. A U TO V EH IC U L - un vehicul prevăzut cu motor (un dispozitiv mecanic de
propulsie).Troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.
 • Tramvaiele şi mopedele (ciclomotoarele) nu sunt considerate autovehicule.
• Tractoarele din exploatările agricole şi forestiere şi vehiculele pentru lucrări,
care sc deplasează ocazional pc drum nu sunt considcratc autovehicule.
11. M ASA TOTALĂ M AX IM Ă A U TORIZATĂ - masa totală maximă admisă
(în urma omologării) a unui autovehicul încărcat (MASA PROPRIE +
ÎNCĂRCĂTURA MAXIMĂ).
12. V E H IC U L CU M ASE ŞI/SAU G A B A R IT D E PĂ ŞIT vehicul care, datorită
dimensiunilor ori a mărfurilor transportate depăşeşte limitele maxime în lungime,
lăţime sau înălţime ori masele maxime admise.
13. CO LO A N Ă O F IC IA L Ă autovehiculul sau grupul de autovehicule însoţit de
cel puţin un autovehicul al poliţiei cu mijloace speciale sonore şi luminoase de
culoare roşie.

N O Ţ IU N I D ESPR E DRUM

ACOSTAMENT
PARTE CAROSABIL A

Orice drum public are două sensuri (dus şi întors) sau un singur sens (sens
unic). Fiecare sens poate avea una sau mai multe benzi.

• AXUL DRUMULUI
- este o linie imaginară sau un marcaj care desparte cele două sensuri de
circulaţie: marcajul poate fi discontinuu, continuu sau mixt.
- uneori axul drumului coincide cu mijlocul drumului (cu axa de simetrie),
alteori nu coincide.

E X E M PL E :

AXUL DRUMULUI
(în acest caz coincide cu axa
de simetrie a drumului)

AXUL DRUMULUI
(nu coincide cu axa de
simetrie a drumului) 1tlî
DRUM CU DECLIVITĂŢI - drum care urcă sau coboară
(înclinat)

RAMPA = URCARE
PANTĂ = COBORÂRE

PALIER

• DRUM ÎN PALIER - drum care nu urcă şi nu coboară

• DRUM ÎN ALINIAMENT - drumul care nu are curbe

 SEM N A LIZA REA RU TIERĂ

Semnalizarea rutieră se compune d in :

1. Indicatoare
2. Marcaje
3. Semnale luminoase:
• Semnale la trcccrilc la nivel cu calca ferată
• Semafoare
• Semnal galben intermitent
4. Semnalele speciale de avertizare sonoră şi luminoasă
5. Semnalele poliţistului
6. Semnalele agenţilor de cale ferată
7. Semnalele conducătorilor dc vchicule
8. Semnalele lucrătorilor la drumuri
9. Semnalele îndrumătorilor dc circulaţiei
» ai armatei
10. Semnalele patrulelor şcolare, la trecerile de pietoni din apropierea şcolilor
11. Semnalele nevăzătorilor (cu bastonul alb)

INDICATOARELE SUNT:
a. De avertizare
b. De reglementare
> De prioritate
> De interzicere sau de restrictie
>
> De obligare
c. De orientare şi de informare
d. Mijloace de semnalizare a lucrărilor
Mod de montare:
• de obicei pe dreapta. Pot fi puse uneori şi pe stânga sau şi pe stânga şi
pe dreapta (repetate), dacă se consideră că nu pot fi observate bine.
• Pot fi montate şi deasupra sau de cealaltă parte a intersecţiei.
Semnificaţia unui indicator - pe întreaga lăţime a părţii carosabile
deschisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.
Când este instalat deasupra benzii semnificaţia lui este valabilă numai pentru
banda respectivă.
Indicatoarele au forme si culori deosebite pentru a le putea distinge
dinainte, pentru a şti semnificaţia lor (dacă sunt de avertizare -
triunghiulare, de interzicere - rotunde (cu rosul, de prioritate - forme
deosebite de toate celelalte, etc).

IN D ICA TO A RE DE AV ERTIZA RE

S Semnificaţia lor începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl
semnalizează şi de obicei încetează imediat după acesta.
S Au, în general, formă triunghiulară, cu vârful în sus, cu marginea roşie
(sunt şi excepţii, după cum veţi vedea în paginile următoare).
S Se instalează înaintea locului periculos astfel:
a) La cel mult 50 m în localităţi;
b) între 100 şi 250 m în afara localităţilor;
c) între 500 şi 1000 m pe autostrăzi şi drumuri expres.

\ (
Curbă la stânga Curbă la dreapta

- este permisă depăşirea în curbele

cu vizibilitate.

r*
Curbă dublă Curbă dublă
sau o succesiune sau o succesiune
de mai mult de două curbe, de mai mult de două curbe,
prima la dreapta prima la stânga

9
 - este obligatorie reducerea
vitezei: < 30 km/h în localităţi
şi 50 km/h în afara localităţilor.
- toate manevrele sunt interzise
Curbă Panouri succesive (oprirea, staţionarea, depăşirea,
deosebit de periculoasă pentru curbe
deosebit de periculoase întoarcerea, mersul înapoi)

Coborârea se numeşte pantă, iar

urcarea rampă.
-interzisă doar staţionarea:
-permise: oprirea, întoarcerea,
depăşirea;
-nu este obligatorie reducerea
vitezei;
-se recomandă (nu se obligă)
coborârea cu aceeaşi treaptă de
viteză cu care s-a urcat (sau s-ar
urca) rampa.
Vârf de rampă şi mai puţin de
Coborâre periculoasă Urcare cu înclinare mare
50 m de o parte si de alta :
-toate manevrele interzise
-legea nu obligă la reducerea
vitezei (se poate reduce viteza din
punct de vedere al conducerii
preventive).

Drum îngustat:
Drum îngustat Drum îngustat - nu este obligatorie reducerea
pe ambele părţi pe partea dreaptă vitezei
- interzise: oprirea (deci şi
staţionarea şi întoarcerea)

A
- permisă depăşirea

Drum îngustat
pe partea stângă

10
 - c â n d a c o s ta m e n tu l e ste
p e r ic u lo s e s te in te r z is ă
întoarcerea (fiind interzisă în
toate cazurile în care soliditatea
Acostament periculos Ieşire spre un chei drumului nu permite).
sau mal abrupt

Tuneluri, pe poduri, sub poduri,

pe si sub pasaie denivelate:
- toate manevrele interzise
(excepţie: depăşirea vehiculelor
iară motor, motocicletelor fără
ataş şi ciclom otoarelor când
segmentul de vizibilitate este de
Tunel Pod mobil cel puţin 20 m, iar lăţimea
drumului cel puţin 7 m)

Drum alunecos: se reduce viteza

numai când drumul este umed.
Drum alunecos Presemnalizarea unei
amenajări rutiere care oferă
şi posibilitatea întoarcerii

- la indicatorul “drum aglom erat“

tre b u ie p ă stra tă o d ista n ţă
corespunzătoare între vehicule
pentru a evita accidentele în lanţ.

- la indicatorul “accident” şe
reduce viteza (< 30 km/h în
Drum aglomerat localităţi şi 50 km/h în afara
localităţilor).

- la in d icato ru l "D rum cu

d e n iv e lări" este o b lig a to rie
reducerea vitezei (< 30 km/h în
localităţi şi 50 km/h în afara
Drum cu denivelări Denivelare pentru localităţilor).
limitarea vitezei

11
 - “Lucrări” este un indicator
temporar, având fondul galben
 \
Lucrări

- la primul indicator trebuie

4 A
împroşcare cu pietriş
păstrată distanţa între vehicule
pentru evitarea spargerii
parbrizelor;
- la al doilea sunt posibile căderi
Căderi de pietre
de pietre de pe versanţi.

- se montează înaintea unei treceri

de pietoni care nu poate fi văzută
din timp;
- a nu se confunda cu indicatorul
albastru "trecere de pietoni ”;
- legea nu ne obligă să reducem
Presemnalizare
trecere de pietoni viteza (se reduce la trecerea de
pietoni care urmează)

-se î n t â l n e ş t e în z o n e l e
frecventate de copii (şcoli, tere­
nuri dejoacă).

-este o b lig ato rie reducerea

Copii
în zona indicatoarelor “copii" este marcaj cu
linie continuă pentru separarea sensurilor
vitezei ,< 30 km/h în localităţi şi
50 km/h în afara localităţilor, (de
la întâlnirea acestui indicator
până la celălalt indicator montat
pe sens opus) (între orele 7.00 şi
22.00).

- se circulă cu atenţie fiind o zonă

unde se pot întâlni animale pc
drum.

Animale Animale

12
 A Biciclişti
- nu este obligatorie reducerea
vitezei;
(se circulă cu atenţie)

A Semafoare
- ne avertizează că va urma o
intersecţie semaforizată

A
- ne avertizează că suntem în
apropierea unui aeroport.
- putem f i surprinşi de zborul
avioanelor la joasă înălţim e
Aeroport
(zgomot, etc)

A Vânt lateral
- se montează în zone în care
vântul bate puternic;
- trebuie să conducem cu atentie,
mai ales atunci când trec pe lângă
noi autovehicule de mare tonaj.

A
- ne arată sfârşitul unui drum cu
sens unic.
- se respectă regulile pentru
circulaţia pe drumuri obişnuite
(cu circulaţia în ambele sensuri).
Circulaţia în ambele sensuri

A Alte pericole

13
- pot fi alte pericole pe drumul
public
 - va urma o intersectic ncdiriiată

A
(în care se aplică prioritatea de
dreapta)
- în intersecţia care va urma se va
reducc viteza. (< 30 km/h în
localităţi şi 50 km/h în afara
Intersecţie de drumuri localităţilor).

- au prioritate cei care întâlnesc

a c e s te in d i c a to a r e (suni
intersecţii dirijate)
Intersecţie cu un drum Intersecţie cu un drum
fără prioritate fără prioritate - se întâlnesc în afara local itătilor

AA
Intersecţie cu un drum
fără prioritate
Intersecţie cu drumuri
fără prioritate, decalate
- în intersecţia care va urma se va
reduce viteza doar dacă virăm
stânga sau dreapta (< 30 km/h în
localităţi şi 50 km/h în afara
localităţilor).

A Presemnalizare intersecţie
cu sens giratoriu
- se montează cu câteva zeci de
metri înaintea unui sens giratoriu.
- a nu se confunda cu “sens
giratoriu ”(de culoare albastră).

- a nu se confunda cu staţia de
tramvai
- ne anunţă că ne intersectăm cu
linii de tramvai;
Trecere la nivel
cu linii de tramvai

C A LE FERATĂ
INDUSTRIALA

- se respectă semnalele agenţilor

de cale ferată;
- nu este obligatorie reducerea
vitezei.
14
 -la calea ferată care va urma se va
reduce viteza
-la mai puţin de 50 m de calea
ferată sunt interzise toate
manevrele
Trecere la nivel cu o cale ferată
libariere (Păzită)

- se montează înainte de o cale ferată

Trecere la nivel cu o cale ferată
fără bariere {Nepăzită)
iară bariere fde obicei la 150 de m)
-după întâlnirea lui vom opri la calea
ferată care va urma;
-la mai puţin de 50 m de calea ferată
sunt interzise toate manevrele.

-se montează chiar lângă calea

ferată;
-la calea ferată fără bariere
Trecere la nivel oprirea se face înainte de
cu o cale ferată cu o cale ferată
simplă fără bariere dublă fără bariere indicatorul în cruce.

-la calea ferată fară bariere

oprirea se face înainte de
indicatorul în cruce.
-dacă există semnale luminoase
(stinse) şi este aprinsă lumina
albă putem trecc fără să oprim.
Trecere la nivel Trecere la nivel
cu o cale ferată cu o cale ferată
simplă fără bariere dublă fără bariere

-sunt aşezate la : 150 m, la 100 m

şi la 50 m de calea ferată;
-de la ultimul panou întâlnit (cel
cu o linie) sunt interzise toate
manevrele (la mai puţin de 50 m)
Panouri suplimentare
pentru trecerea la nivel cu calea ferată

15
 Baliză direcţională Baliză direcţională
care indică ocolirea care indică ocolirea
-le întâlnim de obicei în cazul
obstacolului prin stânga obstacolului prin dreapta lucrărilor sau obstacolelor pe
drum

Baliză bidirecţională

300H 200H 100

.m H m ■ m
-ne arată distanţa până la o

skk
ieşire de pe autostradă
-fiecare linie albă înseamnă
100 m.

Panouri suplimentare la nodurile rutiere pe autostrăzi

-urcare cu înclinare mare, la o

distantă de 300 m, de la
întâlnirea indicatorului.

300 m

-în acest caz, urmează o urcare cu

înclinare mare. pe o lungime de
3.5 km.

13,5 kmt
 INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICŢIE

Au formă rotundă, cu marginea de culoare roşie.

• Semnificaţia lor începe din dreptul acestor indicatoare.

• în lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe
care se aplică reglementarea semnificaţia acestor indicatoare
încetează în intersecţia cea mai apropiată.

• Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate

împreună cu indicatorul de localitate, semnificaţia lor este valabilă
până la ieşirea din localitate, cu excepţia locurilor unde alte
indicatoare dispun altfel.

-se instalează în celălalt capăt al drumului

cu sens unic;
-interzice accesul tuturor vehiculelor
(nu au voie nici măcar bicicletele sau
vehiculele cu tracţiune animală)
Accesul interzis

oCirculaţia interzisă
în ambele sensuri
-interzice accesul tuturor vehiculelor, în
ambele sensuri; (eventualele excepţii
sunt înscrise pe panouri adiţionale - se
poate permite accesul riveranilor -
persoane care locuiesc în zonă).

-interzice accesul : autoturismelor,

Accesul interzis autovehiculelor,
cu excepţia m otocicletelor fără ataş
autocamioanelor, autobuzelor,
tractoarelor, etc :
-permite accesul motocicletelor fără
ataş, ciclomotoarelor, vehiculelor fără
m o to r;
-acest indicator creează probleme multor
cursanţi la examen, (aceştia crezând că
acest indicator interzice numai accesul
autoturismelor).

17
 -interzice accesul tuturor vehiculelor cu
m otor (autovehiculelor ): autoturisme,
autocamioane, autobuze, tractoare,
motociclete.
-permite accesul celor fără m otor:

-şi acest indicator creează probleme la

examen, unii cursanţi crezând că
Accesul interzis
autovehiculelor interzice accesul doar autoturismelor şi
m otocicletelor (şi că nu ar interzice
accesul autocamioanelor şi autobuzelor)

-permite accesul doar bicicletelor şi

vehiculelor trase sau împinse cu mâna.

Accesul interzis autovehiculelor

şi vehiculelor cu tracţiune animală

-trebuie ţinută minte precizarea:

cu excepţia celor cu semiremorcă sau cu
remorcă cu o osie.
Accesul interzis autovehiculelor cu remorcă,
cu excepţia celor cu semiremorcă
sau cu remorcă cu o osie

Accesul interzis
pietonilor
e
Accesul interzis
vehiculelor cu
Accesul interzis
vehiculelor împinse
Accesul interzis
autobuzelor
tracţiune animală sau trase cu mâna

©
Accesul interzis
motocicletelor
Accesul interzis
bicicletelor
Accesul interzis Accesul interzis vehiculelor
mopedelor (ciclomotoarelor) destinate transportului
de mărfuri

18
 Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis
tractoarelor şi maşinilor vehiculelor cu lăţimea vehiculelor cu înălţimea vehiculelor cu masa
agricole mai mare de ... m mai mare de ... m mai mare de ... t

Accesul interzis vehiculelor Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis

cu masa mai mare de vehiculelor cu masa vehiculelor cu masa autovehiculelor
pe osia simplă pe osia dublă pe osia triplă sau ansamblurilor
mai mare de ... t mai mare de ... t de vehicule având
o lungime mai mare de m

40m
^ -si

Interzis autovehiculelor Interzis Interzis întoarcerea

de a circula fără a menţine a vira la stânga a vira la dreapta interzisă
între ele un interval (interzisă şi întoarcerea)
de cel puţin ... m

-permite depăşirea motocicletelor fără

ataş şi a vehiculelor fără motor.

-în zona sa de acţiune este interzisă

Depăşirea autovehiculelor,
cu excepţia motocicletelor
fără ataş, interzisă
oprirea (deci şi staţionarea şi întoarcerea)
(dacă am opri i-am obliga pe ceilalţi să
ne depăşească într-o zonă unde este
interzisă depăşirea)

19
 -conducătorii de autocamioane nu au
voie să efectueze depăşiri;

-conducătorii autobuzelor, autotu­

rismelor, motocicletelor au voie să
depăşească;

Depăşirea interzisă -în zona sa de acţiune este interzisă

autovehiculelor destinate oprirea (deci şi staţionarea şi
transportului de mărfuri
întoarcerea).

-semnifică sfârşitul zonei de acţiune a

ambelor indicatoare prezentate înainte.

Sfârşitul
interzicerii
de a depăşi

-se poate claxona pentru evitarea unui

<9
pericol iminent (chiar când claxonatul
este interzis);
-dacă este instalat împreună cu
indicatorul de localitate, este interzis
Claxonarea claxonatul până la ieşirea din localitate.
interzisă

-deşi are această denumire, la intalnirea

lui se sfârşesc doar 3 restricţii:

© -limitarea de viteză;

© -depăşirea interzisă;
Sfârşitul
tuturor restricţiilor
© -claxonatul interzis.

20
 $ T VAM^ -la vamă se opreşte obligatoriu
IL d o u an e Jf -se respectă semnalele poliţiştilor de
frontieră.

Vamă

-se opreşte pentru plata taxei de trecere

^PE A G E M (exemplu: poduri peste Dunăre, unele
1 % m r autostrăzi, etc).
Taxa
de trecere

Limitare de Sfârşitul Limitare de viteză

viteză limitării de viteză diferenţiată pe categorii
de autovehicule

Accesul interzis vehiculelor Accesul interzis vehiculelor Accesul interzis

care transportă care transportă substanţe vehiculelor care transportă
mărfuri periculoase de natură să polueze apele substanţe explozive
sau uşor inflamabile

¿ZONA
Control Zonă Sfârşitul zonei
POLIŢIE cu viteza limitată cu viteza limitată
la 30 km/h la 30 km/h
 INDICATOARE DE OBLIGARE

Au formă rotundă, fondul este albastru.

-trebuie respectat numai în prima

intersecţie întâlnită;
-nu putem vira stânga sau dreapta la
întâlnirea lui;
-a nu se confunda cu “sens unic” (la
care avem voie să virăm stânga sau
înainte dreapta);
-nu se poate întoarce la întâlnirea lui.

- la primul virăm dreapta până la

întâlnirea lui, iar la al doilea după ce îl
întâlnim ;
& - se reduce viteza (efectuând un viraj)
(< 30 km/h în localităţi şi 50 km/h in
La dreapta La dreapta afara localităţilor).

-se poate circula numai înainte sau la

dreapta în prima intersecţie.

înainte şi la dreapta

-mergem tot înainte {efectuăm o

ocolire, nu un viraj)',
*% -se întâlnesc la capetele refugiilor,
spaţiilor de separare a sensurilor, etc.
Ocolire Ocolire

-se circulă în sensul indicat de săgeţi,

ocolind insula (cu excepţia cazului în
care virăm pe prima stradă la
dreapta);
-au prioritate cei care circulă în
O interiorul intersecţiei faţă de cei care
pătrund în intersecţie;
-sunt interzise : oprirea şi staţionarea;
Intersecţie
cu sens giratoriu -permisă depăşirea (fiind intersecţie
dirijată);
-se poate întoarce numai prin oco­
lirea insulei (interzisă întoarcerea
prin manevre înainte-înapoi).
22
 Pistă Drum obligatoriu Drum Delimitarea pistelor
pentru biciclete pentru categoria pentru pietoni pentru pietoni
de vehicule şi biciclete

f/ a

30 30 m r
Pistă comună Viteză minimă Sfârşitul vitezei Lanţuri
pentru pietoni obligatorie minime obligatorii pentru zăpadă
şi biciclete

y
O O O
Direcţia obligatorie Direcţia obligatorie Direcţia obligatorie
pentru vehiculele pentru vehiculele pentru vehiculele
care transportă care transportă care transportă
mărfuri periculoase mărfuri periculoase mărfuri periculoase
 INDICATOARE DE ORIENTARE

De obicei au form ă dreptunghiulară (sau pătrată) şi fondul albastru (sau verde).

Bucureşti Cluj Napoca Constanta £^Transfăgâri$an

Slatina Târgu Mureş J ÎNCHIS :

na
Sibiu
iu « iT deschis
până la:
Caracal Piteşti
.c ti + 1 1
Bâlea Cascadă

Presemnalizarea direcţiilor Presemnalizarea direcţiilor Presemnalizarea Drum închis

la o intersecţie de drumuri la o intersecţie traseului de evitare sau deschis
din atara iocalitäfflor denivelată de drum uri a localităţii

Bucureşti [TEM]a2JConstanţa
Alba lulia
A Cernavodă Constanţa 85
Braşov * L QHD
Târgu Mureş
Feteşti 5
r s a s
s * 250m Confirmarea direcţiei de mers
Presemnalizarea direcţiilor Presemnalizarea pe autostradă spre localităţi
Intr-o intersecţie pe autostrada mai importante şi distanţele
cu sens giratoriu pentru spaţiu de servicii până la acestea

Bucureşti I p'ie?t'
Craiova Lunguleţu

Centru -►I ^ Răcan

.Târgu Jiu Bâldana

Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea

direcţiilor indicate traseului de urmat unui loc periculos, traseului de urmat
în cazul unei restricţii o interzicere în vederea efectuării
de circulaţie sau o restricţie virajului la stânga
pe un drum lateral

IE81| a i || Bucureşti
E 8 1 | ai

500m
Presemnalizarea Bandă rezervată circulaţiei Drum fără ieşire Traseu de urmat
pe autostradă mijloacelor de transport pentru anumite
pentru parcare public de persoane categorii de vehicule

24
 f»
Traseu de urmat Selectarea circulaţiei Selectarea circulaţiei Bandă destinată
pentru anumite pe direcţii de mers pe direcţii de mers circulaţiei
categorii de vehicule în apropierea intersecţiei în apropierea intersecţiei vehiculelor lente

h
Terminarea benzii
rl
Terminarea benzii Viteza minimă Bandă de circulaţie
de circulaţie de circulaţie obligatorie pentru rezervată autovehiculelor
din dreapta din stânga o bandă de circulaţie de transport public
părţii carosabile părţii carosabile de persoane

-la panoul din partea stângă,

m indicatoarele albastre sunt de

obligare: pe benzile respective viteza
înscrisă este viteza minimă (se circulă
cu cel puţin viteza menţionată);
-la panoul din dreapta indicatoarele
Viteza minimă Limite de viteză roşii sunt pentru limitare de viteză (se
obligatorie pentru pentru diferite
diferite benzi de circulaţie benzi de circulaţie circulă cu cel mult viteza dată).

-drumuri naţionale (indicatorul din

figură sau când bornele kilometrice
sunt cu roşu);
Drum Drum Drum -drumuri judeţene (borne cu albastru)
comunal judeţean naţional sau comunale (borne cu galben).
 E70 E70
Drum deschis Direcţia spre
traficului internaţional drumul deschis traficului -pe drumurile naţionale europene este
internaţional indicat interzisă oprirea voluntară (deci şi
staţionarea).
TEM
Traseu de
tranzit european

f t Piteşti 52 ÇÂJ Braşov 34 Galati 102

Direcţia spre Direcţia spre Brăila 69
localitatea indicată localitatea indicată
Direcţia spre
localităţile indicate

^ c Mănăstirea K ’H
Cocoş C e n tru
Direcţia de urmat pentru Direcţia spre Direcţia spre
autovehiculele destinate obiectivul turistic obiective locale
transportului de mărfuri

T u lc e a - f O ra d e a >
Direcţia Direcţia de urmat Direcţia de urmat
spre aeroport în cazul devierii în cazul devierii
temporare a circulaţiei temporare a circulaţiei

Alexandria ia
Intrare Ieşire
Simbolul în localitate din localitate
şi numărul autostrăzii

Judeţul 9
Râul Olt Confirmarea direcţiei de mers

Prahova Curs de apă,

tunel sau viaduct
spre o localitate şi distanţa
până la aceasta

Limită de judeţ

t !t
1

Organizarea traficului Telefon de urgenţă

pe benzi de circulaţie (Poliţie, Ambulanţă,
Pompieri, Departamente)

26
 INDICATOARE DE INFORMARE

De obicei au formă dreptunghiulară (sau pătrată) şi fondul albastru (sau verde).

Treceri de pietoni

1
-interzisă aepăşirea pe trecere;
- i nt er zi s e : op r i r e a , s t a ţ i o n a r e a ,
întoarcerea la mai puţin de’ 25 m de
trecere;
-se reduce viteza (când sunt pietoni
care vor să traverseze) (< 30 km/h în
Trecere Trecere localităti şi 50 km /h în afara
pentru pietoni pentru pietoni
localităţilor).

-depăşirea se face pe stânga (ca şi pe

celelalte drumuri)

t
Sens unic
-interzisă întoarcerea;
-permis mersul înapoi (cel mult 50 m~);
-se poate opri sau staţiona şi pe stânga;
-este permis virajul stânga sau
dreapta;
-pentru viraj stânga ne încadrăm
Sens unic lângă bordura din stânga

G D R O M A N IA O O

0 j } ,
0 ¿jug
A
Limite generale Limite maxime de viteză Autostradă Sfârşit
de viteză pe autostradă în funcţie de autostradă
de conditţiile meteorologice

H
SPITAL □
Spital Poliţia Post de prim-ajutor Pasarelă Pasaj subteran
pentru pietoni pentru pietoni

27
 Staţie
de autobuz
Staţie
de tramvai
I l Q iï]
Staţie
de taximetre
Vulcanizare Telefon

Statip rif* alimpntarp Statie de alimentare Staţie de alimentare Hotel sau motel
cu ă r b S n ţ i cu carburanţi, inclusiv cu carburanţi, inclusiv
' benzină fără plumb .benzină fără plumb
şi gaz petrolier lichefiat

Restaurant Bufet sau Teren pentru camping Teren pentru Teren pentru
cofetărie (tabără turistică) caravane camping
(tabără turistică) şi caravane

P o rtu l G a ra
R O -L A ■ R O -R O G iu rg iu d e N o rd
îmbarcare îmbarcare Port Gară
pe vagoane pe ferry-boat
platformă de cale ferată

Radio Vacanţa
Radio Constanţa

Loc pentru popas Cabană Toaletă publică Service auto Informaţii rutiere
pentru turişti
 A u to g a ra
F ila r e t
Închirieri auto Plajă Zonă de pescuit Zonă de vânătoare Autogarâ

200 m
Centru viticol Zonă industrială Apă potabilă Loc de joacă
pentru copii

S ta d io n u l ■ B IL L A T e a tru l M uzeul
S te a u a ■ 100 m N o tta r a A n tip a
Stadion Supermarket Acces Internet Teatru Muzeu

R adar
Cântar pentru Control radar Punct de
autovehicule informare turistică

30 3J -la primul indicator viteza menţionată

este viteza recomandată
ZO NA (nu este viteza minimă sau maximă)
Zonă cu viteza Sfârşitul zonei
recomandată 30 km/h cu viteză
recomandată 30 km/h

29
 Tuneluri
-obligatoriu se aprind luminile de
întâlnire
-toate manevrele interzise
(excepţie: depăşirea vehiculelor fără
motor, motocicletelor fară ataş şi
mopedelor, când lungimea
segmentului de vizibilitate este cel
Tunel Sfârşit de tunel
puţin 20m, iar lăţimea drumului cel
puţin 7m).

-La indicatorul “sfârşitul drumului

pentru autovehicule“ au voie să
circule atât vehicule fară motor
(căruţe, biciclete etc) cât si vehicule
cu motor (autovehicule). El ne
informează de faptul că s-a sfârşit
Drum pentru Sfârşitul drumului
drumul în care aveau acces numai
autovehicule pentru autovehicule autovehicule.

-la indicatorul alăturat viteza

menţionată este viteza reco m an d ată,

60 nu este viteza minimă (deci se poate

merge şi cu viteze mai mari sau mai
mici de 60 km/h sau chiar cu 60
km/h)
Viteza recomandată

Str. Dragoş Vodă Str. Dragoş Vodă ) 74

Numărul imobilului

200 m
Complex de servicii

30
 R O -R O
Monitorizare trafic Presemnalizarea sediului Refugiu
Poliţiei autostrăzii rezervat depanării

m
Tichet
Distanţa de siguranţă Distanţa de siguranţă Acces
între vehicule la viteze între vehicule la viteze pe bază de tichet
de cel m ult 60 km/h mai mari de 60 km/h

IN D IC A TO A R E DE IN FO R M A R E T U R IST IC Ă

m C a s te lu l
B ra n i
xl
M ausoleul
M ă ră şe şti
À
Biserica
Tre i Ierarhi
Castel, cetate Vestigii istorice Monument Biserică

âb
Mănăstirea
Caşin
R e ze rv a ţia
L e te a '
C ascada:
B âlea
P eştera
M uierii
Mănăstire Rezervaţie naturală Cascadă Peşteră

P â rtia Pensiunea
C lă b u c e t Ana M a ria
Pârtie de schi Teleschi Telecabină Pensiune agroturistică

31
 PA N O U R I A D IŢ IO N A L E
Se folosesc numai îm preună cu indicatoarele. Semnele (panourile) adi­
ţionale precizează. com pletează sau lim itează sem nificaţia indicatoarelor.

300 m 1 km
Distanţa până la locul Distanţa dintre indicator Direcţia şi distanţa
la care se referă indicatorul şi începutul locului periculos până la locul la care
de presemnalizare sau informare se referă indicatorul

Categoria de autovehicule
la care se referă indicatorul
&
Categoriile de autovehicule Trecere la nivel cu
care trebuie să respecte calea ferată industrială
semnificaţia indicatorului completând semnificaţia
indicatorului "Alte pericole’

10h... 16h
Intervalele de timp Intervalele de timp Parcare cu plată
? 9h - 12h
1 h: 1 RON

Parcare cu plată
în care acţionează în care acţionează
indicatorul indicatorul

începutul şi lungimea începutul Confirmarea Sfârşitul

zonei de acţiune zonei de acţiune zonei de acţiune zonei de acţiune
a indicatorului a indicatorului a indicatorului a indicatorului

CU EXCEPŢIA APROVIZIONAREA
PERMISA
TRAMVAIELOR goo_i2°° 2100-6c>0
Lungimea sectorului Exceptarea unor categorii Intervalele de timp
periculos la care de vehicule de la când este permisă staţionarea
se referă indicatorul semnificaţia indicatorul vehiculelor ce efectuează
Persoane
cu handicap aprovizionarea

32
 STOP J-
50m i
Distanfa până Direcţia Direcţia
la indicatorul „oprire” drumului cu prioritate drumului cu prioritate

SEMAFOARE
SINCRONIZATE
V35 km/h
Viteza recomandată Sensul sau sensurile Trecere la nivel cu cale ferată
pe un sector de drum de circulaţie pentru care este prevăzută cu instalaţie
cu semafoare sincronizate valabilă semnificaţia semnalelor de semnalizare
luminoase ale semaforului luminoasă automată

Ridicarea autovehiculelor Folosirea Polei, gheaţă, zăpadă Ploaie, ceaţă, viscol

parcate neregulamentar luminilor de întâlnire

Vehicule Vehicule Vehicule

care transportă care transportă care transportă
subtanţe explozive mărfuri periculoase substanţe de natură
sau uşor inflamabile să polueze apele

Modalităţi în care se execută parcarea

33
 IN D IC A T O A R E K IL O M E T R IC E

-pe autostrăzi sunt in terzise:

oprirea şi staţionarea voluntară,
întoarcerea, m ersul înapoi.

Autostradă

-pe drum uri naţionale (când bornele

kilom etrice sunt cu roşu) este
Chişinău
Crlş
22 km © perm isă staţionarea pe carosabil
Cherelus (în afara localităţilor oprirea şi
4 km
staţionarea se fa c în afara părţii
carosabile).
Drum naţional

-pe drum uri judeţene (borne cu

Vintilă- albastru) sau com unale (borne cu
Vodâ 65
Toderiţa
8 km
4 km galben) este perm isă staţionarea pe
Beceni
4 km partea carosabilă (în afara
localităţilor oprirea şi staţionarea se
fa c în afara părţii carosabile).
Drum judeţean Drum comunal

INDICATOR HECTO M ETRIC

-se am plasează la fiecare 100 m
parcurşi

34
 M IJLO ACE DE SEM N A LIZA R E
A LU C R Ă R IL O R ÎN ZO N A D R U M U LU I

1. INDICATOARE TEM PO RA RE (au fondul galben)

AAA &
Drum îngustat
pe ambele părţi
Drum îngustat
pe partea dreaptă
Drum îngustat
pe partea stângă
Acostament
periculos

A /k Drum Drum
^
împroşcare Lucrări
cu denivelări alunecos cu pietriş

A ACirculaţie
în ambele sensuri
Semafoare
/K
Alte pericole Depăşirea autovehiculelor,
cu excepţia motocicletelor
fără ataş, interzisă

Limitare Sfârşitul Sfârşitul interzicerii

de viteză tuturor restricţiilor de a depăşi

Buzău ~^> g i BuzăiT^> O c o lir e ^ ________

Deviere temporară Deviere temporară Deviere temporară Deviere temporară
 m .
i t

Denivelare
faţă de banda
rl
îngustare
temporară
h
îngustare
temporară
Abatere
temporară
alăturată

Abatere îngustare
temporară temporară abaterii temporare temporară

B uzău
Ocolire
'î
500 m 200 m 200 m
îngustare Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea
temporară rutei ocolitoare rutei ocolitoare rutei ocolitoare

PERICOL
de spargere
a parbrizelor
SE APLICA MARCAJE Reduceţi
viteza

Nu
dep*şlţ ©
Păstrat
d is ta n t ©
Marcaje rutiere Semnalizarea Lucrări de tratamente
unui utilaj care se a suprafeţei
deplasează lucrând părţii carosabile

PERICOL DE ACCIDENTE PERICOL DE ACCIDENTE

DRUM ÎN LUCRU

A® AÎ3.5 kmtl
A s.
400 m
/ÍK AA 400 m
Succesiune Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizare
de puncte de lucru unui sector unui sector lucrări pe străzi
cu circulaţie alternantă cu circulaţie alternantă

36
 2. MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE A LUCRĂRILOR

om
Ghirlandă polietilenă sau lanţ Semafor mobil Palete de semnalizare

X
Baliză direcţională
care indica ocolirea
obstacolului prin stânga
X
Baliză direcţională
care indică ocolirea
obstacolului prin dreapta
Balize tip jalon Baliză
bidirecţională

Con de dirijare Balize cuplate Lampă cu lumină

cu lămpi cu lumină galbenă interminentă
galbenă interminentă

Barieră normală Barieră direcţională Fanion

de semnalizare
 Parapet din material plastic

Cărucioare portsemnalizare

M A R C A JE R U T IE R E

Au, de obicei, culoarea a lb ă . Cele temporare sunt galbene.

A) LONGITUDINALE

M arcaj de separare a sen su rilo r de circu laţie form at din tr-o linie disco n tin u ă sim plă. M arcaj de d elim itare a părţii
caro sab ilc cu linie d isc o n tin u ă . C Â N D U R M E A Z Ă O L IN IE C O N T IN U Ă IN T E R V A L U L D I N T R E
S E G M E N T E L E L I N I E I D IS C O N T IN U E E S T E M U L T M A I M IC D E C Â T L U N G IM E A L O R (vezi liniile
d esen a te alătu ri). ■■ ■

Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă simplă.

Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă.

38
Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă dublă.
Marcaj de delimitare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens cu linie discontinuă.
Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă.

Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie

format dintr-o linie continuă dublată cu una discontinuă.
Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie continuă.

Marcaj pentru benzi cu circulaţia reversibilă

(LINII DISCONTINUE DUBLE)

Marcaj pe drumuri cu zona verde separatoare

(cea din mijloc)

39
 Marcajul pe o bandă de decelerare (încetinire)

Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente

Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stânga

B) TRANSVERSALE

40
 SIV
V
Marcaj de oprire Marcaj de cedare a trecerii

Se opreşte tară a depăşi linia transversală.

Linia transversală se poate întâlni şi la
treceri de pietoni, semafoare, etc.

r --------------------
Marcaj de traversare pentru pietoni

Benzi rezonatoare
din marcaj rutier
(la călcarea acestor benzi
Marcaje înaintea roţile fac zgomot).
unor treceri de pietoni
Călcarea marcajului ne
poate anunţa că am ieşit de
pe drum (bandă).
C) DIVERSE

v .

Marcaj de ghidare
la traversarea unei intersectii

I !

I I
j i i p k
' Sii^LjJSţ -------
SSE ' /V\ S H l ----- 3 »
\ /
\/

^ iiiit f jp ir
i i ÏÏÏÏT Marcaj de ghidare

\\t în intersecţie (pentru viraj stânga)

Marcaj pentru spaţii înguste

Marcaj pentru drum cu 3 benzi pentru alocarea alternativă

a două benzi pentru unul sau celălalt sens

42
 Marcaj la îngustarea drumului cu o bandă pe sens

Marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport în comun

N U E ST E PE RM ISĂ CIRCULAŢIA şi OPRIREA CELORLALTE AU TOVEHICULE PE

ACEA BAND Ă
Pot circula pe ea şi autovehiculele cu regim p r io r ita r aflate în misiune.

,V V v l g iw v ig
Marcaj de interzicere a staţionării Staţie de autobuz sau troleibuz

(LIN II ÎN Z IG -ZA G sau linie galbenă (D acă apare înscrisul TAXI este
pe bordura trotuarului) o staţie de taxim etre)

Se poate trece peste ambele marcaje. La marcajul pentru staţie nu

putem opri. La cel de interzicere a staţionării se poate opri.

Spaţii Interzise circulaţiei

_______________________________________________________________________________
43
D) LATERALE

Marcaje pe ziduri de sprijin şi pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje la pasaje Marcaje

care nu au asigurat gabaritul de înălţime pe coronamentele podeţelor
 Marcaje la refugii pe partea carosabilă

E) ALTE MARCAJE

Marcaje inscripţionate pe partea carosabilă

45
 Marcaj de reducere a vitezei
înaintea unor curbe
deosebit de periculoase

Marcaj de interzicere
a depăşirii în unele curbe
deosebit de periculoase

t
46
 Săgeţi de revenire pe banda aferentă sensului de mers

Săgeţi de schimbare a benzii

SEM N D ISTIN C TIV PENTRU CONDUCĂTORII DE AUTOVEHICULE CU

VECHIMEA ÎN CONDUCERE M A I M ICĂ DE UN A N

Acesta se montează :
> Pe parbriz : în dreapta jos
> Pe lunetă : în stânga jos
 STAREA T E H N IC Ă A V E H IC U L E L O R

• Autovehiculele se inspectează tehnic periodic. în funcţie de tipul şi de

destinaţia lor, (la cel mult 2 ani autoturismele, motocicletele; la cel mult 1 an
autovehiculele cu masă mai mare de 3500 kg şi la cel mult 6 luni microbuzele,
autobuzele, autovehiculele de şcoală şi taximetrele.)
• Se inspectează tehnic autovehiculele care au fost reparate în urma unor
evenimente care au produs avarii grave la direcţie, frâne sau la structura de
rezistentă.
• Este interzisă circulaţia cu inspecţia tehnică expirată.
• Este interzisă circulaţia fără asigurarea obligatorie (asigurarea de răspundere
civilă).
• Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu: trusă medicală, două triunghiuri
reflectorizante si stingătorde incendiu (omologate).
• în faţă nu se pot monta lumini roşii. în spate nu se pot monta lumini albe (cu
excepţia celor de mers înapoi).
• Se interzice montarea luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini
şi dispozitive de avertizare neomologate, precum si circulaţia atunci când
acestea sunt defecte sau lipsesc.

Prezint mai jos luminile speciale care pot fi folosite de anumite autovehicule:

a) Lumina ROŞIE - poliţia şi pompierii.

b) Lumina ALBASTRĂ - poate fi folosită doar de: poliţie, ambulanţă
(salvare), jandarmerie, SRI, SPP, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării
Naţionale, protecţia civilă, procurorii criminalişti, Parchetul Anticorupţie,
poliţia defrontieră, ctc., când sunt în misiune.
c) Lumina galbenă - autovehiculele cu gabarit depăşit, cele care transportă
substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, reparării drumurilor,
curăţeniei străzilor, tractării autovehiculelor în pană sau de tractoare şi utilaje
agricole.
Autovehiculele prezentate la literele a) si b) pot folosi si mijloace speciale de
avertizare sonoră.
• Lumina galbenă (giro farul) obligă participanţii la trafic să circule cu atenţie.
• Se interzice deţinerea în autovehicul a dispozitivelor a n tir a d a r sau a
sistemelor care perturbă dispozitivele de supraveghere a traficului.
• Se interzice deţinerea mijloacelor speciale de avertizare sonoră şi luminoasă
în alte autovehicule decât cele prezentate mai sus.

48
 SEMNALE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASĂ
ŞI/SAU SONORĂ

• Sunt semnalele date de autovehiculele poliţiei, SRI, jandarmeriei

ambulanţei, pompierilor (etc), aflate în misiuni urgente.
O rd in e a d e p r io r ita te (ordinea în care se respectă) între diferite tipuri de
mijloace de semnalizare este:
a. Semnalele poliţistului rutier
b. Semnalele speciale de avertizare sonoră sau luminoasă (poliţie, ambulanţă,
rompicri,etc.)
c. Semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a
circulaţiei (de ex. în cazul unui accident)
d. Semnalele luminoase sau sonore
e. Indicatoarele
f. Marcajele
g. Regulile de circulaţie

Girofarurile şi sirenele pot fi folosite şi separat şi împreună. Dacă sunt folosite

numai semnalele luminoase (girofarurile). fără cele sonore (sirene) autovehiculul
nu are regim prioritar.
Se interzice utilizarea numai a semnalelor sonore (sirene), fară girofaruri.

Conducătorii autovehiculelor cu regim prioritar (în misiune) pot încălca

regimul de viteză sau alte reguli, cu excepţia regulilor referitoare la calea ferată.

a. Când se apropie autovehicule având semnale luminoase (girofaruri) roşii

(pompieri, politie) şi semnale sonore, suntem obligaţi să oprim în afara
părţii carosabile sau cât mai aproape de bordură, iar în intersecţii să le
acordăm prioritate.

b. Când se apropie autovehicule având girofaruri albastre şi semnale sonore

(poliţie, ambulanţă (salvare), jandarmerie, SRI, SPP, etc), suntem obligaţi
să reducem viteza, să eliberăm banda sau să circulăm cât mai pe dreapta,
iar în intersecţii să le acordăm prioritate.
în unele situaţii, pentru a le facilita trecerea, trebuie să oprim.

Este interzisă intercalarea sau ataşarea de o coloană cu regim prioritar.

Se poate depăşi coloana dacă se semnalizează acest lucru de către conducătorul
coloanei.
 SEMNALELE POLIŢISTULUI
»

Poate face semnal: cil braţul, fluierul, bastonul reflectorizant, dispozitiv cu

lumină roşie sau de pe motocicletă ori din maşina de poliţie.
Semnalele poliţistului primează fată de mijloacele de semnalizare şi fată de
regulile de circulaţie.
• Braţul ridicat vertical - oprire pentru to ţi participanţii la trafic (vehicule,
pietoni), cu excepţia celor care nu mai pot opri în siguranţă.
Dacă poliţistul este într-o intersecţie, vehiculele deja angajate în traversarea
intersecţiei nu trebuie să oprească.

Atenţie oprire

• Braţul sau braţele întinse orizontal oprire pentru toţi cei care circulă din
direcţia (direcţiile) intersectate de braţul (braţele) întinse - vezi desenele şi
explicaţiile de mai j o s :
• Braţele întinse orizontal - oprire pentru cei din fata sau spatele poliţistului,
indiferent de sensul lor de mers.
- După ce a dat acest semnal poate coborî braţele, aceasta însemnând, la f
oprire pentru cei din faţă sau din spate.

Oprire Oprire
 • Braţul drept orizontal - oprire:

o Dacă se află în intersecţie, opresc

vehiculele care vin din s p a te le lui. Pot
trece cei din faţă şi din lateral.

Oprire

r
• Braţul stâng întins orizontal - oprire
pentru cei care vin din f a ţ a poliţistului.
Pot trece cei din spate şi din lateral.

Oprire

• Balansarea braţului în plan vertical -

reduceţi viteza.

Reduceţi viteza

51
 • Balansarea cu braţul, pe verticală, a
unui dispozitiv cu lumină roşie sau a
bastonului reflectorizant noaptea
- oprire pentru cei spre care este
îndreptat dispozitivul

Oprire

Rotirea vioaie a braţului - măriţi viteza

Măriţi viteza

• In afara celor prezentate, poliţistul poate face si alte semnale: ca vehiculul

avanseze, să treacă prin faţa sau prin spatele său, etc.

Semnalele de pe motocicleta de poliţie

Oprire Reduceţi viteza Oprire

 Semnalele din maşina de poliţie

Balansarea bastonului reflectorizant sau a

braţului (când poliţistul se află în
autovehicul) = OPRIRE.

Se respectă semnalul de oprire :

- dacă semnalul este dat pe partea dreaptă

a vehiculului poliţiei opresc cei care
circulă în spatele autovehiculului poliţiei;
- dacă este dat pe partea stângă a
vehiculului poliţiei opresc cei care circulă
pe banda din stânga sau din sens opus.

Mesaje variabile trimise cu dispozitive luminoase instalate pe

autovehiculele de poliţie.

Mesajele afişate:

1. STOP POLITIA
2. ATENTIE PERICOL
3. CONCURS SPORTIV
4. MENŢINEŢI ORDINEA
5. ELIBERAŢI ZONA
6. ELIBERAŢI BANDA
7. URMAŢI POLIŢIA
8. GABARIT DEPĂŞIT
9. COLOANĂ OFICIALĂ
10. CONTROL POLITIA
11. REDUCEŢI VITEZA
12. ATENTIE BLOCAJ
13. ATEN flE ACCIDENT
14. CIRCULAŢI

Oprirea la semnalul poliţistului se face, de regulă, în afara părţii carosabile, pe

acostament sau lângă bordură ori în spaţiile de parcare iar noaptea, cu precădere, în
locuri iluminate.
Se interzice imobilizarea vehiculului pe partea carosabilă ca urmare a semnalului
de oprire efectuat de către poliţist în locurile în care vizibilitatea este redusă sub 50 m.
Conducătorul vehiculului oprit la semnalul al poliţistului rutier este obligat să
rămână în vehicul, cu mâinile pe volan , iar ceilalţi pasageri să nu deschidă portierele,
respectând indicaţiile poliţistului.
 SEM NALELE ALTOR PERSOANE

Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească şi la semnalele date de:

a. Agenţii de cale ferată

b. Poliţiştii de frontieră
c. îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării
d. Lucrătorii dc drumuri, în zona lucrărilor pe drumuri
e. Membrii patrulelor şcolare, la trecerile de pietoni din apropierea şcolilor
f. Nevăzători, prin ridicarca bastonului alb, când aceştia traversează strada.

Persoanele prevăzute la lit. a) - d) pot efectua şi următoarele semnale:

> Balansarea braţului în plan vertical = reducerea vitezei
> Rotirea vioaie a braţului = mărirea vitezei

SEM NALELE LUM INO ASE

După numărul corpurilorde iluminat, semafoarele sunt:

a) cu un corp de iluminat, cu lumină (galbenă) intermitentă de avertizare;
b) cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni şi biciclişti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
Semafoare pentru vehicule
Semnificaţia semnalelor luminoase este valabilă pe întreaga lăţime a părţii
carosabile. Pe drumurile cu mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite
semafoarele se pot instala deasupra unora dintre benzi, caz în care
semnificaţia lor se limitează la benzile astfel semnalizate.
Când culorile sunt în formă de săgeţi sau când sunt panouri adiţionale cu
săgeţi (sub semafoare) se respectă semaforul care corespunde direcţiei în
care mergem.

□ © □
□□
□ ©
□
□
Semafor Semafoare cu indicarea Semafor combinat
direcţiei de deplasare cu dispozitiv de cronometrare
a timpului aferent culorii
 • Semnalul ve permite trecerea.
De obicei când virăm dreapta, pietonii au şi ei verde, deci le acordăm
prioritate.(sunt şi excepţii în unele intersecţii)
Dacă semaforul întâlnit este unul singur pentru toate direcţiile
(stânga,înainte,dreapta), atunci când virăm stânga, de obicei trebuie să
acordăm prioritate vehiculelor care vin din sens opus si pietonilor (care trec
pe trecerea aflată pe drumul din stânga pe care intrăm).

Este interzisă intrarea intr-o intersecţie, chiar dacă semaforul sau indicatorul
permite, dacă din cauza aglomeraţiei, conducătorul riscă să rămână imobilizat,
stânjenind traficul.

Când semaforul este însotit de o lumină

i ■

intermitentă sub forma unei săgeţi verzi

către dreapta, permite trecerea numai în
dreapta, oricare ar fi în acel moment
semnalul sem aforului. în acest caz
conducătorii sunt obligaţi să acorde
prioritate pietonilor şi vehiculelor cu care
se intersectează (care au verde).
• Semnalul roşu interzice trecerea.
Locurile de oprire la semnalul roşu:
a) înaintea marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor;
b) în lipsa marcajului de la punctul a) oprirea se face în dreptul
semaforului;
c) dacă semaforul este deasupra sau de cealaltă parte a intersecţiei, în
lipsa marcajului prevăzut la litera a) oprirea se face înainte de
marginea părţii carosabile.
• La semnalul GALBEN al semaforului O PRIM .
• Când semnalul galben apare după verde, iar conducătorii se află
atât de aproape de locurile de oprire prezentate mai sus. încât nu
ar putea opri în siguranţă, aceştia pot trece.
Atunci când semnalul roşu funcţionează concomitent cu cel
galben OPRIM (acesta anunţă apariţia semnalului verde). Se poate pleca
numai la apariţia semnalului verde.

Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu reducerea vitezei

şi respectarea indicatoarelor şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel
loc. (este un semnal de avertizare, nu de obligare)
 o
Semafor de avertizare

Semafoare pentru tramvaie

Sem nalul de liberă trecere pentru tram vaie este dat de com binaţia lum inoasă a lămpii
inferioare cu una dintre cele trei lăm pi situate la partea superioară pentru indicarea direcţiei.
S em nalul de interzicere a trecerii este dat de ilum inarea concom itentă a celor trei lum ini din
partea superioară.

Semafor special pentru tramvaie

Semnalul luminos pentru dirijarea circulaţiei bicicletelor

Semafor pentru biciclete

Alte precizări
Conducătorul care intră la culoarea verde este obligat să respecte si
indicatoarele instalate în interiorul intersecţiei, (de exemplu indicatorul
"obligatoriu la dreapta” sau “interzis a vira la dreapta“,etc.)
Autovehiculele poliţiei, salvării, pompierilor (etc.), în misiune, pot
circula prin intersecţii, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului sau
semnificaţia
>
indicatoarelor interzic trecerea.

Semafoare pentru benzi cu circulaţia reversibilă

Când deasupra benzilor sunt instalate dispozitive cu semnale roşii şi
verzi,1 acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulaţie
i reversibilă.
Semnalul rosu. având forma a două bare în clinate si încrucişate, interzice
accesul pe bandă, iar semnalul verde, de forma unei săgeţi cu vârful in jos,
permite intrarea pe acea bandă (vezi figura).
Semnalul care anunţăi schimbarea semnalului verde,' are forma unei
săgeţi (galbenă ori albă) în diagonală în jos, spre dreapta sau stânga. Acesta
anunţă că banda este pe punctul de a fi închisă şi conducătorii sunt obligaţi să
se deplaseze pe benzile indicate de săgeţi.
56
 Benzile din mijloc se pot folosi şi la dus şi la întors, în funcţie de culoarea
semafoarelor de deasupra benzilor.
EXEMPLU: vinerea, fiind trafic mai mare într-un sens,se folosesc 4 benzi la
dus (conducătorii pleacă din localitate). Duminica va fi invers: trafic mai mare
De celălalt sens (conducătorii se întorc), folosindu-se în acest caz 4 benzi
Dentru întors.

Dispozitive luminoase pentru dirijarea circulaţiei pe benzi reversibile

Semnalele luminoase pentru pietoni

*
A A
12
Semafor pentru pietoni
combinat cu dispozitiv
de cronometrare
Semafor pentru pietoni a timpului aferent culorii

Pe sectoarele de drum unde valo rile de trafic permit se pot amplasa

pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comandă manuală a
cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.

SEMNALELE CONDUCĂTORILOR DE VEHICULE

Se pot face cu mijloace de avertizare sonoră, luminoasă sau cu braţul.

Semnalizarea se face înaintea efectuării unei manevre sau pentru evitarea unui
pericol imediat.
Mijloacele de avertizare sonoră se folosesc de la cel puţin 25 m faţă de cei
cărora li se adresează.

In sta la ţia de ilu m in are se foloseşte astfel:

a. Luminile de poziţie sau de staţionare, în timpul opririi sau staţionării
carosabil, în a f a r a l o c a l i t ă ţ i i , d e l a l ă s a r e a s e r i i p â n ă
 în zorii zilei şi ziua când plouă torenţial, ninge abundent, este ceaţă
sau în alte condiţii de vizibilitate redusă.
b. Luminile de întâlnire (faza scurtă) sau de drum (faza lungă), în
mers. în localităţi sau în afara lor. în funcţie de gradul de iluminare a
drumului.
c. Luminile de întâlnire şi de ceaţă când este ceaţă densă.
d. Luminile de întâlnire în tuneluri sau când plouă torenţial, ninge
abundent sau în condiţii* de vizibilitate redusă.
• Noaptea, la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse,
conducătorii sunt obligaţi să folosească luminile de întâlnire.
concomitent cu reducerea vitezei. de la cel puţin 2 0 0 m .
B M M M B B M B y •* - B l H ** * T t - M »| T . T i t nTT* * * I ¡ f B B B T H r* jT ^ * r‘ fej I , 9 HHMl 11 n . — r -f c - » ,- 11

• Noaptea, la apropierea de un autovehicul care circulă în fa ţă (pe acelaşi

sens) sefolosesc luminile de întâlnire de la cel puţin 1 0 0 HI.
• Dacă suntem orbiţi de cel din sens opus : menţinem faza scurtă şi
reducem viteza sau chiar oprim.
^ Noaptea (sau în condiţii de vizibilitate redusă). în intersecţii care nu sunt
dirijate prin semnale luminoase sau de poliţişti. . se semnalizează prin
schimbarea alternativă (REPETATA) a luminilor de întâlnire cu cele de
drum.
> Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare şi
semnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau în
condiţii de vizibilitate redusă, fară să aibă în funcţiune, obligatoriu pe
partea stânga. în fată, o lumină de întâlnire si. în spate, una de poziţie.
• Luminile de avarie se folosesc:
S Când vehiculul a rămas în pană, a fost avariat sau nu poate fi
deplasat în afara părţii carosabile
S Când vehiculul se deplasează foarte încet, având defecţiuni
S Când autovehiculul este remorcat
S Când sensul de mers este blocat şi va fi nevoie de oprire.

• Este obligatorie semnalizarea schimbării direcţiei, depăşirii, opririi sau

plecării de pe loc. Intenţia de a depăşi, opri sau schimba direcţia se
semnalizează cu lumina intermitentă a semnalizatoarelor, cu cel puţin 50 m
înainte în localităţi si cel puţin 100 m în
afara localităţilor.

— cei cel puţin 50 (100) m înseamnă distanţa

de la locul în care începem să semnalizăm
până la locul în care începem manevra (vezi
figura alăturată pentru o depăşire în afara
localităţii).

58
 • Conducătorii vehiculelor cu 2 roţi, vehiculelor cu tracţiune animală, trase
sau împinse cu m âna semnalizează cu braţul întins orizontal schimbarea
direcţiei sau depăşireafcu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrei).
Oprirea vehiculelor de mai sus se semnalizează prin balansarea
braţului drept în plan vertical.
• Sunt obligaţi să folosească ziua perm anent luminile de întâlnire :
a. toti conducătorii de autovehicule care circulă pe drum uri
europene, expres si pe autostrăzi
b. conducătorii motocicletelor şi mopedelor (ciclomotoarelor)
c. conducătorii vehiculelor care însoţesc cortegii, coloane militare
d. cele care tractează alte vehicule sau transportă produse periculoase
ori grupuri organizate de persoane

• Reducerea vitezei sau oprirea autovehiculelor pe partea carosabilă se

semnalizează cu lumina roşie din spate {la acţionarea frâ n ei de serviciu).

• Un vehicul poate fi oprit sau staţionat cu toate luminile stinse :

a) pe un drum iluminat, vehiculul fiind vizibil de Iacei puţin 50 m;
b) în afara părţii carosabile, pe un acostament consolidat;
c) în localităţi, la marginea părţii carosabile, în cazul motocicletelor cu două roţi,
tară ataş şi a mopedelor, care nu sunt prevăzute cu sursă de energie.

REG U LI G E N E R A L E DE C IR C U L A Ţ IE

• Vehiculele circulă pe partea dreaptă. Pietonii trebuie să se deplaseze numai

pe trotuar sau acostament. Când acostamentul lipseşte trebuie să meargă cât
mai aproape de marginea din stânga a drumului.
• Persoana care a creat un obstacol pe drum este obligată să îl înlăture şi dacă nu
este posibil să anunţe imediat administratorul drumului sau cea mai apropiată
unitate de poliţie şi să semnalizeze obstacolul.
• Participanţii la trafic trebuie să anunţe administratorul drumului sau poliţia
când sunt obstacole sau alte situaţii periculoase pe drumul public.

Centura de sig u ra n ţă :

• se foloseşte şi în localităţi şi în afara lor de către toţi cei care ocupă locuri
prevăzute cu centuri.
S Copiii mai mici de 12 ani sau mai mici de 150 cm trebuie să poarte
centuri adaptate.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------

S Copiii mai mici dc 3 ani sc transportă numai cu dispozitive de reţinere

om ologate.
S Excepţii de la portul centurii de siguranţă :
o Conducătorii de autoturisme atunci când merg înapoi;
o Femeile cu sarcină vizibilă;
o Conducătorii de autoturisme folosite ca taxi când transportă
pasageri;
o Instructorul auto în tim pul orelor de pregătire (şi
examinatorul în timpul examenului),
o Persoanele cu certificat medical pentru o afecţiune care
contraindică purtarea centurii.

• Conducătorii şi pasagerii motocicletelor şi mopedelor (ciclomotoarelor)

trebuie să poarte căşti de protecţie omologate. Se interzice transportul de
obiecte voluminoase pe vehiculele de mai sus.
• Copiii mai mici de 7 ani ţinuţi în braţe şi cei mai mici de 14 ani se transportă
numai în ataşul motocicletelor.

UTILIZAREA PĂRŢII CAROSABILE

• Conducătorii trebuie să-şi conducă vehiculele cât mai spre marginea din
dreapta. Când drumul are mai multe benzi pe sens, vehiculele vor fi conduse
pe banda din dreapta, situată lângă acostament. Benzile se ocupă succesiv de
la dreapta spre stânga, dacă banda utilizată este ocupată, cu obligaţia de
a reveni pe banda din dreapta, când este posibil (dacă prima bandă nu este
destinată vehiculelor lente sau transp.public de pers.).

• Pe drumurile cu 1 sau 2 benzi pe sens (şi cu altă bandă pe care circulă

tramvaiul) se poate folosi si banda tramvaiului, dar trebuie eliberată la
apropierea acestuia (precum şi înainte de intersecţie).

POZIŢII
i
ÎN TIM PUL MERSULUI

• Este interzisă trecerea peste linia continuă şi peste marcajul pentru

spaţii interzise.
• Trecerea peste marcajul discontinuu (întrerupt') se face numai când se
schimbă banda, direcţia sau la angajarea în depăşire.
• Când sensurile sunt separate de o linie continuă şi una discontinuă
(întreruptă) se respectă linia cea mai apropiată de vehicul.

60
 \ 1 poate trece pe celalalt sens
dar lui 2 nu îi este permis
I

Pe un drum cu cel puţin 3 benzi pe sens. când conducătorii a două vehicule merg
în aceeaşi direcţie, pe benzi diferite. între ei fiind o bandă liberă, dacă cei doi vor
să se înscrie pe banda dintre ei, cel din dreapta este obligat să-l lase pe cel din
stânua să ocupe acea bandă.

ll 3i2H
. II II
II II
II
II /i/ \i\
II 1!
a1
1
a2
Exemplu (vezi figura): dacă un drum are 3 benzi pe sens şi cele 2
autovehicule (notate cu a l şin2) vor să treacă pe banda 2 dintre ele, autovehiculul
a2 trebuie să-l lase pe a 1 să intre primul.

P R E S E L E C T* IA

PRESELECTIA (alegerea benzii corespunzătoare direcţiei de mers,

înainte de intersecţie) se face cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie (şi în
localităţi şi în afara lor L
^ La intersecţiile cu marcaje (de preselecţie) se respectă semnificaţia
indicatoarelor şi marcajelor.
S La cele fară marcaje se ocupă următoarele poziţii:
a) Rândul din dreapta, cei care merg la dreapta.
b) Rândul din stânga, cei care merg la stânga.
c) Oricare dintre rânduri, cei care merg înainte.

61
 S Dacă între şina tramvaiului şi trotuar nu este loc pentru circulaţia pe 2 sau
mai multe rânduri, vehiculele vor circula pe un singur rând, lăsând liber
traseul tramvaiului.

A LTE R E G U L I

Când tramvaiul este oprit în staţie fără refugiu , vehiculele trebuie să

oprească în spatele lui. Pot pleca numai după ce uşile tramvaiului au fost
închise. Pietonii aflaţi pe carosabil care urcă sau coboară din tramvaiul
oprit în staţia fă ră refugiu au prioritate.
în staţiile cu refugiu nu se opreşte (se poate depăşi tramvaiul).

Dacă un autobuz sau troleibuz a semnalizat intenţia de a ieşi dintr-o staţie cu

alveolă, conducătorii care circulă pe banda de lângă bordură sunt obligaţi să
reducă viteza sau chiar să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.

Alveolă

• Amenajările rutiere şi obstacolele din zona mediană Cdin mijloc) a părţii

carosabile se ocolesc prin partea dreaptă.
 groapă

Obstacolele din zona de mijloc a drumului

(zona mediană) se ocolesc prin dreapta

Orice manevră efectuată trebuie semnalizată. Semnalizarea se menţine pe

toată durata manevrei şi trebuie oprită imediat după terminarea ei.
La plecarea de pe loc, oprire, întoarcere, viraj, schimbarea benzii,
mersul înapoi conducătorul este obligat să se asigure că manevrele
amintite nu pun în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic.

Dacă sunt benzi speciale pentru viraj stânga (de exemplu la unele semafoare),
manevra se face prin stânga centrului im aginara 1intersecţiei.
Dacă 2 vehicule vin din sensuri opuse, pe un drum în aliniament si efectuează
am ândouă virai stânga, virajul se face fără intersectarea traiectoriilor.
ocolinclu-seprin stânga centrul intersecţiei.

Este interzisă intrarea într-o intersecţie, (chiar dacă sem aforul sau
indicatorul permite), dacă din cauza aglomeraţiei, conducătorul riscă să
rămână imobilizat, stânjenind traficul.
 DEPĂŞIREA

Este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul sau pe lângă un
obstacol, prin schimbarea direcţiei şi ieşirea de pe banda sau din şirul de
vehicule în care s-a aflat iniţial.
Se face numai pe partea stân gă, cu excepţia:
S Vehiculului al cărui conducător a semnalizat şi s-a încadrai pentru
viraj stânga, în acest caz depăşirea acestuia facându-se pe partea
dreaptă, dacă există spaţiu suficient.
S Tramvaielor, care de regulă se depăşesc pe partea dreaptă.
Tramvaiele în mers pot fi depăşite şi pe stânga, pe sens unic sau când între
şina din dreapta şi marginea drumului nu exista spaţiu.
Nu se consideră depăşire circulaţia mai rapidă a unui vehicul pe o bandă decât
vehiculele de pe altă bandă.

Obligaţiile celui care depăşeşte:

S Să se asigure că cel care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat

intenţia de a depăşi.
S Să nu pună în pericol circulaţia din sens opus (dacă la depăşire se
trece peste axul drumului să se asigure că din sens opus nu se apropie
un vehicul).
S Să semnalizeze intenţia de a depăşi (cu cel puţin 50 (100) m înainte).
S Să păstreze o distanţă laterală suficientă faţă de cel depăşit.
S Să reintre pe banda iniţială , după ce a semnalizat şi s-a asigurat că
poate efectua această manevră în siguranţă pentru vehiculul depăşit şi
ceilalţi participanţi la trafic.

Obligaţiile celui depăşit:

S să nu mărească viteza
S să circule cât mai pe dreapta

Cazurile de interzicere a depăşirii:

A
v In intersecţii nedirijate (în cele dirijate depăşirea este permisă).
S In apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea e sub 50 m.
S In curbe şi în orice alte locuri cu vizibilitate sub 50 m.
^ Pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie
pot fi depăşite vehicule cu tracţiune animală, motociclete, mopede şi
biciclete, dacă lungimea segmentului de vizibilitate este mai mare de 20
m, iar lăţimea drumului mai mare de 7 m.
 S Pe treceri pentru pietoni.
•/ Pe treceri la nivel cu calea ferată şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea.
S In stafii de tramvai, când acesta este oprit în staţiifără refugiu.
S în zona de acţiune a indicatoarelor “ Depăşirea interzisă”.
S Când la depăşire se trece peste marcajul continuu care desparte sensurile,
iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sens opus (ori se încalcă
marcajul care delimitează spaţiul de interzicere).
S Când din sens opus se apropie un alt vehicul al cărui conducător este
obligat să efectueze manevre de evitare a coliziunii.
S în locul unde s-a form at o coloană de vehicule în aşteptare, dacă se intră
pe sensul opus .

Când la depăşire se trece peste axul drumului conducătorii trebuie să se

asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul şi că au spaţiu suficient pentru
reintrarea pe banda iniţială.

OPRIREA ŞI STAŢIONAREA

Oprirea este imobilizarea voluntară a vehiculului mai puţin de 5 m inute. Mai

mult de 5 minute se consideră staţionare.
Poliţia poate dispune ridicarea şi depozitarea în spaţii speciale a vehiculelor
staţionate neregulamentar.
Oprirea şi staţionarea se fac pe dreapta drumului, cât mai aproape de bordură,
paralel cu trotuarul, pe un singur rand (motocicletele fară ataş, mopcdele,
bicicletele pot fi aşezate câte două).
e Pe sens unic oprirea şi staţionarea se pot face şi p e stânga, dacă rămâne
liberă cel puţin o bandă.
în afara localităţilor oprirea şi staţionarea se fac în afara părţii carosabile
sau cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului.
> Nu se consideră o p rire :
- imobilizarea vehiculului pentru îmbarcarea sau coborârea unor
persoane, dacă nu se perturbă circulaţia;
- imobilizarea autovehiculului cu masă maximă autorizată până la 3.5
tone pentru distribuirea mărfurilor alimentare la unităţi comerciale (pentru alte
autovehicule care transportă mărfuri se vor stabili intervale orare noaptea, în care oprirea sau
staţionarea este permisă pentru distribuirea mărfurilor).

• Cazuri în care oprirea este interzisă: ( Menţionez că oprirea la semafor, la

semnalul poliţistului, când acordăm prioritate (sau vehiculul este defect) nu
este oprire voluntară şi nu poate fi interzisă în cazurile prezentate)
 . A

* In zona de acţiune a indicatorului “Oprirea interzisă” .

S La mai puţin de 50 m înainte şi după calea ferată.
S Pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tuneluri (în
cazul imobilizării în tunel trebuie oprit motorul)
S In curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m (de exemplu
vârfuri de rampă).
S La treceri de pietoni şi la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea.
S In intersecţii , inclusiv cele cu sens giratoriu, precum şi în zona de
preselecţie ( 50 m ) cu marcaje continue , iar în lipsa acestora, la mai
puţin de 25 m de colţul intersecţiei.
S La mai puţin de 25 m înainte şi după indicatorul staţiei pentru
mijloacele de transport public.
S în dreptul altui vehicul oprit . dacă se stânjeneşte circulaţia a două
vehicule venind din sensuri opuse.
S în dreptul marcajului continuu , dacă ceilalţi conducători ar fi obligaţi
să treacă peste acest m arcaj.
^ In locurile unde este interzisă depăşirea.
S In dreptul unui indicator sau semnal, dacă se împiedică observarea
lor.
S Pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele Drum
îngustat”. “Prioritate pentru circulaţia din sens invers” şi “Prioritate
fată de circulaţia din sens invers” .
S Pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti , ori pe benzile
rezervate unor categorii de vehicule, semnalizate ca atare.
S Pe platforma căii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puţin de
50 m, dacă se stânjeneşte circulaţia vehiculelor pe şine.
S Pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E)
(putem opri în afara părţii carosabile).
S Pe trotuar, dacă nu se asigură spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia
pietonilor.

Cazuri de interzicere a STATIONĂRII:

5
A
* In toate cazurile în care este interzisă oprirea.
S în zona de acţiune a indicatorului “ Staţionarea interzisă” şi a
marcajului de interzicere a staţionării (marcajul în ZIG- ZAG).
(M arcaju l de interzicere a staţionării poate fi şi o linie continuă galbenă pe
b o rd u ra trotuarului).
S Pe drumuri publice cu lăţime mai mică de 6 m.
S în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate
drumurilor publice ( întreprinderi, firme, şcoli, curţi, etc).
S In pante şi în rampe.
 ■S La indicatorul “Staţionare alternantă”, în altă zi decât cea permisă,
sau indicatorul “Zonă de staţionare cu durată limitată” peste durata
stabilită.
Noaptea sc aprind luminile de poziţie când staţionăm, dacă locul nu este
iluminat.
Se interzice staţionarea pe drumurile publice, noaptea, a tractoarelor,
maşini lor agricole, remorcilor, rulotelor . mopedelor. bicicletelor, maşinilor
autopropulsate pentru lucrări, vehiculelor cu tracţiune animală, a celor trase
sau împinse cu mâna.
Autoritatea competentă poate permite oprirea sau staţionarea total sau parţial
pe trotuar (cu respectarea marcajului, iar în lipsa marcajului numai dacă
rămâne un culoar de minim 1 iii lăţime pentru pietoni).

La staţionare trebuie oprit motorul, introdusă maneta într-o treaptă

inferioară de viteză şi acţionată frâna de ajutor (de mână).
Conducătorul autovehiculului care este imobilizat involuntar în pantă sau
rampă trebuie să brachcze rotile spre trotuar sau spre un obstacol de la
marginea drumului.

-interzice oprirea din dreptul lui până la

prima intersectie; (dacă nu este însoţit de
semne adiţionale).
- în zona Iui de acţiune ESTE INTERZISĂ
ÎNTOARCEREA;
- fiind interzisă oprirea este interzisă şi
Oprirea interzisă staţionarea.

-interzice stationarea din dreptul Iui până

la prima intcrscctie; (dacă nu este însoţii
de semne adiţionale).
- în zona lui de acţiune putem opri
($ i5 minute);
- ÎNTOARCEREA ESTE PERMISĂ.
Staţionarea interzisă

-interzice staţionarea în zilele impare ale

lunii (1,3,5...)

V
Staţionare alternantă

67
 -interzice stationarea în zilele pare ale lunii
(2 ,4 ,6 ...)

Stationäre alternantă

□
Zonă de staţionare
cu durată limitată
Sfârşitul zonei
de staţionare
cu durată limitată
-se poate staţiona pe durata limitată

-interzice oprirea 30 m începând din dreptul

indicatorului.

Începutul zonei de interzicere a opririi

-interzice oprirea din dreptul indicatorului
/ (începutul zonei) până la acelaşi indicator cu
/

‘S t
1
săgeata în jos (sfârşitul zonei)

■ w -semnele adiţionale (de exemplu săgeţile)

pot fi si în interiorul indicatorului
E

Sfârşitul zonei de interzicere a opririi

-semnele adiţionale (săgeţile) pot fi si în

interiorul indicatorului
 Confirmarea zonei de interzicere a
opririi (când zona de oprire interzisă este
mai lungă). Se foloseşte numai împreună cu
celelalte (începutul zonei şi sfârşitul zonei)

-semnele adiţionale ('săgeţile) pot fi si în

interiorul indicatorului

-interzice staţionarea între orele 7 şi 9;

permite staţionarea în afara orelor
menţionate.
7°°-900h

PARCAREA

• Reprezintă staţionarea în locuri special destinate, semnalizate cu

indicatoare sau cu marcaje.
• Vehiculele vor trebui aşezate unul lângă altul (paralele între ele).

Parcare

-în acest caz este permisă parcarea numai

dacă se face parţial pe trotuar;

-în cazul în care silueta autovehiculului este

pe trotuar, este permisă parcarea numai
dacă se face în totalitate pe trotuar;
Parcare

69
 Parcare subterană
sau în clădire

-începutul zonei în care parcarea este perm is ă ;

-avem voie să parcăm din dreptul acestui indicator

până la întâlnirea aceluiaşi indicator cu semnul
adiţional cu săgeata în jos (sfârşitul zonei). Când
zona în care parcarea este permisă este mai lungă
putem întâlni acclaşi indicator cu săgeată şi în sus şi
în jos (confirmarea zonei).

-sunt panouri adiţionale care se pot întâlni în locurile de

Persoane cu handicap parcare.
-mai putem întâlni indicatoarele de parcare împreună
cu săgeţi (vezi explicaţia de mai sus).
Parcare cu plată

9h - 12h
1h: 1 RON
Parcare cu plată

ÎNTOARCEREA

• Pentru a întoarce prin manevre înainte - înapoi sau prin viraj trebuie să
semnalizăm si să nc asiguram că din fată, spate sau lateral nu circulă nici
un vehicul.
• Cazuri de interzicere a întoarcerii:
S în locurile unde este interzisă oprirea, cu excepţia intersecţiilor
(vezi interzicerea opririi). Este permisă
 întoarcerea în intersecţii numai dintr-o singură mişcare, (dacă nu
se interzice din alte motive: treceri de pietoni, marcaj continuu,
etc.)
v'' In intersecţiile unde este interzis virajul stânga si în cele în care
sunt necesare manevre înainte-înapoi.
S Unde este indicatorul “ întoarcerea interzisă
S în locuri unde soliditatea drumului nu permite.
S Pe drumurile cu sens unic.

M E R S U L ÎN A PO I

• Se interzice în toate cazurile de interzicere a întoarcerii, cu excepţia

drumurilor cu sens unic (deci este interzis mersul înapoi şi în aproape
toate cazurile de interzicere a opririi).
• Se interzice pe o distanţă mai mare de 50 m.
• Se interzice la ieşirea din garaje, curţi sau alte proprietăţi alăturate.
• Când vizibilitatea în spate este împiedicată trebuie să fim diriiati de
persoane din afara vehiculului.
• Mersul înapoi trebuie semnalizat cu luminile din dotare (albe) - acestca
se aprind singure când maneta de viteze este în marşarier.

V IT E Z A ŞI R E D U C E R E A V IT E Z E I

Viteza trebuie adaptată în funcţie de condiţiile de drum astfel încât să se poată

efectua orice manevră în siguranţă.
1) Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h
• Pentru unele sectoare de drum administratorul drumului, împreună cu
poliţia pot stabili pentru autoturisme şi motociclete, limite de până la
80 km/h în localităţi.
• Administratorul drumului, cu acordul poliţiei, poate stabili şi limite de
viteză mai m ic i, dar nu mai puţin de 30 km/h (10 km/h pentru tramvaie).
2) Limitele maxime de viteză în afara localităţilor sunt prezentate în ta b e l:

Categoriile Pe drumuri Pe drumuri expres Pe auto­

naţionale, sau naţionale străzi
autovehiculelor judeţene,
comunale europene
A ,B 90 100 130
C , D , Dl 80 90 110
Al,Bl,CI 70 80 90
Tractoare, mopede 45 45 -
• Autovehiculele cu remorci au, în afara localităţilor, limite de viteză cu
10 km /h m ai mici decât cele prezentate în tabel.
• Con d u câtorii în cep ători (şi cei care învaţă să conducă) au, în afara
localităţilor, limite de viteză cu 20 km /h mai mici decât cele
prezentate în tabel
• VITEZA MAXIMĂ PENTRU AUTOVEHICULE CU GABARIT
DEPĂŞIT SAU CARE TRANSPORTĂ PRODUSE PERICULOASE :
40 km /h în localităţi şi 70 km /h în afara localităţilor
• Se interzice circulaţiai
cu viteză sub limita minimă admisă,1
reducerea bruscă a vitezei ori oprirea neaşteptată, fără motiv.
• Conducătorul este obligat, în funcţie de viteza cu care circulă, să
păstreze o distanţă suficientă faţă de vehiculul aflat în faţa sa,
pentru evitarea coliziunii.

• R E D U C E R E A V IT E Z E I - conducătorul este obligat să circule cu o

viteză de cel m ult 30 km /h în localităţi sau 50 km /h în afara localităţilor:
S în intersecţii nedirijate.
La curbc periculoase sau fără vizibilitate (vizib. sub 50 m).
S La treccrca pe lângă grupuri organizate, coloatic militare,
cortegii, indiferent dacă se află în mers sau staţionează pe partea
carosabilă a drumurilor cu o singură bandă pc sens.
S La trecerea pe lângă animale conduse pe drum.
S La indicatorul “Copii”, între orele 7 - 22 şi la indicatorul
“Accident”.
S Pc timp de ceaţă, ploaie torenţială, ninsoare abundentă, când
vizibilitatea este sub 100 m.
S Pc Jrumuri cu denivelări, polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă,
piatră cubică umedă.
S La trecerile pentru pietoni fară semafoare, pe drumurile cu cel
nu It o bandă pe sens, iar pietonii intenţionează să traverseze.
S La schimbarea direcţiei prin viraje.

• Având în vedere şi alte precizări ale legii, VITEZA TREB UIE REDUSĂ
(fără v. se specifica la câţi km/h trebuie redusă) şi în următoarele cazuri:
S Noaptea, la întâlnirea unui vehicul din sens opus.
■S La calea ferată păzită (cu bariere sau semnale roşii - când
barierele sunt ridicate şi semnalele roşii sau acustice stinse).
S La semnalul poliţistului prin balansarea braţului.
S La apropierea autovehiculelor cu girofaruri albastre.
S La apropierea de o intersecţie, dacă trebuie să acordăm
prioritate.
S La semaforul (semnalul) galben intermittent.
 S Când autobuzul sau troleibuzul semnalizează plecarea din staţia
cu alveolă reducem viteza sau chiar oprim.
• Codul
A
rutier nu obligă la reducerea v ite z ei:
> In rampă sau în pantă.
> In staţii de tramvai, autobuz, troleibuz.
> Pe drumuri îngustate.
> Pe poduri, sub poduri, în tuneluri.
(Se înţelege că. pentru a evita unele pericole, în aceste cazuri orice
conducător poate reduce viteza, dar legea nu îl obligă).

• A C V A PLA N A R EA
-apare la viteză mare când drumul este acoperit cu apă;
-reprezintă pierderea contactului dintre anvelopă şi carosabil (din cauza peliculei
de apă dintre anvelopă şi carosabil pneurile nu mai pot evacua apa de sub ele).
Autovehiculul nu mai poate fi controlat.

T R E C E R E A P E L Â N G Ă V E H IC U L E L E C A R E C IR C U L Ă DIN SEN S
OPU S
La întâlnirea a 2 vehicule din sensuri opuse, acestea trebuie conduse cât mai
pe dreapta.
Dacă mersul înainte este împiedicat de un obstacol sau de alti participanţi la
trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul trebuie să reducă viteza şi.
la nevoie, să oprească pentru a-i lăsa să treacă pe cei care circulă din sens opus.
Pe drumurile cu declivităţi sau înguste, unde trecerea unul pe lângă altul a
două vehicule este imposibilă sau dificilă, conducătorul vehiculului care coboară
este obligat să oprească pentru a permite trecerea celui care urcă.
Când unul din vehicule trebuie să execute o manevră dc mers înapoi,
ansamblul de vehicule trece înaintea oricărui alt vehicul, vehiculul greu înaintea
celui uşor (ccl uşor trebuie să meargă înapoi), iar autobuzul înaintea autovehiculului
de transport mărfuri (cel care transportă mărfuri trebuie să meargă înapoi).
La vehicule de aceeaşi categorie, obligaţia de a merge înapoi revine celui care
urcă, afară de cazul când este mai uşor pentru cel care coboară să execute această
manevră (mai ales când este lângă un refugiu).
 INTERSECŢII ŞI OBLIGAŢIA DE A CEDA TRECEREA

Se defineşte termenul de “A C O R D A R E A P R IO R IT Ă Ţ II ” astfel: obligaţia

oricărui participant la trafic de a nu-şi continua deplasarea sau a nu efectua orice altă
manevră, dacă i-ar obliga pe ceilalţi participanţi care au prioritate să-şi modifice
brusc direcţia sau viteza (ori să oprească).
“PRIORITATEA DE TRECERE” este dreptul legal al unui participant la
trafic (vehicul, pieton) de a trece înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se
interscctcază.
Intersecţiile sunt:
1. Nedirijate;
2. Dirijate :
a) prin semafoare;
b) prin indicatoare de prioritate;
c) prin semnalele unui poliţist care dirijează circulaţia.
Intersecţiile cu sens giratoriu sunt considerate dirijate.
La intersecţiile nedirijate conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea
tuturor vehiculelor care vin din dreapta.
In intersecţiile nediriiate tramvaiele au prioritate (când virează stânga pierd
prioritatea faţă de vehiculele din sens opus).
Au prioritate şi cei care întâlnesc indicatoarele: “Drum cu prioritate” ori
“Prioritate fată de circulaţia din sens invers” sau “Intersecţie cu un drum tară
prioritate”.
Au prioritate de trecere autovehiculele poliţiei, ambulanţei, pompierilor,
S R I,etc.,în misiune.
Când 2 vehicule întâlnesc intr-o intersecţie indicatoare cu aceeaşi
semnificaţie, cel care vine din dreapta are prioritate.

Conducătorul de vehicul trebuie să acorde prioritate a stfel:

a) când efectuează un viraj şi se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pistă
pentru biciclete.
b) când coboară o pantă faţă de vehiculele care urcă ( dacă cele care urcă au un
obstacol imobil pe sensul lor de mers):
c) când se pune în mişcare sau când iese din garaje, curţi, ganguri sau alte proprietăţi
alăturate, fa ţă de orice vehicul, indiferent de direcţia de mers. Fac excepţie
autovehiculele din serviciile regulate de transport public care pleacă din staţiile
cu alveole.
d) când virează la stânga faţă de vehiculele din sens opus {prioritate de dreapta) (şi
tramvaiele care virează stânga pierd prioritatea).
e) când vine de pe un drum lateral de categorie inferioară în intersecţii nediriiate:
o când intră pe un drum naţional venind de pe unul judeţean, comunal
sau lo ca l:
o când intră pe un drum judeţean venind de pe unul comunal sau local;
---------------------------------------------------------------------- 74 ----------------------------------------------------------------------
 o când intră pe un drum comunal venind de pe unul lo ca l;
a) când urmează să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu faţă de vehiculele care
circulă în interiorul acesteia.
b) tuturor vehiculelor cu care se intersectează, când iese din zona rezidenţială sau
pietonală.
c) când iese de pe un drum închis circulaţiei publice.
d) pietonilor care traversează pe trecere sau la culoarea verde, când aceştia se
află pe sensul lui de mers.
• Pietonii au prioritate numai pe trecerile de pietoni ( care au marcaj sau
indicator).
Ei pot trece şi pe la colţul străzilor ( regulamentar !). dar în acest caz nu au
prioritate.
Pietonii accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise sau la
culoarea roşie poartă întreaga răspundere pentru accident (când conducătorul
vehiculului a respectat prevederile legale pe acel drum).

• în tre 2 vehicule cu regim p rio ritar, care ajung simultan într-o intersecţie se
aplică prioritate de dreapta.
• Când în intersecţie un poliţist dirijează circulaţia, între vehiculele care pot
trece la semnalul lui se aplică prioritate de dreapta.
• Când un vehicul întâlneşte indicatorul „oprire” şi altul ..cedează trecerea”
trece primul cel care vine din dreapta.

IN D IC A T O A R E LA C A R E AVEM P R IO R IT A T E :

Drum cu prioritate Intersecţie cu un drum fără prioritate

-au prioritate cei care întâlnesc acest indicator.

-se întâlneşte la drum îngustat (înseamnă că la acest

indicator este interzisă oprirea, deci şi staţionarea şi
Prioritate fâţă întoarcerea).
de circulaţia
din sens invers

75
 -panourile adiţionale indică direcţia drumului cu
prioritate.
-la cel cu drumul cu prioritate spre stânga avem
prioritate şi la stânga şi la dreapta şi înainte.
-la amândouă dacă virăm stânga nu acordăm
prioritate celor din sens opus (ei având „oprire” sau
„cedează trecerea”)

IN D IC A TO A R E LA C A R E NU AVEM PR IO R ITA TE :

V
-se intră în intersecţie cu viteză redusă;

-dacă pe drumul cu prioritate circulă vehicule cu care

ne intersectăm, le acordăm prioritate.

Cedează trecerea

-obligă la oprire la intersecţie, în locul în care

avem vizibilitate, de obicei până în dreptul colţului
străzii;

STOP -dacă există un marcaj de oprire, trebuie să oprim

înainte de marcaj.
-dacă un vehicul întâlneşte indicatorul „oprire” si alt
vehicul ..cedează trecerea” trece primul cel care vine
. Oprire
din dreapta.

-acordăm prioritate vehiculelor care circulă pe drumul

prioritar (celor care vin din sens opus şi celor din
dreapta);

-trecem înaintea celor din stânga, acestea acordându-

ne prioritate (de dreapta).

76
 STOP -în acest caz acordăm prioritate tuturor vehiculelor
(celor care circulă pc drumul prioritar şi celor care vin
din dreapta);

fS
-au prioritate cei care vin din sens opus;

-se întâlneşte la drum îngustat (înseamnă că la acest

indicator este interzisă oprirea, deci şi staţionarea şi
întoarcerea).
Prioritate pentru
circulaţia din sens invers

m
-în accst caz numai conducătorii autocamioanelor şi
autobuzelor trebuie să respecte indicatorul (să acorde
prioritate vehiculelor din sens invers);
-autoturismele (si vehiculele iară motor si
motocicletele) pot trece chiar dacă din sens opus vin
alte autovehicule.

T R E C E R E A LA N IV E L C U C A L E A FER A TĂ
•** ,t

Conducătorul care se apropie de o trecere la nivel cu calea ferată curentă va

reduce viteza. La calea ferată nepăzită (fară bariere sau fară semnale luminoase) este
obligatorie oprirea. La calea ferată industrială se respectă semnalele agenţilor de
caleferată. Calea ferată industrială nu este cale ferată curentă (este folosită rar).
Când circulaţia este dirijată de agenţi de cale ferată trebuie respectate
semnalele lor.
Conducătorul poate traversa calea ferată cu bariere în cazul în care barierele
sunt ridicate şi semnalul alb intermitent este în funcţiune (când semnalul cu lumini
roşii este stins, obligatoriu se aprinde un semnal cu lumină intermitentă albă, cu
cadenţă lentă, care permite trecerea).
 Conducătorul este obligat să oprească atunci când:
a) barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare;
b) semnalul cu lumini roşii şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune;
c) întâlneşte indicatorul “Trecere la nivel cu calea ferată, fară bariere”(simplă sau
dublă) sau “Oprire”;
d) agentul de cale ferată adresează semnal de oprire.
Vehiculele vor fi oprite înaintea marcajului pentru oprire , iar în lipsa
acestuia, în dreptul indicatorului în cruce “Trecerea la
nivel cu calca ferată fară bariere”, al indicatorului
"Oprire ”ori înaintea barierei, după caz.
în cazul imobilizării unui vehicul, conducătorul
este obligat să scoată imediat din vehicul călătorii şi
să degajeze platforma căii ferate , iar în caz de
imposibilitate, să semnalizeze prezenţa vehiculului cu
orice mijloc adecvat.
Conducătorului îi este interzis să treacă sau să
ocolească poarta de gabarit, instalată înainte de calea
ferată, dacă înălţimea vehiculului depăşeşte sau ar
putea atinge partea superioară a porţii.
Participanţii la trafic aflaţi în apropiere de locul
unde a rămas imobilizat un vehicul pe calea ferată, sunt
obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea sau, în caz
de imposibilitate, pentru semnalizarea sa.

Trecere la nivel Trecere la nivel Trecere la nivel

cu o cale ferată simplă, cu o cale ferată dublă, cu o cale ferată simplă,
fără bariere, fără bariere, cu semibarieră,
prevăzută cu semnale prevăzută cu semnale prevăzută cu semnale
luminoase de avertizare luminoase de avertizare luminoase de avertizare
a apropierii trenului a apropierii trenului a apropierii trenului
 ZO N A R E Z ID E N Ţ IA L Ă ŞI P IE T O N A L Ă

în zona rezidenţială pietonii pot folosi toată partea carosabilă, iar jocul copiilor
este permis.
Conducătorii sunt obligaţi să circule cu maxim 20 km /h, să nu staţioneze sau să
parcheze în afara spaţiilor prevăzute , să nu stânjenească circulaţia pietonilor chiar
dacă, în acest scop, trebuie să oprească.
Z ona piefonală : una sau mai multe străzi rezervate pietonilor, unde acccsul
vehiculelor este supus unor reguli speciale.
în zona pietonală conducătorul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau
prestează scrvicii publicc "din poartă in poartă" şi nu are altă posibilitate de acccs.
Acesta este obligat să circule cu cel mult 5 km /h, să nu stânjenească circulaţia
pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească.
La ieşirea din zonele rezidenţiale şi pietonale, conducătorii .suni obligaţi să
acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

ZONA
P IE T O N A L Ă

Zonă rezidenţială Sfârşitul zonei rezidenţiale Zonă pietonală Sfârşitul zonei pietonale

CIRCULAŢIA PE AUTOSTRAZI

Se interzice circulaţia pietonilor, autovehiculelor cu gabarite depăşite, a

vehiculelor cu tracţiune animală, vehiculelor trase sau împinse cu mâna,
bicicletelor, mopedelor (ciclomotoarelor), tractoarelor şi maşinilor
autopropulsate, precum şi a vehiculelor care nu pot depăşi viteza de
50 km/h.
Sunt interzise şi: învăţarea conducerii unui vehicul, încercările
p ro to tip u rilo r, m a n ife sta ţiile , d e filă rile , caravanele pu b licita re ,
antrenamentele şi competiţiile sportive, precum şi cortegiile.
Autovehiculele de transport public de persoane sau de mărfuri vor
circula numai pe banda din partea dreapta a autostrăzii.
 I R | | 1

banda de /b a n d a de
urgenţă
\ 1 1 1
urgenţă
1 M 1
1 1 ] 1
zona mediană
i

1 ¡ 3 1
Autovehiculele poliţiei,
pompierilor, etc se pot
1 l i 1 deplasa pe banda de urgenţă,
i n i
dacă pe celelalte benzi
. circulaţia este blocată
1 § 1 1

Pe autostrăzi se interzice:
a) circulaţia si imobilizarea voluntară (oprirea sau staţionarea) pe banda de
urgentă: pe banda de urgenţă pot circula autovehiculele cu regim prioritar
aflate în misiuni urgente.
b) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona
mediană (pe racordurile dintre cele 2 părţi carosabile);
c) staţionarea ori parcarea în alte locuri decât cele special amenajate.

O BLIG AŢIILE CONDUCĂTORILOR DE AUTOVEHICULE

Conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat:

1. Să aibă asupra sa şi să înmâneze, la cererea poliţistului rutier actul de iden­
titate, permisul, certificatul de înmatriculare, atestatul professional, documentele
referitoare la bunurile transportate, precum şi alte documente prevăzute de lege.
2. Să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate sau la
dimensiunile maxime admise pentru autovehicule.
3. Să verifice funcţionarea sistemului de lumini, a instalaţiei de climatizare.
să menţină curate geamurile, precum şi plăcutele cu numărul de înmatriculare.
4. Să aibă trusa medicală de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si
stingător de incendiu omologate.
5. Să se prezinte la unitatea de politie care l-a invitat, pentru soluţionarea
oricărei probleme legate de calitatea de conducător sau de deţinător de vehicul.
6. Să permită controlul stării tehnice, precum si al bunurilor transportate.
7. Să oprească motorul şi să semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje
subterane sau tuneluri.
8. Să se prezinte la verificarea medicală la solicitarea politiei ori periodic.
 9. Conducătorii autovehiculelor cu masa maximă mai mare de 3.5 tone
trebuie să poarte echipament fluorescent-reflectorizant (veste reflectorizante) când
execută intervenţii la vehiculul aflat pe carosabil.
10. Să aplice pe parbriz şi pe lunetă semnul distinctiv stabilit pentru
înccpători (vechimeîn conducere sub 1 anV
11. Deţinătorul unui vehicul este obligat să comunice poliţiei identitatea
persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul.

IN T E R Z IC E R I P E N T R U C O N D U C Ă T O R II DE A U T O V E H IC U L E

Se interzice conducătorului de autovehicul sau tramvai:

1. Să transporte mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în
certificatul de înmatriculare.
2. Să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabina
ori în caroseria autocamionului.
3. Să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternă, pe
platformă, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care
stau în picioare în caroseria autocamionului, pc scări şi în remorcă, cu excepţia celei
special amenajate pentru transportul persoanelor.
4. Să transporte copii în vârstă de până la 12 ani pe scaunul din fată , chiar
dacă sunt tinuti
i >
în braţe.
»

5. Să transporte în sau pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime

depăşeşte dimensiunile acestuia.
6. Să deschidă uşile în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile
deschise. La oprire conducătorul şi pasagerii pot deschide uşile sau coborî dacă nu
crecază un pericol.
7. Să aibă preocupări care-i distrag periculos atenţia ori să folosească
instalaţii de sonorizare (muzică') la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în
siguranţă.
8. Să intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe
caroserie noroi ori din care cad sau se scurg produse ce pot pune în pericol siguranţa
circulaţiei.
9. Să aplice pe geamuri afişe, reclame. înscrisuri sau accesorii care restrâng
vizibilitatea din interior sau exterior.
10. Să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe geamuri, ce restrâng
vizibilitatea. cu excepţia celor omologate.
11. Să aibă folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare (care
diminuează eficacitatea lor) sau pe plăcutele cu nr. de înmatriculare (care împiedică
citirea numărului).
12. Să lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de
comandă, să oprească motorul sau să decupleze transmisia în m ers.
13. Să folosească în mod abuziv mii loacele de avertizare sonoră.
 14. Să circule cu autovehiculul cu masa totală maximă autorizată mai mare de
3,5 tone pe drumurile acoperite cu zapadă. gheată sau polei, iară a avea lanţuri sau
alte echipamente antiderapante omologate pe drumurile stabilite prin ordin al
ministrului transporturilor.
15. Să circule având anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele
din certificatul de înmatriculare ori care au tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt
uzate peste limita admisă.
16. Să folosească un autovehicul care emană noxe peste limita legală ori al
cărui zgomot depăşeşte pragul fonic prevăzut sau care are dispozitive neomologate la
evacuare.
17. Să circule având plăcuţele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori
neconforme cu standardul.
18. Să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii celorlalţi
participanţi la trafic.
19. Să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data
producerii avariei.
20. Să folosească telefoane mobile în timpul mersului (cu excepţia celor cu
dispozitive tip ”mâini libere”).
21. Să ţină în braţe animale în timpul deplasării (valabil pentru toate
persoanele care ocupă scaunele din faţă).
22. Să arunce din autovehicul obiecte, materiale, substanţe.
23. Se interzice montarea sistemelor antifurt sonore care se declanşează la
trecerea altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar
intensitatea lui să nu depăşească pragul fonic legal.

OBLIGAŢII ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT (CU VICTIME)

Conducătorul implicat într-un accident soldat cu moartea sau

vătămarea unei persoane sau dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei
infracţiuni
i ESTE OBLIGAT :
----------------------------------

a) să oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice urmele şi să

nu părăsească locul faptei;
b) să nu consume alcool, stupefiante sau medicamente cu efecte
similare, după accident, până la testarea concentraţiei alcoolului sau
recoltarea probelor biologice.
Conducătorilor implicaţi în accidente li se recoltează obligatoriu
probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei sau consumului de stupefiante
sau medicamente similare.
 Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă despre un accident
cu victime, sau atunci când este implicat un vehicul care transportă mărfuri
periculoase, este obligată să anunţe poliţia apelând numărul unic pentru
urgente 1 1 2 .

ACCIDENTE SOLDATE NUMAI CU PAGUBE MATERIALE

Conducătorul, instructorul auto (în timpul orelor de pregătire) şi

examinatorul (în timpul examenului) nu au voie să consume alcool,
stupefiante sau medicamente cu efecte similare, după accident, până la
testarea concentraţiei alcoolului sau recoltarea probelor biologice (altfel se
consideră că rezultatele testului reflectă starea acestora în timpul conducerii).

Când accidentul se soldează doar cu avarii (pagube materiale)

conducătorii sunt obligaţi:
a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă nu este
posibil şi nici nu pot să îşi continue circulaţia, să le deplaseze cât mai aproape
de bordură, semnalizându-le prezenţa;
b) conducătorii se vor prezenta în cel mult 24 ore la unitatea de poliţie pe
raza căreia s-a produs accidentul, pentru întocmirea documentelor şi
eliberarea autorizaţiei de reparaţie.
Se exceptează de la obligaţia de a se prezenta la poliţie cei care au
asigurări facultative (CASCO) - şi s-a produs numai avarierea propriului
vehicul (într-un accident sau în alte împrejurări - găsit lovit în parcare, căzut
un copac peste vehicul, etc).
Autorizaţia de reparaţie se obţine în acest caz de la societatea de asigurări.

în caz de accident cu avarii se poate încheia o CONSTATARE AMIABILĂ DE ACCIDENT între

conducători (fără a mai fi nevoie de anunţarea poliţiei; se merge direct la societatea de
asigurări), când sunt îndeplinite condiţiile:
1) s-au produs pagube care se despăgubesc prin asigurarea obligatorie;
2) accidentul nu presupune suspendarea sau anularea permisului (iar conducătorii posedă
permis);
3) cel puţin un conducător şi-a recunoscut vinovăţia şi are asigurare obligatorie;
4) conducătorii au completat fără obiecţiuni formularul de constatare amiabilă de accident.
Societăţile de asigurări verifică întocmirea formularului şi atestă validitatea sau nulitatea constatării
amiabile de accident.

Transportul de mărfuri şi persoane

Vârsta minimă a conducătorului angajat în transportul de mărfuri este :
a) 18 ani, pentru vehicule până la 7,5 tone;
b) 21 de ani pentru alte vehicule.
Conducătorul angajatîn transportul public de persoane trebuie să aibă cel puţin 21 de ani.
Conducătorul vehiculului care efectuează transport de mărfuri sau public de persoane trebuie să respecte
timpii de conducere, de repaus şi de odihnă stabiliţi prin reglementările interne şi internaţionale.
 A testatul profesional

Se eliberează de către Autoritatea Rutieră Română (A.R.R.) conducătorului care efectuează:

-transport de substanţe periculoase;
-transport public de persoane;
-transport cu autovehicule cu mase şi/sau gabarite depăşite;
-transport de mărfuri (vehicule cu masa maximă autorizată peste 3,5 tone).
Titularul permisului de conducere nu poate efectua transport public de mărfuri sau persoane fără a avea
atestat.

Transportul încărcăturilor

încărcătura trebuie să fie aşezată şi fixată încât:

a) să nu pună în pericol persoane ori să nu cauzeze daune proprietăţi i publice sau private;
b) să nu stânjenească vizibilitatea sau să pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;
c) să nu fie târâtă, să nu se scurgă ori să nu cadă;
d) să nu mascheze dispozitivele de semnalizare şi plăcuţele de înmatriculare, iar în cazul vehiculelor
fără motor, semnalele făcute de conducătorul acestora:
e) să nu provoace zgomot care să jeneze conducătorul, participanţii la trafic ori să sperie animalele şi să
nu producă praf sau m irosuri pestilenţiale.
încărcătura care se poate împrăştia în mers trebuie acopcrită cu o prelată. Când încărcătura constă în
obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixată pentru a nu se deplasa şi a nu depăşi gabaritul vehiculului.

Obligaţiile conducătorului autovehiculului si tramvaiului ca re efectuează transport public de persoane:

a) să oprească pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în staţii, cu excepţia transportului public
de persoane în regim de taxi;
b) să deschidă uşile numai după ce autovehiculul a fost oprit:
c) săînchidă uşile numai după cc pasagerii au coborât ori au urcat;
d) să repunăîn mişcare vehiculul din staţie dupa ce a semnalizat intenţia şi s-a asigurat că poate efectua,
în siguranţă, aceasta manevră.

Notă : Capitolele scrise cu litere mici trebuie învăţate de cei care susţin
examen pentru categoriile C , D , C E , DE.

Circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite

Conducătorul unui vehicul de acest fel trebuie să aibă celouţin21 de ani.

Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care are mai mult de 80 tone sau lungimea de peste
40 m ori lăţimea sau înălţimea de 5 m poate circula pe drumul public numai în baza autorizaţiei speciale
emise de administratorul acestuia,cu avizul poliţiei.
Autovehiculul cu mase şi/sau gabarite depăşite trebuie echipat cu următoarele dispozitive
suplimentare:
a) o plăcuţă de identificare reflectorizantă, cu fondul alb si chenarul roşu, în stânga faţă:
b) marcaje reflectorizante în spate, cât mai aproape de marginile laterale, cu benzi alternante
albe şi roşii, descendente către exterior, dacă lăţimea autovehiculului depăşeşte 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale luminoase galbene, încât lumina emisă să fie
vizibilă din faţă, din spate şi din părţile laterale, precum şi dispozitive reflectorizante galbene pe părţile
laterale la distanţa de 1,5 m între ei;
d) lumini pe părţile laterale ale încărcăturii ori vehiculului care depăşeşte lăţimea de 2,5 m,
care să funcţioneze concomitent cu luminile de poziţie, precum şi un dispozitiv reflectorizant.
Pe autostrăzi autovehiculul care depăşeşte lăţimea de 3,2 m trebuie urmat de un autovehicul
de însoţire. Pe celelalte drumuri autovehiculul cu lăţimea între 3,2 m si 4,5 m sau o lungime de peste 25
m trebuie însoţit în faţă de un autovehicul, iar cel cu lăţimea mai mare de 4,5 m sau lungime de peste 30
m, de două autovehicule, unul în faţă şi altul în spate. Autovehiculul de însoţire
trebuie echipat cu un dispozitiv special de avertizare şi să aibă montată în faţă sau în spate, plăcuţa de
identificare prevăzută la lit.a).
Conducătorul autovehiculului cu masa şi/sau gabaritul depăşite, precum şi conducătorii
autovehiculelor de însoţire sunt obligaţi să aprindă semnalele speciale (GIROFARURh cu lumina
galbenă.
Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depăşite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restricţie;
b) când vizibilitatea este redusă sau partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă
sauzăpadă.
Transportul m ărfurilor sau produselor periculoase

Conducătorul trebuie să aibă cel puţin 21 de ani.

Autovehiculul care transportă mărfuri periculoase trebuie să îndeplinească condiţiile
tehnice stabilite prin european referitor la transportul internaţional al mărfurilor periculoase(A.D.R.)
iar conducătorul să aibă certificat A.D.R..
Transportul mărfurilor periculoase se efectuează numai pe traseele stabilite şi se comunică
poliţiei din localităţile pe raza cărora se derulează transportul.
Mărfurile periculoase se transportă numai cu autovehicule special amenajate, purtând
se m n e distinctive de identificare. Autovehiculele trebuie să aibă în funcţiune semnalul special de
culoare galbenă (girofar).
Mărfurile periculoase pot fi însoţite de persoane care să le cunoască bine caracteristicile, iar
conducătorul trebuie să aibă documentele prevăzute de lege si să cunoască normele referitoare la
transportul şi la manipularea încărcăturii.
Dacă din diferite cauze produsul periculos se împrăştie pe drum, conducătorul este obligat să
oprească, să-i avertizeze pe ceilalţi conducători si pe persoanele din jur, să semnalizeze pericolul şi să
anunţe administratorul drumului sau cea mai apropiată unitate de poliţie.

SE INTERZICE conducătorului de autovehicul care transportă mărfuri periculoase:

a) să provoace şocuri autovehiculului în mers;

b) să fumeze în timpul mersului ori să aprindă foc la oprire sau staţionare, la o distantă mai
mică de 50 m de autovehicul;
c) să lase autovehiculul şi încărcătura fără supravegherea sa, a însoţitorului ori a unei alte
persoane calificate;
d) să remorcheze un vehicul rămas în pană;
e) să urmeze alte trasee sau să staţioneze în alte locuri decât cele stabilite, precum şi pe
partea carosabilă pe timp de noapte:
f) să transporte alte încărcături care ar putea determina o sporire a pericolului;
g) să permită prezenţa în autovehicui a altor persoane, cu excepţia celuilalt conducător, a
însoţitorilor sau a celor care încarcă ori descarcă mărfurile;
h) să intre pe sectoarele de drum pe care îi este interzis accesul;
i) să păstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special
confecţionate în acest scop.

REMORCAREA

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singură rem orcă.

Se exceptează tractorul fcare poate tracta 2 remorci) (precum şi autovehiculele amenajate
pentru formarea unui autotren de transport persoane în localităţile turistice, cu condiţia ca acesta să nu fie mai
lung de 25 m şi să nu circule cu viteză mai mare de 25 km/h).
Autobuzul poate tracta numai o remorcă pentru bagaje.
w w

R E M O R C A U Ş O A R A = remorcă cu masa totală maximă autorizată care

nu depăşeşte 750 k g .

85
 Motocicleta ftră ataş, precum şi bicicleta pot tracta o remorca uşoară având o singură axă.
Cuplarea unui vehicul cu una sau două remorci, se poate efectua numai dacă:
a) elementele dispozitivului de cuplare sunt omologate şi compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minimă de virare a autovehiculului trăgător; a
c) dimensiunile ansamblului nu depăşesc limitele prevăzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare şi de iluminare sunt compatibile;
e) vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelări, la viraje sau la
schimbarea direcţiei.
A

In cazul rămânerii în pană a autovehiculelor ori remorcilor, conducătorii

trebuie să lc scoată imediat în afara părţii carosabile sau, dacă nu este posibil, cât mai
pe dreapta, luând măsuri pentru remedierea defecţiunilor sau, după caz, de
rcmorcare.
Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare şi
semnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau în condiţii de
vizibilitate redusă, tară să aibă în funcţiune, obligatoriu pe var tea stănea. în fată, o
lumină de întâlnire şi. în spate, una de poziţie.
Dacă autovehiculele imobilizate pe partea carosabilă nu pot fi deplasate,
conducătorii sunt obligaţi să pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze
triunghiurile reflectorizante.
Triunghiurile reflectorizante se instalează în faţa şi în spatele vehiculului,
la cel puţin 30 ni de acesta. In localităţi, atunci când circulaţia este intensă,
triunghiul de presemnalizare se poate aşeza la o distanţă mai mică sau chiar pe
vehicul.
Dacă luminile de avarie sunt defecte sau nu sunt în dotare se poate folosi
noaptea o lampă portativă cu lumină galbenă intermitentă în spatele vehiculului.

REM O RCAREA UNUI AUTOVEHICUL se face cu respectarea

următoarelor reguli:
a) conducătorii autovehiculelor trăgător şi, respectiv, remorcat, trebuie să
posede permise de conducere valabile pentru autovehiculele respective;
b) autovehiculul trăgător să nu remorcheze un autovehicul mai greu decât
masa lui, cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul
destinat special depanării;
c) remorcarea se realizează cu o bară metalică în lungime dc cel mult 4 m.
Autoturismul al cărui echipament de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o
legătură flexibilă omologată a n lungime de 3 - 5 m :
d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat să semnalizeze
corespun-zător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător.
Atunci când sistemul de iluminare şi semnalizare nu funcţionează, este
interzisă remorcarea noaptea şi în condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua poate fi
remorcat dacă în spate are inscripţia "Fără semnalizare" şi indicatorul "Alte
pericole".
 Se interzice remorcarea unui autovehicul cu două roti cu sau fără ataş, a
autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este
înmatriculat sau când drumul este acoperit cu polei, gheată sau zăpadă.
Remorcarea unui autovehicul cu sistemul de direcţie defect se face prin
suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platformă a părţii din faţă a
autovehiculului remorcat (atunci în acesta nu trebuie să se alle nici o persoană).
Se interzice şi remorcarea a două sau mai multe autovehicule . a căruţelor, a
vehiculelor trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole.
Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situaţii
deosebite, pe distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul in funcţiune
sau pentru a efectua scurte manevre.

Când remorcăm un vehicul aprindem obligatoriu luminile de întâlnire,

iar cel remorcat luminile de avarie.

P E R M IS U L DE C O N D U C E R E

Au drept de a conduce un autovehicul sau tramvai (pe drumurile publice)

numai cei care au permis corespunzător sau dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie
(când permisul a fost retinut).

• Cat. A : motociclete (autovehicul cu 2 roţi, motorul mai mare de 50 cmc

şi/sau viteză maximă mai mare de 45 km/h) cu sau fără ataş.
• Cat. B :
S autovehicule cu masă maximă autorizată ce nu depăşeşte 3500 kg
şi număr maxim de locuri 8 (cu excepţia şoferului).
S autovehicule din categoria B cu o remorcă având masa maximă
mai mică de 750 kg (R E M O R C Ă UŞOARĂ) f exemplu: autov.
de 3500 kg şi remorcă de 700 k g \
■S autovehicul din cat.B cu remorcă, împreună având masa maximă
sub 3500 kg, iar masa maximă a remorcii să fie mai mică decât
masa proprie a autovehicului iexemplu: autov. de 2000 kg si
remorcă de 1000 kgV
• Cat. BE : autovehicul din categoria B cu o remorca având masa maximă mai
mare de 750 kg, împreună având masa maximă mai mare de 3500 kg
(exemplu: autov. de 3 500 kg şi remorcă de 1000 kg).
• C at.C :
✓ autovehicul, altul decât cel din categoria D, cu masa maximă mai
mare de 3500 kg.
S autovehicul din categoria C cu o remorcă având masa maximă mai
mică de 750 kg (R E M O R C Ă UŞOARĂ).
------------------------------------------------------------------ 87 ------------------------------------------------------------------------
 • Cat. C E : autovehicul din categoria C cu o remorcă având masa maximă mai
mare de 750 kg.
• C at. D : autovehicul pentru transport de persoane, având mai mult de 8 locuri
pe scaune (cu excepţia şoferului). Acestui autovehicul i se poate ataşa o
remorcă (pentru bagaje) având masa maximă mai mică de 750 kg.
• Cat. DE: autovehicul din categoria D cu o remorcă a cărei masă maximă
autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată
transportului de persoane;
• Cat. T r : tractor şi maşină autopropulsată pentru lucrări;
• Cat. T b : troleibuz;
• Cat. T v : tramvai.

SUBCATEGORIA A1: motocicletă cu o capacitate care nu depăşeşte 125 cm3şi o putere care
nu depăşeşte 11 kW;
SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roţi având masa proprie peste 400 kg,
dar nu mai mare de 550 kg, şi echipat cu un motor mai mare de 45 cm3 ori cu viteza prin construcţie mai
mare de 50 km/h;
SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă maximă
este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului i se poate ataşa o remorcă a
cărei masă nu depăşeşte 750 kg;
SUBCATEGORIA C1E: autovehicul din subcategoria C1 şi o remorcă a cărei masă maximă
este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa maximă a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar
masa maximă a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului ;
SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel puţin 9 locuri pe scaune, dar nu
mai mult de 16, în afara locului conducătorului;
2. autovehicul din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă maximă nu depăşeşte 750 kg;
SUBCATEGORIA D1E: autovehicul din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă maximă
este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa maximă a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar
masa remorcii să nu depăşească masa autovehiculului. Remorca nu trebuie să fie destinată
transportului de persoane.

V ârsta persoanei care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de

conducere:
a) A l , B l -celpuţin 1 6 a n i;
b) / ! , / ? , BE,Tr, C ,C E ,C 1 şi CI E - c e l puţin 1 8 a n i;
c) D, DE, Tb,Tv, D l şi D 1E - cel puţin 21 ani.
Cursurile practice de conducere se pot începe cu cel mult 3 luni înainte de
împlinirea vârstei prevăzute de lege pentru categoria respectivă.
Vehiculele cu gabarite depăşite sau care transportă substanţe periculoase şi
cele cu masă mai mare de 7.5 tone pot fi conduse la cel puţin 21 de ani.

Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de

conducere pentru categoriile C, D sau subcategoriile C I. D l, trebuie să facă dovada
că posedă permis cat. B sau să fie declarată "admis" la examenul pentru categoria B.
 Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de
conducere pentru categoriile BE, CE, DE, C 1E sau D 1E trebuie să fi obţinut anterior
dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C, D sau C 1, D 1.
Examinarea celor carc solicită obţinerea mai multor categorii (subcategorii)
se va efectua în zile diferite, pentru fiecare categorie în parte.

Cei cu permis pentru una din categ. B , C sau CE pot conduce şi autovehicule
din cat.Tr (tracto r).
Posesorii de permis cat. D, DE pot conduce şi troleibuze (cat.Tb).
Posesorul unui permis valabil numai pentru categoria Tr - tractor- are dreptul să conducă şi un
tractor cu una sau două remorci.
Permisul valabil pentru o categorie dă dreptul de a conduce şi autovehiculele din
subcateaoria oe care aceasta o include (exemplu: cu cat. C se poate conduce autov. din subcat. C1)
Permisul pentru categoriile CE sau DE este valabil şi pentru categoria BE, dacă titularul
posedă categoria B.
Permisul pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE. dacă titularul posedă
categoria D.
Permisul pentru subcategoria C1E este valabil şi pentru subcategoria
D1 E, dacă titularul are cel puţin 21 de ani.
Permisul pentru D1 sau D1E este valabil şi pentru C1, respectiv C1E.
P o se so ru l p e rm isu lu i p e n tru cat. A a re d re p tu l să co n d u c ă o m o to c ic le ta cu o p u te re de peste
25 kW sau un ra p o rt p u te re /g re u ta te p e ste 0 ,1 6 kW /kg dacă a re o e x p e rie n ţă de m in im u m 2 ani pe o
m o to c ic le tă cu spe cifica ţii te h n ice in fe rio a re sau d a că a re 21 de ani şi p ro m o v e a z ă un te st de
c u n o ş tin ţe şi c o m p o rta m e n t.
Persoana care solicită prezentarea la examen trebuie să fie aptă din punct de vedere medical
şi să facă dovada pregătirii teoretice si practice în unităţi autorizate.
Înainte de a fi înscris la o şcoală d e şoferi solicitantul trebuie să facă dovada că e s te apt din
p u n ct d e vedere psihologic.
în ainte de a urma cursurile practice d e conducere solicitantul trebuie să facă dovada pregătirii
teoretice. într-o scoală autorizată.
P re g ă tire a ca n d id a ţilo r pe n tru ca te g o riile sau su b ca te g o riile A, A 1 f B, B1 si BE p o a te fi
e fe c tu a tă şi de că tre in stru cto ri ca re au în c h e ia t un c o n tra c t cu un ita te a in ca re s o licita n tu l a e fe c tu a t
p re g ă tire a te o re tică .
E x a m e n u l p e n tru o b ţin e re a p e rm is u lu i de c o n d u c e re c o n stă în:
a) p ro b a teoretică , de cu n o a ş te re a le g isla ţie i rutiere, p rim ului a ju to r şi a n o ţiu n ilo r e le m e n ta re
de m e ca n ică ;
b) pro b a d e conducere în tra seu , cu e x c e p ţia cat. A şi subca t. A1 p e n tru ca re se ve rifică num ai
în d e m â n a re a în c o n d u ce re în p o lig o n .
P e rso a n a cu h a n d ica p fiz ic p o a te s u s ţin e e xa m e n u l pen tru cat. A şi/^a u B dacă a u to ve h icu lu l
u tiliz a t la e xa m in a re e ste a d a p ta t in firm ită ţii.
R e zu lta tu l e xa m in ă rii se c o n s e m n e a z ă prin ca lifica tivu l "a d m is" sau "re sp in s".

P e rso a n a care, deşi ad m isă la p ro b a te o re tic ă , nu se pre zin tă în te rm e n d e un an d e la data

a b so lvirii c u rs u rilo r - pe n tru su sţin e re a p robe i p ra ctice e ste d e c la ra tă "re s p in s ” (şi e fe c tu e a z ă un nou
cu rs de pre g ă tire ).
P ersoana declarată "respins"poate su sţin e un nou exa m en după c el p u ţin 15 z ile , dar nu m ai
târziu de un an de la absolvirea scolii (altfel efectuează un nou curs de pregătire)
Răspunderea pentru încălcarea regulilor de circulaţie în timpul orelor
de pregătire practică revine atât instructorului cat şi cursantului (iar la examen şi
cursantului şi poliţistului examinator).
 Pierderea, furtul sau distrugerea permisului de conducere trebuie declarată
în termen de 48 de ore de la constatarea faptului, unităţii emitente (şi să ceară eli­
berarea unui nou permis).
Permisul este valabil 10 ani. După 10 ani se preschimbă (fară examen).

Persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă pentru o

infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori
vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau furtul unui
autovehicul poate fi admisă la examenul pentru obţinerea permisului de conducere
dacă:
S Au trecut 6 luni de la executarea pedepsei amenzii penale sau a pedepsei cu
închisoarea ori la locul de muncă.
S A trecut 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii de suspendare
condiţionată a cxccutării pedepsei sau dc la data graţierii.
S A intervenit amnistia.
S Interzicerea dreptului de a exercita profesia dc conducător a expirat sau a fost
revocată.

CONDUCĂTORII ÎNCEPĂTORI (vechime mai mică de 1 an)

Au obligaţia de a aplica semnul distinctiv (disc de culoare galbenă, cu diametrul de
100 mm. cârc arc în centru semnul exclamării, de culoare neagră, cu lungimea dc 60 mm şi diametrul
io mm), după cum urmează :
punctului dc
a) la motocicletă, în partea din spate lângă numărul de înmatriculare;
b) la autovehicul, pe parbriz în dreapta jos si pe lunetă. în stânga jos:
c) la autovehiculul fară lunetă, pe parbriz în dreapta jos şi pe caroserie, în
stânga sus;
d) la tramvai, pe parbriz în dreapta jos şi pe luneta ultimului vagon, în stânga
sus;
c) la autovehiculul cu remorcă, pe parbrizul autovehiculului în dreapta j
pe caroseria remorcii, în stânga sus.
Conducătorului de vehicul cu vechime sub 1 an îi este interzis:
a) să conducă autovehicule care transportă produse periculoase',
b) să conducă vehicule destinate testări i sau cclc pentru probe',
c) să conducă vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv in
regim de taxi.
 ÎNM ATRICULAREA AUTOVEHICULELOR ŞI REM ORCILOR
A
înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulaţie până
la scoaterea definitivă din circulaţie.
La schimbarea proprietarului vehiculul nu se radiază (se transmite dreptul
de proprietate către altă persoană) - proprietarul trebuie să ceară transcrierea
dreptului de proprietate în cel m ult 30 de zile de la cumpărarea autovehicolului.
Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele şi remorcile trebuie
supuse înmatriculării şi să poarte plăcile cu numerele de înmatriculare. Vehiculele cu
tracţiune animală, utilajele autopropulsate pentru lucrări, tram vaiele şi
autovehiculele armatei se înregistrează şi au plăcuţe cu numere de înregistrare.
Este interzisă circulaţia unui vehicul înmatriculat fără montarea plăcufeloi
cu numărul de înmatriculare sau dacă acestca nu sunt conforme cu standardele.
Este interzisă circulaţia când certificatul de înmatriculare este reţinut, iar
j î

dovada înlocuitoare este expirată sau fară drept de circulaţie.

Titularul certificatului de înmatriculare este obligat:
-să dec 1are autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului,
în cel mult 48 de ore de la constatare (şi să ceară eliberarea unui document nou î n cel
mult 30 de zile).

RADIEREA DIN CIRCULAŢIE

» A VEHICULELOR

Radierea (ştergerea din evidenţe) se face în cazul scoatcrii definitive din

circulaţie, la cererea proprietarului, în următoarele cazuri:
a) proprietarul doreşte retragerea definitivă din circulaţie a vehiculului şi face
dovada depozitării într-un spaţiu adecvat;
b) la scoaterea definitivă din România a vehiculului;
c) proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului la
unităţi specializate;
d) în cazul furtului.
Se radiază din oficiu vehiculul abandonat sau fară stăpân (în 30 de zile de la
dispoziţia primăriei).
Este interzisă circulaţia pe drumuri publice a vehiculelor radiate.

INFRACŢIUNI ŞI PEDEPSE. ANULAREA PERMISULUI

Infracţiunile sunt fapte foarte grave şi se pedepsesc cu închisoare sau

cu amendă penală. în cazul unora, se anulează şi permisul. Infracţiunile sunt:
a) Punerea în circulaţie sau conducerea unui autovehic
neînmatriculat ( se pedepseşte cu închisoare) (Şl ANULARE PERMIS)
b) Punerea în circulaţie sau conducerea unui autovehicul cu număr fals
de înmatriculare (se pedepseşte cu închisoare) (Şl ANULARE
PERMIS)
Tractarea unei remorci neînmatriculate sau cu număr fals
(închisoare sau amendă penală) (Şl ANULARE PERMIS)
c) Conducerea unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de
circulaţie în România sau a unui autovehicul ale cărui plăcute de
înmatriculare au fost retrase (se pedepseşte cu închisoare) (Şl
ANULARE PERMIS)
d) Conducerea fără permis de conducere (se pedepseşte cu
închisoare)',
e) Conducerea cu permis necorespunzător categoriei ori cu permisul
retras, anulat ori suspendat (închisoare sau amendă penală) (Şl
ANULARE PERMIS)
0 încredinţarea unui autovehicul unei persoane fără permis, cu permis
necorespunzător ori retras, anulat ori suspendat sau care suferă de o
boală psihică ori se află sub influenţa unor stupefiante sau a
medicamentelor cu efecte similare ( închisoare sau amendă penală):
g) Conducerea având o îmbibatie alcoolică de peste 0.80 q/l alcool pur
în sânge sau sub influenţa unor stupefiante sau medicamente similare
( se pedepseşte cu închisoare) (Şl ANULARE PERMIS)
Infracţiunea este valabilă şi pentru instructorul auto, în timpul orelor
de pregătire şi pentru examinator (în timpul examenului);
h) Refuzul sau sustragerea unui conducător, instructor sau examinator
de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii
alcoolemiei, consumului de stupefiante, medicamentelor similare sau
testării aerului expirat (se pedepseşte cu închisoare) (Şl ANULARE
PERMIS)
i) Părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei, de către
conducătorul, instructorul sau examinatorul angajat într-un accident
soldat cu uciderea sau vătămarea unor persoane ori dacă accidentul
s-a produs ca urmare a unei infracţiuni (se pedepsesc cu închisoare)
(Şl ANULARE PERMIS)
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta oricărei persoane
de a modifica sau şterge urmele accidentului;

s Pot părăsi locul accidentului:

o conducătorul autovehiculului aparţinând poliţiei, serviciului de
ambulanţă, pompierilor etc., care se află în misiune, dacă anunţă
imediat poliţia; (după misiune trebuie să se prezinte la poliţie);
 o conducătorul vehiculului care, în lipsa altor mijloace de transport, el
înşuşi transportă răniţii la cea mai apropiată unitate sanitară, dacă se
înapoiază imediat la locul accidentului,
o conducătorul, dacă victima părăseşte locul faptei (dacă anunţă
imediat poliţia cea mai apropiată);
j) Fapta conducătorului, instructorului sau examinatorului de a
consuma alcool, stupefiante sau medicamente cu efecte similare, după
producerea unui accident soldat cu moartea sau vătămarea unor persoane,
până la testarea alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice
(se pedepseşte cu închisoare) (Şl ANULARE PERMIS)
Nu constituie infracţiune consumul de medicamente, după accident, administrate de personal
medical, când sunt impuse de starea de sănătate a conducătorului.
k) S ustragerea, degradarea cu intenţie, a indicatoarelor,
semafoarelor, amenajărilor rutiere ori crearea de obstacole pe carosabil
(închisoare sau amendă penală);
I) Instalarea de mijloace de semnalizare sau modificarea poziţiilor
acestora, fără autorizaţie, care induc în eroare participanţii la trafic (închi­
soare sau amendă penală);
m) Conducătorul care organizează sau participă la întreceri
neautorizate pe drumul public (închisoare sau amendă penală) (Şl
ANULARE PERMIS)
n) Blocarea cu intenţie a drumului, dacă se pune în pericol siguranţa
circulaţiei ori se încalcă dreptul la liberă circulaţie (închisoare sau amendă
penală):
o) Lăsarea fără supraveghere pe carosabil a unui vehicul c
transportă produse periculoase (se pedepseşte cu închisoare) ;
p) Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de
verificare tehnică, sau a unor intervenţii tehnice, când au avut ca urmare
producerea unui accident cu victime (se pedepseşte conform legii penale);
r) Repararea autovehiculelor accidentate, fără autorizaţia eliberată
de politie (închisoare sau amendă penală);
(excepţie: repararea în cazul validităţii constatării amiabile de
accident).

Alte precizări
Când (în urma testării în trafic) conducătorul are peste 0.40 mg/l alcool
în acrul expirat obligatoriu se vor recolta probe biologice în vederea stabilirii
alcoolemiei. Se vor recolta 2 probe la interval de o oră (în instituţii medicale
autorizate).
Când concentraţia de alcool este de ccl mult 0.40 m g /1 în aerul expirat este contravenţie
(permisul se suspendă 90 de zile) şi se dă o dovadă fară drept de circulaţie. Când conducătorul solicită
recoltarea probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, după recoltare i se va elibera o dovadă cu
drept de circulaţie cel mult 15 zile (valabilitatea începe după 24 de ore de la recoltarea probelor).
----------------------------------------------------- 93 -----------------------------------------------------
 ANULAREA PERM ISULUI

Anularea perm isului se dispune când titularul a fost condamnat definitiv :

S Pentru infracţiuni care au avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă

a unor persoane, ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie;
S Pentru infracţiunile prevăzute la literele a),b),c),e),g),h),i),j),m) (vezi
capitolul infracţiuni şi pedepse): prezentate pe scurt acestca sunt:
- autov. neînmatriculat
- nr.fals
- conducere autovehicul cu plăcuţe înmatriculare retrase;
- conducere autovehicul carc nu are drept de circulaţie în România.
- conducere cu permis necorespunzător, retras, suspendat etc.
- alcool peste limita legală, stupefiante, medicamente similare
- consum alcool, stupefiante după accident cu victime
- sustragere de la recoltarea probelor biologice
- părăsirea locului accidentului cu victime, ştergerea urmelor
- participarea sau organizarea de întreceri neautorizate pe drum.

S La interzicerea exercitării profesiei de conducător de vehicule.

S Anularea permisului se dispune şi când s-a hotărât o astfel de măsură de
către o autoritate străină, pentru o faptă săvârşită pe teritoriul altui stat.
S Când titularul permisului a decedat.
S Permisul a fost obţinut cu încălcarea normelor legale.

OBŢINEREA UNUI NOU PERM IS DE CONDUCERE

(după anulare)

Persoana al cărei permis a fo st anulat se poate prezenta la examen pentru

obţinerea unui nou permis, pentru toate categoriile avute anterior , d a c ă :
S Au trecut 6 luni de la executarea pedepsei amenzii penale sau a pedepsei cu
închisoarea ori la locul de muncă.
S A trecut 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii de suspendare
condiţionată a executării pedepsei sau de la data graţierii.
S A intervenit amnistia.
S 1nterzicerea dreptului de a exercita profesia de conducător a expirat sau a fost
revocată.
S Este aptă din punct de vedere medical.

i 9 |

----------------------------------------------------------------------- 94 --------------------------------------------------------------:--------
 SANCŢIUNI
i CO NTRAVENŢIONALE
*

• Sancţiunile contravenţionale principale sunt:

- Amenda contravenţională sau avertismentul;
• Sancţiunile contravenţionale complementare sunt:
- Aplicarea punctelor de penalizare;
- Suspendarea dreptului de a conduce;
- Confiscarea bunurilor;
- Imobilizarea vehiculului;
- Radierea din oficiu;
- Ridicarea vehiculelor staţionate neregulamcntar.
• Pe lângă sancţiunile contravenţionale există şi următoarele măsuri tehnico-
administrative:
- reţinerea permisului; reţinerea ccrtificatului de înmatriculare;
- retragerea permisului (când este inapt medical), certficatului sau
plăcuţelor de înmatriculare;
- anularea permisului.

REŢINEREA PERM ISULUI DE CO NDUCERE

Permisul de conducere se re tin e :

a) când se acumulează 15 puncte de penalizare sau în cazul anumitor

contravenţii - se retine în vederea suspendării (vezi capitolul suspendarea dreptului
de a conduce);
b) în vederea anulării (se anulează în cazul unor infracţiuni);
c) în vederea retragerii (când titularul a fost declarat in a p t pentru a
conduce, de către o instituţie medicală); permisul poate fi redobândit după încetarea
motivului pentru care a fost retras:
d) când perioada de valabilitate a expirat ;
e) există neconcordante între actul de identitate şi permis (num e);
f) când prezintă modificări, ştersături, este deteriorat ori se află. în mod
nejustificat asupra altei persoane.

în unele cazuri se eliberează o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie, în

alte cazuri fară drept de circulaţie. Conducătorul are dreptul să conducă pe perioada
de valabilitate a dovezii înlocuitoare.
 SUSPENDA REA DR EPTULUI DE A CONDUCE

Perioada de suspendare nu poate fi mai mică de 30 de zile.

De obicei permisul se retine de către agentul constatator, urmând ca apoi
dreptul de a conducc să fie suspendai. în unele cazuri posesorul este chcmat pentru a
preda permisul la poliţie.

Suspendarea dreptului de a conduce se dispune pentru o perioadă de :

S 30 de zile. în următoarele cazuri :

o S-au acumulat 15 puncte de penalizare.
o Depăşirea coloanelor de vehicule oprite la semafor sau calea ferată
o Neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor
o Neacordarea priorităţii pietonilor aflaţi pe sensul de deplasare a
vehiculului
o Neoprirea la culoarea roşie a semaforului
o Nerespectarea regulilor la depăşire
o Nerespectarea semnalelor poliţistului rutier
o Neprezentarea la poliţie în cel mult 24 de ore în cazul accidentului cu
avarii.
Neprezentarea ta poliţie (în 5 zile de la înştiinţarea scrisă) pentru a preda
permisul atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendate.

S 60 de zile, în următoarele c az u ri:

o în 12 luni de la expirarea suspendării se acumulează din nou 15 p.de
penalizare.
o nerespectarea culorii roşii a semaforului, a regulilor de prioritate ori a
cel or de depăşire, dacă s-a produs un accident cu avarii.
o nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie pe un drum.
o nerespectarea regulilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea
ori ataşarea la coloană,
o circulaţia pe sens opus, cu excepţia efectuării regulamentare a depăşirii.

Neprezentarea la poliţie în 5 zile de la înştiinţarea scrisă atrage majorarea cu

30 de zile a duratei de suspendare.

S 90 de zile. în următoarele cazuri:

a) conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice:
b) conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la frâne sau la d irecţie;
c) depăşirea cu mai mult de 50 knVh a vitezei maxime admise pe acel drum;
d) neoprirea la calea ferată când barierele sunt coborâte, în curs de coborâre
sau când luminile roşii sau semnalul sonor sunt în funcţiune);
 e) dacă fapta conducătorului a fost urmărită ca infracţiune sau, în ca
accidentului cu victime, dacă instanţa a dispus neînceperea urmăririi penale (iar fapta
se încadrează în cazurile de suspendare a permisului)

Când conducătorul săvârşeşte, în 6 luni de la restituire din nou ofaptă pentru care permisul
se suspendă 30, 60 sau 90 de. zile perioada de suspendare se majorează cu 30 de zile.
Punctele de penal ¡zare se anulează în 6 luni de laconstatarea contravenţiei.
Suspendarea dreptului de a conduce anulează toate punctele de penalizare acumulate.
Suspendarea pentru cazurile prezentate pe pagina precedentă se aplică şi instructorului auto
în timpul orelor şi examinatorului în timpul examenului.
Conducătorul cu permisul suspendat (cu excepţia cazului când a fo st suspendat pentru
puncte) trebuie să susţină obligatoriu un test de legislaţie la politie (testul are 15 întrebări şi sunt
necesare 13 răspunsuri corecte).
Perioada de suspendare se prelungeşte cu 30 de zile dacă nu promovează testul sau nu se
prezintă la testare.
Nu mai este obligatorie testarea când permisul a fost suspendat pentru trecerea pe roşu,
nerespectarea regulilor de prioritate, depăşire sau conducerea sub influenţa alcoolului (dacă nu s-a
produs accident).

• Când s-a hotărât suspendarea dreptului de a conduce, de către o autoritate

străină Inspectoratului General al Poliţiei aprobă suspendarea. Suspendarea
se face numai dacă pentru fapta săvârşită în altă ţară legislaţia românească
prevede acest lucru.

• Perioada de suspendare se reduce la 30 de zile fia cerere), d a c ă :

a) a fost admis la testul de legislaţie;

b) a obţinut permis cu cel puţin 1 an înainte de săvârşirea faptei;
c) în ultimii 3 ani nu a beneficiat de o reducere a perioadei de suspendare;
d) în ultimi i 2 ani nu a mai avut suspendat dreptu I de a conduce.

Conducătorul nu beneficiază de reducerea suspendării, d a c ă :

a) perioada de suspendare a fostmajorată;

b) a cumulat din nou 15 p. de penalizare în 12 luni de la expirarea ultimei suspendări;
c) a condus sub influenţa alcoolului fiind implicat într-un accident cu pagube materiale.
d) suspendarea a fost din cauza neopririi la calea ferată când barierele erau coborâte, în curs
de coborâre sau luminile roşii şi/sau sonore în funcţiune.

R E Ţ IN E R E A C E R T IF IC A T U L U I D E ÎN M A T R IC U L A R E SAU
ÎN R E G IS T R A R E

Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculelor şi

tramvaielor se retine în următoarele situatii:
----------------- j------------ *

a) inspecţia tehnică periodică a expirat;

b) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase;
c) avariile existente nu au fost reparate în cel mult 30 de zile.
97
 d) defecţiuni majore la dispozitivele de iluminare-semnalizare sau când
există dispozitive neomologate;
e) sistemul de frânare de serviciu {frâna de picior) sau de ajutor (frâna de
mână) este defect;
f) mecanismul de direcţie prezintă u/ uri peste limită;
g) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în
cartea de identitate, prezintă tăieturi sau rupturi ori sunt uzate peste limita admisă;
h) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita adm isă:
i) motorul emite noxe poluante peste limitele admise:
j) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri
pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natură să provoace desprinderea remorcii
sau dezechilibrarea ansamblului;
k) are în faţă sau spate afişe, reclame care diminuează eficacitatea
dispozitivelor de iluminare sau citirea numărului de înmatriculare,
1) are folii neomologate sau accesorii, afişe, reclame pe geamuri, c
restrâng sau estompează vizibilitatea în mers;
m) prezintă scurgeri seminificative de carburant sau lubrifiant:
n) plăcuţele de înmatriculare sau înregistrare nu sunt conforme cu standardul
sau au aplicate dispozitive de iluminare neomologate;
o) datele din certificatul de înmatriculare nu concordă cu caracteristicile
tehnice ale vehiculului şi cu datele din buletin;
p) vehiculul nu a fost radiat (vezi capitol ul RADIEREA), caz în care se retrag
şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare.
r) nu se face dovada încheierii asigurării obligatorii (se retrag şi plăcuţele de
înmatriculare - se dă dovadă fără drept de circulaţie; dacă nu se face asigurare în 30
de zile poliţia radiază vehiculul);
s) deţinătorul nu a preschimbat certificai ul de înmatriculare, conform legii;
t) vehiculul circulă noaptea fară dispozitivele de iluminare şi semnalizare sau
mijloacele reflectorizante prevăzute de lege;
u) nu are montată una din plăcutele de înmatriculare sau are lipsă elemente ale
caroseriei ori aceasta este foarte degradată.
v) lipsa dotărilor obligatorii pe autovehiculele de “şcoală” .
In unele cazuri se eliberează o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie, iar
în cazurile mai grave - fară drept de circulaţie.
în cazurile b), n), o), p), r) se aplică şi măsura retragerii plăcutelor cu
numerele de înm atriculare, până la încetarea motivului pentru care certificatul a
fost reţinut.
 Cazuri în care se retrag (reţin) plăcuţele de înmatriculare (recapitulare)

- neresp. regulilor referitoare la transp. prod. periculoase;

- plăcuţele de înmatriculare nu sunt conforme cu standardul (sau au dispozitive
de iluminare neomologate);
- datele din certificatul de înmatriculare nu concordă cu caracteristicile tehnice
ale vehiculului;
- vehiculul nu a fost radiat în cazurile prevăzute (vezi capitolul RADIEREA);
- nu se face dovada încheierii asigurării obligatorii; (dacă nu se face asigurare în
30 de zile - poliţia radiază vehiculul).

CONFISCAREA BUNURILO R
Sunt supuse confiscării:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră deţinute ilegal:
b) dispozitivele antiradar:
c) plăcutele de înmatriculare care nu corespund standardelor:
d) vehiculele cu tracţiune animală când circulă pe drumuri unde le este interzis.

IM OBILIZAREA VEHICULULUI

Im obilizarea unui vehicul constă în scoaterea în afara părţii carosabile, pe

acostament sau cât mai aproape de marginea drumului şi punerea în imposibilitate de
mişcare de către persoane autorizate, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte
mijloace. Se dispune când:
S Vehiculul nu este înmatriculat sau are număr fals (sau nu are montate
plăcuţele de înmatriculare).
S Starea tehnică pune în pericol grav siguranţa circulaţiei, deteriorează grav
drumul sau mediul.
S Se încalcă regulile de transport al mărfurilor periculoase sau cu gabarite
depăşite.
S Vehiculul face obiectul unei infracţiuni.
S Conducătorul refuză să se legitimeze.
S Conducătorul se află sub influenţa alcoolului, stupefiantelor sau medica­
mentelor cu efect similar (iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurată de
altă persoană).
S Nu respectă timpii de conducere şi odihnă (pt. autov. din categ. C.C 1.D.D 1).
S Când conducătorul sau pasagerii sunt urmăriţi pentru o infracţiune.
Imobilizarea este interzisă în toate locurile unde oprirea sau staţionarea este
interzisă.
 CAPITOLUL II - RECAPITULARE

REDUCEREA VITEZEI SI INTERZICEREA M ANEVRELOR

• In toate cazurile în care este interzisă oprirea este interzisă şi staţionarea.

• Mersul înapoi şi întoarcerea sunt interzise în aproape toate cazurile în
care este interzisă oprirea.
(Se poate spune, deci, că în aproape toate cazurile de interzicere a opririi
sunt interzise şi: staţionarea, întoarcerea, mersul înapoi).
• Când este interzisă depăşirea se interzice şi oprirea (deci toate
manevrele) - deoarece dacă oprim îi obligăm pc ceilalţi să ne depăşească.
(Dacă un vehicul este oprit sau staţionat într-un loc în care este interzisă
depăşirea, alte vehicule au voie să-l depăşească).

A -permisă depăşirea în curbe cu vizibilitate;

1. In curbe
-se reduce viteza în cele fară vizibilitate.

2. Curbe periculoase sau fără - interzise toate manevrele;

vizibilitate
3. Intersecţii nedirijate
- obligatoriu se reduce viteza (< 30 km/h în
localităţi şi 50 km/h în afara localităţilor).
- interzisă depăşirea;
- se reduce viteza (< 30 km/h în localităţi şi 50
km /h în afara localităţilor);
- interzise: oprirea, staţionarea, mersul înapoi la
mai puţin de 25m înainte şi după intersecţie;
- permisă întoarcerea dintr-o mişcare (dacă nu este
interzisă din alte cauze: treceri de pietoni,
indicator sau marcaj de interzicere, etc.).

- la viraj se reduce viteza (< 30 km/h în localităţi

4. Intersecţii dirijate
(cele cu sens giratoriu sunt
considerate diriiate')
fa ră marcaje de preselecţie şi la mai puţin de
şi 50 km/h în afara localităţilor).
- se reduce viteza dacă atunci când mergem
înainte trebuie să acordăm prioritate;
- permisă depăşirea:
- interzise: oprirea, staţionarea, mersul înapoi
(la mai puţin de 25m înainte şi după intersecţia
50m de cea cu marcaje de preselecţie)',
-permisă întoarcerea dintr-o mişcare (dacă nu
este interzisă din alte cauze: treceri de pietoni,
indicator sau marcaj de interzicere).

100
 - nu se reduce viteza;
5. Drum îngustat - doar depăşirea permisă:
- interzise: oprirea (deci şi staţionarea, întoarcerea,
mersul înapoi)
6. Drum cu lăţime mai mică -doar stationarea interzisă;
de 6m -celelalte manevre permise;
-nu se reduce viteza.
7. Pieţe aglomerate -toate manevrele permise;
A

8. In dreptul căilor de acces

care deservesc proprietăţi -interzisă doar staţionarea;
alăturate drumului (curţi, -permise celelalte;
firme, şcoli, etc) -nu se reduce viteza

- doar întoarcerea interzisă;

9. Sens unic - mersul înapoi permis
- permise oprirea, staţionarea şi pe stânga;
- permisă depăşirea, aceasta facându-se (ca pe
orice drum) pe stânga, cu excepţiile ştiute.
-se poate depăşi orice vehicul, dacă nu o călcăm;
-întoarcerea interzisă;
10. Linie continuă -interzise oprirea şi staţionarea (dacă celelalte
vehicule ar fi nevoite să treacă peste linia
continuă).
11. -Drum cu denivelări,
polei, zăpadă, mâzgă, piatră
cubică umedă;
- I n d i c a t o a r e l e ’’c o p i i ” , - se reduce viteza (< 30 km/h în localităţi şi 50
’’accident”; km/h în afara localităţilor);
-Trecere pe lângă grupuri
o r g a n i z a t e şi c o l o a n e - toate manevrele permise
militare, cortegii;
-Trecere pe lângă animale
conduse pe drum
-nu se reduce viteza;
12. Pantă sau rampă -doar stationarea interzisă;
-celelalte permise.

13. Mai puţin de 50m de -toate manevrele interzise ;

vârf de rampă -în lege nu se prevede reducerea vitezei.

101
 - toate manevrele interzise ("depăşirea pe trecere, oprirea,
14. Treceri de pietoni întoarcerea, mersul înapoi la mai puţin de 25m înainte şi
după).
- se reduce viteza (< 30 km /h în localităţi şi 50 km /h în afara
localităţilor) dacă sunt pietoni care vor să traverseze.
15. Staţii de tramvai cu -doar depăşirea oermisă;
refugiu -celelalte interzise la mai puţin de 25m;
-se circulă cu atenţie.
-interzisă depăşirea tramvaiului oprit (oprim
16. Staţii de tramvai fară obligatoriu când este în staţie);
refugiu -celelalte manevre interzise la mai puţin de 25m
înainte şi după;
-permisă depăşirea altor vehicule când tramvaiul
nu este în staţie.
-permisă doar depăşirea:
17. Staţii pentru mijloace de -interzise celelalte la mai puţin de 25m înainte şi
transport public de persoane după staţie.
-se reduce viteza (sau se opreşte) la plecarea lor
din staţiile cu alveole.

-toate manevrele interzise la mai puţin de 50m.

-se reduce viteza Ha cea păzită) sau se opreşte (se
18. Treceri la nivel cu calea
opreşte la calea ferată nepăzită sau când
ferată
semnalele roşii sunt aprinse sau barierele
coborâte, în curs de ridicare sau coborâre).

-toate manevrele interzise; (se Dot depăşi

19. Poduri, sub poduri, tune­ vehicule fară motor, motociclete fără ataş dacă
luri, pasaje denivelate segmentul de vizibilitate este mai mare de 20m
şi lăţimea drumului peste 7m);

20. Autostrăzi -oprirea, staţionarea, întoarcerea, mersul înapoi

interzise

21. Drumuri europene -interzisă oprirea (deci şi staţionarea)

22. Drumuri naţionale -permise toate

23. Drumuri comunale şi ju­ -permise toate
deţene
24. Ceaţă densă, ploi toren­ -se reduce viteza (vizibilitate sub 100 ni) (< 30 km/h în
localităţi şi 50 km/h în afara localităţilor).
ţiale, ninsori abundente -permise toate manevrele; la oprire sau staţionare se aprind
luminile de poziţie
 CAPITOLUL III
DESPRE EXAM ENUL TEORETIC (PROBA SCRISĂ)

• Pentru cat. B , C , D , D l veţi a v e a 2 6 d e î n t r e b ă r i; p en tru a f'i a d m is trebuie d a te m in im

22 răsp u n su ri co re cte (în 30 de m inu te). P e n tru cat. A sun t n e c e sa re m in im 17 co re cte (din 20
întreb ări), iar pt. cat. C E , D E m in im 9 (d in 11 întrebări).
• F ie ca re în tre b a re are 3 răsp u n su ri. P o t fi c o recte: unul, d o u ă sau toate trei (la e x a m e n u l
pe c a lc u la to r nu m ai su n t în trebări f a r ă n i c i u n ră sp u n s corect).

EXAM ENUL PE CALCULATOR

începând cu anul 2008, examenul teoretic se susţine pe calculator. Mai jos aveţi
schiţat ecranul care apare la examen şi modul de lucru.

în tre b ări ră m a se R ă sp u nsuri c o re c te R ă sp u n su ri greşite 1 im pui r ă m a s

r*----
25 1 0 2 9 :0 0

ÎN T R E B A R E A 2: C u m se d e p ăşe sc , d e regulă, tra m v a ie le în m ers?

A) pe p a rte a stângă;
B) pe a m b e le părţi;
C) pe partea d reap tă.

A B c
R ăspund Ş terg T r im it
m a i t â r z iu răspunsul răspunsul

Se a p a s ă cu deg etu l pe ecran pe u n a (sau m ai m u lte ) din căsuţele c o re sp u n z ă to a re

ră s p u n su rilo r co re cte ( A , B , C ). Se p oate a p ăsa apoi “ şterg r ă s p u n su l” sau “ trim it r ă s p u n s u l” :
D acă nu ştiţi să răsp u n d eţi - m a i b in e a p ă s a ţ i “ r ă s p u n d m a i t â r z i u ” , urm ân d ca întrebărilc
a m â n a te să revin ă la sfârşit.
D a c ă ati a p ăsa t “ trim it r ă s p u n su l” nu m ai puteti reveni la acea întrebai i
• L a fiecare e x a m e n se p lăteşte o tax ă de e x a m in a re Cei respinşi de > ori. începând
cu a 4 - a o a ră p lătesc o ta x ă de 3 ori m ai m are.
• C ei respinşi pot da un nou e x a m e n d u p ă c e l p u ţ in 15 z i l e . Şcoala este v a la b ilă 1 a n .
Cei ad m işi la p ro b a teo re tic ă pot a m â n a p ro b a p rac tic ă ( d a r furci a depăşi vnlnhiliicilea şcolii
de 1an).

GRLŞLL. FRECV fcNTL

• Mulţi candidaţi consideră examenul teoretic uşor. cre/anu c.i poi învăţa
legislaţia ruueră în câteva zile. In realitate trebuie invntat temeinic. Promovarea
acestui examen ar echivala cu obţinerea noteloi 9 sau 10
• De fapt rezultatele spun totul: mai mult de jumătate din candidaţi sunt
respinşi în fiecare zi de examen la proba teoretică şi deşi pare giv< u crezut, unii
candidaţi nu pot lua examenul chiar după 8-9 încp" într-un an>
---------------------------------------------------- 103
 • Din experienţa ca instructor şi ca profesor de legislaţie rutieră, am
constatat că cele mai multe răspunsuri greşite apar din următoarele
cauze:
S Confuzia între infracţiuni şi contravenţii;
S Confuzia între cazurile de anulare şi cazurile de suspendare a
permisului;
■S încurcarea cazurilor de interzicere a manevrelor;
S Confuzia între cazurilc în care se reduce viteza şi cazurile în care se
opreşte obligatoriu;
S Necunoaşterea perfectă a indicatoarelor şi a marcajelor:
S Confuzia între cazurile în care se suspendă permisul şi cazurile în care
se dă numai amendă contravenţională (şi puncte de penalizare);
S înţelegerea greşită a întrebărilor din cauza neatenţiei.
EXEMPLU:
-Se întreabă cine trece al doilea, iar candidatul răspunde
cine trece primul;
-Se întreabă ce este permis într-un anumit loc, iar candidatul răspunde
ce este interzis.
De aceea trebuie să se citească foarte atent întrebarea şi apoi toate
răspunsurile (am întâlnit elevi care. dacă răspunsul a. era corect, nu le mai citeau
p eb . şic.).

R E C O M A N D Ă R I:
• Este bine să se înveţe foarte bine legislaţia (pe capitole) şi numai după aceea
candidatul să se verifice, rezolvând întrebări. Dacă greşeşte la unele întrebări
- să citească din nou capitolul corespunzător din lege, pentru a nu mai greşi în
viitor la acele întrebări.
• Nu este deloc recomandat (cum procedează mulţi candidaţi) să se rezolve mii
de întrebări, fară a învăţa legislaţia rutieră. Trebuie să se ţină cont şi de faptul
că unele întrebări din cărţi, din chestionare sau de pe internet p o tfi greşite.
Atunci când candidatul ştie foarte bine legea, nu numai că va promova
examenul, dar va putea deveni şi un bun conducător auto, dacă va aplica în
practică prevederile legislaţiei rutiere.
Conducătorul auto va conduce probabil mai prudent şi va fi mai responsabil,
putându-se astfel evita multe accidente.
 C A PIT O L U L I V

NOŢIUNI DE P R IM A JU T O R

Acordarea primului ajutor este o îndatorire legală şi cetăţenească.

Scoaterea victimelor

-se face prin r i d i c a r e ;

-dacă victima este sub maşină se scoate prin tragere.

Primele măsuri
A
înainte de transportul victimei la spital se asigură:
-degajarea căilor respiratorii;
-asigurarea funcţiilor respiratorie şi circulatorie:
-oprirea hemoragiilor;
-imobilizarea fracturilor:
-curăţarea şi dezinfectarea plăgilor (rănilor);

A ş e z a r e a şi t r a n s p o r t u l v i c t i m e l o r

-victima inconştientă-cu capul intr-o parte;

-victima cu fracturi la coloană - nu trebuie mişcată (dacă totuşi dorim să o ducem la
spital trebuie pusă pe o platformă rigidă, iar capul, gâtul şi trunchiul trebuie
menţinute în acelaşi plan).
-victima care a pierdut mult sânge - cu picioarele mai sus decât corpul.
-victima cu răni la torace sau abdomen - în poziţie ghemuită.
-accident cu victime blocate (imobilizate) în autovehicul (caroseria fiind mult
deformată) - se sună imediat la 112 şi se aşteaptă venirea echipelor de dese arce rare
ale pompierilor.

Stopul cardiac

-se constată prin lipsa pulsului:

-se face masaj cardiac.

Stopul respirator

-se constată prin lipsa mişcărilor respiratorii sau lipsa aburirii oglinzii;
-se eliberează căile respiratorii;
-se face respiraţie gură la gură (se poate folosi tubul din trusa de prim ajutor):
-dacă victima are gura încleştată se face respiraţie prin nările victimei.
--------------------------------------------------- -— :-------------- 10S ------------------------------------------------------------- -----------
Hemoragii la cap, trunchi

-gravitatea hemoragiei - în funcţie de cantitatea sângelui pierdut (sau viteza de

curgere a sângelui)
-se opresc prin aplicarea unui pansament compresiv.

Hemoragii la membre

-se opresc cu ajutorul garoului (un furtun de cauciuc cu care se strânge mâna sau
piciorul, punându-se deasupra rănii’);
-garoul se menţine maxim 2 ore, lăsându-se un bilet cu ora şi minutul aplicării lui.

Arsuri

-victimele nu se dezbracă de haine; se transportă rapid la spital.

Fracturi

-se imobilizează mâna sau piciorul fracturat folosind aţele;

-atelele - să fie rigide şi uşoare (lemn sau plastic);
-ele trebuie să fie destul de lungi - să cuprindă şi articulaţia superioară şi cea
inferioară (şi cea de deasupra fracturii şi cea de dedesubt).
-pentru imobilizarea membrelor superioare se pot folosi şi eşarfe (sau trunghiuri de
pânză).
-fractura labei piciorului se imobilizează cu aţele sau cu bandaj gros (de la degete
până la genunchi).

Răni (plăgi)

-se dezinfectează cu substanţe antiseptice;

-se aplică o compresă din tifon steril;
-compresa sterilă previne infectarea rănii:
-se pot folosi: iod, apă oxigenată , chiar alcool medicinal.
-corpii străini nu se extrag din plăgi (pot apărea complicaţii).
 C A P IT O L U L V

PRINCIPALELE CONTRAVENŢII
(cu puncte de penalizare şi amenzi)

Cuantumul amenzilor şi numărul punctelor de penalizare nu se cer la examenul

pentru obţinerea permisului de conducere. Totuşi elevii trebuie să ştie care
contravenţii se sancţionează numai cu amendă si pentru care contravenţii se
dau si puncte de penalizare şi am endă.
Acest capitol se adresează şi conducătorilor care doresc să afle noile amenzi şi
punctele de penalizare pentru câteva contravenţii întâlnite mai des.

în noul cod rutier apar două noţiuni:

1) Puncte de penalizare: (2, 3, 4 sau 6) - care duc la suspendarea
permisului (când se acumulează un anumit număr de puncte)
2) Puncte - amendă - un punct amendă este 10% din salariul minim brut
(aproximativ 60 lei noi în 2009)
Clasele de sancţiuni sunt:
a) clasa I - 2 sau 3 puncte-amendă;
b) clasa a II a - 4 sau 5 puncte-amendă;
c) clasa a III a - între 6 şi 8 puncte-amendă;
d) clasa a IV a - între 9 şi 20 puncte-amendă;
e) clasa a V a- între 21 şi 100 puncte-amendă (numai pentru persoane juridice).

Puncte Puncte Contravenţia

amendă penalizare

-nepurtarea centurii de siguranţă;

CLASA I -folosirea incorectă a luminilor de drum la întâlnirea cu
2 sau 3 alt vehicul (sau care circulă înfaţă);
puncte -oprirea neregulamentară;
amendă -depăşirea vitezei maxime cu 10-20 km /h;
a p ro x i­ 2P -folosirea telefonului mobil în mers;
m ativ -intrareape un drum unde accesul este interzis;
1 2 0 -1 8 0 -nerespectarea regulilor la mers înapoi, întoarcere,
lei
(60 lei în schimbare bandă sau direcţie;
48 ore) -nefolosirea fazei scurte ziua pe autostrăzi, drumuri
europene şi expres;

__
107
 - n e s e m n a l i z a r e s c h i m b a r e d i r e c ţi e ;
- c o n d u c e r e c u c e l p u ţ i n 10 k m / h s u b l im i ta o b l i g a t o r i e ;
- c o n d u c e r e v e h i c u l a v a r i a t p e s t e t e r m e n u l d e 3 0 z ile ;
Op
-n e a p lic a re s e m n în c e p ă to r;
-c o n d u c e re cu d e fe c ţiu n i te h n ic e (ex c ep ţie frâne şi
d i r e c ţi e ) s a u c a r o s e r i e d e t e r i o r a t ă .

-depăşirea vitezei maxime cu 21 -30 k m /h ;

-oprire (şi circulaţie) pe banda de urgenţă pe autostradă,
oprire pe carosabil (pe drum european sau expres);
CLASA -nerespectarea regulilor la mers înapoi, întoarcere, schimbare
a II - a bandă sau direcţie, dacă s-a produs accident cu avarii;
-staţionarea neregulamentară;
3p -accident din cauza nepăstrăirii distanţeifaţă de vehiculul care
4 sau 5 il precede:
puncte -nerespectarea ind. "ocolire ”la refugiul staţiei de tramvai;
amendă -pătrundere în intersecţie când circulaţia este blocată;
-folosirea luminilor de ceaţă când nu este ceaţă.
-n erc sp e cta re reguli utilizare claxon;
a p ro x i­
-n ere sp e cta re indicatoare şi m arcaje de obligare;
m ativ
-an v e lo p e cu alte d im e n siu n i sau uzate peste limită;
2 4 0 -3 0 0
Op -poluare fon ică sau noxe peste limită;
Ici
-nu există tru să m edicală, stingător, triung hiu ri refle cto ri­
zante;
(1 2 0 lei
-n erep ectare trasee la e x am en sau la pregăt. practică.
în 4 8 de
ore)
-în c a z u r i l e î n c a r e s e s u s p e n d ă p e r m i s u l 3 0 d e z il e ( c u
Op
e x c e p ţia su s p e n d ă rii p e n tru c u m u l d e p u n c te )

-depăşirea vitezei maxime cu 3 1 -4 0 k i n / h ;

-circulaţia pe timp de ceaţă, ninsoare abundentă, ploaie
torenţialăfără lumini sau semnalizare corespunzătoare;
CLASA 4p
■
-conducere cu dovada înloc.a certific.expirată sau fără drept
a III-a
de circulaţi;
-refuzul prezentării actelor la cererea poliţistului.
6-8
puncte -n ere sp e cta re a in dicato arelo r sau m a rc a je lo r de interzicere (de
amendă e x em p lu op rire la indicatorul “o p rirea interzisă” );
a p ro x i­ -n ere d u ce rea v itezei în c az u rile prevăzute;
m ativ -m o n ta re a a lto r lum ini sau d isp .de av ertizare (sau a cceso rii)
Op
3 6 0 -4 8 0 sau d efecţiu ni la lum ini, clax on;
Ici -n e re s p e c ta re a r e g u lilo r pt. tra n s p o rtu l p e rs o a n e lo r şi
o b ie c te lo r în sau pe a u to v e h ic u le;
(1 8 0 Ici -p o rn irea cu uşile deschise.
în 4 8 o re)
-în c azu rile în care se su s p e n d ă p erm isu l 60 d e zile (cu e x ce p ţia
Op
su spend ării pentru c u m u l de p u n c te )

108
 -depăşirea vitezei maxime cu 41- 50 k m / h ;
-neonrirea la calea ferată n e n ă /.ită (fără bariere sau fără
lumini roşii):
-refuzul verificării tehnice sau imobilizării vehiculului;
CLASA -nerespectarea semnalelor agenţilor de cale ferată;
a IV-a 6P -nemontată una dintre plăcuţele de înmatriculare;
-circulaţia sau staţionarea în zona mediană pe autostradă;
9-20 -staţionarea, parcarea, întoarcerea, mersul înapoi pe
puncte autostradă;
amendă -viraj stânga la linia continuă;
-intrarea la semafor, dacă se blochează intersecţia.

a p ro x i­
m ativ
-in sp ecţie teh n ică expirată;
5 4 0 -1 2 0 0
-antiradar;
Iei
-m ijlo ac e spccialc lu m in o a se sau so n o re (g irofaruri, sirene);
Op -în cazul a cc id e n tu lu i cu avarii n e p re ze n tare în 24 ore la politie
(270 lei
(cu e x c e p ţia constatării a m ia b ile d e accid ent);
în 48 ore)
-injurii, gesturi o b scen e;
-aruncare, lăsare de ob iecte, m ateria le sau v eh icu le pe d ru m .

Op - î n c a z u r i l e î n c a r e s e s u s p e n d ă p e r m i s u l 9 0 d e z il e

P u n c tele d e p e n a liz a re se a n u l e a z ă la 6 luni d e la d a t a c o n t a v e n ţ i e i .

L a s u s p e n d a re a d re p tu lu i d e a c o n d u c e to ate p u n c te le se şte rg d in e v id e n ţă .
C o n s t a t a r e a c o n t r a v e n ţ i i l o r s e p o a t e f a c e şi t a r ă o p r i r e a c o n t r a v e n i e n t u l u i ,
p r e c u m şi î n l i p s a lu i. d a c ă s ă v â r ş i r e a c o n t r a v e n ţ i i l o r e s t e p r o b a t ă c u u n m i j l o c t e h n i c
c e r t if i c a t , p o t r i v i t l e g i i , d i n d o t a r e a p o liţie i.
C o n tra v e n ie n tu l p o a te a c h ita p e lo c s a u în cel m u lt 48 de ore d e la d a t a
î n c h e i e r i i p r o c e s u l u i - v e r b a l o ri, d u p ă c a z , d e la d a t a c o m u n i c ă r i i a c e s t u i a , jumătate
din minimul am enzilor.

N O T Ă : în t a b e l n u s u n t p r e z e n t a t e t o a t e c o n t r a v e n ţ i i l e p r e v ă z u t e î n l e g e , c i
d o a r cele c o n sid e ra te m a i im p o rta n te .
 ÎNTREBĂRI

T reb u ie sp u s că la e x a m e n c h e stio n a re le au, în g e n eral, 23 - 24 întrebări cu un singu r

răsp u n s (din 26).
A m selectat p e n tru dvs. c â tev a întrebări din cele p e care le veti întâlni la e x a m e n (unele
u şoare, altele m ai dificile). Pentru a d a răspun sul c o re ct treb u ie să citiţi cu atentie şi să nu
răsp u n d eţi p re a repede.

1. P e n t r u a î n t o a r c e v e h ic u lu l s u n te ti
o b lig a t:
a) să se m n a liz a ţi, să opriţi şi să vă
asig u raţi c ă din faţă şi din spate nu circu lă
vehicule;
b) să opriţi şi să v ă asiguraţi că din faţă,
din sp ate şi din lateral nu c irc u lă veh icule;
c) să s e m n a liz a ţi şi să v ă asiguraţi că din
faţă, din sp ate şi din lateral nu c irc u lă
v eh icu le.
2 . D a c ă p o liţis tu l c a r e s e a flă în
a u to v e h ic u lu l p o liţie i b a la n se a z ă
b a s t o n u l d e c ir c u la ţ ie s a u b r a ţ u l, a c e s t
s e m n a l în s e a m n ă :
a) să opriţi cât m ai a p ro a p e d e m arg in ea
din d rea p ta a dru m u lu i ori în a fa ra părţii
c arosabile;
b) să reduceţi viteza;
c) să nu m ăriţi v iteza şi să circulaţi cât
m ai pe dreapta.

3. P o a t e fi p a r c a t u n a u t o v e h ic u l pe 4 . P o a t e fi p a r c a t un a u t o v e h ic u l p e
trotu ar? trotu ar?
a) nu; a) nu;
b) da, d a c ă ră m â n e liber 1 m pentru b) da, d a c ă răm â n e liber 1 m pentru
pietoni; pietoni;
c) da, d a c ă nu este un indicator care c) da, d a c ă în z o n a a p a re u n a din
interzice sta ţio n are a. v a ria n te le indicatorului "parcare".

5. P o a t e fi o p r i t un a u t o v e h ic u l p e 6. C e o b lig a ţ ii a v e ţi c â n d î n t â ln iţ i un
trotu ar? a u t o v e h ic u l c u in s c r ip ţ ia “ Ş C O A L A ” ?
a) nu; a) nici una;
b) da, d a c ă ră m â n e liber 1 m pentru b) să clax o n aţi si să p ăstraţi d istan ţă
pietoni; m are faţă de el;
c) da, d a c ă nu este un in dicato r care să c ) să evitaţi d e p ăşire a lui.
in terzică staţio n area.

7. C a r e e s t e r o lu l c a t a liz a t o r u lu i?
a) a sig u ră d e p o lu a re a atm o sferică, prin
a rd e re a c o m p le tă a g a z e lo r de evacu are;
b) a s ig u ră a rd e re a a m e ste c u lu i
c a rb u ra n t în cilindrii;
c) f iltr e a z ă c a r b u r a n tu l în a in te
p ă tru n d e re a lui în motor.
8. C u r s a lib e r ă a p e d a le i d e f r â n ă , m a i
m ic ă d e c â t a r t r e b u i, in d ic ă :
a) b lo c a re a pedalei;
b ) p ie rd e ri de lichid;
de c) un jo c prea m ic în tre saboţi şi tam bu ri.

110
 9. C e o b lig a ţii a v e ţ i la în ta ln ir e a 10. C e c a t e g o r i e d e p e r m i s e s te
in d ic a t o r u lu i “ c e d e a z a t r e c e r e a ” ? n ecesa ră p en tru co n d u cerea unui
a) red uceţi viteza şi acordaţi prioritate a n s a m b l u f o r m a t d in tr - u n a u t o v e h ic u l
tu tu ro r vehiculelor; d in c a t e g o r i a B , c u m a s a m a x i m ă
b) reduceţi v ite za şi, d acă p e drum ul a u t o r iz a t ă d e 3 4 0 0 k g şi o r e m o r c ă cu
p rio rita r c ir c u lă în acel m o m e n t alte m a s a m a x im ă a u t o r iz a t ă d e 7 0 0 k g ?
v ch icu le, lc acordaţi prioritate; a) categ o ria “ B ” ;
c) reduceţi v ite za şi acord aţi prioritate b ) categ o ria “ C ” ;
v e h ic u le lo r c a re vin d in p a rte a dreapta. c) c a te g o ria “ B E ” .

11. C e s e m n if ic a ţ ie a re in d ic a t o r u l? 1 2 .C a r e e s te s e m n if ic a ţ ia
a) d ru m c u circ u la ţie redusă; i n d ic a t o r u lu i?
b) d istan ţa de sig u ra n ţă între a) a cc esu l interzis
v e h ic u le , la v ite ze m ai m a ri de tu tu ro r v e h ic u le lo r;
60 k m /h; b) c ircu laţia in terzisă
c) m arcaj cu linie în a m b e le sensuri;
d iscontin uă. c) accesul interzis
tu tu ro r au tovehiculelor.

13. C a r e d in tr e i n d i c a t o a r e in te r z ic e 14. C e s e m n i f ic a ţ i e a r e i n d i c a t o r u l ?
a c c e s u l a u t o c a m i o a n e l o r cu m a s a a) b a n d ă p e n tru v e h ic u le
m a x im ă a u t o r iz a t ă m a i m a r c d e 7 t o n e ? care circu lă c u viteză;
a) indicatorul 2; b) circu laţia pe d o u ă sau m ai " ^
b) a m b e le indica- f m u lte benzi;
toare; y * j0 m
c) b a n d ă p e n tru v e h ic u lc
c) in d ic ato ru l 1. lente.

15. C o n d u c ă to r u l a u to tu r ism u lu i
p o a te d ep ă şi căru ţa?
a) da;
b) nu, p o a te d ep ăşi n u m a i m o to c iclete
fară ataş;
c) nu, fiind în z o n a de a cţiu n e a
in d icato rului d c in terzicere a depăşirii.
H , * v k,.'k . .. '

16. C u m t r e b u ie să p r o c e d e z e
c o n d u c ă t o r u l a u t o t u r i s m u l u i ? v 5,
a) să red u c ă viteza;
b) să o p re a sc ă şi să a co rd e p rioritate
pietonilor;
c) nu a re nici o obligaţie.

111
 17. C i n e a re p r io r it a t e ?
a) a u to tu rism u l roşu;
b) a u to tu rism u l albastru, p e n tru că este
pe un d ru m c u prioritate;
c) a u to tu rism u l albastru, p e n tru că
m e rg e înainte.

18. C a r e e s te o r d i n e a d e t r e c e r e ?
a) tram v aiu l, au to tu rism u l,
a u to c a m io n u l;
b) a u to tu rism u l, tram v aiu l,
a u to c a m io n u l;
c) a u to tu ris m u l, a u to c am io n u l,
tram vaiul.

19. C i n e a re p r io r it a t e ?
a) 2 şi 4;
b) 1 şi 4;
c) 2 şi 3.

20. în ce o r d in e v o r trece
a u to tu rism ele?
a) 3, 2, 4 , 1 ;
b) 2 , 4 , 3 , 1 ;
c) 4, 2 , 3 , 1.

2 1 . C i n e a r e p r io r it a t e ?
a) a u to tu rism u l alb şi cel roşu;
b) a u to tu rism u l a lb a stru şi cel roşu;
c) a u to tu rism u l alb şi m o to c icleta.
 22. C a r e e s te o r d in e a d e tr e cere?
a) căruţa, autoturism ul alb,
auto tu rism ul roşu, autocam ionu l;
b) auto tu rism ul roşu, căruţa,
au to cam io n u l, auto turism ul alb;
c) autoturism ul roşu, căruţa,
auto tu rism ul alb, a u tocam ionu l.

23. C o n d u c e ţ i a u t o t u r is m u l p r in
p a r b r iz u l c ă r u ia se v e d e im a g in e a
in te r s e c ţie i şi m e r g e ţ i în a in te . A l c â te le a
tr e c e ti?
a) prim ul;
b) al doilea;
c) al treilea.

2 4 . I n d ic a t o r u l in te r z ic e a c c e su l: 25. C o n d u c e ţ i un a u t o t u r is m . C e
a) autoturism elor, m o to c icletelo r şi m a n e v r e v ă s u n t in t e r z is e la în tâ ln ir e a
v eh ic u le lo r cu tracţiune in d ic a to r u lu i?
anim ală; a) oprirea;
b) a u to v e h ic u lelo r şi b) staţionarea;
v eh icu lelo r cu tracţiune c) întoarcerea.
anim ală;
c) m o to c icletelo r fară
ataş, au to tu rism elo r şi
v eh icu lelo r cu tractiune anim ală.

26. C o n d u c e ţ i un a u to tu r is m . 27. L a c a r e d in tr e cele d o u ă

C e o b lig a ţii a v e ţi la în tâ ln ir e a in d ic a to a r e e s te in te r z is ă d e p ă ş ir e a ?
in d ic a to r u lu i, în s o ţ it d e p a n o u l a) la indicatorul 2;
a d iţio n a l? b) la indicatorul 1;
a) să acordaţi prioritate c) la niciunul.
a u to c am io an e lo r şi au to b u z elo r care vin
din sens opus;
b) puteţi con tin ua
deplasarea, chiar dacă
din sens op us circulă alte
autovehicule;
c) să acordaţi
prioritate tutu ro r v e h ic u ­
lelor care vin d in sens
opus.

113

2 8 . T r a m v a iu l sc a p r o p ie d e o s ta tie
fă ră re fu g iu p e n tr u p ie to n i. îl p u te ţi
d e p ă ş i?
a) da, cu atenţie;
b) nu, fiind staţie fără refugiu;
c) da, num ai p e sens unic.
3 0 . D e la câ ţi m e tr i d e o in te r s e c t ic
1 %
d in a fa r a lo c a lită ţii tr e b u ie să vă
în c a d r a ţ i p e n t r u e f e c tu a r e a v ir a j u lu i
s tâ n g a ?
a) de la cel puţin 50 m d e intersectic;
b) de la cel pu ţin 100 m de intersecţie;
c) de la cel puţin 25 m d e intersecţie.
32. Care dintre urm ătoarele fapte se
pedepsesc cu am endă şi puncte de
penalizare: .
a) folosirea telefonului mobil în timpul
mersului;
b) folosirea incorectă a luminilor de drum
la întâlnirea cu alt vehicul noaptea;
c) trecerea la culoarea roşie a semaforului.
34. P erm isu l se retrage:
a) pentru neacordarca priorităţii
pietonilor aflaţi pe trecere;
b) atunci când conducătorul este declarat
inapt pentru a conducc autovehicule;
c) pentru conducerea unui autovehicul cu
num ăr fals de înmatriculare.
36. Un tra ctor sta ţio n ea ză p e o trecere
dc p ieton i. îl p u teţi d ep ă şi în acest caz?
a) da;
b) nu, este interzisă depăşirea pe trecerea
de pietoni;
c) da, dacă nu este marcaj continuu pe
axul drumului.
38. Cui trebuie să acordaţi prioritate
când vă aflaţi în interiorul unei intersecţii
cu sens giratoriu?
a) tuturor vehiculelor care circulă prin
intersecţie venind din stânga;
b) tuturor vehiculelor care circulă prin
intersecţie;
c) nici unui vehicul.
114
■
29. T r a m v a iu l a o p r it în tr -o s ta tie
a
fă r ă r e fu g iu p e n t r u p ie to n i. II p u te ţi
d e p ă ş i?
a) da, cu atenţie;
b) nu, fiind staţie tară refugiu;
c) da, num ai pc sens unic.
3 1 . S c in te r z ic e c ir c u la ţia
a u t o v e h ic u le lo r d a c ă :
a) m oto rul face z g o m o te diverse;
b) n o x e le ating lim itele legale adm ise;
c) au m ontate d ispo zitive neom ologate.
•V* C
3 3 . C o n d u c e r e a s u b in flu e n t a
s t u p e f i a n t e lo r se p e d e p s e ş t e :
a) cu a m e n d ă c o n tra v e n ţio n a lă şi
anu larea p erm isulu i;
b) cu a m e n d ă c o n tra v en ţio n ală şi
su sp en -d a rea dreptului de a co ndu ce;
c) penal şi c u a n u larea perm isului.
3 5 . N e o p r ir e a la c a le a fe r a tă fă r ă
b a r ie r e sau n e r e s p e c t a r e a s e m n a l e l o r
a g e n ţ ilo r d e c a le fe r a tă se p e d e p s e ş t e cu:
a) a m e n d ă şi p uncte de penalizare;
b) a m en d ă şi su sp e n d a re a dreptului de a
con duce;
c) a m e n d ă şi a n u larea p erm isului.
A
37. In intersecţiile cu sen s giratoriu au
prioritate:
a) vehiculele care circulă din partea
stângă faţă de cele care vin din dreapta;
b) vehiculele care urm ează să iasă din
intersectic faţă dc cele care intră;
c) vchiculcle care circulă din partea
dreaptă faţă de celc care vin din stânga.
3 9 . P u te ti d e p ă ş i d a c ă d in sen s o p u s
se a p r o p ie a lt v e h ic u l?
a) da, d acă d ru m u l este su ficien t de lat
şi nu treceţi de axul dru m u lui;
b) da, d acă nu stânjeniţi în nici un fel
circulaţia v e h iculului din sen s opus;
c) nu.
 RĂ SPU N SU R I EXPLICATE
1. c) Pentru a întoarce legea nu ne obligă să
o p rim . Bineînţeles că putem opri dacă dorim (la
exam en este m ult mai uşor cu oprire) - vezi
pag. 70 în această carte.
2. a ) Nu trebuie să confundaţi acest semnal
cu sem nalul de balansare a braţului atunci când
poliţistul se atlă în in te rse c ţie - atunci
înseninând reducerea vitezei.
3. a) Se poate parca pe trotuar num ai în
locuri special am enajate - vezi pag. 69.
4. c) Se poate parca pe trotuar num ai în
locuri special am enajate.
5. b) Putem opri sau staţiona o scurtă
perioadă pe trotuar, d a c ă răm âne un spaţiu de
lm pt. pietoni.
6. a) C hiar dacă probabil va trebui să fim
mai atenţi legea nu im pune nici o obligaţie.
7. a) Catalizatorul se foloseşte la toate
m otoarele actuale pentru reducerea poluării
(ajută la arderea com pletă a g azelo r de
eşapam ent); se atlă pe tubulatura de evacuare.
8. c) C ând distanţa între saboţi şi tamburi
este prea m ică atunci cu rsa pedalei este prea
m ică (roţile ar putea răm âne frânate chiar fară
să acţionăm frâna).
9. b) Şi la această întrebare foarte mulţi
greşesc crezând că ar trebui să acorde prioritate
tuturor vehiculelor.
10. a ) D acă rem orca are sub 750 kg
ansam blul se co nduce cu categ. B. N um ai dacă
rem orca are peste 750 kg atunci îm preună cu
autovehiculul nu trebuie să d epăşească 3500 kg
(altfel s-ar co nduce cu cat. B E ) - v e z i pag. 87.
11. b) Vezi indicatoarele de orientare şi de
inform are (pag. 2 4 - 3 1 în carte).
12. b) Găsiţi acest indicator la pag. 17.
13. b ) D a c ă am pune această întrebare la
1000 de conducători auto probabil 9 90 ar
răspunde c). De fapt şi al doilea indicator
in te rz ic e a c c e su l o ric ă ru i a u to c a m io n ,
indiferent de m asa sa m axim ă autorizată.
14. c) Vezi indicatoarele de orientare şi de
inform are (pag. 24 - 31 în carte).
15. a) Se pot depăşi căruţe, bicicletc
m otociclete fără ataş, ciclom otoare. vehicule
1 1 6
trase sau îm pinse cu m âna.
16. a) Trebuie să reducă viteza, efectuând
v irai. C hiar dacă eventual opreşte, nu le acordă
prioritate pietonilor (pentru că n u au), ci
opreşte ca să nu-i lovească. Pietonii traverseaza
r e g u l a m e n t a r pe la colţul străzii, d a r nu au
prioritate (ei erau obligaţi să se asigure că pot
traversa în siguranţă).
17. a) Intersecţia este nedirijată - se aplică
prioritate de dreapta. Cel roşu vine din dreapta
celui albastru. Nu contează direcţia în care
m erge autoturism ul roşu, ci faptul că vine din
dreapta.
18. b ) Intersecţia este nedirijată. T entaţia ar
lî să se răspundă că trece primul tram vaiul, dar
conform noului cod rutier, tram vaiul, când
virează stânga, acordă prioritate celor din sens
opus. Tram vaiul are însă prioritate faţă de
autocam ion.
O rd in ea de trecere este: autoturism ul,
tram vaiul, autocam ionul.
19. b ) î n figură sunt do u ă intersecţii. între
1 şi 2 se aplică pioritate de dreapta (intersecţie
nedirijată), iar 3 are “cedează trecerea" (4 este
pe drum ul cu prioritate).
20. b) Intersecţia este dirijată. I şi 3 au
„op rire” , iar 2 şi 4 se află pe drum ul cu
prioritate. 4 virează stânga şi îi acordă prioritate
lui 2. D upă ce trec 2 şi 4, u rm ează 3 apoi 1.
21. a) Au prioritate cei care întâlnesc
indicatoarele „drum cu prioritate". N u este sens
giratoriu fiind d o a r o insulă în intersecţie.
22. b) Intersecţia este dirijată. Cel roşu vine
din d reapta căruţei (am ân dou ă au „drum cu
prioritate"). A u to c am io n u l are indicatorul
“ o p r i r e ” , iar a u to tu r is m u l alb “ c e d e a z ă
trecerea” ; între ei se aplică prioritate de
dreapta.
23. a) Cei care au înţeles prioritatea de
trecerc ştiu că este de ajuns să vedem un singur
indicator. îm preună cu panoul adiţional, pentru
a cunoaşte toate celelalte indicatoare din
intersecţie, chiar dacă ele nu ar fi desenate.
D rum ul cu prioritate fiind la stânga,
în seam n ă c ă al doilea indicator „drum cu
-------------------------------------------------------------------------------
 A
prioritate'’ este în stânga. In dreapta este
„cedează trecerea” sau „oprire”, la fel şi pe
sensul opus.
T recem în a in te a a u to tu rism u lu i rosu.
pentru că venim din dreapta lui. După cel roşu,
al treilea trece autoturismul verde, care vine din
dreaptacelui albastru.
în tim pul m ersulu i c o n d u că to rii p o t
re c u n o a ş te celelalte indicatoare aflate în
intersecţie, d u p ă fo rm ă (v ă z â n d u -le din
sp ate):
- „ c e d e a z ă t r e c e r e a ” este s i n g u r u l
in d ic a to r su b fo rm ă de triu n g h i cu v â rfu l în
jos;
- „ o p r ir e ” este s in g u ru l in d ic a to r de
fo rm ă octogonală (cu 8 latu ri).
- „ d r u m cu p r i o r it a t e ” este s in g u ru l
in d ic a to r aşezat su b fo rm ă d e r o m b .
24. b) Este o altă întrebare capcană. Cititorii
care au învăţat prima parte a cărţii au găsit deja
explicaţiile date la capitolul „indicatoare de
interzicere“ - vezi pag. 18.
In d ica to ru l in te rz ic e a c c e su l tu tu ro r
vehiculelor cu m otor (autovehiculelor) şi
accesul vehiculelor cu tracţiune animală. Dacă
s-ar da răspunsul a) ar însem na că ar fi p-'rmis
accesul autocamioanelor şi autobuzelor, eea
ce este complet greşit.
25. a), b), c) Dacă oprim i-am determina pe
conducătorii de vehicule care transportă
mărfuri să ne depăşească, într-o ? m ă în care lor
li se interzice depăşirea. Fiind ;nj rzisă oprirea,
sunt interzise si staţionarea si iuto ireerea.
26. b) Este o întrebare c a p -a n ă Ia care
greşesc trei sferturi din candidaţi Indicatorul
arată că este un sector de drum inei stat. Panoul
adiţional
» arată că numai când conduceţi I un
autocamion sau un autobuz trebuie ;ă acordaţi
prioritate celor din sens opus. Cand conduceţi
un autoturism puteţi trece chiar dacă din sens
opus vin alte autovehicul
27. c) Nici unul din i iicatoare nu interzice
depăşirea. Indicatorul I „prioritate pentru
circulaţia din sens inv* :s“ se m ontează când
f
este un drum îngustat, lotuşi. în unele situaţii
din trafic, depăşirea este riscantă pe drum
îngustat (dar legea nu o interzice).
28. a) Tramvaiul încă nu a ajuns în staţie,
deci poate fi depăşit, dar cu multă atenţie, ştiind
că pietonii care traversează între trotuar ş
tramvai au prioritate.
29. b) Tramvaiul oprit în staţia tară refugiu
nu poate fi depăşit (nici pe sens unic). Se poate
pleca după ce acestaa închis uşile.
30. a) Alegerea şi încadrarea pe banda
corespunzătoare direcţiei de mers se face cu cel
puţin 50 m înainte de intersecţie (indiferent
dacă este local itate sau nu) - pag. 61.
31. c) Nu e s te p e rm isă fo lo sirea
dispozitivelor sau accesoriilor neomologate.
Răspunsul b) nu este corect deoarece noxele
„ating limita legală”, nu o depăşesc (vezi pag.
97)
32. a), b) La c) dreptul de a conduce se
suspendă 30 de zile (vezi pag. 107).
33. c) Este infracţiune; nu pot fi asociate
cuvintele “contravenţie” cu “anulare perm is” şi
„penal” cu „suspendare” .
34 . b) C u v â n tu l re tra s ( r e tr a g e r e a
permisului) poate fi asociat numai cu expresia
in a p t din p u n c t de v e d ere m edical. La a)
permisul se suspendă 30 de zile, iar la c) se
anulează (infracţiune).
35. a) Permisul se suspendă doar dacă nu
oprim când semnalele roşii (sau sonore) sunt în
funcţiune sau barierele coborâte.
36. a) Chiar dacă depăşirea pe trecere este
interzisă, în acest caz suntem obligaţi să facem
depăşirea din cauza conducătorului tractorului,
tractorul fiind staţionat pe trecerea de pietoni,
punând în pericol şi traversarea pietonilor.
37. b) Vehiculele care urm ează să iasă din
intesecţii cu sens giratoriu au prioritate faţă de
cele care intrăîn intersecţie.
38. c) Când circulăm în interiorul unei
intersecţii cu sens giratoriu avem prioritate.
39. a), b) Depăşirea este una dintre cele mai
periculoase m anevre. La pag. 64-65 se
specifică foarte clar că, dacă din sens opus
circulă un vehicul, nu trebuie să trecem de axul
drumului. La orice depăşire nu trebuie să
punem în pericol circulaţia din sens opus.
 NOŢIUNI DE MECANICĂ. CONDUCEREA ECOLOGICĂ

La examenul pe calculator întrebările au CEL PUŢIN UN RĂSPUNS CORECT

(nu mai sunt întrebări iară nici un răspuns corect).
D eşi nu su n t de acord cu in tro d u cerea în treb ărilo r de m ec a n ic ă am c o m p le ta t cartea
cu ex p licaţii ale acesto r noţiuni; aşa cum v-am obişnuit am căutat să dau explicaţii cât mai
accesibile şi în cât mai puţine pagini.
în ain te de a trece Ia partea de m ec a n ic ă trebuie să ştiţi că:
a. D a c ă v -aţi plictisit de a u to m o b il şi conduceţi o căruţă puteţi lega un a n im al (m ân z .ca l,e tc)
în dreapta căruţei sau dreapta spate, cu o legătu ră d e cel m ult 1,5 m;
b. C â n d conduceţi pe drum un animal (ca l,v ac ă,c ro co d il,etc) trebuie să m erg eţi pe dreap ta
d ru m u lu i, iar a nim alul să fie ţinut cu o leg ătură d e cel m u lt 2 ni.

fond gri.
T rebuie să rotincti m ai a le s ce este scris pe
1. Care sunt părţile componente ale unui autovehicul?
Motor, şasiu, caroserie.
2. Care sunt părţile componente ale motorului?
Mecanismul motor şi instalaţiile auxiliare (sistemul de distribuţie, instalaţiile de
aprindere, de ungere, de răcire, de alimentare şi de pornire).
3. Care sunt părţile componente ale mecanismului motor?
1. Părţi f ix e : blocul m otor, chiulasa, c il i n d r u l , baia de ulei;
2. Părţi m o b ile :/?/,v/o/?. bielă, arbore cotit (manivelă), volant.

D e o b ic e i arborele cotit se învârte în sen su l a celo r d e ceas.

P.M.I. = punctul mort interior (punctul cel m ai d e su s unde ajunge pistonul);
P.M.E. = punctul mort exterior (punctul c e l mai d e j o s unde ajunge pistonul).
S .A . = S U P A P Ă D E A D M IS IE
S.E. = S U P A P Ă D E E V A C U A R E
M işca rea pistonului în cilindru se asea m ă n ă cu m işcarea pistonului într-o seringă.
D istanţa parcursă d e piston între P.M.I. şi P.M .E. reprezintă c u r s a p is t o n u lu i.
V olu m u l dintre P.M.I. şi P.M.E. reprezintă cilin d reea unui cilindru. V olu m ul total al
m otorului (cilin d reea totală) = cilin d reea unui cilindru x numărul de cilindri. C ilindreea
totală e s te exprim ată în c m 3 (centim etri c u b i) sau I (litri); 1000 cm" = 1 litru = 1 dm'; de
e x e m p lu la L o g a n m otoarele au 1,4 sau 1,6 litri ( c e le pe b en zin ă) sau 1,5 litri = 1 50 0 c m 3(p e
m otorină); Dacia 1300 are 1300 cm - 1,3 litri, M atiz 800 c m ' = 0,8 litri,“ R o m aiv '(R ab a) -
10.000 cm = 10 litri.
Volumul dintre P.M.I. şi chiu lasă = Volumul c am erei de ardere:
4. C e r e p r e z in tă r a p o r t u l d e c o m p r e s ie ( c o m p r im a r e ) ?
R aportul de c o m p re sie este raportul dintre volumul loial al cilindrului (dintre R M .E . şi
cli iu lasă) şi volumid camerei de ardere (dintre P.M.I. ş ic h iu la s ă ).
5. C u r e e s te c e a m a i fr e c v e n tă c a u z ă a a r d e r ii g a r n itu r ii d e c h i u l a s ă ?
Este strângerea insuficientă a chiulasei. G arnitura se află între chiu lasă şi blocul motor.
O altă cauză poate fi defectarea instalaţiei de răcire a m o to ru lu i.
6. C â te rotaţii fa ce a r b o r e le c o tit Ia un m o t o r ii i 4 t im p i în tr -u n ciclu (Ie f u n c ţio n a r e ?
în cei 4 tim p i a rb o rele cotit face d o u ă ro tatii co m plete. (360°+ 360 “ = 720").
Un t im p = o m işcare (o cursă) a pistonului de sus în j o s sau invers (de la P.M.I. la P.M.E.).
T rebuie spus că totul are loc extraordinar de rapid. La o turaţie a m otorului de 30 00 ro t/m in
(dcci 50 rot/secundă!!) rezultă 100 c u r s e /s e c u n d ă ale pistonului; (deci practic unul din cei 4
timpi are loc într-o sutime de .secundă / / ) ; la un motor de Formula 1 turaţia maximei poate fi
18.000 rot/min (300 rot/secundă) adică pistonulface 600 curse/secundă, deci unul din cei 4
timpi in mai puţin de 2 miimide secundă!!
7. Ce rol are mecanismul de distribuţie?
La M .A .C . (m o to a re cu a p rin d ere prin c o m p rim a re ) are rolul d e a a lim en ta cilindrii cu a e r şi
de a e v ac u a gazele arse. La M .A .S . (m o to a re cu a p rin d e re prin scânteie) în tim pul a dm isiei în
cilindri poate intra aer sau amestec aer + combustibil.
Părţi c o m p o n e n te : arbore (sau arbori) cu came, lanţ sau cu re a distribuţie, pinioane.
culbutori, (uneori tacheţi şi tije îm p in g ăto are), supape (valve). Acrul de afară intră în m otor
prin galeria de a d m isie şi supapele de admisie. Gazele arse ies din cilindru prin supapele de
evacuare şi prin galeria de ev acu are.
8. C u m se în v â r t e a r b o r e le cu c a m e fa ţă de a r b o r e le c o tit?
A rb o rele cu c a m e se învârte de 2 ori m ai încet d e câ t a rb o rele cotit (d eo a rec e este acţionat de
un pinion cu diam etru l dublu faţă dc cel de pe a rb o rele cotit).

pinion de pe arborele cu
came (are diametrul dublu şi se
învârteşte de 2 ori m ai iacei)

lanţ sau curea l/c ilisrnbiit/c

de pe arborele cont

9. D in ce c a u z ă a p a r r a te u r i la a d m is ie s a u e v a c u a r e ?
A p a r din cauza jocului prea mic sau inexistent între su p a p e şi culbutori.
intre supapele inchise şi culbutori există o distanţă, numită ioc termic, .locul este necesar
d co arece supapele se dilată. Ducii jocul este mai mic sau inexistent su p ap ele nu se includ
complet .şi apar rateuri in galeria de admisie sau la eşapament (pot ieşiflăcări la eşapament
dacă supapele de evacuare nu se Închid).
M otoarele m o d ern e au 4 sau chiar 5 supape pe fiecare cilindru (şi 2 arbori cu carne)', astfel
cilindrul se u m p le m ai bine cu aer + c om bu stibil, e v a c u a re a este m ai rapidă, puterea creşte.
putând să scadă c o n su m u l, (de ex. L ogan 1 / ’ 16 V are 105 C P cu 16 su p ap e (v alve) (4
su pape/cilindru), f a ţa d e 1,6 8V care are 90 C P cu 2 supap e/cilin d ru ).
10. C c rol a r c i n s t a l a t i a d e a l i m e n t a r e ?
9

Rol: a lim e n te a z ă cilindrii cu co m b u stib il şi c v a c u e a z ă în a tm o sfe ră g a ze le arse, a m o rtiz â n d

şi z g o m o tu l la evacuare.
Z g o m o tu l este a m o rtiz a t cu ajutorul a d o u ă tob e d e e şa p a m e n t (am o rtiz o a re de z g o m o t), una
la m ijlocul veh icu lu lu i {de detentă) ş\a\ta.\u sp ate (lobafinală ).
11. C e î n s e a m n ă E u r o l , E u r o 2 , E u r o 3 , E u r o 4 , E u r o 5 ?
R e p re z in tă norme (standarde) de poluare (in tro d u se în U .E . pentru s c ă d e re a e m isiilo r
po lu an te). U n au tov ehicul cu n o rm a de p o lu are E uro5 are em isii de no x e m u lt m ai m ici d e c â t
un a u to v e h ic u l cu E uro 1 (ia r taxa de p o lu are la E uro5 este zero la noi în ţară).
Pentru s c ă d e re a poluării atm o sferei a u to v e h ic u le le sunt acu m d o tate o b lig a to riu cu
c a t a l i z a t o a r e , m ic şo râ n d can titatea de m o n o x id de c arb o n - C O şi dio x id dc c arbo n C 0 2(şi
alte su b sta n ţe) el iberate în atm o sferă. E ste posibil ca şi în R o m â n ia să fie sc o ase din circulaţie
a u to v e h ic u le le n o n eu ro . în ce p ân d cu 2 0 0 7 toate a u to v e h ic u le le noi au cel puţin n o rm a E uro4
în R o m ân ia.
I n s t a l a ţ i a d e a l i m e n t a r e la M .A .S . poate fi: a) cu c arb u rato r sau b) cu injecţie dc
c o m b u stib il; toate a u to tu rism ele noi au acu m injecţie de co m b u stib il (co n tro la tă electro n ic
prin calcu lato r); ex istă şi m o to are t u r b o (cu tu rb in ă de su p raalim en tare).
I n s t a l a ţ i a d e a l i m e n t a r e la M .A .C . poate fi:
a) clasică: cu p o m p ă de injecţie (ex e m p lu : la “ A r o ’Y ’R o m a n ” , M e rc e d e s m od el '85,etc.);
b) cu p o m p ă -in je c to r (V olksw agen sau A u di T D I - m o to a re cu tu rb in ă de su p ra alim e n -tare ;
tu rb in a este p u să în m işcare de g azele de e v a c u a re şi ea c o m p rim ă aerul care intră în cilindri
în tim p u l a d m is ie i: astfel pu terea m oto rului c re şte (şi v ite za de dem a raj);
c) c o m m o n ra il + turb o (CD1, D C I) - la L o g an , R enault, M e rce d es, T oyota, etc.; prin a ce astă
te h n o lo g ie se red u c e m u lt zgom otul.
M o to a re le M .A .C . c o n su m ă m ai puţin decât M .A .S ., a v â n d turaţii m ai m ici. D e a ce ea
a p ro a p e to a te a u to c a m io a n e le şi a u to b u z e le au m o to a re cu m o to rin ă .
Totuşi, M .A .C . costă mai mult, întreţinerea şi repararea lor este mai scumpă şi fa c zgomot
mai mare.
12. D in ce c a u z ă a p a r e f u m n e g r u Ia e v a c u a r e ?
F u m u l n e g ru a p are atunci când motorul consumă mult combustibil (din c a u z a unei d efecţiuni
la alim en tare). O parte din c o m b u stib il nu este ars com plet.
D a c ă p o m p a de injecţie este reglată n e c o re sp u n z ă to r. la e v ac u are a p are fu m n e g r u (p ătru n d e
m o to rin ă p rea m u ltă în cilindri).
13. D in ce c a u z ă p o a t e c re ş te c o n s u m u l d e c o m b u s t i b i l ?
U n a din c a u z e le creşterii c o n su m u lu i d e c o m b u s tib il p o a te fi în fu n d a re a filtrului d e aer
(astfel în cilindri intră prea m u lt com bu stib il). T reb u ie sc h im b a t filtrul de aer.
D e obicei p ro p o rţia între co m b u stib il şi a e r este 1:15 (o parte c o m b u stib il la 15 părţi aer).
A m e ste c u l este m ai b ogat în co m b u stib il la accelerări bruşte, la pornire la re c e .etc. iar la mers
în gol ( R E L A N T F ) este mai sărac în c o m b u stib il.
A ltă cau z ă este d e re g lare a carburatiei sau a sistem u lu i de in jecţie.
14. C e ro l a r e i n s t a l a ţ i a d e a p r i n d e r e ?
A s ig u ră scânteia n ecesară la buj ii p en tru a p rin d e re a am e stec u lu i a er + c o m b u stib il.
Se întâlneşte la M .A .S . - motoare cu aprindere prin scânteie - cu b e n z in ă , G .P .L .(gaz
lichefiat),etc.
L a M .A . C . (m o to a re c u a p rin d e re prin c o m p r im a r e ) motorina se autoaprinde (se aprin de
sin g u ră ), d a to rită p resiunii şi te m p e ra tu rii m ari din cilin dru. Pentru uşurarea pornirii la
temperaturi f mici (iarna) e x is tă nişte bujii in c a n d e s c e n te care în c ă lz e sc aeru l din cilindri
în a in te d e pornire.
15. C e ro l a r e b o b i n a d e i n d u c ţ i e ?
B o b i n a d e i n d u c ţ i e are rolul d e a tr a n s f o r m a c u re n tu l de jo a s ă ten siu n e (12 V ) în c u re n t de
în a ltă te n s iu n e (20 000 V ). A c e s t c u re n t de în altă te n siu n e a ju n g e la bujii făc ân d posib ilă
a p rin d e re a c o m b u stib ilu lu i.
L a a u to v e h ic u le le actu ale se folo sesc sisteme complet electronice de aprindere, c o n tro la te de
un calculator.
16. C e ro l a r e i n s t a l a ţ i a d e u n g e r e ?
A r e ro lu l de a u n g e p iesele în m iş c a r e a le m o to ru lu i, p e n tru micşorarea uzurii şi m ărirea
d u ratei lo r d e viaţă.
Părţi c o m p o n e n te : pompă de ulei c u so rb (de o b icei a c ţio n a tă d e a rb o re le cu came),filtru de
ulei, baie dc ulei şi conducte în m o to r (şi m a n o m e tru ).
17. D i n c e c a u z e s c a d c p r e s i u n e a u le iu lu i?
U n a din c a u z e este înfundarea sorbului pompei de ulei. P re siu n e a sc ad e şi c â n d m o to ru l este
fo arte uzat.
18. C e c u l o a r e a r e u le iu l?
U le iu l este la în c e p u t galben deschis tra n s p a r e n t (ca m ie re a de tei), apoi d e v in e brun d u p ă
c â te v a m ii d e k m parcurşi. C â n d este / închis la culoare treb u ie sc h im b a t.
19. C e c a l i t ă ţ i p r i n c i p a l e a r e u le iu l?
Văscozitatea (rez isten ţa la c u rg e re ) şi punctul de congelare (te m p e ra tu ra la care uleiul nu
m ai c u rg e).
20 . C â n d sc s c h i m b ă u le iu l?
U le iu l se s c h im b ă c â n d m o to ru l este c ald (p e n tru a se sc u rg e uşor).
S c h im b u l de ulei se face m ai a le s în fu n cţie d e c alita tc a uleiului. C e le m ai b u n e uleiuri sunt
c ele sintetice. D e e x e m p lu la L o g a n (şi m a jo rita te a a u to v e h ic u le lo r) uleiul se sc h im b ă la
15.000 k m ; uleiu rile su p e rio are se pot s c h im b a c h ia r la 3 0 .0 0 0 km .
21 . C â n d şi c u m v e r i f i c a ţi n iv e lu l u l e i u l u i î n m o t o r ?
N iv e lu l se v e rifică d u p ă c â te v a zeci d e m in u te d e la o p rire a m o to ru lu i (p e n tru a se scurge
uleiul în b a ia de ulei). V erificarea n iv e lu lu i se face c u J O J A ( o tijă d e m etal sau plastic c a re se
g ă se ş te la o rice m oto r). Nivelul uleiului trebuie să fie între nivelul minim şi cel maxim. C ând
n ivelu l scade se c o m p le te a z ă cu ulei.
22 . C u m n e d ă m s e a m a c ă a p ă t r u n s a p ă î n u le i?
D a c ă pătrunde apă în baia de ulei a tu n c i la j o j ă a p a re o s p u m ă g ă lb u ie .
23. C a r e s u n t c a u z e l e c a r e d u c la c r e ş t e r e a n iv e l u l u i d e u lei î n b a i a d e u n g e r e ?
D in c a u z a p ă tru n d e rii a p ei sau a c o m b u s tib ilu lu i în b a ia de ulei.
24 . C e c a n t i t a t e m a x i m ă d e ulei t r e b u i e s ă c o n s u m e u n m o t o r ?
O ric e m o to r c o n s u m ă puţin ulei; c o n s u m u l creşte cân d m o to ru l este u z at sau c â n d se c o n d u ce
p rea sportiv, cu v ite z e şi turaţii e x a g e ra te . C o n s u m u l m a x im a d m is este d e 50 0 - 1000 m l la
1000 k m p arcu rşi.
25 . D in ce c a u z ă la e v a c u a r e a p a r e f u m a l b a s t r u , i a r p e b u j ii e s te c a l a m i n ă ?
A p a re d in c a u z a c o n su m u lu i e x a g e ra t de ulei, in d ic â n d faptul c ă m o to ru l e ste uzat. Pe bujii se
d e p u n e u n strat de c alam in ă.
26. C e r o l a r e i n s t a l a t i a d e r ă c i r e ?
A r e ro lu l de a a sig u ra o te m p e ra tu ră o p tim ă d e fu n c ţio n a re a m o to ru lu i (85 ~ 9 5 ° C , u n e o ri şi
120
mai m ult). D a c ă te m p e ra tu ra a r creşte prea m ult, p iesele în m iş c a re s-a r dilata şi s - a r p u t e a
b lo c a ( g r ip a ) .
27. C e lic h id d e r ă c i r e se u t il i z e a z ă la m o t o a r e ?
C a lic h id d e r ă c i r e se u tiliz e a z ă un a m e stec de a p ă d istila tă c u a n t i g el (d a c ă s-ar utiliza d o a r
apă a cc asta ar în g h e ţa iarna şi s-ar p u tea fisura m otorul din c a u z ă c ă gheata are volum mai
mare decât apa lichidă). D c o b icci pro p o rţia lichidului este 1:1 ( 5 0 % a p ă distilată şi 5 0%
antigel. rezistân d p â n ă la a p ro x . - 35" C).
P ă r ţi c o m p o n e n t e a le in st. d c r ă c i r e : radiator, p o m p ă de lichid, term ostat, c o n d u c te
ex terioare, c o n d u c te în m oto r, c a lo rife r în călzire cabină, v a s de e x p a n siu n e , ventilator.
V entilatorul p o a te fi p us în m işca re d e arborele cotit (p rin tr-o c u re a - la D acia 1300) sau
po ate fi e /fc /W c iS o le n z a . L o g a n , Ford, etc).
28. C e m ă s u r i l u ă m la u t i l i z a r e a s o lu ţie i a n ti g e l ?
Se v a ev ita co n tactu l cu so lu ţia antigel, fi ind toxică.
29. C e re g u li a p l i c ă m la f o lo s ir e a p e t e r m e n l u n g a s o lu ţie i a n ti g e l ?
S oluţia se în lo c u ie şte o b lig a to riu d u p ă câţiva ani (de o b icei 3 - 5 ani).
30. C a r e e s te c e a m a i f r e c v e n t ă d e f c c ţ i u n e a i n s t a l a ţ i e i d c r ă c i r e ?
E ste ru p ere a curelei de a n tre n a re a v e n tilato ru lu i şi a p o m p e i de a p ă (la m o to a rele la care
ex istă curea).
31. C a r e e s te ro lu l t e r m o s t a t u l u i ?
T e r m o s t a t u l a re rolul de a menţine o temperatură optimă a m o to ru lu i (85 - 9 5nC), închizând
sau deschizând circu itu l sp re ra d ia to r la a n u m ite tem p eratu ri.
C â n d m otorul este rece te rm o sta tu l este “ închis ” , iar lichidul c irc u lă n u m a i în m o to r (nu şi
spre radiator).
A stfel motorul se încălzeşte repede, iar când se ajunge la o anumită temperatură (de
e x e m p lu 90"C) termostatul se deschide şi lichidul e ste trim is spre radiator, unde este răcit dc
cu ren tu l dc a er din afară.
32 . D in ce c a u z e m o t o r u l se s u p r a î n c ă l z e ş t e ?
- blo carea term o statu lu i în p o z iţia “înch is” (defectarea termostatului):
- cureaua de ventilator prea slabă sau ruptă (sau d e fe c ta re a v e n ti latorului electric);
- este foarte puţin ulei în m otor:
- pierderi de a p ă (fisuri în m o to r sau prin c o n d u c te le de apă, slă b ire a u n o r coliere, etc.)
33. D in ce c a u z e m o t o r u l se î n c ă lz e ş t e g r e u , u z â n d u - s e a s tfe l p r e m a t u r ?
C a u z a principală: b lo c a re a term o statu lu i în poziţia “ d e s c h is ” . L ichid ul c irc u lă tot tim p u l prin
radiato r şi m o to ru l se în c ă lz e ş te f. g reu iarna; combustibilul pătrunde sub formă lichidă în
m o to r şi acestase uzează mai repede (combustibilul spală uleiul de pe cilindru.ungerea este
mai proastă). C o n su m u l d e c o m b u stib il creşte.
34. C e ro l a r e e l e c t r o m o t o r u l ?
E l e c t r o m o t o r u l ( d e m a r o r u l ) este un m o to r electric a lim e n ta t de la baterie şi are rolul d e a
p orni m o to ru l a u to v e h ic u lu lu i. El p o rn eşte la în v â rtire a cheii în c o n ta c t sau la a p ă sa re a unui
buton la bord ori c h ia r de la te le c o m a n d ă . L a e lib e ra re a cheii se d e c u p le a z ă imediat. Pentru a
nu se defecta electromotorul şi a nu se descărca bateria nu tre b u ie m e n ţin u t c o n ta c tu l m ai
m u lt d e c âtev a se cu n d e . D a c ă m o to ru l nu p o rn e şte d u p ă 3 -4 încercări nu este b in e să se m ai
în cerce d e c â t d u p ă v e rifică rile care se im pun.
35. D a c ă î n t r e r u p e m c o n t a c t u l şi m o t o r u l c o n t i n u ă s ă f u n c ţ i o n e z e , f e n o m e n u l se
n u m e ş te :
Se n u m e ş te a u t o a p r i n d e r e . A p a re d e obicei cân d m o to ru l este su p ra în că lz it (c o m b u stib ilu l
se a p rin d e de la un e le p u n c te f.fierbinţi din c a m e ra de ardere).
3 6 . C a r e e s te ro lu l a lte r n a to r u lu i?
are rolul de a produce curent (în tim pu l funcţionării
A lt e r n a t o r u l ( g e n e r a t o r u l d e c u r e n t )
m o to ru lu i), alimentând consumatorii şi încărcând bateria.
De ob icei el p rim e şte m işca rea de rotaţie de la m o to r printr-o c u re a (c u re a u a alternatorului).
El p ro d u ce curent alternativ, care este tran sfo rm a t în curent co n tin u u printr-o punte de
red re sa re (cu diode).
R e le u l r e g u la t o r d e te n s iu n e m en ţin e o tensiune co nstantă, indiferent de turaţia m otorului
(altfel s-ar p utea ard e becurile au to v eh . sau defecta bateria, în cazul unui curent prea mare).
3 7 . C e rol a rc b a te r ia d e a c u m u la t o a r e ?
B a t e r ia d e a c u m u la t o a r e ( a c u m u la t o r u l) are rolul de a alimenta consumatorii electrici în
funcţie de necesităţi. La pornire a lim en tea ză e le ctro m o to ru l (d em aro ru l). C â n d m otorul este
o p rit b a te ria poate alim enta instalaţia de ilum inare, claxonul, radio-C D -ul, inst. de
d e z a b u rire etc. D e obicei se utilizează baterii cu p lu m b sau alcaline.
E lectrolitu l este o soluţie de acid sulfuric (f. periculos!) cu a p ă d istila tă . Densitatea
electrolituluiirch\i\csa.i\Q 1,28 g /c m J(baterie c o m p let încărcată).
3 8 . C a r e t r e b u ie să fie n iv elu l e l e c t r o li t u l u i î n b a te r ie ?
E lectrolitul trebuie să fie la 10 - 1 5 m m d e asu p ra p lăc ilo r. D acă este n e c e sa r se co m p letează
cu a p ă d istila tă . C â n d bateria este încă rca tă prea m u lt ( din cauza defectării releului
regulator) se c o n su m ă din electrolit. U n e le baterii nu necesită întreţinere, a v ân d consum
red u s d e electrolit.
3 9 . D in ce c a u z ă s e s u lf a t e a z ă b a t e r ia d e a c u m u la t o r i?
D acă electrolitul scad e m ult bateria s e s u lf a t e a z ă şi uneori trebuie a ru n c ată chiar d acă nu
este v e c h e (nu se m ai p oate repara).
40 . C u m v ă d a ti% s e a m a că b a t e r ia e s te d e s c ă r c a t ă ?
D a c ă acţio n ăm claxonul 1 1emite un sunet slab, întrerupt; la a p rin d e rea faru rilo r intensitatea
Iun tinoasă scade progresiv, la înv ârtirea cheii în con tact electromotorul nu se învârteşte dacă
b a te ria este descărcată mult.
41. Ce rol are transmisia?
Transmite mişcarea de rotaţie de la motor la roţile motoare (motrice).
42. Care sunt părţile componente ale transmisiei?
Ambreiaj, cutie de viteze, (uneori şi reductor-distribuitor), transmisie principală,
diferenţial, planetare (eventual transmisie finală).
43. Ce rol are ambreiajul?
A r e 3 roluri:
-cuplează şi decuplează m otorul de transm isie pentru a putea sc h im b a treptele d e viteză;
- tr a n s m ite /^ o g r e j/'v m iş c .d e rotaţie de la m o to r la cutia de viteze la p le c a re a de pe Ioc;
-p ro te je a z ă tra n s m isia d e suprasarcini.
El transm ite m işcarea de rotaţie de la m o to r la cutia de viteze. M işcarea se poate
tran sm ite: a) 1 0 0 % - când pedala de ambreiaj este liberă (neapăsată), b) 0 % când pedala
este apăsată complet sau c) p a r ţ ia l ( p a t i n a t ) - când pedala este în jurul poziţiei de mijloc.
A stfel, se poate pleca lin de pe loc sau se poate m erge f.încet p en tru a efectu a parcări,
în to arceri etc.
 S ch em a unui
am breiaj m ecan ic
cu frecare

1-volant motor; 6-disc ambreiaj (disc de frecare) cu garnituri de frecare (ferodou); 2-disc (placă)
presiune; 3-arcuri presiune; 4- pârghii de debreiere (de decuplare); 5-carcasă ambreiaj; 7-arbore
ambreiaj (transmite mişcarea la cutia de viteze)-, 8-rulment presiune; 9-furcă pentru debreiere; 10-tijă
; 1 l-arc ; 12-pedală de ambreiaj.

POZITi A CUPLAT: arcurile de presiune 3 apasă pe discul de presiune 2, iar acesta pe discul
de frecare 6; astfel volantul se învârte împreună cu discul 2 şi discul 6, mişcarea
transm iţându-se mai departe la arborele ambreiajului (şi la cutia de viteze).
POZTTIA DEBREIAT(DECUPLAT) : şoferul apasă pedala de ambreiaj, tija 10 se mişcă în
dreapta, iar furca 9 apasă pe rulmentul de presiune 8 şi acesta apasă pe pârghiile de debreiere
4. Astfel discul de presiune 2 sc mişcă spre dreapta şi NU MAI APASĂ pe discul de frecare 6,
iar mişcarea de rotaţie nu se mai transmite de la volant la arborele ambreiajului, permiţând
schimbarea uşoară a vitezelor.
POZIŢIA PARŢIAL CUPLAT (PATINATW/ecg.vwă la plecarea de pe loc, parcări,
întoarceri,la unele viraje, etc.: şoferul ţine pedala în jurul poziţiei de mijloc şi astfel discul de
presiune 2 şi discul de frecare 6 apasă doar puţin pe volant, deci doar o parte din turaţia
motorului se transmite la roti.
Cursa liberă a p ed a lei este distanta d in tre p ed ala
■ ' aflată sus ineapasată> şi p o z iţia p e d a le i când
începe decuplarea (d e b r e ie ie n ) - in punctul 1

4 4 . D in c e c a u z e a m b r e ia j u l p a t in e a z ă ?
Cauze: pătrundere de lubrifiant la garniturile de frecare, uzura mare a garniturilor de frecare,
cursa liberă a pedalei mică sau inexistentă. slăbirea arcurilor de presiune.
Simptome: deşi motorul se titrează autovehiculul nu-şi măreşte viteza decâtf greu, mai ales
în priză directă (adică în treapta a4-a de obicei); datorită patinării garniturile de frecare miros
a ars, fiind încinse.
4 5 . D in c a r e c a u z e a m b r e ia j u l n u d e c u p l e a z ă ?
Cauze: cursa liberă a pedalei prea mare. deformarea discului de frecare, ruperea pârghiilor
de debreiere (sau ruperea cablului de acţionare a ambreiajului).
Simptome: apar zgomote puternice la schimbarea treptelor de viteză sau este imposibilă
schimbarea lor.
4 6 . D in c e c a u z e a m b r e i a j u l c u p l e a z ă c u s m u c i t u r i s a u z g o m o t ?
Cauze: de obicei fisurarea sau spargerea discului de presiune.
La majoritatea autovehiculelor se folosesc acum ambreiaje mecanice, dar cu acţionare
hidraulică, pentru micşorarcaefortului la apăsarea pedalei.
După cum ştiţi există şi autovehicule fară pedală de ambreiaj, cu cutii de viteze automate şi
ambreiaj automat (fiind mult mai simplu de condus).
47. C e d e p r in d e r e a c o n d u c ă t o r u lu i p o a t e d u c e la d e f e c ta r e a a m b r e ia j u lu i?
Aşteptarea îndelungată la semafor cu pedala de ambreiaj apăsată (sau ţinerea piciorului pe
pedală tot timpul).
4 8 . C a r e s u n t r o lu r ile cu tie i d e v ite z e ?
-modifică turaţia şi momentul transmise de la motor la roţi, în funcţie de rezistenţele Ia
înaintare întâmpinate de autovehicul pe drum (la plecarea de pe loc sau urcarea rampelor
mari sunt necesare moment mare la roată şi turaţie mică; la viteză mare sunt necesare
moment mic la roată şi turaţie mare a roţilor, etc.);
-permite mersul înapoi, fără a inversa sensul de rotaţie al motorului;
-permite staţionarea cu motorul pornit, fără a apăsa pedala de ambreiaj - atunci când
maneta de viteze este la punctul mort (“pe liber”).
49. D in c a r e c a u z ă a p a r e d c c u p l a r e a s p o n t a n ă din v ite z ă ?
Se produce din cauza uzurii dispozitivului dejixare a treptelor sau din cauza uzurii mari a
danturii de cuplare a pin ioanelor.
5 0 . C e rol a re r e d u c t o r u l - d i s t r i b u i t o r la u n e le a u t o t u r is m e d e t e r e n ?
Se întâlneşte la autovehiculele cu mai multe punţi motoare (4x4 care au 2 punţi motoare, 6 x
4 sau 6 x 6 cu 2 sau 3 punţi motoare,etc.).
Constructiv el se aseamănă cu o cutie de viteze având arbori şi roţi dinţate. De obicei are 2
trepte.Rol:
-distribuie mişcarea de rotaţie la toate punţile motoare;
-măreşte momentul transmis la roţile motoare, dublând numărul de viteze (la folosirea treptei
reduse turaţia scade şi momentul la roţi creşte; este necesară pt. timp scurt în condiţii grele:
urcări abrupte, ieşire din gropi mari, pe drumuri f. proaste,etc).
Reductorul şi cutia de viteze se pot asemăna cu foile de angrenare şi pinioanele de la o
bicicletă cu viteze. De exemplu dacă în spate sunt 7 pinioane (7 “viteze”) şi la pedale sunt 2
foi de angrenare rezultă 14 trepte de viteză. Când se urcă o rampă mare se cu-plează cea mai
mică foaie cu cel mai mare pinion (se obţine turaţie mică şi moment mare). Pentru viteză
maximă se cuplează foaia cea mare cu cel mai mic pinion; se obţine astfel turaţie mare.
5 1 . C e rol au a r b o r ii c a r d a n ic i ( lo n g it u d in a li) ?
Ei transmit mişcarea de rotaţie de la cutia de viteze (sau reductorul-distribuitor) la punţile
motoare. Au formă cilindrică (ca o ţeavă). Arborii cardanici trebuie să fie telescopici (să se
poată mări sau micşora). Sunt construiţi din mai multe bucăţi legate între ele prin articulaţiile
cardanice.
5 2 . C â n d se p r o d u c vibraţii p u t e r n ic e r e s im ţ ite în a u t o v e h ic u l?
Dacă arborii nu sunt echilibraţi. Trepidaţiile arborilor apar dacă sunt îndoiţi, răsuciţi sau
când se uzează mult furcile arborilor ori fusurile crucilor cardanice.
53. C a r e e s te ro lu l d ife r e n ţia lu lu i?
Are rolul de a transmite roţilor motoare turaţii diferite la deplasarea in curbe sau viraje. Intr-
un viraj, este uşor de înţeles că roata din exterior trebuie să aibă o turaţie mai mare decât cea
din interiorul virajului. Astfel se asigură o stabilitate şi un control bun al autovehiculului în
viraj.
La autovehicule există cel puţin atâtea diferenţiale câte punţi motoare există. La
autoturismele cu tracţiune faţă diferenţialul se află în cutia de viteze. La autocamioane,
autobuze (şi altele cu tracţiune spate) diferenţialele se află la mijlocul punţilor motoare.
Diferenţialul are şi dezavantaje: în cazul în care, de exemplu, roata motoare dreapta calcă pe
zăpadă, iar cea din stânga pe asfalt uscat, se învârteşte în gol cea de pe zăpadă (patinează). Cu
cât se accelerează mai tare cu atât se învârte mai tare roata care nu are aderenţă. De aceea
unele diferenţiale se pot bloca (de şofer) sau autobloca. La unele automobile modeme există
un d is p o z it iv d e c o n t r o l al tracţiunii, prescurtat ASR sauTRC (controlat de un calculator),
care nu perm ite roţilor motoare să patineze.
5 4 . C e rol a re s u s p e n s i a ?
Are rolul de a amortiza şocurile cauzate de neregularităţile drumului, făcând călătoria cât mai
confortabilă.
Suspensia poate fi: dependentă (cum este la Logan pe puntea spate - adică roţile sunt legate
între ele printr-o punte) sau independentă (cum au cele mai multe autoturisme lapunteafaţă-
roata este prinsă direct de caroserie, iar roata din stânga este complet independentă de roata
din dreapta).
De obicei suspensia este alcătuită din:
a ) a r c u r i. care de obicei sunt elicoidale (ca cele de la pixuri); se folosesc şi arcuri cu foi (mai
ales la autocamioane) şi f. des arcuri bară de torsiune (răsucire);
b ) a m o r t i z o a r e . de obicei ele sunt cu lichid (funcţionează pe baza faptului că lichidele sunt
incompresibile- nu se pot comprima); pot fi şi cu gaz.
c ) s t a b i l i z a t o a r e care au rolul de a reduce înclinarea autovehiculului în viraj; se folosesc de
obicei bare de torsiune (răsucire).
La unele autovehicule se foloseşte suspensia pneumatică (cu aer comprimat) - mai ales la
autobuze.
La altele se foloseşte suspensie hidraulică (exemplu Citroen C 5), putându-se modifica si
garda la sol sau “tăria” suspensiei. în funcţie de drum.
5 5 . D in c e c a u z ă a p a r b ă t ă i în s u s p e n s i e ?
Apar din cauza defectării amortizoarelor sau a arcurilor slăbite ori rupte.
5 6 . C e rol a r e s is t e m u l d e d ir e c ţ ie ?
în primul rând el trebuie să asigure o stabilitate bună a autovehiculului atât la drum drept
(rectiliniu), cât şi în viraje. Trebuie să asigure o manevrare uşoară a autovehiculului şi un
efort mic din partea şoferului.
Pentru a se putea lua corect un viraj roata din interiorul virajului trebuie să vireze mai mult
decât cea din exterior {deci roţile nu sunt paralele în viraj).
Dacă roţile ar fi aşezate perfect vertical şi paralele între ele, atunci autovehiculul nu ar avea
stabilitate bună nici chiar la mersul rectiliniu (şoferul ar trebui să mişte volanul mereu stânga
sau dreapta - deoarece roţile ar oscila, mai ales la viteze mari).
Pentru asigurarea stabilităţii şi uşurinţei în conducere roţile (şipivoţii) sunt aşezate înclinat.
Astfel roţile au tendinţa de a-şi păstra mersul rectiliniu.
U n g h iu r ile d e a ş e z a r e a l e r o ţ i lo r si p iv o tilo r
a) unghiul de c ă d e r e (al rotii) - a p r e ia j o c u l d in r u l m e n ţ i i r o ţ ii şi n u p e r m i t e o s c ila ţ ia
r o ţ ii (este unghiul de înclinare a roţii în plan vertical)',
b) unghiul de î n c l i n a r e t r a n s v e r s a l ă a pivotului - 6 (este unghiul dii.Ve axul pivotului şi
linia verticală); el are rol stabilizator pentru roţi;

125
Dacă unghiul de cădere este prea mare pneuri le se uzează în exterior.
c) unghiul de fugă - p (de înclinare longitudinală a pivotului) - ajută la revenirea roţilor in

pivot

d) unghiul de convergentă este unghiul de înclinare în plan orizontal a roţilor de direcţie (ei
este necesar deoarece, din cauza unghiului de cădere, roţile au tendinţa sa ruleze divergent; în
acelaşi timp, la viteze mari roţile ar avea tendinţa de a oscila).

Vedere de sus

De obicei se calculează astfel C = A - B, A şi B fiind distanţele între roţi în spatele, respecti\

faţa roţi lor.
La autovehiculele cu tracţiune spate roţile de direcţie sunt convergente sau paralele (A > B).
La autovehiculele cu tracţiunefaţă roţile de direcţie sunt divergente sau paralele (A < B).
Notă: în desene unghiurile sunt mai mari decât în realitate, pentru a fi vizibile.
La autocamioane, autobuze şi unele autoturisme direcţia este cu acţionare hidraulică, pentru
uşurarea efortului şoferului (poate fi şi acţionare electrică sau electrohidraulică).
57. Din ce cauze volanul se manevrează greu?
a) defectarea pompei servodirecţiei; b) pompa nu debitează suficient ulei;
c) griparea (blocarea) pivoţilor fuzetelor.
58. Din ce cauze apar lovituri puternice la volan?
-aer in instalaţia hidraulică a servodirecţiei.
59. Din ce cauze pompa servodirecţiei face zgomot ?
dacă este prea puţin ulei în instalaţie.
60. Care trebuie să fie jocul maxim la volan?
Jocul la volan nu trebuie să depăşească 15°.
61. Din ce cauze jocul la volan este mare ?
a) uzura angrenajelor din caseta de direcţie; b) uzura capetelor de bară
c)joc în articulaţia cardanică a axului volanului; d) pivotul are joc mare în fuzetă.
62. Ce poate cauza transmiterea unor vibraţii la volan?
sau cu presiune prea mică.
 S IS T E M U L D E F R Â N A R E

1.Frâna de serviciu (de picior) are rolul de reducere a vitezei sau chiar de oprire a
autovehiculului;
2.Frâna de staţionare (de mână sau de ajutor-) -imobilizarea la staţionarea în pantă sau pe
drum orizontal; de obicei acţionează pe roţile din spate.
3.Sistemul suplimentar de frânare (dispozitivul de încetinire') - menţine constantă viteza la
coborârea unor pante lungi. Se utilizează mai mult la autovehicule grele (unele
autocamioane şi autobuze).
Părţile componente ale sistemului de frânare:
a) frânele propriu-zise (de la roţi);
b) mecan ismul de acţionare (de la pedală până la roţi).
Frânele propriu-zise aflate la fiecare roată se aseamănă la toate autovehiculele
(autoturisme, autocamioane, autobuze,etc). Ele pot fi:
-frâne cu tambur si saboţi (exemplu: frânele la roţile din spate la Dacia 1300, Logan, Ford
Focus, autocamioane, etc);
-frâne cu disc (exemplu: frânele la roţile din faţă la Dacia 1300, Logan şi majoritatea
autoturismelor sau şi pe roţile din spate la Toyota Avensis, Renault Megane, etc)\frânele cu
disc se folosesc şi la unele biciclete Mountain Bike, fiind foarte uşor de observat, dacă
vizitaţi un magazine cu biciclete.
63. Ce se poate întâmpla dacă nu se eliberează complet frâna de staţionare?
Poate creşte consumul de combustibil şi se încălzesc excesiv roţile din spate.
Schema unei frâne cu tambur şi saboţi la autoturisme

1- ta m b u r ( s e în v â r te în a c e la ş i
tim p cu r o a ta ) ; 2- s a b o ţi; 3-
g a m itu r i d e fre c a r e ( f e r o d o u r i) : 4 -
c ilin d r u l r e c e p to r ; 5 - a rc d e
r e a d u c e r e a s a b o ţilo r .
r>

Când şoferul apasă frâna pistonaşele din cilindrul receptor 4 împing saboţii 2 spre
tamburul 1, obţinăndu-se frânarea tamburului (şi astfel a roţii) datorită frecării dintre
garniturile de frecare şi tambur; (cilindrul receptor se aseamănă cu o seringă).
Acţionarea frânelor
a) La autoturisme se foloseşte f. des acţionarea hidraulică (cu lichid de frână). Funcţi­
onarea se bazează pe faptul că lichidele nu se pot comprima (sunt incompresibile).
Când şoferul apasă pedala defrână aceasta împinge pistonul pompei de frână, iar el împinge
lichidul cu presiune spre cilindri receptori (vezi desen) şi astfel saboţii sunt apăsaţi pe
tamburii roţilor (sau, la frânele cu disc, pistonaşele împreună cu plăcuţele de frână apasă pe
discul roţii).
b) La autocamioane si autobuze se foloseşte des acţionarea pneumatică a frânelor (cu aer
comprimat), uşurând efortul şoferului. Aerul comprimat necesar alimentării inst. de frânare
este obţinut cu ajutorul unui compresor de aer (acesta fiind acţionat de motorul
autovehiculului prin curele).
6 4 . D in c e c a u z ă ro tile
»
r ă ■m â■■■n■ f■ r â n a..........
—
te. s a u se în c ă lz e s c ?
Din cauza arcurilor de readucere slabe sau rupte ori pistonaşelor gripate în cilindrii receptori.
6 5 . C e in d ic ă e f o r t u l p r e a m a r e d e p u s la a c ţ io n a r e a fr â n e i?
Că este posibil să fie gripate (blocate) pistonaşele în cilindrii rcccptori.
6 6 . C a r e t r e b u ie s ă fie d is t a n ţ a d in t r e s a b o ţ i şi t a m b u r i ?
Distanta dintre saboţi şi tamburi trebuie să fie mică (0,25-0,35 mm);
6 7 . D in c e c a u z ă e f e c tu l d e f r â n a r e s e o b ţ i n e s p r e c a p ă t u l cu rsei p e d a le i?
Dacă este prea mare distanţa între saboţi şi tamburi. La uncie frâne distanţa dintre saboţi şi
tamburi se reglează automat (altfel ar creşte când se uzează ferodourile).
68. D in c e c a u z ă p o t d e v e n i f r â n e le in e fic a c e ?
Dacă intră aer în instalaţia hidraulică frânele devin ineficace: în acest caz pedala se apasă
prea uşor până la podea, ea întâmpinând o rezistenţă f. mică. Pentru a frâna totuşi
autovehiculul se apasă succesiv de mai multe ori frâna.
6 9 . C e rol a r e A B S - u l la a u t o v e h ic u le ?
La o frânare bruscă trebuie ca roţile să nu se blocheze (încă să se rostogolească, nu să
alunece). Pentru aceasta majoritatea vehiculelor au acum sistemul ABS (Anti - lock Braking
System = Sistem de antiblocare a roţilor la frânare). Chiar dacă şoferul apasă tare frâna,
sistemul ABS (printr-un calculator) transmite la roţi forţe de frânare limitate, optime, astfel
încât să nu se blocheze roţile.
El sc foloseşte împreună cu E B D (repartiţiaelectronică a forţelor de frânare la roţi), eventual
şi cu AFU-Asistenţă la Frânarea de Urgenţă (în unele ţări se numeşte B . A . - B r a k e Assist),
carc măreşte forţa de apăsare a pedalei dacă şoferul apasă pedala rapid (dar nu destul de tare)
- reducând spaţiul de oprire.
Dacă nu există ABS atunci şoferul trebuie să apese pedala la limita blocării roţilor; dacă se
blochează rotile pedala trebuie eliberată şi apăsată din nou. Când roţile se blochează dist. de
oprire creşte mult, mai ales când este aderenţă scăzută (zăpadă, polei, etc). Când nu există
ABS se poate pierde si controlul direcţiei la o frânare bruscă (poate derapa), autovehiculul
putând intra pe conirasens sau se poate întoarce.
Este bine să se frâneze având transmisia şi ainbreiaiul cuplate, (sc foloseşte astfel şi frâna de
motor).
La autovehiculele actuale se foloseşte des şi sistemul ESP-Program de control Eleetronical
Stabilităţii (la Toyota se numeşte VSC). Sistemul controlează automat celelalte sisteme
(ABS, EBD, TRC sau ASR), cu ajutorul unui calculator. Astfel se împiedică deraparea în
viraje, la bruscarea volanului, etc. (prin controlul frânelor şi al turaţiei motorului). Totuşi, la
viteze mult prea mari şi conducere imprudentă sistemul nu poate garanta stabilitatea
perfectă.
SISTEMULDE RULARE (ROŢILE).Roţile au mai multe roluri: de susţinere, de ghidare,
amortizează şocurile, iar roţile motoare au rolul de propulsie a autovehiculului.
O roată este compusă din pneu, jantă şi butuc. La autocamioane şi autobuze se utilizează de
obicei jante demontabile (pentru uşurarea montării pneurilor).

Pneurile pot f i : de înaltă presiune ( 3 - 7 atm o sfere) pentru au tobuze şi a u to ca m ioa n e şi de

joasă presiune (1,4 - 3 atm ) pentru autoturism e.
70. Din ce se compune un pneu?
U n pneu se c o m p u n e din: an v elop ă, cam eră d e aer, (even tu al şi o bandă de protecţie între
cam eră şi ja n tS ). _______
în ultimul timp se folosesc mult pneuri fără cameră de aer - TUBELESS.
Este bine ca la roţile din faţă să se monteze anvelope f. bune, neuzate (nu se recomandă cele
second-hand înfaţă) deoarece în cazul unei explozii la un pneu faţă se poate pierde controlul
autovehiculului.
71. D in c e c a u z ă se p o a t e p r o d u c e b lo c a r e a u n e i roţi în m e r s ?
Una din cauze poate fi griparea rulmenţilor roţii.
7 2 . C a r e e s t e în ă lţ im e a m in im ă a p r o f ilu lu i a n v e lo p e i?
In cazul în care înălţimea profilului anvelopei scade sub 1,5 m m trebuie să o'schimbăm. Se
recomandă să fie anvelope de acelaşi fel pe o punte.
Roţile trebu ie echilibrate periodic şi, în plus, efectuată permutarea roţilor (la aprox. 10.000 -
20.000km) (se mută roţile din spate în faţă şi invers);
7 3 . C â n d e s te b in e să se v e r if ic e p r e s iu n e a în p n e u r i?
Presiunea se verifică atunci când pneul este rece. Periodic se verifică obligatoriu presiunea
în pneuri (cel puţin lunar).
74. C â n d e s te b in e să se v e r if ic e v iz u a l s t a r e a a n v e lo p e lo r ?
In fiecare zi, înainte de plecare.
7 5 . C â n d se u z e a z ă p n e u l p e c r e a s ta ( m i j l o c u l) b e n z ii d e r u la r e ?
Dacă presiunea este prea mare pneul se uzează pe creasta benzii de rulare;
7 6 . C e s e î n t â m p l ă d a c ă s e u tiliz e a z ă o p r e s iu n e p r e a m ic ă în a n v e lo p ă ?
Dacă presiunea este prea mică pneul se uzează pe margini (în exterior) sau în zona
talonului, se încălzeşte, se pot desface firele de cord; uneori pneul devine inutilizabil.
7 7 . C â n d se p r o d u c e uzura locală sau neuniformă a u n u i p n e u ?
Se produce la supraîncărcarea autovehiculului sau când tamburul de frână se ovalizează ori
rotile suntneechilibrate;
7 8 . C â n d se p r o d u c e uzura pe una din margini a p n e u lu i?
Are locdin cauza dereglării geometriei roţilor.
7 9 . C â n d se încălzesc excesiv p n e u r ile ?
La presiuni f. mici sau la suprasarcini.
8 0 . D in c e c a u z ă a u t o v e h ic u lu l t r a g e d r e a p t a ?
Presiunea dintr-un pneu dreapta este mică sau o roată din dreapta este frânată.
8 1 . C e c o m b u s t ib il fo lo s e s c m o t o a r e le c u in j e c ţ ie d e b e n z in ă şi c a t a liz a to r ?
Obligatoriu se foloseşte benzină fără plumb (culoarea verde a pompei de alimentare la
PECO); unele motoare folosesc GPL- gaz petrolier lichefiat.
8 2 . C a r e e s te c r ite r iu l d e a le g e r e a b e n z in e i p e n t r u m o t o a r e ?
Se alege ţinând cond de c ifr a o c t a n ic ă (CO). Cu cât CO e mai mare cu atât benzina este mai
bună. De obicei benzina comercializată are CO 95,99 sau 100.
83. C u m p u tem p reven i fen o m en u l de a cv a p la n a re?
Acvaplanarea apare la viteze mari pe un carosabil umed. Reprezintă pierderea contactului
între pneu şi drum (pneul pluteşte pe apă). Pentru a preveni fenomenul trebuie utilizate
pneuri bune (neuzate) şi redusă viteza pe drumuri umede.
 CONDUITA PREVENTIVĂ (CONDUCEREA PREVENTIVĂ)

R eprezintă com portam entul conducătorului astfel încât să evite producerea unui
accident previzibil (posibil chiar din vina altui conducător), iar când accidentul este iminent
să acţioneze astfel încât consecinţele lui săfie cât mai reduse.
T rebuie ca toţi participanţii la trafic să acţioneze în spiritul conduitei preventive, având în
vedere m iile de accidente produse pe şosele. Anual peste 5 000 de oam eni îşi pierd viaţa în
accidente (în România), alte câteva mii fiind răniţi grav. Practic, este ca şi cum o com ună
m are de 5 000 de oam eni dispare în fiecare an. Din păcate, cel mai m ult îşi pierd viaţa oameni
foarte tineri (între 15 şi 30 de ani).
Cauzele cele mai dese ale accidentelor sunt: viteza excesivă sau neadaptată condiţiilor
de trafic, neatenţia, conducerea im prudentă si agresiva, depăşirile im prudente, traversările
neregulam enare ale pietonilor, starea proastă a drumurilor.etc.
în R om ânia există o anum ită agresivitate şi “ răutate” în conducere, se claxonează f.
repede când altul greşeşte, nu se stă ordonat la rând în cazul blocajelor, se fac m ulte depăşiri
im prudente din dorinţa de a aju nge cât mai repede la destinaţie şi, mai ales, din dorinţa de a fi
primul. Există mulţi vitezom ani, indiferent că m erg cu o D acia de 30 de ani sau un B M W
ultimul tip sau că unii au perm is d oar de o lună.
Va trebui ca şi noi să devenim la fel de civilizaţi ca şi conducătorii din celelalte ţări
europene, care respectă legile, nu claxonează inutil, nu aruncă obiecte pe geam. Trebuie să
ne respectăm mai mult, să avem mai mult bun simţ şi, mai ales, să ne apărăm viaţa.
în chestionare apar şi câtev a întrebări de conducere preventivă. Răspunsul la o astfel de
întrebare este destul de uşor de găsit. E x e m p le :
1. C u n i p ro ced aţi, în sp ir itu l c o n d u ite i p r e v e n tiv e , c â n d v e d e ţi o m in g e p e c a ro sa b il?
Legislaţia nu prevede nici o obligaţie în acest caz, dar este logic c ă,preventiv, vom circula cu
atenţie mare, reducând viteza şifiind pregătiţi dacă apare un copilpe drum.
2. L a c â t tim p este r e c o m a n d a t să faceţi o p a u z ă p en tru o d ih n ă ?
A proxim ativ la 2 ore de conduccre.
3. C â n d ap are un p erico l m ai m are: la în c e p u tu l ploii sau în tim p u l ei?
La începutul ploii se poate form a m âzgă (p ra fc u apă), drum ul fiind f. alunecos.
4. C â n d av eţi un b iciclist în faţă, la ce v ă p uteţi aştep ta ?
Este previzibil că biciclistul ar putea schim ba brusc direcţia fară să sem nalizeze.
5. C e treb u ie să aveţi în v e d e r e câ n d treceţi pe lâ n g ă a u t o b u z e o p r ite în staţii?
C ând sunt autobuze oprite în staţii este previzibil că ar putea traversa călători prin faţa
autobuzului şi de aceea trebuie să fim mai atenţi, eventual să reducem viteza.
6. C u m p ro ced ezi câ n d c o b o ri o p a n tă a c c c n tu a tă a v â n d a ta ş a tă o r e m o r c ă fa ră frân ă
p ro p rie?
Este bine să folosim o treaptă inferioară de viteză (pentru a avea şi frână de m otor) şi eventual
să frânăm . De obicei se foloseşte aceeaşi treaptă de viteză cu care am fi urcat rampa. La
coborârea pantelor nu se scoate din viteză şi nu se apasă am breiajul (nu am mai avea frână de
motor). în n ici un caz nu se opreşte motorul.
7. L a ce te poţi a ştep ta (în tr-o lo ca lita te), cân d în faţă ai un v e h ic u l din alt j u d e ţ sau din
str ă in ă ta te ?
N e putem aştepta să frâneze în m od neaşteptat pentru a cere informaţii privind drumul.
8. C u m p ro ccd ezi d a c ă a u to v e h ic u lu l d e r a p e a z ă cu p a rtea din s p a t e că tre d rea p ta ?
Trebuie să nu accelerăm şi să virăm uşor spre dreapta (dacă virăm stânga atunci cu atât mai
m ult spatele s-ar duce spre dreapta şi autovehiculul s-ar putea întoarce).
9. C u m p r o ced ezi d a c ă virezi stân ga sau d rea p ta ş iîn t â ln e ş t i o p istă p en tru biciclete?
Trebuie să fim foarte atenţi deoarece bicicliştii au prioritate; ei nu sunt chiar uşor de observat
deoarece pot circula cu viteză (există piste pentru biciclete în m ulte oraşe).
10. C u m v ei p r o c e d a c â n d c o n d u c i pe z ă p a d ă sau polei?
N u trebuie bruscate com enzile (direcţia, frâna, acceleraţia). R educem viteza.
11. C e tr e b u ie să ai în v e d e r e d a că eşti r e m o rca t, a v â n d m o to ru l d efect (iar
a u to v e h ic u lu l tău are serv o d ir ecţie)?
M otorul fiind oprit volanul se va acţiona m ult mai greu fia fel si frân a ! ! ) . Acest lucru se
poate întâm pla chiar dacă nu eşti rem orcat, de exem plu dacă ti se opreşte motorul în m e rs.
L a în tr e b ă r ile ca re nu s u n t d e c o n d u ită p rev en tiv ă tr e b u ie s ă răsp u n d eţi n u m a i din
p u n c t d e v e d e r e al leg isla ţiei ru tiere.

C O N D U C E R E A E C O L O G IC Ă

1. C e în ţe le g e ţi prin “c o n d u cere e co lo g ică ” ?

înseam nă să conducem astfel încât să consumăm cât mai puţin combustibil şi să se elimine în
atmosferă cât mai puţine noxe. Nu trebuie să acceleram sau să frânăm brusc, autovehiculul să
fie în stare tehnică foarte bună, anvelopele umflate la valoarea prevăzută, combustibilul de
calitate f. bună. Trebuie să ne alegem itinerariul optim.
Trebuie să evităm zonelef. aglomerate sau cu teren accidentat.
2. C e efect p oa te a v ea utilizarea lim itatorulu i de viteză pe a u to stra d ă ?
Reducerea consumului de combustibil.
3. La plecarea în cu rsă cu m proced ezi pentru reducerea p oluării?
Pornim motorul (fară a accelera) şi plecăm imediat de pe loc. La autovehiculele m odem e nu se
recom andă încălzirea motorului pe loc, ci în mers, fară a accelera brusc.
4. C u m treb u ie să p roced ezi cu pneurile au to veh icu lu lu i?
Se recom andă verificarea presiunii o dată pe lună şi schimbarea roţilor între ele (din faţă în
spate şi invers) la aprox. I0()00km( sau cel puţin Ia 20 000 km).
5. C u m proced ezi pen tru a red u ce con su m u l?
a) Schimbăm repede vitezele până la treapta de viteză optimă; b) folosim ultima treaptă de
viteză pe cât posibil şi în localităţi.
(cu cât turaţia motorului este mai mică, cu atât scade consum ul; în treptele inferioare 1, 2 ,3
consumul este mare). Dem arajele foarte puternice măresc consum ul (de aceea trebuie să
schim băm treptele la turaţia optim ă recom andată de constructor). Stilul de conducere are o
mare influenţă asupra consumului. Conducerea agresivă şi bruscarea comenzilor poate duce la
un consum cu 1-2 litri mai m ult la 100 km şi la uzura rapidă a autovehiculului (plus pericol de
accident).
6. C â n d se reco m an d ă să op reşti m o to ru l?
Este bine să-l oprim la calea ferată şi la semafor, dacă oprirea durează m ult (de exem plu \a
semafoarele care ne arată secundele rămase până la apariţia culorii verzi). Putem opri motorul
şi în cazul blocajelor în trafic.
7. C â n d se m ă reşte c o n s u m u l de carb u ra n t?
a) când fumul la evacuare este negru: b) când motorul are întreruperi: c) dacă motorul nu atinge
tem peratura norm ală: d) dacă se foloseşte orice aparat electric alimentat la autovehicul în
mers.
8. Se recom an d ă:
a) să nu transporţi obiecte inutile în autovehicul; b) să nu ai m ontat în permanenţă portbagajul
(creşte consum ul de carburant).
131
9. C u m îţi s p o r e şti c o n f o r t u l t e r m ic în h a b ita c lu l a u t o v e h ic u l u l u i ( v a r a ) , c â n d c o n d u c i
în tr -u n o r a ş cu un tra fic in te n s , p e n tr u a p r o t e ja m e d iu l ?
Deschizi geamurile laterale. Mai ales în cazul deplasări lor pe distanţe scurte, instalaţia de aer
condiţionat nu are timp să răcească aerul din habitaclu (iar consumul ar creşte f. mult).
10. C u m îţi s p o r e şti c o n f o r t u l t e r m ic în h a b ita c lu l a u t o v e h ic u l u l u i ( v a r a ) , c â n d c o n d u c i
în a f a r a lo ca lită ţilo r, p e n t r u a p r o t e ja m e d iu l ?
Porneşti aerul condiţionat. Dacă mergi cu unul sau mai multe geamuri deschise consumul de
combustibil creşte mult (mai ales la viteze mari).
11. C u m p r o c e d e z i p e - t r u a c o n d u c e e c o lo g ic un a u t o v e h ic u l ?
Reduci viteza, folosindfrâna de motor. Dacă iei piciorul de pe acceleraţie consumul scade
spre 0 (la motoarele moderne cu injecţie). Nu se recomandă să apeşi ambreiajul la orice
frânare (şi să nu scoţi din viteză la coborârea pantelor).
12. P e n t r u a c o n d u c e e c o lo g ic un a u t o v e h ic u l , s e r e c o m a n d ă :
Menţinerea unei viteze constante, de preferinţă medie. Dacă se circulă cu viteza legală
(aprox. 100 km/h) un autovehicul cu motor de capacitate medie consumă aprox. 5 - 6
litri/l 00 km. Când se circulă, să spunem, cu 150 km/h atunci consumul creşte la 7 - 9 1/100
km (benzină).
1 3 . U n e l e d i n c a u z e le c a r e d e t e r m in ă p o lu a r e a m e d iu lu i su n t:
Arderea incompletă sau defectuasă a combustibilului.
14. C o m p o r t a m e n t u l e c o lo g ic p r e s u p u n e :
Efectuarea la timp a reviziilor tehnice, înlocuirea fdtrelor (de aer, de combustibil, de
polen, etc), schimbarea uleiului (conform recomandărilor constructorului), repararea
pieselor sau subansamblelor defecte (ori înlocuirea lor).
Este necesar să se folosească un combustibil de bună calitate; în nici un caz nu se foloseşte
combustibil neverificat (de la şoferi sau alte persoane care fac comerţ cu combustibil; mai
ales motorina poate fi de proastă calitate sau nefiltrată şi poate defecta motorul Diesel,
reparaţiile costând mult mai mult decât eventualele economii).
15. A r d e r e a in c o m p le t ă a c a r b u r a n t u lu i d e t e r m in ă :
a) poluare suplimentară; b) uzură suplimentară a motorului; c) consum suplimentar de
combustibil.

132
 CUPRINS

CAP. I - NOUL COD RUTIER - pe înţelesul tu tu ro r

Noţiuni întâlnite în legislaţia rutieră. Noţiuni despre d ru m ................................................... 5
Semnalizarea rutieră................................................................................................................ 8
Indicatoare................................................................................................................................ 9
M arcaje................................................................................................................................... 38
Starea tehnică a vehiculelor.................................................................................................. 48
Semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră................................................49
Semnalele poliţistului.............................................................................................................. 50
Semnalele luminoase............................................................................................................. 54
Semnalele conducătorilor de vehicule.................................................................................. 57
Reguli de circulaţie................................................................................................................. 59
Depăşirea................................................................................................................................ 64
Oprirea şi staţionarea............................................................................................................. 65
Parcarea................................................................................................................................. 69
întoarcerea şi mersul înapoi.... , ............................................................................................. 70
Viteza şi reducerea vitezei..................................................................................................... 71
Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus...................................................... 73
Prioritatea de trecere.............................................................................................................. 74
Trecerea la nivel cu calea ferată............................................................................................. 77
Zona rezidenţială şi pietonală................................................................................................ 79
Circulaţia pe autostrăzi...........................................................................................................79
Obligaţii şi interziceri pentru conducătorii de autovehicule.................................................. 80
Obligaţii în caz de accident..................................................................................................... 82
Transportul de mărfuri şi persoane.........................................................................................83
Transportul mărfurilor sau produselor periculoase...............................................................85
Remorcarea............................................................................................................................85
Permisul de conducere...........................................................................................................87
înmatricularea.........................................................................................................................91
R adierea................................................................................................................................. 91
Infracţiuni şi pedepse.............................................................................................................. 91
Anularea permisului................................................................................................................ 94
Sancţiuni contravenţionale:
- reţinerea permisului.........................................................................................................95
- suspendarea dreptului de a conduce.............................................................................96
- reţinerea certificatului de înmatriculare..........................................................................97
-confiscarea bunurilor.......................................................................................................98
- imobilizarea vehiculului................................................................................................... 99
CAP. II - REDUCEREA VITEZEI Şl INTERZICEREA MANEVRELOR.............................100
CAP. III - DESPRE EXAMENUL TEORETIC...................................................................... 103
CAP. IV - NOŢIUNI DE PRIM AJUTO R................................................................................ 105
CAP. V - PRINCIPALELE CONTRAVENŢII (cu puncte de penalizare şi amenzi).............107
ÎNTREBĂRI........................................................................................................................... 110
RĂSPUNSURI EXPLICATE................................................................................................. 115
Noţiuni de mecanică şi conducere preventivă..................................................................... 117
--------------------------------------------------------- 133 ---------------------------------------------------------
 BIBLIOGRAFIE

Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile

publice, aprobată prin legea 49/2006, republicată şi actualizată prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/06.09.2006, publicată în Monitorul
Oficial nr. 792/20.09.2006 (se aplică de la 1 dec. 2006)
Regulamentul de aplicare a ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice.
 AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN (A.C.R.) vă oferă:
Şcoală de şoferi cu autoturisme noi (M atiz, Logan) - reduceri pentru tineh
Testări psihologice, cursuri de legislaţie rutieră
Asistentă rutieră non stop
Concursuri auto

Centrala de alarmă şi informaţii:

021.222.2222, 0745.382.715, 0722.382.715

) !

I
* r i
Firma BRĂTILĂ S.H .C . Buzău vă pune la dispoziţie: \ j 1
V .

Şcoală de şoferi categoriile B, C, CE, D i 1

Laborator pentru test psihologic
Cursuri de legislaţie rutieră
Cărţi şi chestionare

\
iei: 726.78), 0744.827.090
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- I

ISBN: 978-973-1934-15-0
 Deşi pe piaţă există câteva cărţi şi seturi de chestionare rezultatele la examen
sunt sub aşteptări. Mai mult de jumătate din numărul de candidaţi pentru obţinerea
permisului “ pică “ în fiecare zi la proba teoretică.
Având în vedere că lucrez cxact în domeniul pregătirii elevilor, atât practică -
sunt instructor pentru categoriile B şi C, cât şi teoreticei - predau elevilor de liceu
legislaţie rutieră şi cunoaşterea automobilului, am scris această carte care constituie o
alternativă utilă, fiind mai simplă şi mai concisă. Am selectat din lege pentru
dumneavoastră toate prevederile codului rutier care se cer la examen (cu
explicaţii).
Recomand tuturor candidaţilor la examen să înveţe foarte bine legislaţia
rutieră. Rezolvarea a sute sau mii de întrebări din chestionare, iară a cunoaşte
legislaţia rutieră ducc mai mult ca sigur la picarca examenului. Trebuie ţinut cont de
faptul că multe întrebări din chestionare sau de pe internet sunt greşite (mai ales
acum, când de la I decembrie 2006, s-a schimbat legislaţia).

Practic, prin modul dc redactare (îngroşări, sublinieri) şi prin explicaţiile

date, în carte cititorii pot găsi răspunsuri la foarte multe întrebări. De exemplu, prin
învăţarea a doar trei pagini - din capitolul II (“ Reducerea vitezei şi interzicerea
manevrelor”) - veţi putea răspunde corect la sute de întrebări din chestionarele de la
examen.
Lucrarea se adresează şi celor care au permis de conducere, pentru
reîmprospătarea cunoştinţelor. Din păcate, există foarte mulţi conducători care nu
cunosc toate schimbările legislaţiei rutiere, deşi legislaţia a fost modificată de mai
multe ori în ultimii ani.

Pentru a-i ajuta şi pe cei care au învăţat legislaţia veche, schimbările aduse de
noua lege sunt scrise în carte cu fond gri.

VĂ DORESC MULT SUCCES LA EXAMEN ŞI, MAI ALES, SUTE DE

MII DE KILOMETRI PARCURŞI FĂRĂ PROBLEME DEOSEBITE.

AUTORUL