Sunteți pe pagina 1din 9

Neagoe Denisa

Fisa de lectura Opera epic


Am nceput lectura: 5.07.2012 Am terminat lectura: 9.07.2012 Titlul operei literare: Baltagul Autorul: Mihail Sadoveanu Date importante din viaa i activitatea scriitorului: Mihail Sadoveanu ( n. 5 noiembrie 1880. Pascani- d. 19 octombrie 1961. Bucuresti) , fiul Profirei si al lui Alexandru Sadoveanu, a fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic. A debutat in 1897, cu schita Domnisoara M*** din Falticeni. A colaborat cu diferite reviste precum Vieta noua, Carmen, Revista moderna, Lumea etc. In anul 1961, in mai, i s-a acordat Premiul international Lenin, pentru intarirea pacii intre popoare. Alte opere ale autorului: Departari, Hanu Ancutei, Tara de dincolo de negura, Dumbrava minunata, Maria Sa, puiul padurii, Umbre, Duduia Margareta etc. Genul literar: epic Specia literar: roman Opera e structurat n: capitole Opera este scris n: proza Locul desfurrii aciunii: Magura Tarcaului, Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca, Dorna, Sabasa, Suha, Crucea Talienilor etc. Timpul desfurrii aciunii: -din septembrie, de cand Nechifor Lipan pleaca la Dorna, pana in aprilie, cand cautarile Vitoriei iau sfarsit Naratorul: - apare in ipostaza naratorului-martor, naratiunea realizandu-se la persoana a III-a (este, putea, -i, -l)

Personaje: Vitoria Lipan (personaj principal, pozitiv, real, individual) Nechifor Lipan ( personaul despre care se vorbeste, dar care nu apare cu adevarat in roman) Minodora ( personaj episodic, pozitiv, real, individual) Gheorghita ( personaj secundar, pozitiv, real, individual) Mitrea ( personaj episodic, pozitiv, real, individual) parintele Daniil ( personaj episodic, pozitiv, real, individual) baba Maranda ( personaj episodic, pozitiv, real, individual) mos Pricop ( personaj episodic, pozitiv, real, individual) oamenii de la nunta ( personaj episoduc, pozitiv, real, colectiv) Anastasie Balmez ( personaj secundar, pozitiv, real, individual) Calistrat Bogza (personaj secundar, negativ, real, individual) Ilie Cutui ( personaj secundar, negativ, real, individual) crasmarul ( personaj secundar, pozitiv, real , individual) Maria ( personaj secundar, pozitiv, real, individual) domnul Toma ( personaj episodic, pozitic, real, individual) Rezumat: Romanul Baltagul ilustreaza trista poveste a unei femei pe nume Vitoria Lipan, care locuia intr-un sat din muntii Moldovei- Magura Tarcaului. Intr-o zi de toamna, stand pe prispa si torcand, Vitoria isi aduce aminte cu drag o poveste pe care sotul ei, Nechifor, obisnuia sa o spuna oamenilor. Cuprinsa de dor, ea se gandeste la Nechifor si devine ingrijorata, intrucat acesta plecase la Dorna ca sa cumpere oi si nu se mai intorsese. Ingrijorarea Vitoriei se adancea in fiecare zi, deoarece ea stia ca sotul sau ar fi trebuit sa se intoarca acasa cu mult timp in urma, fiindca niciodata nu intarzia fara sa dea de stire. Disperata, femeia cere sfatul parintelui Daniil si al babei Maranda, se roaga la icoana Sfintei Ana si tine post mai multe zile de vineri la rand. Dupa cateva saptamani, Vitoria isi pierde rabdarea si pleaca ea insasi in cautarea lui Nechifor, alaturi de fiul ei, Ghiorghita. Gospodaria o lasa in grija lui Mitrea, iar pe fiica sa, Minodora, o trimite la o manastire pentru a fi in siguranta. Gandindu-se ca se poate intalni cu talharii, Vitoria roaga pe cineva sa-i faca un baltag. Femeia pleaca extrem de hotarata si urmeaza traseul pe care presupunea ca l-ar fi urmat si sotul ei. Pe drum, intalneste tot felul de obiceiuri si persoane, de la care afla 2

informatii referitoare la misterioasa disparitie a lui Nechifor Lipan. Oamenii i-au spus ca barbatul a vandut o parte din oile pe care le avea unor ciobani: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Punand toate informatiile cap la cap, femeia descopera ca Nechifor disparuse intre localitatile Suha si Sabasa. Ea gaseste cainele barbatului, care o conduce la locul in care se afla cadavrul lui Nechifor. Vitoria il inmormanteaza pe Lipan asa cum se cuvine, iar la praznicul de pomenire ii invita si pe cei doi presupusi asasini, pe care ii tortureaza cu vorbe si banuieli, facandu-i sa marturiseasca totul, fiind astfel arestati. In final, Vitoria se calmeaza si face planuri de viitor pentr familia sa. Femeia era constienta de faptul ca, din acel moment, avea noi responsabilitati. Momentele subiectului: Expoziiunea: 1. Vitoria statea singura pe prispa casei, torcand si isi aducea aminte o poveste pe care sotul ei o spunea adesea la nunti si botezuri. Intriga: 2. Femeia devine nelinistita din cauza lui Nechifor, care plecase la Dorna dupa oi si nu se mai intorsese. Desfurarea aciunii: 3. Vitoria cere ajutor de la parintele Daniil si de la baba Maranda. 4.Femeia ii scrie fiului sau, Gheorghita, rugandu-l sa se intoarca acasa. 5. Vitoria isi trimite fiica la manastire si isi lasa gospodaria in grija argatului Mitrea, dupa care pleaca cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor Lipan. 6. Pe drum, cei doi intalnesc o multime de oameni de la care afla traseul urmat de barbat. 7. Femeia afla ca sotul sau a vandut o parte din oi altor doi ciobani. 8. Dupa ce pune informatiile cap la cap, ea constata ca Nechifor a disparut undeva intre localitatile Suha si Sabasa. 9. Lupu, cainele lui Lipan, o ajuta pe Vitoria sa descopere osemintele celui disparut. 10. Femeiea isi inmormanteaza sotul, invitandu-i la praznic si pe cei doi suspecti. Punctul culminant: 11. Vitoria reuseste sa-i faca pe acestia sa-si marturiseasca vina. Deznodmntul: 12. Eroina face planuri de viitor pentru familia ei.

Moduri de expunere: Naraiune: Flacaul avea de mai nainte hotarat cum sa faca. Se incurca insa in lantug, in contlonul surii. Prin lucirea amurgului, Bogza il vazu si se pravali pe-o coasta asupra lui. Atunci canele dadu un urlet fioros. Izbindu-se inainte, chelalai zugrumat. Izbindu-se a doua oara, rupse lantugul. Bogza il ocoli, cercand sa apuce, dintr-un salt, bratul feciorului cu baltagul. Impins de alt tipat al femeii, feciorul mortului simti in el crescand o putere mai mare si mai dreapta decat a ucigasului. Primi pe Bogza in umar. In dadu indarat. Apoi il lovi scurt cu muchea baltagului, in frunte. Calistrat Bogza sovai. Canele se napusti la beregata, mestecand mormairi salbatice cu sange. Dialog: Mamuca, striga fata, iese fum. Trebuie sa fi facut o dihanie cuibar in hogeag. Asta se poate; sa se suie Mitrea pe casa. Bine, sa ma sui, da intai si intai sa-mi dati tohoarca, opinci si caciula, ca vine iarna. Asa este; scoate, fata, din casa cea mica ce-i trebuie holteiului istuia si leapada-i toate in brate, ca sa se suie cu ele la hogeag. Da nu ma mai sui eu cu ele. Ce sa fac la hogeag? Sa strici un cuibar de stanci. Bine, am sa-l stric, da sa-mi dati ce mi se cuvine. Descriere: Dupa geruri lungi, aceasta era intaia zi de moina. Stresinile picurau si soarele imprastia de deasupra Magurii, pe omaturi, o stralucire orbitoare. Corbi falfaira spre albastrime din brazii rapilor si pe urma se intoarsera cu zboruri invaluite si croncaniri, ca sa sparga cu clonturile si sa bata cu aripile ouale inghetate in faur. Veneau asupra lor aripi cenusii si-i bateau peste ochi. Deodata vartejul trecu si luci soarele. Deasupra se facu albastru. Inainte, ca si cum li s-ar fi deschis o alta lume, ulita cotea scurt, si, pe un tapsan, o adunare stransa de oameni se framanta. Cei de la spate voiau sa treaca peste cei dintai. Vorbeau cineva, cu glas tare, pe prispa casei. Adunarea se desfacu lasand loc de trecere unui om mititel, negricios, cu capul mare. Parea sa fie o persoana a stapanirii. Purta caciula tuguiata de astrahan si blana cu guler de vidra, inaltand nasul, privi dupa vartejuri de ninsoare, care fugea catre apus. 4

Caracterizarea Vitoriei Lipan Celebrul roman al lui Mihail Sadoveanu, Baltagul, ilustreaza povestea trista a unei femei pe nume Vitoria Lipan, care pleaca in cautarea iubitului sau sot. Femeia reuseste sa-i gaseasca trupul neinsufletit, dar si pe cei doi criminali. Vitoria Lipan este personajul principal al romanului, intrucat ea apare in toate momentele subiectului, interactioneaza cu toate celelalte personaje, iar acestea actioneaza in functie de deciziile ei. Trasaturile Vitoriei se desprind atat din caracterizarea directa, cat si din cea indirecta. La inceput, autorul o caratcterizeaza direct, ca fiind o femeie cu ochii caprui si parul castniu ( ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului), care isi iubea sotul la fel ca in prima zi ( asa-i fusese drag in tinereta Lipan, asa-i era drag s-acum). Cele mai multe trasaturi ale protagonistei se desprind din caracterizarea indirecta: din fapte, gesturi, limbaj si relatia cu celelalte personaje. Vitoria era o femeie din Magura Tarcaului, care isi iubea nespus de mult familia, cu toate ca se purta aspru cu fiica sa ( Iti arat eu scrisoare. Du-te si vezi de trage pana in sara in fusalai lana pe care ti-am pregatit-o. Si sa te mai prind ca dai gunoiul afara in fata soarelui, cum ai facut azi, ca-ti pun la gat doua pietre de cat cinci oca). Ea tinea foarte mult la sotul sau, acest lucru reiesind din faptul ca femeia devenea ingrijorata la gandul ca barbatul ei nu s-a intors inca acasa. De dragul acestuia, ea tine post mai multe zile de vineri la rand, dovedindu-si totodata, ambitia. Vitoria era si intuitiva: ea a presimtit ca Nechifor nu s-a intors deoarece a dat de un necaz. Mergand la baba Maranda, Vitoria afla ca Lipan este retinut la Dorna de catre o femeie cu ochii verzi, insa refuza cu desavarsire sa creada ca un astfel de lucru ar fi posibil, deoarece era geloasa si orgolioasa; chiar ea a spus ca prefera sa-l stie pe Nechifor mort, decat in bratele altei femei. In drumul ei, Vitoria este nevoita sa infrunte asupririle iernii, insa nu se da batuta, pentru ca dorinta de a-si gasi sotul era mai puternica decat orice viscol. Desi se considera a fi o femeie proasta, fara carte, Vitoria da dovada de inteligenta cand reuseste sa descopere ce se intamplase cu Nechifor. Ea stia povestea chiar mai bine decat asasinii. Folosindu-se de viclenie si de imprejurari, femeia ii tortureaza pe cei doi vinovati cu vorbe, presupuneri, banuieli, reusind astfel sa-i faca sa-si marturiseasca fapta si chiar sa-si ceara scuze. 5

In final, femeia se resemneaza cu ideea pierderii celui iubit si trece, cu tarie, peste cele intamplate. Ea este constienta de faptul ca nimic nu va mai fi la fel, insa se gandeste la binele familiei si face planuri pentru viitor. Titlul operei: Titlul operei literare este alcatuit dintr-un singur substantiv comun (Baltagul), care denumeste unealta cu care Nechifor Lipan a fost omorat, insa aceasta etse, totodata, si cea cu care criminalul a fost pedepsit. Am putea spune ca faptasul a gustat din propriul medicament. Baltagul cu care Bogza l-a omorat pe Lipan era patat de sange, intrucat era un baltag al crimei, dar cel folosit de Gheorghita a ramas fara urme de vinovatie, deoarece a fost folosit in numele dreptatii. Asadar, titlul are un rol simbolic. Mijloace artistice (figuri de stil/ imagini artistice): sub soare lunecau palcuri de nouri alburii = metafora glas cantat = epitet simplu ochii stersi = epitet simplu vantul trecu susuind = personificare padurea... dadu si ea zvon = personificare stresinile picurau si soarele imprastia de deasupra Magurii, pe omaturi, o stralucire orbitoare = imagine artistica vizuala ca si cum li s-ar fi deschis o alta lume, ulita cotea scurt = comparatie vartejuri de ninsoare = metafora aripi cenusii = epitet cromatic adunarea se desfacu = metafora Vocabular : baltag = topor cu coada lunga ragila = pieptene cu dinti metalici poclada = patura ovrei = evreu blagoslovi = binecuvanta tohoarca = cojoc pag = negru/ roscat cu pete albe a oblici = a descoperi 6

moina = caldura cucuruz = porumb papistas = catolic iuft = piele groasa tabacita de bovine bagdadie = tavan colb = praf, pulbere aninat = agatat a prubului = a banui naduf = invidie Citate preferate : Pe cand i se invalmaseau aceste cugetari, Bogza, simtindu-se privit,bau pe nerasuflate un pahar de vin, si inca unul. Dupa aceea, fara sa stie cum, lua deodata o hotarare naprasnica. Muierea-i muiere si barbatu-i barbat. El era un barbat, de care inca nu-si batuse joc nimeni in viata lui. Da baltagul, vorbi el, inca stapanit, intinzand mana indarat catre Gheorghita. Mai stai putintel, il opri femeia, ca sa incheiem praznicul dupa cuviinta. Ce te uiti, Gheorghita, asa la baltag? intreba ea dupa aceea, razand; este scris pe el ceva? Asculta, femeie, mormai cu manie Bogza, de ce tot ma fierbi si ma intepi atat? Ai ceva de spus, spune! Nu te supara, domnu; Calistrat, eu intreb pe baiet daca nu citeste ceva pe baltag. Destul! racni gospodarul batand cu pumnul in masa si inaltandu-se de la locul lui. Tacamurile se invalmasira, mesenii se ridicara speriati. Ceea ce se facea nu era bine, caci era la un praznic. Bogza avea intrucatva dreptate. Destul! racnea omul, destul! Glasul ii ragusi dintr-odata. Destul! Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar daca as fi eu, mi-oi primi osanda de la cine se cuvine. Dar nu sunt eu. Ce ai cu mine? Eu? N-am nimic! Se apara munteanca, uimita mai presus de orice de o intrebare ca aceea. Cum n-ai? mugi Calistrat, imprastiind cu dosul mainilor talgerele si paharele. Dar cu cine vorbesti tu asa, muiere? Dar ce? Ai trait cu mine, ca sa ai asupra mea vreun drept? Gheorghita, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta-i omul care a lovit pe tatu-tau. 7

Impresii personale: Romanul Baltagul transmite cititorilor un mesaj foarte important: daca ai credinta, iubire si ambitie, poti ajunge acolo unde iti doresti sa fii, sa iti atingi mereu scopul. Aceasta opera impresioneaza prin faptul ca eroul este, de data aeasta, o femeie. Ea trece peste fiecare obstacol gandindu-se la sotul ei, devenind astfel un exemplu pozitiv a carui esenta este iubirea nemarginita insotita de curaj si ambitie. Cu toate ca in final faptasul este pedepsit, nu putem spunce ca opera are un sfarsit fericit, intrucat Vitoria ramane singurul sprijin al familiei. Note de lectur: Opera mi-a trezit sentimente de tristete, admiratie, compasiune, curiozitate, surprindere. Ceea ce impresioneaz este curajul femeii. Surpinztor este momentul in care Calistrat Bogza isi marturiseste vina. Am admirat ambitia de care Vitoria a dat dovada. Am fost curioasa cand Vitoria a gaist cainele sotului ei si a spus ca acesta o va duce la locul in care Nechifor a fost omorat. A vrea s triesc n lumea personajului pentru c ea intalneste o multime de oameni prietenosi, care ii ofera ajutorul. Nu a vrea s triesc n lumea personajului pentru c acesta isi pierde persoana iubita.

Opinii critice / Referine critice: Opera literara Baltagul, scrisa de Mihail Sadoveanu, a fost publicata in luna noiembrie a anului 1930. Acest roman a fost scris in 17 zile si cuprinde 16 capitole. Baltagul este o opera literara apartindnad genului epic, intrucat autorul transmite in mod indirect, prin intermediul personajelor si al actiunii, gandurile, sentimentele si trairile sufletesti. Ca mod de expunere predominant, autorul utilizeaza naratiunea, care se imbina armonios cu dialogul si descrierea, iar vocea narativa a operei literare este naratorul. Tema operei consta in aflarea adevarului (Vitoria pleaca la Dorna pentru a afla ce i s-a intaplat sotului sau), in dezlegarea misterului privind disparitia persoanei dragi. Titlul este alcatuit dintr-un subtantiv comun (Baltagul), avand un rol simbolic, intrucat el desemneaza unealta crimei, dar si a pedepsei. Mitologia populara spune ca un baltag folosit in numele dreptatii nu se pateaza niciodata cu sange. 8

Una dintre particularitatile genului epic este constituita de subiectul operei literare. Acesta este alcatuit din : expozitiune, intriga, desfasurea actiunii, punctul culminant si deznodamantul. Expozitiunea o infatiseaza pe Vitoria Lipan ( personajul principal al romanului), torcand pe prispa casei si aducandu-si aminte o poveste pe care sotul ei, Nechifor, obisnuia sa o spuna oamenilor. Dupa cateva luni in care Nehifor nu mai daduse pe acasa, Vitoria devine ingrijorata si tulburata de ganduri negre, acest fapt constituind intriga. Desfasurarea actihnii reprezinta partea cea mai ampla a romanului. Aceasta cuprinde toate faptele declnsate de intriga: femeia cere ajutorul parintelui Daniil si al babaei Maranda, tine post, isi cheama fiul acasa si pleaca impreuna cu acesta sa-l caute pe cel disparut. In drumul lor, Vitoria si Gheorghita intalnesc diverse obiceiuri ( nunta, botez) si oameni. Femeia afla ce s-a intamplat cu sotul sau ( a fost omorat cu un baltag) si il cauta pe vinovat. Punctul culminant al operei literare este reprezentat de momentul in care Calistrat Bogza isi marturiseste vina si plateste cu moartea pentru fapta sa. In deznodamant, sunt prezentate planurile de viitor ale Vitoriei. Ca specie a genului epic, Baltagul este un roman, deoarece reprezinta o creatie de mare intindere, cu actiune ampla, desfasurata pe mai multe planuri, la care participa un numar mare de personaje. Actiunea este plasata, la inceput, in Magura Tarcaului, apoi in multe alte sate strabatute de Vitoria in drumul ei spre Dorna ( Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca, Crucea Talienilor ,Sabasa, Suha etc.) si dureaza timp de aproximativ opt luni. Personajele, care sunt in numar mare, se clasifica in personaje principale (Vitoria Lipan), secundare (Gheorghita, Minodora, crasmarul etc.) si episodice (Mitrea, mos Pricop, domnul Toma etc.), singurele personaje negative ale acestui roman fiind Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Opera trezeste cititorului sentimente puternice de compatimire pentru femeia aflata in suferinta. Intregul farmec al romanului este dat de talentul de povestitor al lui Mihail Sadoveanu, care foloseste cuvintele cu o maestrie deosebita, pentru a capta atentia.