Sunteți pe pagina 1din 3

Mari Neagu, 10G

Fisa biografica
MIHAIL SADOVEANU

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d.


19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor,
povestitor, nuvelist, romancier, academician și om
politic român. Este considerat unul dintre cei mai
importanți prozatori români din prima jumătate a
secolului XX.
Acesta este numit ”Ştefan cel Mare al literaturii
române” de Geo Bogza şi ”Ceahlăul literaturii
Scurte date române” de George Călinescu.
biografice

1
Mari Neagu, 10G

Pe 5 noiembrie, la Paşcani, judetul Iaşi, se naşte


Mihail Ursachi. Tatăl său a fost avocatul Alexandru
Sadoveanu, fiu de ţăran din ţinutul Gorjului şi mama
Profira Ursache, fată de răzeşi din localitatea Verşeni.
Părinţii nefiind căsătoriţi, paternitatea scriitorului a
fost recunoscută abia în anul 1891, când devine Mihail
Sadoveanu.
A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România
și, începând cu anul 1921, membru al Academiei
Române. A primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961.
În anul 1928 devine Mare Maestru al Marii Loji
Naționale din România. A fost cumnatul criticului
literar Izabela Sadoveanu-Evan. Copiii săi, Profira și
Paul-Mihu Sadoveanu, au mers pe urmele tatălui și au
devenit la rândul lor scriitori.
Acesta suferă un infarct care îi afectează vorbirea şi
îl lasă aproape orb. Pe 19 octombrie, la ora 9
dimineaţa, Mihail Sadoveanu se stinge din viaţă într-o
vilă aflată în apropierea Schitului Vovidenia şi a
localităţii Vânători-Neamţ. A fost înmormântat la
Cimitirul Bellu, alături de Eminescu.

• Baltagul
• Fratii Jderi
Opere • Dumbrava minunata
semnificative • Domnul Trandafir
• Hanul Ancutei
• Creanga de aur
• Tara de dincolo de negura
• Nada florilor

2
Mari Neagu, 10G

Eugen Lovinescu: “… Mihail Sadoveanu e cel mai


legat de oraşul nostru. Multe vor dispărea de pe faţa
pământului şi multe, sute de consilii comunale cu
oameni importanţi de o zi, vor dispărea şi ele, dar
orăşelul nostru va trăi încă cu amintirea naţiunii în
Impresii opera acestui mare poet, care a transcris în cărţile lui
tot ce face dulceaţa, farmecul grădinilor, toată poezia
şesului Moldovei şi a dungei violete a Carpaţilor
apropiaţi, pe care decenii i-a privit de pe dealul lui de
la marginea uliţii Rădăşenilor.”

“Unii prieteni sunt umbre, nu apar decat cand e


Soare.”
“Daca prostia ar produce suferinta, sunt oameni care
ar trebui sa umble urland de durere.”
“Cartile ne sunt prieteni statornici... Ne sunt sfetnici si
Citate nu ne contrazic. Cartile care ne plac sunt si urne pline
de amintiri.”
“Dragostea nu imbatraneste; numai oamenii se ofilesc
si trec.”
“Muierea asa e lasata de Dumnezeu, vicleana ca apa
si trecatoare ca florile.”
“Fericirea este in noi, niciodata in jurul nostru.”