Caracterizarea prin nume

Semnificația prenumelui Vitoria

1. Victor / Victoria

Nume roman de origine latină ce semnifică "victorios, biruitor, învingător". Numele ,,Victoria" a fost purtat în
Antichitate de zeița romană a victoriei, a biruinței. A fost comun printre primii creștini, numele de ,,Victor" fiind purtat
de mai multi sfinți și de trei suverani pontifi. Ca nume englezesc, prenumele au fost destul de rare în Evul Mediu, dar au
devenit foarte populare în secolul al XIX-lea, odată cu începerea domniei Reginei Victoria.

(www. semnificațianumelui.ro)

VICTORIE. Subst. victorie, biruință, biruire, învingere, izbândă, triumf, triumfare (rar); succes, reușită, reușire (rar),
izbutire. Glorie, mărire, onoare, slavă, fală, faimă, renume.

(www. dexonline.ro)

Caracterizarea prin mediul de viață

“viața muntenilor e grea, mai ales viața femeilor. Uneori stau văduve înainte de vreme, ca dânsa”.

,,aveau cât le trebuia: poclazi în casă, piei de miel în pod, oi în munte. Aveau și parale strânse într-un cofăiel cu cenușă”.

,,Veni iar cătră el, cu pita proaspătă și cu un hârzob de păstravi afumați. Trimisese pe Mitrea la domnu Iordan crâșmaru,
s-aducă oleacă de rachiu de cel bun”;

,,gospodina făcu paturile devreme”.

Portret fizic

„Şi de poveste... Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, îşi aducea aminte stând singură pe prispă, în lumina de toamnă şi
torcând. Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duşi departe. ... fusul se învârtea
harnic, dar singur.”

„Acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute.”

,,Își potrivise în grabă casânca de matasă, își lepădase cojocul. Nu mai era tânără, dar avea o frumusețe neobișnuită în
privire. Ochii îi luceau ca-ntr-o ușoară ceață în dosul genelor lungi și răsfirate în cârligașe. Simțindu-se admirată,
femeia își regăsi îndată înfățișarea pe care o avea când se uita în oglindă, c-o lumină abia simțită de râs”

Portret MORAL

,,-Așa părinte; asta-i mai bine.Acu la Dumnezeu am și eu nădejde, La maica Domnului și la Sfântu Gheorghe. Te-i ruga
pentru mine și ei m-or izbăvi.”

,, -Ba mie, babă Maranda, se cuvine să-mi vorbești de altele.”

„--Mă gândesc în fel şi chip şi am un vis, care-mi mănâncă sănătatea şi mă îmbătrâneşte. Mai stau până ce gătesc de
postit cele douăsprezece vineri.”
,,Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors cătră ea, trecând spre asfințit o revărsare de ape.”
,,Se desfăcuse încet-încet de lume şi intrase oarecum în sine.”
,,Vitoria îl primi cu mare bucurie şi-l sărută pe amândoi obrajii; după aceea trece în altă odaie şi se încuie pe dinlăuntru,
ca să poată plânge singură.”
,,Eu am hotărât să nu umblu decât între răsăritul și asfințitul soarelui și să mă alătur pe cât oi pute pe lângă oameni”.
,,Se ferea de adunări de oameni, alteori se amesteca prin lume ca să poată mai bine iscodi și băga de samă.”
La botez ,,avea veselă față și limbă ascuțită.”
,,Spune lui domnul Toma că-i mulțamesc…și spune mămucă-tii vorbe bune”
“Vitoria a primit plosca și a făcut frumoasă urare miresei”.
,, N-am să mai am hodină cum n-are părăul Tarcăului, pân’ ce l-oi găsi pe Nechifor Lipan”, “să știe și alții cât mi-i de
neagră inima”
,,Avea în ea o putere nouă, care-i răzbea în toate mișcările și în priviri”

Trăsături ce reies din relația cu Minodora

,Să te mai prind că dai gunoiul afară, în fața soarelui, cum ai făcut astăzi, că-ți pun la gât două pietre de câte cinci oca.
N-ai mai învățat rânduiala? Nu mai știi ce-i curat, ce-i sfânt și ce-i bun de când îți umblă gărgăuni prin cap și te cheamă
domnișoară?”
,,-(...) Să faci bine, domnișoară, să-ți vezi de rânduielile tale de fată mare, să-ți bați și să-ți scuturi lăicerele de zestre,
căci, în câșlegile ce vin, am de gând să te mărit. Oi găsi eu un român așezat, cu casă nouă în sat și cu oi la munte, să i te
dau și să scap de tine” și nu ,,pe feciorul acela nalt și cu nasul mare al dăscăliței lui Topor”
,,Îţi arăt eu ţie coc, valţ şi bluză … nici eu, nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am ştiut de acestea -şi-n legea noastră
trebuie să trăieşti şi tu.”
,,copila plângea în pumni, iar obrazul maica-sii parcă era un portret neclintit”
,,apoi după aceea ne-am întoarce iar la Măgura, ca să luăm de coadă toate câte-am lăsat, iar pe soră-ta să știi că niciun
chip nu mă pot învoi ca să-o dau după feciorul acela nalt și cu nasul mare al dăscăliței lui Topor”.

Trăsături ce reies din relația cu Gheorghiță

,,Fiind singuri aicea în sat și fără neamuri, trebuie să te trimit pe tine, ca un bărbat ce ești, să-l cauți și să-l afli”.
„-Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare; cunoaşte gândul omului” cugetă cu mare uimire Gheorghiţă.
,,Eu te cetesc pe tine, măcar că nu știu carte, înțelege că jucăriile au stat. De-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt
sprijin și am nevoie de brațul tău”.
,,Îl ocrotea și îl apăra de câte ori în ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea”
,,-Dac-aș putea să-l lovesc și eu cu același baltag, în locul unde l-a pălit el pe Nechifor Lipan, m-aș simți mai ușurată.
Dar asta nu se poate; nici pe Gheorghiță, care-i încă prost și copil, nu-l pot pune”.

Trăsături ce reies din relația cu Nechifor

,,La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncene aplecate și la toată înfățișarea lui îndesată și spătoasă, Vitoria se
uita ascuțit și cu îndârjire, căci era dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani. Așa-i fusese drag și acuma, când aveau
copii mari cât dânșii.”

,,îndura fără să crâcnească puterea omului ei și rămânea neînduplecată, cu dracii pe care-i avea”.

,,Adevărat, era om cu harțag la chef, se învoi Vitoria. Mie mi-era drag când îl vedeam așa, cu mare curaj”

,,Ea era deasupra tuturor; avea într-însa o putere și o taină, pe care Lipan nu era în stare să le dezlege. Venea la dânsa ca
la apa cea bună.”

„Ea însă se socotea moartă, ca şi omul ei care nu era lângă dânsa. Abia acum înţelegea că dragostea ei se păstrase ca-n
tinereţă.”

,,Căci eu, dragă cucoană Mărie, am trăit pe lumea asta numai pentru omul acela al meu. Ș-am fost mulțămită și înflorită
cu dânsul”