UMANISMUL

Material realizat de prof. Ion Dănău, LICEUL

TEORETIC „MIRCEA ELIADE” LUPENI, JUD.
HUNEDOARA
 UMANISMUL
Umanismul este mişcarea social-culturală inspirată de concepţia că omul,
fiind o fiinţă superioară, se poate perfecţiona prin cultură şi artă. În opoziţie cu
ideologia şi cultura medievală, curentul umanist promovează încrederea în
propria capacitate de dezvoltare spirituală şi intelectuală a fiecărui om şi
militează pentru evoluţia multilaterală a personalităţii. Umaniştii impulsionează
atitudinea de respingere a oprimării şi înjosirii omului, încurajând manifestarea
demnităţii şi plenitudinii morale. Pornind de la premisa că apogeul dezvoltării
armonioase a omului a fost atins în Antichitate, prin idealul „omului universal",
umaniştii au studiat cu entuziasm culturile şi limbile greacă şi latină. În cadrul
acestei mişcări s-au format numeroşi cărturari de înaltă erudiţie filozofică,
istorică, filologică, literară şi în alte domenii, numite şi astăzi umaniste.
 UMANISMUL
ÎN CULTURA
EUROPEANĂ
Umanismul a fost iniţiat în
epoca Renaşterii (secolele
XIV - XVI), ca reacţie
împotriva Feudalismului,
iar centrul mişcării
Dante Alighieri Francesco Petrarca
umaniste a fost Italia. De
c. 1265–1321 1304 – 1374
aici, ideile lui generoase s-
au răspândit în aproape
toate ţările Europei.
Renaşterea europeană i-a 1475 1469
avut ca reprezentanţi pe: – –
Dante, Petrarca, 1564 1527
Boccaccio, Leonardo da
Vinci, Michelangelo,
Niccolo Machiavelli în
Italia;
Michelangelo Niccolò Machiavelli
UMANISMUL ÎN
CULTURA
EUROPEANĂ

Umaniștii
italieni Giovanni Boccaccio Leonardo da Vinci
1452 – May 2, 1519
1313 – 1375
UMANISMUL
ÎN CULTURA
EUROPEANĂ

Francois
Rabelais,
François Rabelais Pierre de Ronsard
Pierre
c. 1494 – 1553 1524 – 1585
Ronsard
şi Michele
Vintaigne
în Franţa; Michel de Montaigne
1533 – 1592
UMANISMUL
ÎN CULTURA
EUROPEANĂ

Thomas
Morus
în
Anglia Thomas Morus
1478 – 1535
UMANISMUL
ÎN CULTURA
EUROPEANĂ

Martin Luther
în
Germania,
Desiderius Erasmus
pe Martin Luther
1483 – 1546 1466 – 1536
Erasmus din
Rotterdam
în
Olanda etc.
 UMANISMUL
ÎN CULTURA
EUROPEANĂ
Dezvoltarea culturii are loc în ritm
rapid prin înfiinţarea de Universităţi
în toate marile oraşe europene, în
cadrul cărora s-au organizat
biblioteci dotate, în principal, cu Salonul Sixtin, sediul Bibliotecii TIPARNIȚA GUTENBERG
operele clasice ale Antichităţii, între Apostolice Vaticane
care Biblioteca Vaticanului (1455)
cuprindea peste 1200 de volume.
Apariţia tiparului, inventat de către
Guttenberg în 1440, a făcut
posibilă tipărirea nu numai a William Shakespeare
operelor antice, dar mai ales ale
cărţilor scrise în limbile naţionale.
1564 – 1616
Astfel, în 1623 sunt tipărite, la
Londra, 36 de piese ale lui
Shakespeare, într-un tiraj de o mie
de exemplare.
Principalele direcţii ale umanismului
reconsiderarea şi valorificarea tradiţiilor culturale ale Antichităţii;
formarea şi dezvoltarea omului ca spirit universal ("uomo
universale");
 preţuirea erudiţiei, a demnităţii şi libertăţii umane;
 omul să fie dominat de raţiune;
 armonizarea fiinţei umane cu natura înconjurătoare;
 folosirea, ca limbă de cultură, latina şi slavona.
 UMANISMUL
ROMÂNESC
În Ţările Române, curentul
umanist se dezvoltă Simion Ş
tefan
VARLAAM
începând cu secolul al XVII-
Iea, când apar primii
cărturari cunoscători ai
culturii clasice şi ai limbilor
greacă şi latină, ca: Udrişte
Năsturel, Varlaam, Simion
Ştefan, Dosoftei, Nicolae Nicolae Milescu
Milescu. Cel dintâi umanist
care afirmă şi susţine cu
argumente originea romană
a limbii şi a poporului român
este Nicolaus Olahus, în
lucrarea "Hungaria" (1536),
scrisă în limba latină.
 UMANISMUL
ROMÂNESC
Activitatea şi scrierile marilor
cronicari Grigore Ureche,
Miron Costin, Ion Neculce
apoi Dimitrie Cantemir, în MIRON COSTIN ION NECULCE
Moldova, Stolnicul Constantin GRIGORE URECHE
Cantacuzino, în Ţara
Românească, au determinat
apariţia unui umanism specific
românesc, cum ar fi elogiul
adus Ţărilor Române pentru
lupta împotriva expansiunii
otomane sau argumentarea
originii romane a poporului şi
a latinităţii limbii române. Ei au
pus bazele istoriografiei DIMITRIE CANTEMIR
naţionale, contribuind la
tipărirea primelor cărţi de cult
religios în limba slavonă.
 UMANISMUL ROMÂNESC
De altfel, Ţările Române s-au numărat printre primele
centre ale tiparului în Europa Răsăriteană, la Târgovişte
tipărindu-se prima carte, în limba slavonă: "Liturghierul" lui
Macarie, 1508. Un rol esenţial l-au avut şi domnitorii luminaţi,
care au construit biserici sau monumente laice şi care au înfiinţat
şcoli domneşti ori biblioteci voievodale: Neagoe Basarab,
Constantin Brâncoveanu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie
Cantemir etc.
 UMANISMUL ROMÂNESC
Activitatea cronicarilor ajunge la strălucire în secolele al
XVII-lea şi al XVIII-lea, iar Letopiseţele lor realizează cea dintâi
imagine scrisă a istoriei românilor. În concepţia cronicarilor,
istoria este purtătoare de valori educative, iar operele lor
constituie şi un act de mare patriotism, principala preocupare
fiind aceea a recuperării trecutului "să nu se uite lucrurile şi
cursul țării" şi să nu se piardă "în negura vremii". (Miron Costin).