Fisa de autor- Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu (n. 6 noiembrie 1880 Pașcani, Principatele

Unite– d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț, Vânători-Neamț,
Neamț, Republica Populară Română) a fost un scriitor, povestitor,
nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre
cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a
secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a
cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și
de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea
țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de
asemenea, reportaje și pagini memorialistice.
Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897, cu schița Domnișoara M din
Fălticeni, pe care îl semnează cu pseudonimul Mihai din Pașcani. În 1898 începe să
colaboreze la foaia Viața nouă a lui Ovid Densusianu, alături de Gala Galaction, N.D. Cocea,
Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz, cu un alt
scheci și un poem. Sadoveanu pleacă la București în anul 1900, cu intenția de a studia dreptul
la Universitatea din București, renunțând însă la scurt timp, pentru a se dedica literaturii. A
început să frecventeze societatea boemă a Capitalei, hotărând în această perioadă să
abandoneze poezia și să scrie numai proză realistă. În 1901, se căsătorește cu Ecaterina Bâlu,
cu care s-a stabilit la Fălticeni, unde începe să lucreze la primele nuvele și se decide să
trăiască din cariera de scriitor.În 1902 apare primul manuscris al romanului Frații Potcoavă,
unele dintre fragmentele acestuia fiind publicate în revista Pagini Alese cu pseudonimul M. S.
Cobuz. În iunie 1903, Sadoveanu este incorporat și face armata în apropiere de Târgu Ocna,
perioadă care l-a inspirat să scrie „Amintirile căprarului Gheorghiță”.Această primă perioadă
din viața sa avea să fie evocată de scriitor în opera sa Anii de ucenicie (1944). După
terminarea armatei se stabilește la Fălticeni, unde întemeiază o mare familie. Inițial, familia
Sadoveanu a locuit într-o casă deținută de celebrul povestitor Ion Creangă, mutându-se apoi
într-o nouă casă, aflată în vecinătatea Grădinii Liniștii. Scriitorul a avut unsprezece copii,
dintre care trei fiice: Despina, Teodora și Profira Sadoveanu, ultima devenită la rândul ei
poetă și romancieră
În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași, poziție pe care
o deține până în 1919. În 1921 devine membru al Academiei Române. Doi ani mai târziu, își
ține discursul de recepție, în care face aprecieri pozitive fată de folclorul românesc în general
și de poezia populară în special. Reîncepe colaborarea la revista Viața românească,
alăturându-se nucleului de redactori din perioadă interbelică, din care face parte și Garabet
Ibrăileanu, publicând fragmente din romanele sale.

Opere

 Șoimii, roman (1904)

 Floare ofilită, nuvele (1905)
 Mormântul unui copil (1905)
 Amintirile căprarului Gheorghiță (1905)
 Vremuri de bejenie (1906)
 La noi în Viișoara (1906)
 Esopia (1906)
 Însemnările lui Neculai Manea, nuvele (1906)
 Oameni și locuri, (1908)
 O istorie de demult (1907)
 Duduia Margareta (1907)
 Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de
ani (1907)
 Povestiri de seară (1909)
 Genoveva de Brabant (1909)
 Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ (1909)
 Cântecul amintirii (1909)
 Apa morților (1911)
 Povestiri de petrecere și folos (1911)
 Bordeenii, roman, (1912)
 Un instigator (1912)
 Priveliști dobrogene (1914)
 Neamul Șoimăreștilor, roman (1915)
 Foi de toamnă (1916)
 Printre gene (1916)
 44 de zile în Bulgaria (1916)
 Umiliții mei prieteni (1917)
 Umbre (1919)
 În amintirea lui Creangă (1919)
 Priveghiuri (1919)
 Povestiri pentru moldoveni (1919)
 Cocostârcul albastru (1921)
 Strada Lăpușneanu (1921)
 Neagra Șarului (1922)
 Pildele lui cuconu Vichentie (1922)
 Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922)
 Oameni din lună (1923)
 Ți-aduci aminte (1923)
 Războiul balcanic (1923)
 Venea o moară pe Siret (1924)
 Țara de dincolo de negură (1926)
 Dumbrava minunată (1926)
 Povestiri pentru copii (1926)
 Dimineți de iulie. Stigletele (1927)
 Demonul tinereții (1928)
 Hanu-Ancuței (1928)