MIHAIL SADOVEANU

1880-1961
Viata, personalitatea si opera
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Paşcani - d. 19
octombrie 1961, Bucureşti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist,
romancier, academician şi om politic român. Este considerat cel
mai mare prozator român din toate timpurile, fiind supranumit
Ceahlăul literaturii române.
In 1904 se stabileste la Bucuresti, se casatoreste, si va avea unsprezece copii. In acelasi an are loc
debutul editorial cu patru volume deodata - Povestiri, Dureri inabusite, Crasma lui Mos Precu,
Soimii - in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. Nicolae Iorga va numi
anul 1904 "anul Sadoveanu".
In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. In acest an
publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant,
brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobandi pamant.
 Cel ce a fost supranumit "Ceahlaul prozei
romanesti" sau "Stefan cel Mare al literaturii
romane" ori “Al treilea mare Mihai din istoria
poporului roman" - Mihail Sadoveanu - una
dintre principalele si maiestuoasele coloane de
lumina ale culturii si ale existentei noastre - si-a
consacrat extrem de bogata sa creatie artistica,
adunata in peste 120 de volume, unui singur
erou: poporul roman, surprins in diferite
ipostaze si intruchipari si evocat in diferite
momente, incepand din cele mai indepartate
timpuri ale alcatuirii fiintei neamului si pana in
contemporaneitate.
 Sadoveanu este un scriitor cu individualitate distincta in literatura romana si
universala. Este un realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un
realist, un contemplativ.
Scriitorul evoca istoria unui popor, dandu-i dimensiuni mitice, individualizand-o. El
este in primul rand un povestitor, iar povestirea capata rezonante de poem sau balada,
pastrand accente de revolta si un profund sentiment de nemultumire, generat de nevoia
de libertate. In acest sens, descoperim tendinta de retragere in trecut, si de rezistenta in
fata civilizatiei (“Hanu Ancutei”, “Tara de dincolo de negura”).
Bolnav de câtiva ani, aproape orb si marcat de dureri familiale, se stinge din viata la 19 octombrie 1961. Este înmormântat la
cimitirul Bellu, alaturi de Eminescu si Caragiale.
Sadoveanu, rapsod şi creator al unei ample fresce sociale
şi al condiţiei umane

 CONDIŢIA ISTORICĂ  POEZIA NATURII, CONDIŢIE A

 *epoca de început a neamului:
 Creanga de aur- 1933
 *istoria Moldovei
 Fraţii Jderi- 1935-1942
 Şoimii- 1904
 Nicoară Potcoavă- 1952
 Neamul Şoimăreştilor- 1915
 Nunta domniţei Ruxanda- 1932
 Zodia cancerului-1929
LIBERTĂŢII
 Dumbrava minunată- 1922
 Ţara de dincolo de negură- 1926
 Împărăţia apelor-1928
 Măria sa Puiul Pădurii- 1931
 Nopţile de Sânziene- 1934
 Valea Frumoasei- 1938
 Ochi de urs- 1938
 Ostrovul lupilor- 1941
 Nada Florilor- 1951
 CONDIŢIA SOCIALĂ
 Scene din viaţa satului
 -nesupunerea la lucru
 -revolta spontană
 -haiducia
 -transhumanţa
 Viaţa târgurilor de provincie
 -rapacitatea lumii burgheze
 -platitudinea atmosferei
provinciale
 -dorinţa de evadare
 Dureri înăbuşite-1904
 Crâşma lui Moş Precu- 1094
 La noi în Viişoara- 1097
 Bordeienii- 1912
 Hanu Ancuţei- 1928
 Baltagul- 1930
 Floare ofilită- 1905
 Însemnărille lui Neculai Manea- 1907
 Apa morţilor- 1911
Locul unde nu s-a întâmplat nimic- 1933

 Câinele- 1904
 Balta liniştii- 1908
 Haia Sanis- 1908
 CASA MIHAIL SADOVEANU IASI

 Casa a fost construita de Mihail Kogalniceanu in 1842,

cu mesteri adusi din Italia. Grele probleme financiare l-
au obligat sa vanda casa in anul 1867.
 Ani la rand, pe aici s-au perindat diversi si efemeri
proprietari. In anul 1918, Mihail Sadoveanu si fratele
sau, Vasile, devin prorietarii vilei. Pana in anul 1936,
cind se va muta la Bucuresti, Sadoveanu va scrie in
aceasta casa 35 de carti, perioada ieseana fiind cea mai
fertila din viata sa.
 Aici au iesit de sub pana sa Venea o moara pe Siret
(1925), Hanul Ancutei (1928), Zodia Cancerului sau
vremea Ducai-Voda (1929), Baltagul (1930), Creanga
de aur si Locul unde nu s-a intimplat nimic (1933),
doua volume din trilogia Fratii Jderi.
 In 1980, cu prilejul centenarului nasterii scriitorului, s-a
deschis Muzeul memorial M. Sadoveanu.
In curtea vilei poate fi admirat ansamblul sculptural
realizat de Dan Covataru.
 Liceul Teoretic Miron Costin Iaşi

Prezentare realizată de
elevul Andrei Marian Afloarei, clasa a X-a C

Prof. coordonator Săndica Bizim