MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR

Lucrul individual

la disciplina:Management

Tema:SA “Vinăria din Vale & Co”

Autorul:Marcovanu Nicolae

Grupa: FB181

Conducător științific:Balmuș Mihaela

Chișinău 2019
 Cuprins

Capitolul I. Caracteristicile generale ale întreprinderii SA “Vinăria din Vale &

Co”……………………………………………………………………………………1

Capitolul II. Analiza factorilor de mediu care influențează întreprinderea

“Vinăria din Vale & Co”…………………………………………………………….3

2.1. Analiza factorilor de impact direct………….………………………………………3

2.2. Analiza factorilor de impact indirect…………………………...……………………6

2.3. Concluzii………………………………………………..…………………………….11

Bibliografie………………………………………………………………………….15
 Capitolul I. Caracteristicile generale ale întreprinderii SA “Vinăria din Vale &
Co”

Vinăria din Vale este o companie privată, societate pe acțiuni de tip închis, înființată în anul
2000 de către Vladimir Davidescu - proprietarul întreprinderii. Adresa juridică a întreprinderii este
7301, str. Basarabia, 8, or. Cantemir, r-nul Cantemir; iar sediul acesteia – MD-2012, str. Alexei
Mateevici, 34, or. Chișinău, mun. Chișinău.

Vinăria din Vale - este o înterprindere din Republica Moldova din ramura vinificației.
Domeniul principal de activitate al întreprinderii este producerea vinurilor de calitate înaltă seci,
albe și roșii, tari - speciale și de desert, folosindu-se tehnologii avansate și utilaj modern.

Cu o vârstă de peste 20 de ani, vinăria este o afacere de familie la dezvoltarea căreia

contribuie toata familia Davidescu, în frunte cu liderul său – Vladimir Davidescu. Istoria acestei
afaceri a început în anul 1999, când Vladimir Davidescu a înființat intreprinderea SRL Ceteronis,
care mai târziu s-a dezmembrat într-o întreprindere separată – SA “Vinăria din Vale & Co”. Aceasta
din urmă a achiziționat acțiuni ale întreprinderii SA “Săseni-vin” și a fondat două filiale,
achiziționând fabricile de vin din s. Burlacu și s. Slobozia Mare din raionul Cahul. În anul 2002 a
fost înregistrată marca comercială “Vinăria din Vale”.

Afacerea vinicolă a vizat, la început, exportul de vin brut în vrac în Belarus. În perioada
anilor 2006 – 2013 s-au efectuat investiții capitale în valoare de 217 mil. lei, deschizându-se o linie
de îmbuteliere a vinurilor.

În cadrul evenimentului “Vernisajul Vinului” din 2011, au fost prezentate pentru prima dată
vinurile îmbuteliate marca Vinăria din Vale. Astfel, vinurile de la Vinăria din Vale sunt lansate și
pe piața autohtonă, continuând, totodată, extinderea exportului spre piața internațională. În prezent,
vinurile producătorului sunt vândute în România, Germania, Belarus, China, Japonia, Canada și
SUA.

Vinăria produce mai multe soiuri de vin apreciate la nivel internațional: Merlot,
Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Rosé, Pinot Noir, Pinot Grigio, Saperavi, Riesling, Muscat
Otonnel, Rkatsiteli, precum și vinuri din cele mai proeminente soiuri authtone: Feteasca Albă și
Feteasca Neagră.

1
 Vinăria din Vale a obținut în 2014 Marele Premiu pentru “Realizări remarcabile în industria
vinicolă”. De asemenea, vinurile întreprinderii au fost decorate după merit de către experți
internaționali cu medalii de aur și de argint la concursuri internaționale.

Viziune: “Pentru noi, vinificația nu e atât o decizie, cât o predestinare frumoasă. Născuți în
Moldova, unde tradiția și pasiunea pentru vinificație au devenit parte din AND-ul național, suntem
înzestrați cu un avantaj unic. Producem vinuri din inimă – din inima ficărui strugure, a fiecărui
lucrător, a întregii companii și a țării, a cărei nume ducem mândru faima în întreaga lume.
Producem vinuri ce deschid inimi și inspiră pasiuni.”

Misiune: “ Crearea vinurilor este o responsabilitate. De aceea, Vinăria din Vale crește și se
perfecționează necontenit, pentru a oferi vinuri ce demonstrează pe bune că vinificația e un lucru pe
care îl facem mai bine. Iar vinurile obținute depășesc așteptări și hotare, pentru a instiga, prin gust și
calitate, un schimb universal de sentimente, sincerități și impresii.”

Valori: “Întreaga noastră activitate se bazează pe trei piloni: familie, tradiție și pasiune.
Afacerea a pornit din sânul familiei, unde dragostea pentru vinificație s-a transmis ereditar odată cu
spiritual întreprinzător și o patimă intensă. Iar pasiunea pentru excelență și dragostea pentru ceea ce
facem ne motivează să atragem întotdeauna cele mai bune talente, să angajăm cele mai curate
spirite, din cele mai calde și însorite regiuni, și să implementăm tehnici inovatoare și echipament
performant.”

Vinăria din Vale propune consumatorilor trei game de vinuri: gama “Select”, gama
“Premium” și gama “Apogeu”.

În categoria “Select” se include vinurile: Chardonnay (Vin Alb Sec), Sauvignon (Vin Alb
Sec), Feteasca Albă (Vin Alb Sec), Rosé (Vin Rose Sec), Cabernet Sauvignon (Vin Roșu Sec),
Feteasca Neagră (Vin Roșu Sec), Merlot (Vin Roșu Sec).

Gama “Premium”: Chardonnay Feteasca Albă, Codru, Feteasca Neagră.

În ediția limitată “Apogeu” se include vinul alb sec Apogeu care reunește trei soiuri albe:
Feteasca Regală, Traminer, Chardonnay și vinul roșu sec Apogeu care reunește soiurile Fetească
Neagră, Malbec, Rară Neagră.

2
 Capitolul II. Analiza factorilor de mediu care influențează întreprinderea
“Vinăria din Vale & Co”

2.1. Analiza factorilor de impact direct

Furnizori

Furnizorii sunt întreprinderile sau persoanele fizice care asigură resursele pentru fabricarea
bunurilor sau serviciilor. Ei reprezintă partenerii firmei de la care se aprovizionează cu resurse
materiale, servicii, energie și forță de muncă.

Compania Vinăria din Vale dispune de propriile plantații de vii de peste 1000 ha care
cuprind soiuri Europene tehnice de struguri cum ar fi: Cabernet - Sauvignon, Merlot, Pinot Noir,
Traminer, Muscat, Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc; precum și soiuri locale: Feteasca Albă,
Feteasca Neagră. Toate aceste soiuri de struguri permit producerea unui sortiment de vinuri variat și
de calitate înaltă.

Întreprinderea dispune de trei fabrici de vinuri unde sunt prelucrați strugurii: două în zona de
sud a țării, în r-nul Cahul, în satele Burlacu și Slobozia Mare; cea de-a treia fabrică se află în r-nul
Călărași, satul Săseni.  Fabricile sunt dotate cu utilaje de ultimă generație ale producătorilor de talie
mondială, precum Bucher Vaslin, Eno Veneta și Laffort. Un rol indispensabil în desăvârșirea
calităților gustative ale vinurilor îl are maturarea în butoaie. Vinăria din Vale deține doar baricuri de
stejar franțuzesc de calitate superioară. Linia îmbuteliere are o capacitate de 6 mii stilce pe oră și
este una dintre cele mai performante din țară. Sticlele pentru îmbutelierea vinului sunt furnizate de
Întreprinderea de Stat “Fabrica de Sticlă din Chișinău”. Astfel, echipamentele și tehnologiile
moderne garantează atingerea celor mai înalte standarde în procesul de producție.

În perioada activă de îngrijire și recoltare a viței de vie muncesc circa 500 de angajați,
printre care tehnologi, oenologi, persoane din laborator, departament vânzări, marketing și localnicii
satelor din sudul Moldovei. Așadar, angajații acestei companii pot fi persoanele licențiate în
Tehnologia Alimentară, specialitățile “Tehnologia vinificației” și “Biotehnologia industrială”;
precum și persoanele licențiate în Științe Economice cum ar fi: marketeri, manageri, economiști,
contabili etc.

Concurenți

3
 Piața băuturilor alcoolice în Republica Moldova se caracterizează printr-un mediu
concurențial foarte dezvoltat, fiind prezenți o mulțime de producători autohtoni, dar și străini. Pe
rafturile magazinelor se gasesc o varietate foarte mare de vinuri, coniacuri, divinuri, vinuri
spumante, rom, bere, vodca, whiskey etc, care se deosebesc între ele atât după preț, cât și calitate.

Republica Moldova are o industrie a vinului bine dezvoltată, cu o suprafață de 148.500

hectare de vii, din care 107.800 de hectare sunt folosite pentru producția comercială. Concurenții
direcți ai Vinăriei din Vale sunt companiile producătoare de vinuri, printre care se numără  Château
Purcari, Cricova, Mileștii-Mici, Bostavan, Château Vartely, Vinăria Fautor, Vinăria Asconi, Castel
Mimi etc. Acești mari producători de vinuri sunt, de fapt, principalii concurenți, deoarece dețin o
cotă de piață impunătoare, avînd o experiență bogată în spate. De asemenea, nu pot fi trecuți cu
vederea și vinăriile mici sau de “garaj”. În această categorie sunt incluse toate vinăriile mici ce fac
parte din Asociația Micilor Producători de Vin din Moldova: Crama Domnească (vinurile Equinox),
Vinăria Gogu, Vinăria EtCetera, Vinăria Nobilă, Vinăria Dac, Vinăria Atuu, Vinăria Agrici, Vinăria
Poiana, Vinăria Unicorn, Minis Terrios etc.[14]

Concurența indirectă are în vedere competiția dintre întreprinderile care se adresează

acelorași cerințe prin oferta de produse sau servicii diferite. Prin urmare, concurenții indirecți cei
mai principali sunt producătorii de vinuri spumante (Cricova, Château Vartely, Radacini, Maurt,
Cascadvin, Mileștii Mici, Purcari etc.) și producătorii de divin și brandy (Călărași-Divin, Barza
Albă, Vinăria Bardar, KVINT etc.).

Clienți

Producția companiei Vinăria din Vale face parte din categoria băuturilor alcoolice, de aceea
este destinată în special persoanelor care au atins vârsta de 18 ani și consumatorilor de vinuri.

Majoritatea consumatorilor procură vinuri fără a atrage atenția cărei categorii de calitate
acestea sunt atribuite. Vinăria din Vale propune consumatorilor săi vinuri de calitate, mature,
obținute din soiuri de struguri cu însușiri calitative superioare după o tehnologie aparte. Din punct
de vedere al raportului preț-calitate, vinurile acestui producător sunt accesibile pentru majoritatea
populației din țară, prețurile începând de la aproximativ 70 de lei pentru o sticlă de vin cu volumul
de 0,75 l și pot fi găsite în rețelele de magazine: Nr 1, Metro, Fourchette, Fidesco, Green Hills.

4
Organisme publice

Diferitele categorii de public reprezintă grupuri care au o influență reală sau potențială
asupra capacității întreprinderii de a atinge obiectivele sale: mass-media, instituțiile bancare,
instituțiile statului, grupurile de interes.

Vinăria din Vale a dezvoltat campanii de promovare prin intermediul televiziunii și a

panourilor publicitare. Odată cu lansarea gamei de vinuri din categoria Premium ,Vinăria din Vale
lansează și o campanie de comunicare cu genericul „Împărtășește ceea ce faci mai bine”, prin
intermediul căreia promovează talentul, arta și pasiunea. Astfel. Mass-media are un dublu rol pentru
întreprindere: de reprezentare pentru a face publicitate vinurilor sale și de informare ca sursă de
bază pentru știrile economice, politice și sociale interne și internationale.

Instituția bancară care deservește întreprinderea, de asemenea, are un rol important asupra
activității acesteia deoarece aceasta finanțează întreprinderea, îi acordă consultanță și informații cu
privire la tendințele economiei interne, rapoarte privind solvabilitatea, informații despre credite,
metode de plată, cursuri de schimb, . Compania Vinăria din Vale apelează la serviciile oferite de
Moldova-Agroindbank SA și Mobiasbancă Groupe Societe Generale SA, unde are deschise conturi
bancare.

Instituțiile statului și autoritățile publice au rolul de asigurare, control-evaluare, contribuind

la derularea corespunzătoare a activității economice a întreprinderii. Așadar, Vinăria din Vale este
obligată să plătească taxele și impozitele în interesul statului, conform legislației, fiind monitorizată
de Serviciul Fiscal de Stat; să achite contribuțiile sociale și primele de asigurare medicală
obligatorii la CNAS și CNAM; compania este monitorizată de Inspectoratul de Stat al Muncii în
vederea respectării legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, și asigurarea condițiilor
de muncă corespunzătoare angajaților săi; Agenția pentru Protecția Consumatorilor și
Supravegherea Pieței efectuează controlul de stat privind corespunderea vinurilor plasate pe piaţă
cerinţelor prescrise de către companie și protecția intereselor consumatorilor.

Din categoria grupurilor de interes fac parte, în primul rând, acționarii înteprinderii care sunt
cointeresați în prosperarea activității acesteia, dezvoltararea în continuare a afacerii, cucerirea noilor
pieți prin intermediul unei producții de calitate. În afară de acționari, în această categorie se include
și Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova având drept scop reprezentarea şi protejarea
la nivel naţional a drepturilor şi intereselor social-economice, profesionale, de muncă, colective şi
individuale ale angajaților companiei studiate care sunt membri de sindicat.

5
2.2. Analiza factorilor de impact indirect

Factori economici

Republica Moldova se caracterizează printr-o economie de piață în care predomină

proprietatea privată, libertatea economică, concurența, mediu  în care deciziile ce privesc producția
și distribuția de bunuri se bazează pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile
bunurilor și serviciilor, în care statul are rol de supraveghetor privind respectarea regulilor pieții,
asigurând cadrul legislativ pentru desfășurarea armonioasă a activității economice.

Indicatorul de bază care atestă evoluția economică este Produsul Intern Brut (PIB), acesta a
crescut pe parcursul anului 2018 cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, pe o bază largă care a inclus
practic toate sectoarele esențiale. În ianuarie-septembrie 2018 PIB a constituit în valoare
nominală 139145 mil. lei, preţuri curente de piaţă. Ce mai mare pondere la formarea PIB-ului o are
comerţul cu peste 20%. Al doilea sector după importanţă este cel industrial cu o contribuţie la
formarea Prodului Intern Brut de peste 15%. Domeniul construcţiilor are o cotă în structura PIB de
peste 10%, iar agricultura - aproape 6%.[10]

Exporturile de bunuri și servicii au crescut în prima jumătate a anului cu circa 23,5%, dar
importurile au crescut mai dinamic (24,5%) și pornind de la un nivel mult mai înalt decât
exporturile, astfel balanța comercială în luna noiembrie a anului precedent a constituit -253,9 mln
dolari americani.[5]

Principala componentă a cererii – consumul gospodăriilor casnice – a crescut cu circa 4,2%,

finanțată de venituri mai mari din aproape toate sursele. În particular, veniturile din salarii au
crescut cu circa 3,8% în expresie reală. Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat în 2016,
Republica Moldova ocupă penultima poziție în Europa după puterea de cumpărare populației.
Indicele privind puterea de cumpărare reprezintă venitul anual disponibil pe cap de locuitor, după
scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale.[8] În Republica Moldova, puterea de cumpărare este în jur
de 2.200 de euro anual, fiind mai ridicată în Chișinău și mult mai scăzută în special în zonele de sud
ale țării.[9]

În același timp, contextul politic și aprecierea monedei naționale au determinat revizuirea în

jos a tarifelor și prețurilor la unele bunuri și servicii reglementate. Drept rezultat, indicele anualizat
al prețurilor de consum a crescut cu ritmuri tot mai lente, ajungând de la 4,7% în martie la 1,2% în
octombrie 2018. Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna decembrie 2018 inflaţia
anuală (pentru ultimele 12 luni, din ianuarie 2018 pînă în decembrie 2018) a constituit 0,9%,

6
inclusiv la: produse alimentare 2,2%, mărfuri nealimentare 1,7%, servicii prestate populaţiei – (-
2,3%).

Factori tehnologici

Tehnologia are un impact important asupra mediului de afaceri mai ales prin intermediul
tehnologiei informaționale. Internetul acționează ca un “market maker” aducând la un loc
cumpărătorii și vânzătorii cu un minim de efort nu numai pentru bunuri și servicii, ci și pentru forța
de muncă.

Nivelul general de penetrare al tehnologiilor de comunicare și informații în Republica

Moldova a crescut rapid pe parcursul ultimului deceniu. În prezent, nivelul de utilizare al
telefoanelor mobile a atins 109%, în timp ce al Internetului mobil – 77%, unul din cele mai înalte
nivele din Europa de Est. Nivelul de penetrare al Internetului fix în banda largă este de circa 17%.
Însă există indicatori care sugerează o inegalitate înaltă în accesibilitatea și utilizarea tehnologiilor.
Conform unuia din ultimele sondaje disponibile, 38% din oameni niciodată nu au utilizat internetul,
situația fiind totuși mai bună decât în 2009, când 59% din oameni au dat același răspuns . Nivelul de
utilizare al TIC pentru scopuri economice rămâne destul de limitat: la cei circa 51 mii de
întreprinderi funcționale revin doar circa 2 mii de pagini web. Tehnologiile nu și-au găsit o aplicare
suficient de largă nici în administrația publică, fiind ratată, astfel, oportunitatea de a îmbunătăți
calitatea și accesibilitatea serviciilor prestate și de a reduce costurile administrative în serviciile
publice.[17]

Factori social-demografici

Conform datelor Biroului Național de Statistică, populația Republicii Moldova pentru anul
2018 a constituit 3 milioane 547 mii de oameni. Mai mult de jumătate din populaţia ţării o
constituie locuitorii mediului rural – 57,1%. În mediul urban locuiesc 1,5 mil. persoane, sau 42,9%.
Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 52% (1,8 mil. persoane) – femei şi 48% (1,7
mil. persoane) – bărbați.

Piramida vârstelor reflectă disproporțiile în structura populaţiei pe vârste şi sexe. Reducerea

numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor. Populaţia feminină cu o
vârstă medie de 39,9 ani la data de 1 ianuarie 2018 era mai îmbătrânită decît cea masculină cu 3,4
ani. Cu toate acestea, persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-59 de ani constituie 66,35% (2353,6

7
mii) din totalul populației, cele cu vârsta de 0-14 ani reprezintă 15, 9% (564,3 mii), iar restul de
17,7% (629,6 mii) sunt persoanele de peste 60 de ani.

Durata medie de viață este de 69 de ani pentru bărbați și 76 de ani pentru femei, iar vârsta
medie a populației este de 38,3 ani. Rata natalității constituie 9,6%, iar rata mortalității-10,4%.

Conform sursei citate mai sus, populația activă a țării pentru anul 2018 a constituit 1 milion
407 mii persoane, rata activității fiind de 47,2 %, iar populația ocupată- 1 milion 377 mii de pesoane
cu o rată a ocupării forței de muncă de 46,3%, ceea ce ar însemna că rata șomajului pentru anul
precedent a reprezentat 2,2%.

Din punct de vedere al structurii socio-profesionale, salariații reprezintă 55,9% (787,1 mii)
din totalul populației active, iar lucrătorii pe cont propriu-26,36% (370,9 mii).

Un aspect important al societății il reprezintă ocrotirea sănătății și învățământul, deoarece

ocrotirea sănătății contribuie la menținerea capacității de lucru, iar nivelul de dezvoltare a
învățământului influențează calificarea și pregătirea profesională.

Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății pentru anul 2018 au atins suma de 7960,5 mil. lei, ceea
ce reprezintă 12,9% din totalul cheltuielilor publice și 5,0% din PIB.[19] Starea de sănătate a
populației țării a înregistrat anumite îmbunătățiri pe parcursul ultimelor două decenii. Speranța de
viață a crescut de la 63 / 70 de ani pentru bărbați / femei în 1996 la puțin peste 68/ 76 de ani.[5]

Cheltuielile pentru educației au constituit 19419,4 mil. lei, acestora revenindu-le 16,9% din
totalul cheltuielilor bugetare și 6,5% di PIB. [19] În general, educația este un sistem inert, deoarece
sunt necesare perioade lungi pentru ca îmbunătățirile în sistemele educaționale să se manifeste în
nivelul de alfabetizare funcțională, performanțele școlare, abilitățile pe piața muncii și
competitivitatea economică în general.[17]

Specific pentru societatea moldovenească este scăderea numarului populației, Moldova fiind
a doua țară din lume după Portugalia cu cel mai scăzut nivel al natalității. Totodată, crește nivelul
migrației: anual, circa 1% din populația Moldovei părăsește țara, astfel statul rămâne fără populația
aptă de muncă, iar până în anul 2050 se prognozează că ponderea persoanelor în etate în structura
populației va constitui 30%. [6]

Factori fizico-naturali

8
 Clima Republicii Moldova este moderat-continentală și se caracterizează prin iarnă blândă și
scurtă, cu puțină zăpadă și vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută de precipitații.
Deopotrivă cu părțile pozitive ale climei, perioada caldă îndelungată a anului, iarna blândă, cu
abundență de lumină și căldură.

La nivel național, arealul viticol al Republicii Moldova este împărțit în 4 regiuni vitivinicole
cu Indicație Geografică Protejată (IGP), care au fost înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

 Regiunea IGP „Codru”: este situată în centrul țării și s-a remarcat de-a lungul timpului prin
producerea vinurilor albe, de o calitate excepţională;

 Regiunea IGP „Ștefan Vodă”: este amplasată în sud-estul țării și este cunoscută încă din
cele mai vechi timpuri pentru vinurile sale roșii – de soi și de cupaj;

 Regiunea IGP „Valul lui Traian”, situată în sud-vestul țării, se deosebește prin
producerea vinurilor licoroase şi a vinurilor roşii de o calitate excepţională;

 Regiunea IGP „Divin”: este cunoscută pentru producerea rachiurilor din distilate de vin,
maturate în baricuri de stejar; aceasta se extinde pe tot teritoriul geografic al Republicii
Moldova.[20]

Republica Moldova are o suprafață de 148.500 hectare de vii, din care 107.800 de hectare
sunt folosite pentru producția comercială. Restul de 40.700 de hectare sunt viile cultivate în sate, pe
terenurile de lângă case, folosit pentru a face vin de casă.[14]

Factori culturali

Moldova înseamnă oameni ospitalieri, bucate tradiționale gustoase și vinuri, desigur. Se pare
că pentru noi, moldovenii, vinul, mai ales cel îmbuteliat, într-adevăr este o băutură deosebită. Un
deliciu care merită a fi servit în zi de sărbătoare, cu bucate alese și oaspeți în jurul mesei.
Moldovenii pun vin îmbuteliat pe masă la ocazii de zi de naștere, nuntă, cumetrie sau când așteaptă
musafiri. Vinul este și un bun cadou, iar toate acestea, reconfirmă într-o oarecare măsură faima de
oameni ospitalieri a moldovenilor și ceea ce ne caracterizează “dorința de a ne împărți cu tot ce
avem mai bun” sau ceea ce alții numesc “fală”. Totodată, moldovenii sunt obișnuiți să consume vin
de casă,  iar vinul îmbuteliat este procurat în primul rând pentru ocazii, orientându-se primordial
după soi și tip și nu atât după marcă.
Așadar, cultura vinului este foarte dezvoltată în Republica Moldova. Tradiţia de a obţine
vinuri albe şi roşii prin maceraţia mustuielii, practicată de moldoveni pe parcursul mileniilor nu este

9
altceva decât manifestarea lor plenară în oenologia naţională. De aici provin faimoasele şi
sănătoasele vinuri ale neamului nostru.  Mănăstirile şi bisericile, veacuri la rând, au fost şcolile de
artă ale moldovenilor în ce priveşte cultura viţei de vie, producerea vinurilor de calitate şi a
consumului lor raţional. Vinul este un adevăr, iar creaţia noastră − o forţă nesecată.

Factori politico-legislativi

Principalele influențe ale sistemului legal asupra afacerilor se referă la impactul asupra mix-
ului de marketing (produs, preț, promovare, distribuție) și la legile ce reglementează concurența.

Republica Moldova a făcut parte din blocul comunist. Totuși, din 1990 a dezvoltat un sistem
legal care să fundamenteze proprietatea privată, existența firmelor cu capital de stat sau privat,
capacitatea lor de a angaja și concedia forța de muncă, de a se angaja în contracte comerciale, de a
cumpăra, deține și vinde bunuri etc. [18]

Sistemul legal al Moldovei se bazează pe dreptul civil cu reguli și reglementări detaliate care
nu întotdeauna sunt strict interpretate, ceea ce constituie o problemă pentru evoluția mediului de
afaceri din Moldova.

Actele normative de bază care reglementează activitatea de întreprinzător în RM:

 Codul Civil al R.M. Acesta este actul legislativ care reglementează aspectele ce ţin de
raporturile juridice civile ale persoanelor fizice şi juridice, cele care practică, precum şi cele
care nu practică activitate de antreprenoriat. Codul Civil, de asemenea, prevede: formele
organizatorico - juridice a activităţii de antreprenoriat - (întreprinzător individual,
gospodărie ţărănească, societate cu răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate
în comandită, societate pe acţiuni, cooperativă de producţie, întreprindere de arendă,
întreprindere de stat şi întreprindere municipală); drepturile şi obligaţiile persoanelor
juridice în dependenţă de forma organizatorico - juridică.

 Codul Muncii al R.M. ce reglementează relaţiile cu angajaţii în cadrul oricărei organizaţii,

indiferent de mărimea şi de forma ei de proprietate.

 Codul Fiscal din R.M. Acesta stabileşte principiile generale ale impozitării în Republica
Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al altor participanţi la
relaţiile reglementate de legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii

10
 (obiectul care se supune impozitării), principiile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor deduse,
modul şi condiţiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi
modul de contestare a acţiunilor organelor fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere
ale acestora.[11]

Acte legislative care reglementează activitatea de antreprenoriat în RM:

 Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”.

 Legea nr. 206-XVI din 07.06.2006 „Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii”.
 Legea nr. 220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a
întreprinzătorilor individuali.
 Legea nr. 1134-XIII din 02.04.1997 cu privire la societățile pe acțiuni.
 Legea nr. 135 din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere limitată

 Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător.
 Legea viei și vinului nr. 57 din 10.03.2006.
 Legea nr.1103-XIV din 30.06.2000 cu privire la protecţia concurenţei etc.[12]

2.3. Concluzii

Situația politică actuală și instabilitatea politică sunt principalele aspecte care ar putea
influența negativ activitatea producătorilor autohtoni, inclusiv activitatea companiei Vinăria din
Vale. Această instabilitate se reflectă în primul rând asupra relațiilor internaționale ale Republicii
Moldova cu alte state. Astfel, schimbarea în permanență a direcției vectorului politic ar putea duce
la repetarea scenariului din 2006 și 2013 când Rusia a impus un embargou la importul de vinuri din
Republica Moldova care a dus la pierderea de către vinificatorii moldoveni a accesului la piața
rusească a vinului, spre care luau calea circa 80% din băuturile alcoolice moldovenești. Pagubele
directe de pe urma interdicției au fost estimate la circa 300 milioane de dolari americani.[15]

Cu toate acestea, restricțiile impuse la exportul vinului în Federația Rusă i-a determinat pe
vinificatorii din țara noastră să producă vin calitativ, diversificându-și totodată piețele de export
spre Belarus, Kazahstan, UE, SUA, Asia etc. Prin urmare, Vinăria din Vale s-a orientat și ea spre

11
noi și diverse piețe de desfacere cum ar fi România, Germania, Belarus, USA, Canada, China și
Japonia.

Factorii economici, social-demografici, dar și concurența sunt principalele amenințări la

adresa strategiei actuale a companiei. Cu toate că se înregistrează o creștere a PIB-ului, aceasta este
una nesemnificativă, iar nivelul de trai rămâne a fi unul scăzut, deși rata sărăciei s-a redus din 2000,
pe fundalul creșterii consumului populației stimulat de remitențe, totuși o mare parte a populației
continuă să se confruntă cu sărăcia. Rata redusă de ocupare a forței de muncă este observată în
rândul întregii populații. Tendințele combinate ale fertilității reduse și emigrării sporite vor genera,
în perspectivă, o scădere prognozată a populației, iar ponderea vârstnicilor va cunoaște un avans
considerabil. Toate aceste aspecte ale societății moldovenești nu sunt nici pe departe niște
caracteristici ale unei economii dezvoltate, fapt care influențează negativ mediul de afaceri din țară.

Mediul concurențial se caracterizează prin prezența unui număr mare de producători

autohtoni de vinuri și printr-o luptă aprigă pentru prezența pe piața locală de desfacere. Prin urmare,
pentru a se menține pe piață, Vinăria din Vale concurează prin prețuri competitive și calitatea înaltă
a vinurilor sale.

Factorii care oferă oportunități pentru atingerea obiectivelor, companiei sunt factorii fizico-
naturali și culturali. Republica Moldova dispune de soluri fertile și se caracterizează printr-o climă
benefică pentru creșterea diferitelor soiuri de viță-de vie. De asemenea, tradițiile de obținere a
vinului precum și cultura acestuia sunt foarte dezvoltate, vinul nelipsind de pe mesele de sărbătoare
ale moldovenilor.

Analiza oportunităților Tabel 1

Nr. Factor extern Oportunitate generată Comentarii/Modalitate de intensificare

crt.
1. Factor Piața internațională Deschiderea spre piața internațională
economic asigură un nivel mai înalt al vânzărilor,
sporind profitul întreprinderii. Pătrunderea
pe noi piețe de desfacere se realizează prin
intermediul ofertei de vinuri calitative,
canalelor de distribuție verificate,

12
 campanii de promovare active, căutarea de
noi parteneri de afaceri pe piața externă.
2. Factor fizico- Condițiile climaterice și de Este necesar ca podgoriile de viță-de-vie
natural relief ale întreprinderii să fie amplasate în zonele
țării cu soluri fertile și condiții climaterice
benefice care ar asigura o recoltă bogată
de struguri.
3. Factor cultural Tradițiile și sărbătorile Tradițiile și sărbătorile moldovenești sunt
moldovenești foarte diverse și bogate, iar pe mesele de
sărbătoare vinul este de neînlocuit. Astfel,
compania Vinăria din Vale are
oportunitatea să se facă cunoscută prin
intermediul acestor sărbători, în special
sărbătorile naționale cum ar fi Ziua
Națională a Vinului, promovându-le.
4. Factori Dezvoltarea tehnologiilor Dezvoltarea tehnologiilor noi în domeniul
tehnologici noi creșterii, întreținerii și tratamentele viței-
de-vie, vor permite obținerea unor recolte
bogate și de înaltă calitate de struguri. La
fel și introducerea tehnologiilor noi în
producerea vinurilor vor permite obținerea
unei producții la nivelul standardelor
internaționale.

Analiza pericolelor Tabel 2

Nr. Factor extern Amenințare generată Comentarii/Modalitate de depășire

crt.
1. Concurenți Număr mare de concurenți Pentru a fortifica poziția companiei în
raport cu concurenții, este necesar de a
promova vinurile prin strategii de
marketing cum ar fi organizarea
evenimentelor culturale, strategii de
marketing social, atragerea consumatorilor

13
 prin prețuri accesibile, apelarea la
publicitate prin intermediul posturilor de
televiziune, radio.
2. Factor Ritm lent de dezvoltare Ritmul de dezvoltare economică
economic economică influențează decisiv firma. Un ritm lent nu
permite lărgirea pieței, iar puterea de
cumpărare a populației fiind joasă, aceasta
având o influență negativă asupra nivelului
vânzărilor companiei.
3. Factor Politica altor state Probabilitatea unor restricții și embargouri
politico- pentru vinurile moldovenești ar lovi
legislativ puternic interesele firmei, acestea generând
pierderi semnificative.
4. Factor politic Politica internă Probabilitatea adoptării unor legi cu scopul
de controla și a reduce consumul de băuturi
alcoolice, de asemenea ar influența negativ
activitatea companiei.

Bibliografie

14
1. http://vinaria.md/
2. https://wine-and-spirits.md/kak-vladimir-davidesku-sozdaval-vinaria-din-vale/
3. https://madein.md/vinariadinvale
4. https://www.mold-street.com/?go=news&n=3263
5. http://www.statistica.md/index.php?l=ro
6. https://sputnik.md/infographics/20181016/22498132/populatia-moldovei-prognoze-
situatiademografica.html
7. http://diez.md/2018/07/10/grafic-moldova-cifre-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-
numarul-populatiei-si-mediul-de-provenienta-acesteia/
8. http://agora.md/stiri/27081/gfk-r--moldova-ocupa-penultima-pozitie-in-europa-dupa-
puterea-de-cumparare--in-2016
9. http://independent.md/harta-moldovenii-printre-cetatenii-cu-cea-mai-slaba-putere-
de-cumparare-europa/
10. https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1714-mega-editia-a-xix-a-economia-
in-centuri-de-siguranta-urmeaza-un-an-electoral&category=178
11. https://ceda.md/wp-content/uploads/2018/03/SUGESTII-PENTRU-
PROIECTAREA-LEC__IILOR.pdf
12. https://businessportal.md/step/cat/launch/esti-sau-nu-antreprenor/afla-cadrul-legal
13. https://ro.wikipedia.org/wiki/Clima_Republicii_Moldova
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_moldovenesc#Geografie
15. https://sputnik.md/radio_rubrica_opinia_expertului/20180111/16623208/Adevaratul-
motiv-al-restrictiei-impuse-la-exportul-vinului-moldovenesc-in-rusia.html
16. https://sputnik.md/infographics/20180413/18528703/export-vin-cifre.html
17. https://mecc.gov.md/sites/default/files/nota_de_concept_viziunea_snd_2030.pdf
18. https://pbpartners.files.wordpress.com/2013/10/analiza-mediului-de-afaceri-
_pbpartners.pdf
19. http://mf.gov.md/sites/default/files/Buget%20Cetateni%202018.pdf
20. http://unica.md/monden/viile-moldovei-faima-tarii-lume-care-sunt-cele-4-regiuni-
vitivinicole-igp-ale-moldovei-si-cum-ajunge-un-vin-bun-sa-fie-calificat-cu-aceasta-
mentiune/

15