Fabricarea berei

Marketing și Logistică

CHIŞINĂU 2020

CUPRINS
Introducere...........................................................................................................................3

I. Caracteristica activității selectate conform CAEM..........................................................4

1.1. Caracteristica activității de producere a berei...........................................................4

1.2. Istoria industriei de producere a berei.......................................................................9

II. Analiza datelor statistice...............................................................................................10

III. Analiza factorilor de macromediu...............................................................................12

 3.1. Factorul Economic..................................................................................................12

3.2. Factorul Demografic...............................................................................................13

3.3. Factorul Natural......................................................................................................14

3.3.1 Caracteristicile pamantului ca factor natural de producție...............................15

3.4. Factorul tehnologic.................................................................................................16

3.5. Factorul politic........................................................................................................21

IV. Analiza comportamentului consumatorului................................................................22

V. Politica de produs.........................................................................................................23

5.1Contaminarea şi normele toxicologice a berii...........................................................24

VI. Politica de promovare..................................................................................................25

Concluzii și recomandări...................................................................................................26

Bibliografie........................................................................................................................28

Introducere

Actualitatea și importanța temei: Berea este o băutură alcoolică obținută din 4 produse
naturale: drojdia de bere, malț, hamei și apă. Aceasta are aproximativ 5% alcool; așa-numita bere
fără alcool are între 0 și 0,5% alcool.

Temperatura ideală de consumat berea este cuprinsă între 6 și 8 °C. De obicei energia
berii provine din grâne, dar poate să vină și din energia cartofilor sau a mazării. Se poate spune
că și japoneza sake se poate încadra în definiția berii. În Rusia, berea se încadra (până în anul
2011) oficial la categoria băuturilor non-alcoolice.
2
 Consumată cu moderație, în limita a 330 ml/zi pentru femei și 660 ml/zi pentru bărbați,
berea poate avea anumite beneficii pentru organismul uman, datorită ingredientelor naturale din
care este obținută. Cerealele din bere, în special orzul, reprezintă o sursă importantă de proteine,
fibre și vitamine de tip B. Hameiul, supranumit și aurul verde, este o sursă de antioxidanți, iar
drojdia din bere conține 17 vitamine, 14 minerale și 16 aminoacizi esențiali organismului uman.

Scopul practicii de inițiere este de a cerceta care este situația a industriei producerii berei
din Republica Moldova.
Obiectivele lucrării cercetate pentru îndeplinirea scopului propus sunt:
 Punerea în practică a cunostințelor teoretice accumulate;
 Analizarea fabricilor de bere din Republica Moldova;
 Identificarea situației fabricilor de bere din Republica Moldova;
Metodologia de cercetare a lucrării: Propun următoarele metode aplicative de cercetare:
observății, analize grafice, metoda comparației, pentru a determina situația industriei fabricării
berei din Republica Moldova.

3
 I. Caracteristica activității selectate conform CAEM

1.1. Caracteristica activității de producere a berei

Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei, reprezintă baza de colectare și

acordare a unui larg spectru de date statistice pe tipuri de activităţi economice în sfera statisticii
economice (de exemplu, producerii, ocupaţiei, conturi naţionale) și alte domenii ale statisticii,
conform acestui clasificator, berea este băutură slabă alcoolică, obţinută prin fermentarea cu
ajutorul drojdiei a unui must din malț eventual cereale nemalțificate fiert cu hamei.

Principalele materii prime folosite la fabricarea berii sunt :malț din orz,cereale
nemalțificate cu un continut ridicat în amidon ,hamei ,drojdie de cultura şi apa.Pe langa aceste
materii prime se mai utilizeaza enzime industriale atunci cand centrul decereale nemalțificate
introdus în fabricatie este mai ridicata în interiorul şi zaharul pentru cresterea cantitatii de extract
fermentescibil.

Fabricarea berii are loc în trei etape şi anume:

 fabricarea malțului din orz (malțificare);
 fabricarea mustului de bere (fierberea);
 fermentarea (principala şi secundara) cu ajutorul drojdiei, inclusiv conditionarea berii
rezultate.

În prezent, piaţa de bere din Moldova este estimată la 12,5 mil. decalitri pe an. Dintre
acestea, o cantitate de 8 mil. Decalitri (61,5%) este produsă la fabricile din Moldova, iar
aproximativ 5 mil (38,5%). decalitri sunt de import.

Piaţa berii de la noi este destul de aglomerată şi apariția unor jucători noi este destul de
dificilă, însă, această afirmaţie este valabilă mai mult pentru companiile autohtone şi regionale.
În condiţiile globalizării, brăndurile internaţionale de renumite ocupă poziții de lider pe piaţa
autohtonă fără mari eforturi.

Piaţa berii a crescut constant, cu cel puţin 10% anual. Specialiştii companiei Efes Vitanta
Moldova Brewery estimează că acest ritm de creştere se va menţine şi în următorii cinci ani.

Cotele de piaţă

4
 Cotele de piaţă
Alte companii cu cote
neinsemnate care produc
sau importa bere.
19%

Carlsberg
11%
Efes Vitanta
Moldova Brewery
70%

70%- concernului turcesc Efes Beverage Grup, din care face parte Efes Vitanta Moldova
Brewery 11%- Carlsberg, 19%-Alte companii cu cote neinsemnate care produc sau importa bere.

Structura ofertei

Efes Vitanta Moldova Brewery” include mărcile locale „Chişinău” cu extensiile: Blondă,
Aurie Originală, Draft, Draft Mild, Specială Tare și Nefiltrată.”, precum şi mărcile internaţionale
„Heineken”, „Wersteiner”, „Efes”, „Starîi Melnik”, „Sokol” şi “Belîi Medvedi”.

Pe lângă faptul că berea Chişinău îmbuteliată este prezentă practic în orice punct
comercial din ţară, EVMB deţine şi o reţea de bere la halbă în lanţurile de retail, care la fel
măreşte cota de piaţă a producătorului.

Carlsberg Group care vinde 11 brănduri de bere pe piaţă: „Slavutich”, „Baltika”,

„Tuborg”, „Carlsberg”, „Kronenbourg 1664”, „Corona Extra”, „Lvovskoe”, „Jigulevskoe”,
„Bolişaia krujka”,, „Holsten”. Distribuitorii acestor produse în Moldova sunt companiile
„Glorinal Grup”, “Lux Proba" şi “Sheriff”.

Carlsberg şi-a propus să mărească ponderea în Republica Moldova pînă la 25% în 2013.
Cea mai scumpă bere ce o putem găsi pe rafturile supermarketurilor sunt desigur mărcile produse
departe de hotarele ţării noastre, şi anume – Guiness, Kilkenny, Corona Extra, Awanont, New
Castle, Negra Modelo.

5
 Berea cehă se face tot mai prezentă în magazinele de la noi, iar berea românească, oricît
ar fi de straniu, nu se găseşte în vânzare.

Producatorii de bere din R.Moldova

Nr. Producatori Localizar Marci Volumul mediu
ea anual al
productiei (dl/an)
1 EFES Vitanta Chişinău „Chişinău”, „Heineken”,, 10 mil.
Moldova Brewery „Wersteiner”, „Efes”, „Starîi
Melnik”, „Sokol” şi “Belîi
Medvedi”
2 Kellers Mun. Kellers blondă, clasica, bruna . 300000
Chişinău,
com.
Budesti
3 IM. RIVEX Mun. Bohemian Kings Beer 200000
Chişinău,
Gratiesti
4 Beer House Chişinău Blondă filtrata, Blondă nefiltrata, 18250, (500 l/zi)
(restaurant şi Neagra nefiltrata, Roşie
fabrica de bere)
5 Beermaster Bălţi Companion blondă, Goldenburg 600000
blondă, Noroc.
6 Bere Unitanc Cahul Victoria Cahul 500000
7 S.R.L. Cogilnic Cimişlia Grand Gold 200000

„Efes Vitanta Moldova Brewery” este cea mai mare şi una dintre cele mai importante
companii pe piaţa berii din Moldova, cu o cotă de piaţă de 69%. Conform sondajelor de opinie,
notorietatea berii „Chişinău” este de aproape 100%, iar calitatea ei e confirmată de premiile pe
care le-a obţinut la concursurile internaţionale. Recent, a apărut serviciul de livrare la domiciliu a
berii Chișinău la halbă, în orice cantitate și în orice colț al capitalei. Acum, este suficient să
formezi numărul de telefon +373 22 47 80 93 și să dai comandă de bere Chișinău la halbă,
produsă local – și deci, proaspătă, rece.

Consumul de bere, în Republica Moldova, continuă să crească. În anul 2006, moldovean

consuma în mediu 29 de litri, faţă de 23 de litri per persoană în 2004.

Potenţialul de creştere a pieţei berii din Republica Moldova este, însă, deocamdată
neexplorat.

6
 Conform statisticii, cei mai mari consumatori de bere sunt
Țara Consumul în litri
Cehii- 161 de litri
irlandezii 125 de litri,
nemţii 123 de litri,
austriecii 105 litri
Rusia 75 litri

Factorii ce stimulează cererea

Marca Prețul lei
"Chisinau Aurie„ 12
"Chisinau" 11.50
0.5l Draft 11.50
"Chisinau" 0.5l Special tare 13
"Efes Pilsener" 0.5l 11.33
"Sokol Svetloe" 11.25
"Starii Melinic" 0.5l blondă 14
"Starii Melinic" 0.5l classic 13.75
"Vitanta Premium Extra" 12.20
"Baltica" 0.5l Nr.3 14.50
"Baltica" 0.5l Nr.4 14
"Baltica" 0.5l Nr.5 15
Baltica" 0.5l Nr.7 15
"Cooler" 0.5 12.80
"Bavaria" 0.5l 18
"Tolsteac Svetloe" 0.5l 13.30
Bere "Slavutici Svitle" 13.80
Bere "Stella Artois" 0.5l 19

Observăm ca preturile marcilor Vitanta nu diferă cu mult de cele ale Carlsberg, deci ele
ar putea concura pe segmentul de piaţă al consumatorilor cu venit mediu. Cele de import ca
Bavaria, Stella Artois au un pret ridicat şi deci sunt orientate spre cons cu venituri mari.

7
 Se aşteaptă majorarea accizelor la bere. Consumul destul de mare de bere din ţara noastră
a ajuns în atenţia Parlamentului. O iniţiativă a legislativului din iunie, current, prevede majorarea
accizelor la bere, care ar putea aduce în bugetul de stat aproximativ 11 milioane de lei. Conform
iniţiativei, berea este calificată drept băutură alcoolică, fapt ce va duce la restricţionarea
condiţiilor de vânzare şi interzicerea publicităţii. Intenţia este micşorarea consumului de bere în
rândurile populaţiei şi stimularea consumului de vin, o dată ce tot ne-am poziţionat ca ţară
vitivinicolă.

Pe de altă parte, potrivit unei iniţiative a Ministerului Agriculturii şi Industrie Alimentare,

ultimul va suţine producătorii autohtoni care vor cultiva orz şi hamei.

 Actele normative specifice ce reglementeaza piata berii>

 Reglementarea tehnica privind berea
 Legea nr.267 din 23.12.2011 privind aplicarea accizelor la producţia alcoolică
 Legea cu privire la licentierea unor genuri de activitate (pentru importul şi comercializarea
angro a berii importate taxa-40 000lei ; fabricarea şi (sau) păstrarea, comercializarea angro a
berii -20 000lei)
 LEGE privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător Nr. 235-XVI
din 20.07.2006
 Legea privind protectia concurentei Nr. 1103-XIV din 30.06.2000
 Legea privind protectia consumatorului. Nr. 105-XV din 13.03.200

Nivelul temperaturilor la fel influenţează achiziţia acestui produs. Temperatura înaltă, în

combinaţie cu o strategie publicitară bine gândită, asigură distribuitorilor succesul aşteptat. Pe
lângă reducerea capacităţii de consum a moldovenilor, scăderea consumului de bere în primul
trimestru din 2012 a fost influenţată în special de vremea rece şi zăpada abundentă din ianuarie –
februarie. Însă începerea sezonului estival, a caniculei, alimentată de euforia EURO 2012 a mărit
cifra de afaceri a tuturor distribuitorilor.

O particularitate de consum ale berii - este evident caracterul sezonier, în funcţie de

variația temperaturilor, care influenţează în proporție de peste 80% consumul produsului. Seceta
din vara anului curent a afectat terenurile plantate cu orz, şi aceasta va duce la cresterea
importului de orz pentru producerea berii, afectind astfel forta de productie a fabricilor de bere.

8
 1.2. Istoria industriei de producere a berei

Multă vreme s-a crezut că prima bere s-a produs în Egiptul Antic, dar la începutul
secolului al XX-lea s-au făcut o serie de descoperiri arheologice care indicau Sumerul drept loc
unde berea a fost produsă pentru prima dată.

Mai multe documente găsite la templul de la Lagash menţionează folosirea aracului şi a

orzului necesare pentru fabricarea berii. În palatul din Mari, oraş aflat pe malul Eufratului, s-au
găsit tablete cu scriere cuneiformă care descriu materialele necesare pentru fabricarea berii.

Un sigiliu găsit în situl arheologic de la Tepe Gawra (Irak) din 4000 î. Hr., arată că berea
era o băutură populară în rândul tuturor claselor sociale, inclusiv a femeilor. Despre berari aflăm
că aveau un statut aparte în societatea sumeriană, serviciile lor fiind remunerate de către templul
local în vite, orz sau pământ. Unii muncitori erau chiar plătiți în bere sau puteau primi
materialele necesare fabricării berii. Cea mai veche „berărie” a fost identificată în Tell Hadidi
(Siria) și datează din din secolul XV î. Hr.

În Egipt, existenței berii este menționată încă din perioada predinastică (mileniile VI-IV
î.Hr.). În așezările de la Abadiyeh dar şi Naqada au fost găsite vase în care se depuseseră
sedimente de bere. Scriitorii antici greci îi considerau pe egipteni drept inventatorii berii, iar
Strabon menţionează că berea era principala băutură din Alexandria. La egipteni, Osiris era
considerat inventatorul berii. Tot Osiris este și cel care transmite oamenilor rețeta fabricării berii.
Berea făcea parte din consumaţia zilnică a oamenilor datorită efectului său răcoritor, ținănd cont
de clima din Egipt. Consumul de bere era mai răspândit în regiunile în care viţa-de-vie nu putea
fi cultivată, berea fiind alături de pâine un aliment foarte important. Toate categoriile sociale
consumau această băutură, inclusiv Faraonul. Era folosită şi la procesiunile religioase, în acest
scop fiind fabricată după o reţetă specială, dar şi pentru ofrande divine sau înzestrarea
mormintelor.

9
 Foto: o rețetă de bere ce datează din anul 2050 î.Hr., descoperită în orașul Ur

Nu se știe cu exactitate cum a pătruns berea în Grecia. Se pare totuși că grecii s-au
inspirat de la egipteni. La romani, Diodorus Siculus scria în „Bibliotheca Historica” că berea era
consumată ca și vinul. Interesant e faptul că el atribuia fabricarea berii lui Dionisos, zeul grec al
vinului, în contextul în care exista legenda în care acesta a plecat scârbit din Mesopotamia din
cauza afecţiunii locuitorilor pentru bere. În Imperiul Roman, berea, considerată „barbară”, era
consumată mai mult în zonele limitrofe, unde vinul era mai greu de obținut.

Berea mai era consumată și de către hitiţi, evrei, fenicieni, armeni, sirieni şi sciţi.
Nubienii şi etiopienii îşi fabricau beri speciale din materiile pe care le aveau la dispoziţie. În
America Centrală şi în America de Sud se folosea porumbul pentru fabricarea pâinii şi a berii,
malţul fiind obţinut prin mestecarea boabelor de porumb.

În prezent, vecinii noştri, România pe locul 28 în topul mondial al consumului mediu de

bere și pe 23 în Europa, cu 58 de litri pe cap de locuitor. Cea mai mare consumatoare de bere
este Cehia, cu 158 de litri pe cap de locuitor. În materie de vin, România consumă în medie 23
de litri pe cap de locuitor.

II. Analiza datelor statistice

Economia oricărei ţări se manifestă prin totalitatea ramurilor şi activităţilor economice

desfăşurate în aspect tehnologic şi social-economic, volumul de activitate ale căror diferă, în

10
dependenţă de utilitatea lor în viaţa şi activitatea oamenilor şi a societăţii. Industria Fabricării
Berei din Republica Moldova este una din ramurile specifice ale industriei prelucrătoare, ce
apare ca componentă de bază în cadrul economiei naţionale a Republicii Moldova. Produsul
intern brut (PIB), conform datelor preliminare, în anul 2017 a însumat 150,4 mild. lei, revenind
42,4 mii lei pe locuitor. Comparativ cu anul 2016 PIB, în termeni reali, s-a majorat cu 4,5%, iar
PIB pe locuitor – cu 4,6%.

Valoarea adăugată brută înregistrată a fost de 126,4 mild. lei şi a depăşit cu 3,8%, nivelul
anului precedent reprezentând 84,1% din PIB. Din punct de vedere al utilizării PIB creşterea s-a
datorat, în principal, consumului final al gospodăriilor populației (+4,2%), cu o contribuție la
formarea PIB de 85,8% şi o majorare a volumului cu 4,9%. Indicele volumului producţiei
agricole în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti/de
fer-mier şi gospodăriile populaţiei) în anul 2017, conform estimărilor preliminare, a marcat
108,6% faţă de anul 2016. Majorarea producţi-ei globale agricole a fost determinată de creşterea
producţiei vegetale – cu 13,1 %, producţia animalieră fiind în scădere cu 2,1%.

Tabelul 2.1 Suprafața însămânțată

2015 2016 2017 2018

Suprafeţe însămânţate – total 1 502,8 1 502,6 1 519,5 1 532,9
Culturi cerealiere
şi leguminoase boabe 940,4 949,6 950,8 936,6
Grâu – total 348,6 345,5 371,3 335,6
Orz – total 96,8 84,5 83,2 80,7
Porumb pentru boabe 467,8 492,7 468,0 481,4
Culturi tehnice 437,7 434,9 447,4 478,3
Sfeclă de zahăr (industrială) 28,0 21,8 20,9 23,6
Floarea-soarelui 319,7 330,3 362,4 384,9
Soia 54,9 67,8 39,9 34,0
Tutun 0,9 0,8 0,6 0,5

Sursa: Elaborat de autor în baza sursei: Biroul Național de Statistică

În urma nalizeor datelor statistece am observăt că numerul cultivat de orz a scăzut de la 96,8
pînă la 80,7 în anul 2018. Ceea ce este un factor de risc pentru producătorii de bere deoarece
scade și producția de bere din țara noastă.

11
 III. Analiza factorilor de macromediu

3.1. Factorul Economic

Dezvoltarea industriei de fabricare a berei în realitate depinde în mare parte de importul și

exportul de pe piața externă și cea internă a Republicii Moldova. Astfel, factorul economic se
impune în generarea fabricării berei prin importurile și exporturile reale a pieței interne și
externe a țării.

Tabelul 3.1.1. Comerțul extern a RM

Sursa: Elaborat de autor în baza sursei: Biroul Național de Statistică

În ianuarie-septembrie 2018, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2017, s-au marcat
creșteri la exporturile de mașini și aparate electrice (de 1,6 ori), legume și fructe (+24,2%),
îmbrăcăminte și accesorii (+17,6%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau
fracționate (de 1,9 ori), cereale și preparate pe bază de cereale (+16,6%), mobilă și părțile ei
(+23,4%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+14,4%), articole din minerale nemetalice (de 1,6
ori), hrană destinată animalelor (de 1,6 ori), articole din lemn (de 1,7 ori), animale vii (de 1,9
ori), articole de voiaj; sacoșe și similare (+46,1%), mașini și aparate specializate pentru
industriile specifice (de 1,6 ori), semințe și fructe oleaginoase (+2,5%), încălțăminte (+12,0%),
produse medicinale și farmaceutice (+6,6%), produse chimice organice (+16,7%), tutun brut și
prelucrat (+20,8%), petrol și produse petroliere (+16,2%), hârtie, carton și articole din pastă de
celuloză, din hârtie sau din carton (+34,7%), produse tanante și colorante (de 2,9 ori), minereuri
metalifere și deșeuri de metale (+13,2%), care au contribuit la majorarea pe total exporturi cu
21,4%.
12
 Totodată s-au micșorat exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-31,2%),
fire, țesături, articole textile și produse conexe (-12,1%), mașini și aparate industriale cu aplicații
generale (-32,3%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă,
produse pentru înfrumusețare (-24,8%), vehicule rutiere (-24,3%), carne și preparate din carne (-
28,2%), articole prelucrate din metal (-9,2%).

Importurile de mărfuri realizate în luna septembrie 2018 au însumat 473,9 mil. dolari
SUA, cu 2,1% mai puțin față de luna anterioară și cu 10,0 % mai mult, comparativ cu luna
septembrie 2017.

3.2. Factorul Demografic

Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2015 evoluţia proceselor demografice
se caracterizează prin descreştere faţă de anul 2018 a principalilor indicatori demografici.

Tabel: 3.2.1. Evoluţia principalilor indicatori demografici în anii 2015 - 2018

2015 2016 2017 2018

Numărul total de 3 555,2 3 553,1 3 550,9 3 547,5

polulație (mil. loc)
Pe sexe
Masculin 1 710,3 1709,1 1 707,4 1 705,3
Femenin 1 844,9 1 844,0 1 843,5 1 842,2
Pe medii
Urban 1 507,3 1 511,1 1 516,8 1 521,9
Rural 2 047,9 2 042,0 2 034,1 2 025,6
Sursa: Elaborat de autor în baza sursei: Biroul Național de Statistică

Populaţia stabilă a Republicii Moldova la 01.01.2018 a fost de 3,5 mil. persoane, în

scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 cu 3,3 mii persoane. Se constată o creştere anuală
a populaţiei în mediul urban şi descreştere continuă a populaţiei rurale. Aceste schimbări au fost
cauzate, în special, de sporul natural negativ a populaţiei rurale şi structura fluxului migraţiei
interne.

13
 3.3. Factorul Natural

Amplasată în Europa de Est, Moldova este o ţară cu un potenţial turistic bogat, dar slab
cunoscut. Mărginită de România la vest şi de Ucraina la nord, sud şi est, acest colţ de pamânt
merită cu prisosinţă calificativul de “colţ de rai”.

Clima Moldovei este una temperată. Datorită celor 4 anotimpuri, împrejurimile de fiecare
dată arată diferit – primăvara în muguri şi arome de flori, vara în bătăia blândă a razelor de soare
şi farmecul fructelor, toamna în frunzele multicolore şi desigur în savoarea strugurilor şi iarna în
puritatea zăpezilor. De fiecare dată privirea e fermecată.

În cursul râurilor Nistru, Prut, Răut se arată nişte peisaje uimitoare, care taie răsuflarea,
cu atât mai mult că râurile sunt navigabile, fiind o placere deosebită de a călători pe apă cu pluta
sau barca.

Mândria Moldovei sunt peisajele naturale, în unele locuri virgine şi enigmatice; sunt
locurile istorice şi fortificaţiile care poartă suflul istoriei şi cel al victorioaselor bătălii; sunt
vinurile şi beciurile care concureză cu cele franceze; sunt bisericile şi mănăstirile în a căror
construţie s-a depus suflet ca urmare devenind lăcaşe de pribegie şi tămăduire a sufletului;
mândria Moldovei sunt oamenii băştinaşi care crează spiritul ospitalităţii în mica noastră ţară.

De-a lungul istoriei teritoriul Moldovei (între 1812-1918 cu denumirea de Basarabia,

provincie a Imperiului Ţarist Rus) a fost o punte de legătură de la hotarul de est al Europei către
cel de vest şi Balcani. După războiul ruso-turc din 1812, populaţiei creştine de origine turcă din
Dobrogea românească şi cea din Zaporojie (Ucraina) li s-a propus să se stabilească în Basarabia,
astfel cu trecerea secolelor astăzi la sudul Moldovei, în stepa Bugeacului descoperim Gagauzia
(Gagauz Yeri cu centrul în oraşul Comrat). Din 1994 Gagauzia este unitate teritorial autonomă.

După cel de-al doilea război mondial, Moldova este încorporată în Uniunea Sovietică
(1944-1991), iar din perioada interbelică din teritoriul Moldovei face parte şi Transnistria
(Republica Moldovenească Nistreană, centrul administrativ fiind Tiraspol). După conflictul
armat din 1992, autorităţile transnistrene au autoproclamat independenţa, iar autorităţile
Moldovei au pierdut controlul asupra acestei porţiuni din est.

Republica Moldova se află între 45º28'01'' și 48º29'31'' N latitudine nordică (diferența de

latitudine de 336,7 km în linie dreaptă) și între 26º40' și 30º6' E longitudine estica (aproximativ
150 km). Potențialul Natural pentru agricultura din Republica Moldova are o valoare foarte
mare, acest fapt datorează creșterea economiei naționale și prosperarea țării.

14
 3.3.1 Caracteristicile pamantului ca factor natural de producție

Factorul natural al productiei se referă la toate resursele brute din natură care sunt folosite la
producerea bunurilor economice. Pământul este principala forma de factor natural. Prin pământ în
sens larg se întelege: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc., iar în sens restrâns numai solul
ce mai poarta denumirea de fond funciar. Fondul funciar cuprinde terenurile arabile, pașunile,
fanetele, viile, livezile, fondul forestier, alte suprafețe. Ca principal mijloc de producție agricolă
pământul se caracterizeaza printr-un șir de trăsături specifice.

Pământul este limitat ca întindere și folosintă agricolă. Se cunoaște faptul că suprafața

agricolă se reduce treptat ca urmare a scoaterii unor mari suprafete din circuitul agricol pentru
alte destinații sau ca urmare a degradării. Pământul este nelimitat ca potențial de producție. El
dispune de o mare capacitate de regenerare și de creștere a randamentului sau, nu se consumă și nu se
epuizează. Desigur, prin practicarea unei agriculturi naționale, rezervele de energie și substanțe
nutritive organice și minerale acumulate în sol se pot epuiza treptat, pâna la afectarea gravă a
potențialului productiv al pămîntului. Pamântul din punct de vedere spațial este imobil.
Caracterul imobil al pământului ca mijloc de producție agricolă are consecința asupra organizării
proceselor de producție din agricultură. Astfel producția agricolă se caracterizează în structuri
organizatorice care au caracter staționar.

Ca mijloc de munca pămîntul nu poate participa de unul singur în procesul complex de

producerea bunurilor materiale, ci numai impreuna sau alături cu mijloacele de muncă mecanice,
chimice şi biologice și prin interrnediul forței de muncă acționează asupra lui. Pământul, din punct de
vedere juridic este subiect de drept, obiect al proprietatii şi obiect de exploatare agricolă. În funcția
de spațiu și timp, pământul este deosebit de variat ca potențial natural de productie, ca fertilitate.

În Republica Moldova clima este plasată în zona cu clima temperat-continentală,

influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona
mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. De
exemplu, doar în perioada 1990-2007, în țară au fost înregistrate nouă secete. Cele patru
anotimpuri sunt bine evidențiate, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mișcarea generală a maselor
de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-
Vest. Temperatura medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C și 10,0 °C
semnalându-se o încălzire a climei, iar a solului între 10 °C și 12 °C. În Republica Moldova sunt
aproximativ 2.060 de ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează în 165 - 200 de
zile pe an, precipitațiile variază între 370 - 560 mm/an și aproape 10% din ele cad sub formă
de zăpadă, care se topește de câteva ori pe iarnă. Iarna în Republica Moldova este blândă cu
temperatura medie în ianuarie de -5 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește

15
numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai temperatura se
stabilește în jurul gradației 15 °C și scade pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de
lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C,
deseori depasind aceasta medie iar în unele zile temperaturile pot atinge 32 °C. Toamna este și ea
caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C - 5 °C și pot începe primele
ninsori și înghețul.

3.4. Factorul tehnologic

Orice întreprindere de succes are nevoie de utilaje pentru fabricarea berei de înaltă calitate,
aceste echipamente vor asigura o productivitate ridicată. Procesul tehnologic de prelucrare a
orzului pentru bere este un proces complex de extracţie, format dintr-un ansamblu de operaţii
fizice, chimice şi fizico-chimice.
Fermentare este acea etapă a fluxului de obţinere a berii prin care drojdia transformă
zahărul fermentescibil în alcool etilic şi bioxid de carbon. Procedeul clasic de fermentaţie are
două faze: fermentare primară şi fermentare secundară.

 Fermentarea primară: transformă aprox 90% din zahărul fermentescibil în alcool şi bioxid de
carbon.
 Fermentare secundară: se produce la temperaturi scăzute în scopul atingerii gradului de
fermentare, saturării berii în bioxid de carbon şi limpezirea berii.

Cazanul de fierbere cu secţiune circulară

• Este alcătuit dintr-un recipient metalic, dotat cu dispozitive de încălzire indirectă şi cu

hotă pentru evacuarea vaporilor formaţi.

• În execuţia clasică are secţiune rotundă, fund bombat, formă aproape sferică. Încălzirea
are loc cu manta de abur sau prin serpentine.

• Capacitatea cazanelor de fiert must este de 8-9 hl volum util/100 kg măciniş.

Fig. 3.4.1 Cazanul de fierbere cu secțiune circulară

16
 Instalaţie de fierbere tip bloc

• preplămpditorul 1,

• compartimentele de plămădire şi zaharificare 2 şi 3.

• La nivelul următor se găseşte cazanul de filtrare 4,

• recipientul de colectare a mustului primitiv şi a apelor de spălare 5 alimentat prin

conducta 13.

• Fundul agregatului constă din cazanul de fierbere a mustului 6.

• agitator elicoidalal 7

• un dispozitiv de afânare 8.

• ţevi semicilndrice 9,

17
 • Pompa 14, realizează prin intermediul conductelor 15, 16, 17 vehicularea plămezii între
cele două recipiente, fiecare putând lua funcţia celuilalt (capacitate de 130 hl fiecare
recipient).

Fig. 3.4.2 Instalaţie de fierbere tip bloc

Cazanul de fierbere cu fierbător interior

Are în interior un schimbător de căldură tubular, mustul deplasându-se ascendent în

interiorul ţevilor încălzite de abur care circulă în spaţiu intertubular. La ieşire, mustul e
pulverizat printr+un distribuitor al fierbătorului, evintând spumarea acestuia. Cazanul e
caracterizat printr-o circulaţie intensă a mustului. Durata fierberii: 60-70 min, cifra de evaporare
scade la 50% faţă de fierberea convenţională

Fig. 3.4.3 Cazanul de fierbere cu fierbător interior

18
 Cazanul de fierbere cu fierbător exterior

Acesta realizează prima fierbere în interiorul cazanului la t=100 oC, urmată de o fierbere
la 102-108oC, într-un fierbător exterior reprezentat de un schimbător de căldură multitubular. La
întoarcerea mustului din fierbătorul exterior în cazan are loc o evaporare intensă, datorită
diferenţei de presiune.

Fig. 3.4.4 Cazanul de fierbere cu fierbător exterior

19
 Fierberea mustului la presiuni ridicate
Instalaţie de fierbere a mustului la temperaturi ridicate cu destindere în mai multe trepte:

Prin creşterea temperaturii de fierbere, toate reacţiile fizico-chimice în must se desfăşoară mai
rapid.

Fig 3.4.5 Fierberea mustului la presiuni ridicate

Electromagnetul pentru borhotul de hamei

Este un aparat pentru îndepăratearea impurităţilor feroase din borhotul de hamei.

La trecerea acestuia prin cutie de reţinere a aparatului, eventualele particule ferinoase trec
printr-un câmp magnetic produs de un electromagnet, fiind reţinute apoi pe placa de fund
a cutiei.

Fig. 3.4.6 Electromagnetul pentru borhotul de hamei

20
 3.5. Factorul politic

Politica economică statului înfluiențeză industria agricolo și de producer în mod direct

prin: liberalizarea substanțială a înregistrării noilor întreprinderi, prin creșterea volumului de
producție motivând întreprinzătorii existenți prin facilități bancare și vamale. Situațiile de
instabilitate politică, cecesiunile economice, crizele determină restrângerea ariei activităților
agricole și intensitatea fabricării berei tot odată. Fabricarea berei precum și importul/exportul
acestuia contribuie la colaborarea și la dezvoltarea economică a statului.

Întreprinderele internationale și naționale operează în cadrul unor sisteme politice

diferite, de aceea trebuie să tină cont de impactul acestor sisteme politice asupra operatiunilor
desfăsurate pe pietele externe în priveste imdustria produselor de bere.

21
 IV. Analiza comportamentului consumatorului

Succesul sau insuccesul unei firme de panificație se leagă nemijlocit de măsura în

care comportamentul clientelei sale efective și potențiale este cunoscut și luat în considerare
în fundamentarea strategiilor de marketing. Plecând de la înțelesul general al noțiunii de
comportament al consumatorului, prin comportament al consumatorului de bere vom înțelege
ansamblul atitudinilor și deciziilor sale privind alegerea, urmărirea, cumpărarea, dispunerea și
consumarea acestuia, precum și al reacțiilor post-consum.

Asupra indrustriei produselor de bere pe piață își îndreaptă influență o sumedenie de

factori psihologici, sociali, culturali și chiar natarali, în cea mai mare parte a cazurilor aceștia
conjugandu-și acțiunea unii cu alții, motiv pentru care ei se impun a fi studiați atât individual, cât și
împreună.

 Factori personali
Industria produceriide bere poate fi definită prin ansamblul de caracteristici, credințe,
convingeri, obiceiuri care reprezintă un răspuns coerent și stabil al acestuia la mediu și care îl
deosebesc de alți indivizi, reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care
definesc comportamentul față de produsele de bere pe care interprinderea le oferă.
 Factori sociali
Dintre factorii sociali care definesc diversele forme de comportament ale clientelei la produsele de
zahăr ne vom referi pe scurt doar la trei: familia, clasele sociale și liderii de opinie.
1. Familia (în primul rând cea de origine sau de orientare), prin normele estetice, morale, etc.
pe care le cultivă (sau le impune) membrilor săi, precum și prin relațiile dintre aceștia (mai cu
seama prin cele dintre părinți și copii, ori dintre soț și soție),
2. Clasele sociale din care fac parte clienții care procură imprimă acestora
unele caracteristici de comportament comune în legătură cu modul de repartizare a veniturilor
pe categorii distinctede produse materiale și servicii, cu mărimea și modul de petrecere a
timpului liber, cu exigențile manifestate față de calitate, cu locurile în care își petrec
timpu, cu varietatea serviciilor solicitate etc.
3. Liderii de opinie, adică membrii grupurilor de referință care exercită cea mai
putemica influență asupra componenților acestora.

22
 V. Politica de produs

Conform Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire

fabricare a berei în Republica Moldova se întalnesc urmatoarele sortimente și indice de calitate a
berei :

Tab 4.1 Caracteristici organoleptice a berii

Proprieta Caracteristici organoleptice

ti organol
eptice Categoria de bere
Bere blondă Bere bruna Bere specialitate
Aspect Lichid limpede cu Lichid limpede, fără Lichid limpede, cu luciu caracteristic, fă
luciu caracteristic sedimente sau impurităţi ră sedimente sau impurităţii. Berea cara
, ; spumă şi perlaj de diox mel: lichid opalescent,
fără sedimente sa id de carbon u sediment provenit din depunerea droj
u impurităţi, spu diei
mă albă şi
perlaj de dioxid d
e carbon

Culoare Galben pai pana l Brun Galben sau brun specifica fiecarui sortine
a galben nt
Miros Caracteristic fiecărui tip, plăcut, fără miros străin (de mucegai, de acru),
cu aromă de hamei şi malţ

Gust Caracteristic fiecărui tip, amărui, plăcut, care atestă prezenţă de dioxid de
carbon, fără gust străin

Spuma Albă, densă, cu grosimea de 30mm…40mm, persistentă timp de minim 3

min, însoţită de perlaj constant. După dispariţie, lasă pe pahar o urmă albă, dantelată

Tab. 4.2 Caracteristici fizico-chimici ai berii

Proprie tati fizico Parametrii fizico-chimici

-chimice

Categorii de bere

Bere blondă Bere bruna Bere specialitate

23
 Slab alco Usoara Obisnuit Superio Pils Obisn Superioara
Porter Slab Fara Caramel
- a ara uita alcoolică alcool
olica nutritiva
dietetica
Concentratia mu 6-7 7-11 11-17 12-17 11-12 12-14 14-16 20±0,30 6-12 12± 0,30
stului primitiv ,E
p (m/m)

Concentratia alc Max Min Min 3,00 Min Min Min Min 3,70Min 5,4Max Max 0,50
Max 1,80
oolică %(m/m) 1,50 2,40 3,40 3,60 3,30 1,80

Aciditate totala, 2,2 2,6 3,0 2,8 3,2 4,0 4,6 2,4 2,8
ml NaOH, slutie
1 n la 100
ml bere,max
Culoare, ml I2, Max Max Max 1,4 Max Max Min Min 3,8 Min 4,0Max 1,4 Min 4,0
solutie la 100 0,55 1,3 1,2 0,8 3,0
ml bere

Max 8,8 Max 19 Max 20 Max 17 Max Min Min 42 Min 44,5Max 20 Min 44,5
Unitati EBC
12,3 36

CO2, g/100ml, 0,31 0,33 0,34 0,36 0,32 0,34 0,32

min

Valoarea amara, 12 16 22 24 27 22 26 18 -
BE, min

5.1Contaminarea şi normele toxicologice a berii

Norme toxicologice se referă la aditivii alimentari sau la metalele toxice ce pot ajunge în
băuturile alcoolice.Se admite utilizarea urmatoarelor substante chimice ca aditivi alimentari cu
respectarea concentratiilor maxim admide şi a conditiilor de puritate a adjuvantului. Metalele
toxice pot ajunge în băuturile alcoolice din recipientele necorespunzatoare în care se prepara,
pastrează şi transportă.

Tab. 5.1.1 Aditivii admisi în băuturi alcoolice

Tip de aditiv Denumirea produsului Doza limită

Aromatizanţi Acetat de etil q.s
Conservanţi Acid ascorbic şi 200mg/l (sampanie)
sarurile E200-E203
24
 Acidifianţi Acid citric E330 Qs
Acid tartric E334 qs
Antispumanţi Metil-etil-celuloza E465 Max 2500mg/l
Emulsificatori Mono şi digliceride şi Max.5000mg/l
esteri cu acizi grasi E471-
E472
Agenti de gelificare, sequestranti, Agar-agar E406 Max.5000mg/kg
stabilizatori
Substante de ingrosare
Indulcitori Manitol E406 qs
Coloranţi naturali Caramel E150 qs
(alfa,beta,gama-caroten)
Coloranţi suntetici Tartrazina E102 Max.40mg/kg

Tab. 5.1.2 Limite maxime de arsen şi metale grele în băuturi exprimate în mg/kg produs

Denumirea băuturii As mg/l Cd mg/l Pb mg/l Zn Cu Sn Hg

mg/l mg/l mg/l mg/l
Băuturi alcoolice naturale (vin,bere) 0.01 0,005 0,3 5 1 50 0,05
Băuturi alcoolice distilate naturale 0,05 0,01 0,3 5 5 50 0,05

VI. Politica de promovare

Modificările înregistrate pe piaţa produselor de bere în ultimii ani, au obligat firmele să

caute soluţii din ce în ce mai complexe de promovare. Obiectivele strategiilor de promovare au
în vedere în principal:

 Consolidarea imaginii
 Creşterea gradului de recunoaştere al cumpaniei şi al produselor sale
 „Apropierea” de consumatori şi
 Diferenţierea faţă de concurenţă.
Promovarea produselor de zahăr determinată modificările apărute în structura pieţei de
producere a berei, caracterizată din ce în ce mai mult de consumatori care se orientează spre
produsele moderne, de calitate, uşor de folosit, de păstrat şi care au un termen de valabilitate mai
mare. Întreprinderile analizate, deasemenea aplică aceste strategii. Promovare Republicii
Moldova ca comerciant pe plan intern și extern în ultimii ani s-a realizat printr-un şir de
activitați:

 Participarea anuală, în comun cu agenții economici din industria prelucrătoare,

laexpoziții internaționale cu stand propriu, care reflect potențialul industriei totale a țării.
Piețele țintă în perioada respectivă au fost România, Rusia, Ucraina etc;
 Editarea și difuzarea materialelor promoționale;
25
  Organizarea anuală în comun cu Centrul Internațional de Expoziții „MoldExpo” , a
expoziției internaționale specializate de fabricare și prelucrare a berei și a tehnologiilor
de ultima generație;
 Organizarea anuală de evenimente cu caracter industrial;

Concluzii și recomandări

Industria fabricării berei are o importanță socială și economică deosebita în societatea

contemporană.

Piaţa berei este, de aproape 20 de ani, una convulsivă şi pare omisă, intenţionat sau nu, de
sub control. Ca în multe alte domenii, marii producători au dat şi mai dau încă tonul în materie
de preţuri şi vînzări. Datorită ciclului foarte scurt de fabricaţie al acestor produse şi a cererii
relativ stabile, întreprinzătorii privaţi au preferat să investească în domeniu.

Chiar dacă în fabricile existente din Republica Moldova sunt prezente utilaje
performante, ocrotirea mediului înconjurător nu se realizează pe deplin, deaceea optimizarea
deșeurilor, gazelor și altor substanțe chimice ce rezultă în urma procesului de fabricare a berei ar
constitui un avantaj esențial pentru țara noastră, locuitorii cât și poziția fabricilor față de mediul
ambient, ceea ce ar ridica și credibilitatea viitorilor potențiali consumatori.

Comercializarea berei la fel necesită o importanță aparte din punct de vedere al

consumatorului, acesta trebuie satisfăcut la justa valoare, ambalaje cât mai comode, eco, oferirea
tuturor informațiilor necesare privind informația generală a produsului, valoarea nutritivă, etc.

În urma analizei efectuate am constat ca:

1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.

2.Reclama are o influenţa mare in cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de cumpărare
a berii.

3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează in decizia de cumpărare a berii.

4.Frecventa de consum a berii nu depinde de venit.

5.Varsta influenţează frecvenţa consumului.

* Analiza rezultatelor obţinute pe parcursul analizei ne-a demonstrat ca deşi

preţul are o influentă mare în decizia de cumpărare calitatea rămâne pe primul loc ca factor de
influentă în decizia de cumpărare a berii.

26
 Preţul se situează pe locul doi urmat de marcă şi reclamă.

De asemenea din analiza rezultatelor a rezultat ca preţul este intr-o relaţie directa cu
calitatea(gust) prin urmare daca calitatea berii va creste şi preţul va creste o data cu ea.

* Ipoteza iniţială conform căreia frecventa de consum a berii nu depinde de venit, a fost
confirmata de analiza făcuta datelor obţinute din ancheta.

*Frecventa consumului de asemenea nu este influenţata de vârsta consumatorului,

ipoteza iniţiala referitoare la acest fapt rămanad nula.

Conform rezultatelor obţinute, am ajuns la următoarele concluzii finale:

- calitatea este caracteristica pe care trebuie sa se insiste cel mai mult atunci când se
doreşte lansarea sau reproiectarea unei mărci de bere.

- preţul trebuie sa fie în concordanta cu calitatea produsului ( preţul trebuie sa fie

justificat de calitate).

- reclama trebuie sa prezinte caracteristicile dorite de consumatori într-un perseverent şi

atrăgător

27
 Bibliografie

1. Banu, C, ş a.-„Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice”, vol.2, Ed. Tehnica, Bucureşti

1993 [pag. 25-26]
2. Banu, C. , 2000, « Tratat de stiinte şi tehnologi malțului şi a berii », Editura Tehnica,
Bucuresti ;
3. Berzescu P., s.a., 1981, « Tehnologia berii şi a malțului », Editura Ceres, Bucuresti ;
4. Culache, D., Platon, V., 1984 - „Tehnologia berei”, Ed. Tehnică, Bucureşti, [pag. 22-
23]
5. Mironescu V., - „Tehnologia şi controlul în industria berei”, Ed. Universităţii „Lucian
Blaga” Sibiu, 1998 [pag. 45]
6. Economia şi politica marketingului internaţional, ABEONA, Bucureşti, 2002, [pag. 20]
7. Radu E., Managementul organizaţiilor , Editura Economică, Bucureşti, 2001, [pag. 36]

8. Stаrоdub V. “Fitоtеhniе” mаnuаl реntru studеnţii fасultăţii dе Аgrоnоmiе. Сhişinău,

2010, 430 р.
9. Bîltеаnu Ghеоrghе, Fаzесаş I., Sаlоntаi Аl., Bîrnаurе V., Сiоbаnu Fl., Vаsiliсă С..
Fitоtеhniе, Buсurеşti, 1989, 515р.
10. Борисоник З.Б. Яровой ячмень, М., Колос, 1974, 255с.
11. http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293, [accesat pe 23.02. 2020]

28