Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi

Facultatea Transfrontalieră
Programul de studii: Ingineria Produselor Alimentare

PROIECT
Berea blondă ,,Oraşul Nou” cu aromă de lamaie

Studentă: Victoria BUTMALAI

Coordonator: Maricica STOICA

Galaţi, 2020
 Cuprins:
I. DEFINIREA IDEII DE PRODUS NOU .................................................................................... 3
1.1. Scurt istoric al firmei ................................................................................................................ 3
1.2. Prezentarea produselor firmei ................................................................................................... 4
1.3. Descrierea ideii de produs nou ............................................................................................ 7
1.4. Motivarea necesității apariției ideii de produs nou pentru firmă......................................... 7
1.5. Scurt istoric despre bere ...................................................................................................... 8
1.6. Analiza pieței ....................................................................................................................... 9
1.7. Chestionar pentru faza de idee .......................................................................................... 10
II. IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI DE PRODUS NOU .................................................. 13
2.1. Dezvoltarea conceptului de produs nou ............................................................................ 13
2.1.1. Încadrarea conceptului de produs nou în clasificare ..................................................... 13
2.1.2. Schema tehnologică de fabricare a berii ....................................................................... 13
2.1.3. Descrierea etapelor procesului tehnologic .................................................................... 15
2.1.4. Proprietăți organoleptice și fizico-chimice ale produsului generic............................... 18
2.1.5. Fișa tehnică a produsului generic .................................................................................. 20
2.1.6. Prezentarea firmelor concurente ................................................................................... 20
2.2. Rafinarea conceptului ........................................................................................................ 24
2.3. Descrierea preliminară a produsului.................................................................................. 24
2.4. Proiectarea prototipului ..................................................................................................... 25
2.5. Definirea strategiei de marketing aleasă ........................................................................... 25
III. INTRODUCEREA ÎN FABRICAȚIE ..................................................................................... 26
3.1. Schema tehnologică de obținere a produsului nou ............................................................ 26
3.2. Descrierea etapelor proceselui tehnologic ......................................................................... 26
3.3. Descrierea produsului finit ................................................................................................ 26
3.4. Proprietăți organoleptice și fizico-chimice ale produsului nou ......................................... 27
3.5. Fișa tehnică a produsului nou ............................................................................................ 28
3.6. Înregistrarea produsului nou .............................................................................................. 28
IV. LANSAREA PROPRIU-ZISĂ A PRODUSULUI NOU ..................................................... 32
4.1. Lansare în fabricație .......................................................................................................... 32
4.2. Lansare pe piață ................................................................................................................. 32
4.1.1. Alegerea strategiei finale de promovare ....................................................................... 32
4.1.2. Chestionarul pentru produsul nou ................................................................................. 33
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 35

2
 I. DEFINIREA IDEII DE PRODUS NOU

1.1. Scurt istoric al firmei

Producerea berii în ţara noastră a început în Chișinău în anul 1873 când un întreprinzător german pe
nume Raps fondează prima fabrică având o productivitate de aproximativ 100 mii dal/an. Mai târziu în
1956 a apărut în sudul Moldovei și anume la Cahul str. Păcii 22, fabrica de bere și băuturi răcoritoare. Pe
parcursul anilor 1957-1987 au fost realizate o serie de renovări, care au permis majoritatea capacității.
Capacitatea maximă a fost atinsă în anul 1982 de 510 mii dal/an. Cu 10 ani mai târziu, în rezultatul
înrăutățirii situației financiare a fabricii s-a micșorat considerabil productivitatea și realizările berii. În
anul 1996 a fost realizată ultimul lot de bere, iar la fabrică a fost stopat complet producerea, fabrica fiind
astfel “conservată”.

În martie 1999, în rezultatul procurării acțiunilor “Exiton Bon”, întreprinderea și-a reluat activitatea.
Începând cu anul 2000 au fost făcute invenții capital mai ales în procurarea și montarea utilajelor pentru
ambalarea produselor finite și vaselor de fermentare. La sfârșitul anului 2007 întreprinderea lansează pe
piața autohtonă berea blondă FEFF, iar la 01.04.08 ORAȘUL VECHI semibrună. Anul 2009 pentru
fabrica are o însemnătate majoră. În martie s-a procurat linia de îmbuteliere în butelii PET din Ucraina
(Termopac). Această linie automată cuprinde mașina de clătit sticle, îmbuteliere automată, capsulare,
etichetare, ambalare în pelicula termocontractabilă. Avantajul ei este acela că contactul direct al
operațiilor care deservesc linia cu produsul finit (berea), este exclus, capacitatea de producere s-a mărit de
10 ori. S-a instalat un pasteurizator nou în flux cu capacitatea de pasteurizare 60 hl/l. Începând cu 31
octombrie 2009 se produc băuturi slab aloolice pe bază de arome cu adaos de alcool etilic 96%, 100%
zahăr. Din 1 decembrie 2009 s-a dat în exploatare blocul administrativ: laborator, contabilitate.
Întreprinderea este o societate pe acţiuni de tip deschis.

Numele „Bere-Unitanc” a fost căpătată prin redenumirea societății de 2 ori:

1. La data de 26 aprilie 1995 Fabrica de Bere din Cahul a fost redenumită în Societatea pe
acțiuni „Bere-Cahul” conform Ordinului nr.14 din 26.04.1995.
2. Conform ordinului nr.2 din 26 septembrie 1997 SA ”Bere-Cahul” a fost redenumită în
Societatea pe acțiuni „Bere-Unitanc”.
Fabrica de bere „Bere –Unitanc” din Cahul, în dependenţă de ramura de activitate, este o
întreprindere de producţie şi comercializare a berii şi altor băuturilor (alcoolice şi neacoolice).
Conform statutului întreprinderii, principale domenii de activitate a societății sunt:
 fabricarea și realizarea băuturilor nealcoolice, a berii și a lichiorurilor;
 elaborarea, prefabricarea, producerea, achiziționarea, prelucrarea, realizarea produselor
alimentare, agricole și industrial;
 prestarea serviciilor uzuale și de transport;
 întreținerea magazinelor, restaurantelor, barurilor și altor puncte de alimentaţie publică.

3
 1.2. Prezentarea produselor firmei
Întreprinderea ,,Bere – Unitanc” s-a remarcat pe piaţa internă a Republicii Moldova datorită
sortimentului larg de produse de înaltă calitate. Această fabrică 18 tipuri de bere, cvas, cât şi o serie de
alte băuturi nealcoolice.

Tabelul 1.1 – Prezentarea sortimentului de bere al întreprinderii

Tipul de bere Prezentarea mărcii Caracteristici ale produsului
Gold Beer -

Cahul Blondă Reprezintă un sortiment de bere obţinut

din malţ, hamei şi apă. Are un conţinut de
alcool de 4,5%, iar extractul real este de
11%.

Elix Blondă -

Keff Blondă Un produs care îmbină calitatea berii de

halbă cu cea a tendinţelor de ultima oră
ale consumatorului autohton, care preferă
o bere mai puţin amară şi mai uşoară la
gust. Este mai puţin amară şi mai uşoară,
deoarece în procesul de fierbere a berii
sunt urilizate soiuri speciale de hamei
care reduc amărăciunea produsului.

4
Orașul Vechi Utilizează o tehnologie specială pe o
combinaţie de malţ blond de orz, malţ
caramel de orz şi hamei selectat. Berea
prezintă o nuanță nobilă de culoare
închisă de aur. Conţinutul alcool este de
aproximativ 4,5% şi se găseşte în sticle de
diferite capacităţi (0,5 l, 1,5 l).

Spicușor (Aurie, Berea Spicuşor blondă a apărut la

Blondă, Draft, sfârşitul lunii mai 2009, având o
Premium, Vie) concentraţie de alcool de 4,5%, extractul
real de 11,0%, la care au crescut
semnificativ vânzările. La sfârşitul anului
2009 mai apare pe piaţă Spicuşor Draft şi
Preumium.

Triumf Blondă Berea Triumf Blondă prezintă o

concentraţie alcoolică de 4%, iar extractu
real este de 12%.

Unitanc Jiguleovskoe Acest tip de bere şi-a început istoria încă

(Zhigulyovskoye) de la începutul existenţei fabricii,
îmbunătăţindu-şi continuu calitatea. Este
obţinută din apă potabilă, malţ blond, orz
şi hamei. Extractul real al berii este de
11%, iar concentraţia alcoolică de 4%.

Victoria (Blondă, Se produce după tehnologia clasică mai

Brună, Clasică, bine de 50 de ani, este o bere cu caracter,
Premium) amăruie cu aromă plăcută de hamei.
Conţinutul de alcool este de minimum
4,5%, iar extractul real de 12%.

5
Zimbru Aurie Este obţinută din apă potabilă, malţ
blond, crupe de porumb, hamei şi drojdie.
Prezintă o concentraţie de alcool de 3,6%
vol., conţinutul în extract al mustului de
bere este de 10%.

De asemenea, fabrica este şi un mare producător de cvas (la halbă) şi băuturi nealcoolice. La
întreprindere se produc băuturi nealcoolice pe bază de zahăr, băuturi cu valoare energetică redusă, băuturi
fără adaos de zahăr, băuturi fermentate, băuturi cu conţinut de suc.
Băuturile cu conţinut de suc sunt obţinute din sirop de zahăr saturat şi dioxid de carbon, la care se
adaugă sucuri din fructe. Pentru colorare şi acidulare se folosesc coloranţi şi acizi alimentari. Băuturile se
livrează în butelii PET. Ele se prezintă cu aspect limpede, gust plăcut, acidulate, aromă plăcută şi
caracteristică fructului sau esenţei respective.
Băuturi fără adaos de zahăr utilizează ca îndulcitori aspartame, acesulfam, ciclomat.

Fig. 1.1 – Prezentarea sortimentului de băuturi neacoolice ale întreprinderii

6
 1.3. Descrierea ideii de produs nou
Un produs nou este bunul care prezintă una sau mai multe însuşiri noi sau modificate sau pune în
valoare o însuşire care nu a fost cunoscută faţă de produsele existente pe piaţă. Este acel produs cu aspect
şi conţinut schimbat, transformat în bine, refăcut, evoluat, performant.

Idea de produs nou pe care vreau sa o îmbunătăţi caracteristicile berii cu cel mai înalt raiting al
fabricii, numită ,,Oraşul Vechi”, lansând pe piaţă o bere blondă, fabricată conform reţetei clasice a berii
blonde în combinaţie cu siropul de lamaie care să atragă atenţia consumatorilor şi să fie ceva deosebit faţă
de produsele existente din gama fabricii S. A. ,,Bere – Unitanc”, care are un sortiment nemodificat de cel
puţin 10 ani. Ţinând cont că singurul producător naţional de bere cu suc (lamâie şi grapefruit) este
întreprinderea ,,Efes Vitanta Moldova Brewery” S. A., aceasta nu acoperă în totalitatea segmentul de
piaţă, ceea ce constituie un avantaj competitiv pentru fabrică.

În vederea obţinerii unui produs este necesar parcurgerea următoarelor faze:

 faza de stabilire a obiectivelor, ce presupune: analiza pieţei, evaluarea strategiei ce îi va permite
produsului să se menţină cât mai mult pe piaţă, efectuarea analizei în vederea determinării dacă
activitatea firmei corespunde cu tipul de produs;
 faza de documentare are ca scop: investigarea completă și corectă a pieței, culegerea ideilor și
soluții de produse deja existente, analiza ideiile și soluțiile găsite;
 faza de acțiune presupune astfel de activităţi, precum: coordonarea și sistematizarea ideii,
detalierea soluției sau soluțiilor de produs nou, analizarea calității soluției, evaluarea avantajelor
economice obținute prin introducerea produsului pe piață.

1.4. Motivarea necesității apariției ideii de produs nou pentru firmă

Gradul de noutate a unui produs este cu atât mai mare cu cât reînnoirea antrenează modificarea
tuturor componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o multitudine de noi însuşiri. Un produs nou
trebuie să aibă nivelul caracteristicilor de calitate proiectat şi realizat astfel încât să permită diferenţierea
lui de altele similare, fie prin depăşirea unui prag minim de noutăţi, fie prin procedee extensive (creşterea
numărului de proprietăţi) şi intensive (îmbunătăţirea nivelului unor caracteristici). Pentru ca un produs să
poată fi catalogat drept „produs nou” trebuie ca modificarea componentelor sale să fie sesizată de
consumator. „Noutatea” trebuie să se evidenţieze clar pe piaţă pentru că altfel ar putea rămâne nesesizată.

Produsul pentru care am optat la întocmirea acestui proiect poartă denumirea ,,Oraşul Nou”, fiind o
bere blondă cu aromă de lamaie.

Berea cu aromă de lamaie este o băutură obținută pe cale biotehnologică, și consumată în cantitate
mică, se constituie ca un aliment, datorită compoziției chimice complexe încluzând: glucide, substanțe
proteice, vitamine, săruri minerale, substanțe polifenolice, acizi organici etc. Gustul acrisor al siropului de
lamaie se combină de minune cu gustul amar al berii și astfel această băutură poate fi savurată de mai
toată lumea, chiar și de catre cei care de obicei nu prea servesc bere.

Un adevărat elixir plin de savoare și de prospețime ce te îmbată cu energie și vitamine. Deosebit de

parfumat, acest sirop, pe lângă faptul că este foarte - foarte bun, are o serie de beneficii, printre care
putem menţiona:

7
 1. Ajuta in tratamentul infectiilor gatului, indigestiei, constipatiei, problemelor dentare, febrei,
hemoragiilor interne, reumatismului, arsurilor, excesului de greutate, problemelor parului, tulburarilor
respiratorii, holerei si hipertensiunii arteriale.

2. Apreciata mai ales pentru efectele sale terapeutice, multe generatii au recunoscut importanta
lamaiei in intarirea sistemului imunitar si in terapia bolilor stomacului. Aceasta ajuta nu doar la
purificarea sangelui ci ajuta organismul sa lupte impotriva bolilor.

3. Efectele pozitive ale lamaiei asupra sanatatii se datoreaza mai multor elemente nutritive din
compozitia acesteia: vitamina C, vitamina B, fosfor, proteine si carbohidrati.

4. Lamaia este un fruct care contine flavonoide, substante care detin proprietati cu rol antioxidant si
anticancerigen. Aceasta ajuta si la preintampinarea declansarii diabetului, a constipatiei, hipertensiunii
arteriale, contribuie la ingrijirea pielii, a dintilor, in cazul indigestiei dar si a altor probleme de sanatate.

5. Studiile efectuate de specialistii urologi au demonstrat faptul ca limonada sau sucul de lamaie
poate fi utila pentru vindecarea pietrelor la rinichi prin formarea citratului urinar care previne aparitia
formarii cristalelor.

6. Lamaia este binecunoscuta si pentru rolul sau ca adjuvant in diverse tratamente, inclusiv
impotriva artritei si poliartritei inflamatorii.

1.5. Scurt istoric despre bere

Berea este o băutura slab alcoolică, nedistilată, obţinută prin fermentaţia unui must de malţ, hamei
şi apă. Cercetările efectuate au condus la concluzia că aceasta este cea mai veche băutură fabricată de om.
Primele date concrete despre bere datează de acum 4000 de ani. Se presupune că Mesopotamia este ţara
în care această licoare a fost produsă pentru prima dată. Descoperirea ei a fost absolut întâmplătoare: o
recoltă de orz destinată fabricării pânii, devastată de ploaie, a germinat. Expus la soare, orzul germinat a
fost contaminat cu drojdiile prezente în mod natural în aer. Astfel s-a produs berea.

Reţete de fabricare a berii, scrise hieroglific şi sub forma de pictograme, au fost lăsate de către
sumerieni şi egipteni. Aceste civilizaţii o venerau pe Ninkasi, zeiţa sumeriană a berii. În vremea
respectivă însă, sumerienii nu aveau acces la această licoare aurie, considerată divină, ea fiind destinată
doar zeiţei fertilităţii. Egiptenii au preluat aceste reţete, producând o băutură aproape identică. Chinezii
fabricau şi ei "t'ien tsiou" o bere parţial fermentată, slab alcoolizată şi "tsiou", o bere conţinând mai mult

8
alcool. Grecii considerau berea o băutură sacră, asociind-o cu divinitatea. În Evul Mediu, nemţii,
austriecii, belgienii şi francezii încep să producă şi ei această licoare aurie. Ceea ce aduc ei nou este
aromatizarea berii cu ajutorul hameiului.

În secolul X, se semnalează o expansiune a berăriilor, în concordanţă cu creşterea populaţiei din

mediul urban şi apare meseria de berar. La acel moment, berăriile se organizează în corporaţii, meseria de
berar fiind una dintre cele mai respectate meserii. Pentru fabricarea unei beri de calitatea fost adoptată
legea privind puritatea berii, care se aplică încă şi în zilele noastre. Legea Germană a Purităţii Berii
(Reinheitsgebot) a fost adoptată în anul 1516, în oraşul Ingolstaldt din Ducatul Bavarez, fiind aplicată de
către berarii din această regiune multe secole la rând.

Legea Germană a Purităţii Berii a fost creată, deoarece autorităţile doreau ca oamenii să nu
utilizeze cereale preţioase pentru a produce bere. Prin acest decret se asigurau că producătorii de bere nu
intrau pe teritoriul brutarilor. Pentru conducătorii Bavariei de la acea vreme era esenţial ca populaţia să
poată obţine pâine ieftină chiar şi în momentele de criză, pentru a evita apariţia revoltelor populare. Dacă
producătorii de bere nu mai concurau cu brutarii pentru grâu şi secară, preţul acestor cereale scădea,
respectiv şi preţul pâinii avea tendinţa de reducere. Totodată, decretul ducal a dus la creşterea calităţii
berii, deoarece mulţi berari foloseau anterior diferite ingrediente nocive pentru a-şi creşte profitul. De
asemenea, înainte ca hameiul să fie adoptat în întreaga Europă pentru producerea berii, mulţi berari
foloseau plante narcotice precum măselariţa şi mătrăguna. Prin limitarea ingredientelor berii, autorităţile
eliminau un factor de risc pentru sănătatea populaţiei.

Utilizarea hameiului în tehnologia berii începe în secolul al XV-lea şi înlocuieşte treptat celelalte
plante care se foloseau pentru aromatizarea berii, precum genţiana, coriandrul, lavanda. La nivelul
procesului de fabricare al berii, abia la mijlocul sec XIX se realizează o evoluţie radicală a tehnicii de
fabricare. Această evoluţie se datorează dezvoltarii sticlăriei, a aparatelor de filtrare a berii, de îmbuteliat,
a descoperirii frigului artificial. În aceeaşi perioadă, cercetările ştiinţifice asupra microorganismelor au
permis o mai bună înţelegere a procesului de fermentaţie alcoolică. Ameliorarea condiţiilor sanitare din
berării au condus la producerea unei băuturi mai sănătoase şi mai limpezi.

În momentul de faţă, berea este cea mai populară băutură alcoolică, neexistând ţară şi regiune care
să nu deţină o fabrică producătoare de bere, cu specific propriu. Datorită compoziţiei sale chimice
deosebit de complexe, berea este considerată ca fiind un aliment care conţine: glucide, proteine, vitamine
B1, B3, B6, B12, PP, E, acid folic, acid nicotinic, potasiu, magneziu. Consumată în cantităţi moderate,
berea are numeroase efecte benefice asupra organismului, ea înlocuind microelementele pierdute prin
transpiraţie, previne afecţiunile renale, infarctul miocardic, întăreşte structura părului, favorizează
digestia, creşte pofta de mâncare şi reglează tensiunea arterială.

1.6. Analiza pieței

În prezent, piaţa de bere din Moldova este estimată la 12,5 mil. decalitri pe an. Dintre acestea, o
cantitate de 8 mil. decalitri (61,5%) este produsă la fabricile din Moldova, iar aproximativ 5 mil. decalitri
(38,5%) sunt de import.

Piaţa berii de la noi este destul de aglomerată şi apariția unor producători noi este destul de dificilă,
însă, această afirmaţie este valabilă mai mult pentru companiile autohtone şi regionale. În condiţiile
globalizării, brandurile internaţionale renumite ocupă poziții de lider pe piaţa autohtonă fără mari eforturi.
9
 Conform informaţiilor oferite de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, cota de piaţă a
berii este reprezentată în proporţie de 70 % de către producătorul autohton Efes Vitanta Moldova
Brewery, care aparţine concernului turcesc Efes Beverage Grup. Un mare importator de bere de piaţa
Republicii Moldova este marca – Carlsberg (Danemarca), care deţine o pondere 11 %. Celelalte procente
(19 %) sunt deţinute de către alte companii cu cote neînsemnate care produc sau importă bere.

Fig. 1.2 - Cota de piaţă a berii în Republica

Moldova

Pe piaţa berii din

11 % Efes Vitanta
Republica Moldova 19 % se
Moldova Brewery
numără 17
Carlsberg
producători de bere, 70 % printre
care: Beer House
Alte companii
(Chişinău),
Beermaster (Bălţi), Cahul
Pan (Cahul), berea de la
Cogâlnic (Cimişlia), berea de
la Grătieşti), Berea de la Starograd (Tighina) etc. Aceştia au o capacitate mai mică de producţie de
200.000 – 300.000 dal anual, comparativ cu cel mai mare producător autohton cu o capacitatea
10.000.000 dal. Micii producători autohtoni au piaţa de desfacere orientată mai mult la nivel regional.

Printre producătorii cu o capacitate medie de producţie, de aproximativ 500.000 – 600.000 dal

anual, se numără şi fabrica de bere din oraşul Cahul - ,,Bere – Unitanc” S. A. Conform ultimelor date
statistice, pentru anul 2018 fabrica de bere din Cahul deţine o cotă de piaţă de 2% din cele 19%
deţinute de celelalte companii producătoare de bere din Republica Moldova.

În anul financiar 2017, Societatea pe Acţiuni ,,Bere – Unitanc” a raportat un profit brut de 405.000
€ şi o cifra de afaceri de 3.000.000 €. =

1.7. Chestionar pentru faza de idee

Bună ziua! Mă numesc Victoria Butmalai , reprezentant al întreprinderii ,,Bere – Unitanc” S.A. și aș
dori să-mi acordați câteva minute pentru a răspunde la câteva întrebări legate de perfecţionarea berii
,,Oraşul Vechi”.
1. Sunteţi consumator de bere?
 Da
 Nu
Dacă răspunsul este Nu se încheie chestionarul.

2. Ce tip de bere consumaţi în mod obişnuit?

 Blondă  Brună
3. Ce bere preferaţi?
 Bere cu alcool
 Bere fără alcool
10
  Bere cu arome
4. Ați consuma bere cu aromă de lamaie?
Da
Nu
5. Ce apreciaţi la o bere atunci când o cumpăraţi?

 Calitatea
 Forma de prezentare
 Gustul
 Imaginea de marcă
6. În ce sezon consumaţi bere?
---------------------------------

7. Berea pe care o consumaţi frecvent este ambalată la:

 Sticlă
 Doză
 Halbă
8. În momentul deciziei de cumpărare a unei mărci de bere, consideraţi preţul:

 Extrem de important
 Foarte important
 Destul de important
 Nu foarte important
 Deloc important
9. De unde preferaţi să achiziţionaţi berea ?
 Magazine alimentare
 Supermarketuri
 Magazin en-gross
 Magazinul fabricii
10. Cât de des achiziţionaţi bere ?
 Zilnic
 De 2 – 3 ori pe săptămână
 O dată pe săptămână
 2 – 3 ori pe lună
 Ocazional
11. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
18 – 25
25 – 50
Peste 50
12. Care este sexul dumneavoastră?
Masculin

11
 Feminin
Vă mulțumesc!

Interpretarea chestionarului:
Chestionarele au fost aplicate unui eșantion de 100 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 18 – 60
ani (de menţionat faptul că eşantionul de respondenţi intervievaţi fac parte din oraşele Cahul, Vulcaneşti,
Ceadîr – Lunga, Cantemir). Toți subiecții chestionați sunt consumatori de bere (au consumat cel puțin o
dată bere). Din cei 100 de respondenţi: 71 consumă bere blondă, iar ceilalţi 29 preferă berea brună.
Intervievaţii preferă în mare parte berea cu alcool (59), 28 de persoane acordă preferinţă berii fără
alcool, iar alţii 13 consumă berea cu diverse arome. La cea mai importantă întrebare din chestionar, dacă
ar consuma bere cu aromă de lamaie, toți subiecții intervievați au răspuns afirmativ. Din numărul celor
chestionaţi: 46 persoane apreciază calitatea, 25 – imaginea de marcă, 25 – forma de prezentare, 4 – gustul.
Din totalul persoanelor intervievate 98 consumă berea vara şi doar 2 persoane – iarna. Dintre persoanele
chestionate 69 preferă berea ambalată la sticlă, 23 preferă berea la doză şi doar 8 sunt consumatori de bere la halbă.
În momentul deciziei de cumpărarea a unei mărci de bere 35 de persoane consideră preţul extrem
de important, 27 consideră preţul foarte important, 25 consideră preţul destul de important, 10 persoane
consideră preţul nu foarte important şi altele 3 persoane consideră preţul deloc important. 48 persoane
cumpără berea din supermarketuri, 20 achiziţionează berea din magazinul întreprinderii, 17 persoane
cumpără berea din magazine alimentare, iar altele 15 achiziţionează berea din magazine en-gross. Din
totalul celor respondenţi: 31 cumpără bere zilnic, 31 cumpără de 2 – 3 ori pe săptămână, 25 persoane
cumpără bere 1 dată pe săptămână şi ceilalţi cumpără berea foarte rar (1 dată pe lună sau ocazional).
Analiza chestionarelor a reliefat faptul că un număr mare de consumatori au vârste cuprinse între
18 – 40 de ani. În schimb, un număr mai mic sunt cei cu vârste peste 40 de ani. În funcţie de gen în
numărul respondenţilor predomină cel masculin (56 persoane) şi 44 persoane sunt reprezentate de genul
feminin.
Concluzie:
În rezultatul interpretării chestionarului putem concluziona că consumatorii sunt deschişi spre
perfecţionarea produsului berea ,,Oraşul Vechi”, conferindu-i o aromă de lamaie. În proiectarea noului
produs voi ţine cont că consumatorii preferă berea blondă ambalată la sticlă, iar cel mai important atribut
luat în considerare va fi calitatea produsului.

12
 II. IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI DE PRODUS NOU

2.1. Dezvoltarea conceptului de produs nou

2.1.1. Încadrarea conceptului de produs nou în clasificare

În urma obţinerii şi fabricării produsului nou, acesta trebuie să corespundă criteriilor utilizate în
clasificarea merceologică clasică. Aceste criterii sunt:

1. Originea: produs de origine vegetală;

2. Gradul de prelucrare tehnologică: produs finit;
3. Compoziţie chimică: produs gustativ (condimente, stimulente, băuturi);
4. Destinaţia de consum: pentru consum uman;
5. Mod de conservare: conservată;
6. Stabilitate: greu alterabile;
7. Mod de ambalare: ambalate;
8. Criterii metabolice: energetice (preponderent glucidice/lipidice).
Conform clasificării merceologiei ştiinţifice acceptate pe plan internaţional există 10 grupe de
produse alimentare. Berea face parte din grupa a 4-a de produse alimentare, numită grupa produselor
gustative (condimente, stimulente, băuturi nealcoolice şi alcoolice).

2.1.2. Schema tehnologică de fabricare a berii

Schema bloc de obţinere a berii, incluzând operaţiile şi parametrii, este prezentată în figura de la
pagina 15.

13
14
 2.1.3. Descrierea etapelor procesului tehnologic
Berea este o băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea cu drojdii a mustului de malţ fiert cu
hamei.
1) Pregătirea materiilor prime şi auxiliare pentru producere
Malţul este principala materie primă utilizată la fabricarea berii şi reprezintă un semifabricat obţinut
prin germinarea în condiţii industriale, controlate, a orzului sau orzoaicei şi uscarea malţului verde
rezultat. Pretratarea malţului şi a cerealelor nemalţificate (porumb, orez, orz) are drept scop desprăfuirea,
înlăturarea rămăşiţelor germenilor şi segmentelor pericarpului boabelor. După efectuarea operaţiei de
glasare suprafaţa boabelor de malţ, cât şi a altor cereale folosite ca materie primă nemalţificată devine
mai strălucitoare, iar malţul capătă un gust pur.

Malţul curăţat, prelucrat pe şarjă este cântărit cu un cântar automat, cantitatea de malţ înregistrată
fiind necesară calculării randamentului secţiei de fierbere şi consumului de malţ pentru 1 hl bere.

2) Măcinarea malţului

Malţul este măcinat înainte de utilizare, aceasta realizându-se cu scopul de a permite enzimelor să
treacă în soluţie şi să acţioneze la plămădire-zaharificare asupra amidonului, proteinelor şi altor substanţe
macromoleculare.
Mărunţirea malţului şi a cerealelor nemalţificate are un rol important în accelerarea proceselor
fizice şi biochimice de dizolvare a boabelor, ccea ce contribuie la obţinerea în final a unui must de malţ
cu concentraţa maximă de substanţe extractive. În cadrul operaţiei de măcinare prezintă importanţă gradul
de mărunţire, cât şi componenţa fracţionată a particulelor măcinate.
Operaţia de măcinare se poate realiza prin mai multe procedee: măcinarea pe cale uscată, măcinarea
pe cale uscată cu condiţionare prealabilă şi măcinarea pe cale umedă.
3) Plămădirea – zaharificarea (brasajul)
Prin brasaj se urmăreşte trecerea în soluţie a substanţelor solubile din malţ, precum şi a unor
componente insolubice (substanţe macromoleculare) după transformarea lor în produse solubile (produse
cu masă moleculară mică şi medie) de către enzime. Totalitatea componenţilor solubile formează
extractul mustului de malţ. Principalul proces de solubilizare enzimatică, care are loc în decursul
plămădirii, este cel al degradării amidonului. În afară de acestea, au loc descompuri ale proteinelor,
hemicelulozelor, substanţe mucilaginoase, polifenolilor, antocianogenelor, precum şi a unor fosfaţi.
Plămădirea şi zaharificarea plămezii se fectuează în cazane speciale de formă cilindrică su
paralelipipedică. De regulă sunt necesare sunt necesare trei cazane: de plămădire, de fierbere a unor
porţiuni de plămadă şi de prelucrare a cerealelor nemalţificate. Procedeele de plămădire-zaharificare
urmăresc aducerea amestecului de măciniş şi apă de la temperatura de plămădire până la temperatura de
zaharificare de 75-76°C, printr-un domeniu de temperaturi în care să acţioneze toate enzimele din malţ,
astfel: 50°C pentru activarea enzimelor proteolitice, 60 – 65°C pentru activarea β-amilazei, 70 – 75°C
pentru activarea α-amilazei.
Procedeele de brasaj se clasifică în procedee prin infunzie şi procedee prin decocţie, în cadrul
fiecărui procedeu exitând variante de brasaj. Brasajul prin infunzie este cel mai simplu procedeu, necesită
un singur cazan pentru prelucrarea plămezii. Brasajul prin decocţie este caracterizat de faptul că o parte
din plămadă este transvazată în cazanul de zaharificare unde este fiartă, formând decoctul şi este
procedeul cel mai utilizat.
4) Filtrarea plămezii
Filtrarea plămezii are ca scop separarea mustului de malţ limpede de particulele aflate în suspensie
şi de precipitatele formate la brasaj. Partea insolubilă a plămezii este denumită borhot de malţ. Spălărea şi
15
epuizarea borhotului sunt necesare pentru recuperarea extractului rămas în borhot dup scurgerea primului
must. Operaţia de filtrare se realizează prin cazane de filtrare sau prin filtre-presă, temperatura plămezii
având valori de 76 – 78°C.
5) Fierberea cu hamei
Fierberea mustului cu hamei are drept scop principal solubilizarea uleiurilor aromatice şi a răşinilor
amare din hamei sau produse de hamei prin fierberea împreună cu mustul pentru a conferi gustul şi aroma
specifică berii. De asemenea, au loc o serie de transformări importante pentru stabilitatea şi însuşirile
senzoriale ale produsului finit, precum şi coagularea substanţelor proteice, concentrarea pentru a ajunge la
un anumit conţinut de extract, sterilizarea mustului, favorizată de compoziţia acidă a acestuia şi
inactivarea enzimelor.
Metodele de fierbere a mustului sunt: fierberea convenţională, la presiune joasă şi la presiune
ridicată. Operaţie de fierbere se realizează în cazane de fierbere. Cantitatea de hamei adaugată în medie
este de 250 g hamei natural la 1 hl de must. Hameiul se poate adauga în mai multe porţiuni: 80% la
începutul fierberii, pentru amăreală şi restul cu 10 – 30 minute înainte de terminarea fierberii sau o doză
mică în separatorul de conuri pentru hamei.
După fierberea mustui de malţ finit el se trece prin separator. Hameiul se separă, se spală şi se
înlătură din cazanul de fierbere a mustului cu hamei. Mustul finit are culoare chihlimbărie-închisă, este
limpede, are aromă de hamei şi gust amar.
6) Separarea trubului la cald
Separarea trubului la cald presupune îndepărtarea borhotului de hamei şi a precipitatelor formate în
timpul fierberii mustului cu hamei. Operaţia de separare a trubului la cald din must, înainte de fermentare,
trebuie să fie cât mai completă, pentru a se evita impurificarea drojdiei şi înrăutăţirea proceselor de
depunere ce au loc la fermentare, care au drept urmare obţinerea unor beri de culoare mai închisă, cu gust
amar neplăcut de trub şi spumare insuficientă.

La utilizarea hameiului sub formă de hamei floare, borhotul de hamei se îndepărtează prin trecerea
mustului prin separatorul de conuri de hamei, iar în cazul utilizării la fierbere a hameiului măcinat, pudre
de hamei sau pelleţi, separarea borhotului se realizează concomitent cu separarea trubului la cald.
Separarea trubului la cald poate fi realizată cu ajutorul următoarelor utilaje: cazanul de sedimentare,
separatorul hidrodinamic, centrifuge cu camere inelare şi separatoare centrifugale cu talere.

7) Răcirea
Multul de malţ, aproape steril în urma fierberii cu hamei, se poate infecta în special cu bacterii şi
drojdii sălbatice, infecţiile fiind favorizate în cazul răcirii lente a mustului în sisteme deschise de răcire.
Răcirea mustului are ca scop micşorarea temperaturii până la 6 – 7°C pentru fermentarea inferioară şi
până la 14 – 16°C pentru fermentarea superioară, saturarea cu oxigen necesar dezvoltării drojdiilor,
sedimentarea suspensiilor consitente şi fine.
Procesul de răcire al mustului include 2 stadii: în primul are loc sedimentarea suspensiilor
consistente, în stadiul al doilea temperatura se micşorează până la cea optimă de fermentare şi se
sedimentează suspensiile fine. Primul stadiu de răcire a mustului fierbinte se termină între 60 – 70°C şi se
realizează prin metoda limpezirii în linul de sedimentare. În cursul stadiului al doilea mustul se răceşte
repede timp de căteva ore în răcitoare cu plăci, de la 60 – 70°C până la 5 – 7°C. Răcirea unei şarje de
must durează între 50 şi 90 minute.
8) Separarea trubului la rece
Prin răcirea mustului la temperaturi sub 60°C se produce tulburarea acestuia datorită formării unor
precipitate fine, care reprezintă ,,trubul la rece” sau ,,trubul fin”, alcătuit din proteine, substanţe
16
polifenolice (20 – 30%) şi glucide. Trubul fin are particulele mici şi este extrem de greu de separat din
must înainte de fermentare.

Îndepărtarea trubului asigură o bună filtrabilitate şi, ulterioară, fermentare a mustului. Separarea
trubului la rece sau trubului fin poate fi realizată prin mai multe metode, care diferă între ele prin
procentul de îndepărtare a trubului: sedimentarea la rece, centrifugarea mustului rece, filtrarea cu filtre,
flotaţia. Filtrarea cu filtre prezintă o eficienţă mai mare de îndepărtare a trubului la rece de 75 – 85%.

9) Fermentarea
Fermentarea mustului de bere este considerată principala transformare a mustului. Are loc
fermentaţia alcoolică a glucidelor fermentescibile cu formarea de alcool etilic, dioxid de carbon şi o serie
de produşi secundari (glicerol, acetaldehida, ac. acetic, ac. piruvic, diacetil etc), care intervin în
determinarea însuşirilor berii. Pentru fermentaţia mustului de bere se utilizează culturi pure de drojdie sau
biomasă de drojdie recoltată dintr-o fermentaţie anterioară, cu condiţia ca aceasta să-şi păstreze însuşirile
iniţiale şi puritatea microbiologică.
Pentru fermentare pot fi utilizate drojdii de fermentaţie superioară sau drojdii de fermentaţie
inferioară. Fermentarea superioară are loc la 12...25°C, drojdia aparţine speciei Saccharomyces
cerevisiae. Fermentarea inferioară, care se foloseşte şi în România, are loc la 5...15°C şi durează un timp
mai îndelungat, drojdia de bere de fermentaţie inferioară fiind Saccharomyces carlbergensis. Pentru
fermentare sunt utilizate linuri de fermentare, de obicei, închise cu capac, dar care lucrează la presiune
atmosferică.
Fermentarea primară se desfăşoară în patru faze:
 faza iniţială de amorsare a fermenataţiei, care durează o zi, drojdia se multiplică intens, iar după 15 –
20 ore de la însămânţare se degajă dioxid de carbon şi apare o spumă albă consistentă pe toată
suprafaţa mustului;
 faza de creste joase, care durează 1 – 2 zice are loc degajare intensă de dioxid de carbon cu formare
de spumă caracteristică, care treptat se colorează în galben brun;
 faza de creste înalte, care durează 2 – 3 zile, când activitatea de fermentare a drojdiei este foarte
intensă, crestele ajung până la 30 cm şi capătă cu culoare brună;
 faza finală de coborâre a crestelor, care durează 2...4 zile, spuma se aşează treptat, drojdia din
suspensie se depune pe fundul vasului şi berea se limpezeşte.
10) Maturarea
Maturarea (fermentaţia secundară) continuă şi aprofundează cele mai multe transformări care au
loc la fermentaţia primară, astfel, se realizează fermentaţia zaharurilor cu atingerea gradului de fermentare
al berii la vânzare, saturarea berii cu dioxid de carbon, limpezirea naturală a berii, maturarea berii.
Maturarea berii constă în înnobilarea gustului şi aromei berii.
Procesul de maturare a berii decurge în două etape. În prima etapă, maturarea are loc în vase
deschise şi durează circa 2 zile, caz în care după primele 24 de ore de la umplerea vasului, apar primele
semne de maturare prin degajarea dioxidului de carbon. Desfăşurarea unui proces de maturare energic
este un rezultat al cantităţii mare de extract şi de drojdie conţinut de berea tânără. În cazul când procesul
de maturare demarează mai greu, înseamnă că berea fermentată a venit cu un extract fermentescibil mai
mic sau conţine o cantitate mică de drojdie. În a doua etapă, procesul de maturare se realizează în vase
închise la o temperatură de 1 – 3°C şi o durată de circa 30 – 90 de zile.
Pentru maturare sunt folosite tancuri cilindrice orizontale metalice sau tancuri paralelipepedice din
beton, vase care lucrează la suprapresiune de circa 1 bar.
11) Filtrarea berii

17
 După fermentarea secundară şi maturare, berea este mai mult sau mai puţin tulbure, datorită
particulelor fine de trub formate la depozitare şi a celulelor de drojdie care au rămas în suspensie. Berea
dată în consum trebuie să prezinte o limpeditate perfectă, cu luciu. Limpeditatea cu luciu se conferă berii
prin fitrare. La limpezire, berea îşi îmbunătăţeşte calităţile gustative şi de spumare, dar mai ales
stabilitatea coloidală şi biologică. Materialele filtrante utilizate în industria berii sunt cu strat filtrant fix şi
cu aluvionarea materialului filtrant.
12) Pasteurizarea
Berea livrată în consum trebuie să îşi păstreze calităţile senzoriale un timp cât mai îndelungat şi de
aceea se aplică măsuri speciale de stabilizare a berii prin diferite metode, dintre are pasteurizarea este cea
mai utilizată.
Cele mai utilizate procedee de pasteurizare a berii sunt:

 Pasteurizarea berii în sticle, folosind pasteurizatoarele de tip tunel;

 Pasteurizarea berii în flux (vrac), utilizând pasteurizatoarele cu plăci, urmată de
tragerea berii la rece, în condiţii sterile sau de îmbutelierea la cald a berii.
13) Ambalarea berii
Tragerea (ambalarea berii) se face în sticle, cutii şi în butoaie, spălate şi dezinfectate în prealabil,
modul de ambalare predominant fiind dozarea în sticle. Sticlele de bere pot avea capacităţi de 330 ml, 500
ml, 700 ml şi 1000 ml. Pentru a preveni apariţia ,,gustului de lumină” în bere, sticlele sunt întotdeauna
colorate în verde, dar mai ales în brun, aceste culori absorbind radiaţiile cu lungimi de undă mici care
catalizează formarea compuşilor ce dau gust de lumină în bere.
14) Depozitarea
Depozitarea şi transportarea berii trebuie să se efectueze în condiţii ce asigură inofensivitatea ei şi
păstrarea caracteristicilor esenţiale. Depozitarea berii se face în încăperi curate, uscate, bine ventilate,
întunecoase, ferite de razele solare şi de îngheţ.
Condiţiile de păstrare sînt stabilite în funcţie de modul de tratare:
a) berea pasteurizată se păstrează la temperatura de min. 2°C şi max. 25°C;
b) berea nepasteurizată se păstrează la temperatura de min. 2°C şi max. 20°C;
c) berea nefiltrată se păstrează la temperatura de min. 0°C şi max. 5°C.

2.1.4. Proprietăți organoleptice și fizico-chimice ale produsului generic

Berea finită trebuie să corespundă după indicii fizico-chimici şi organoleptici cerinţelor
standardelor pentru tipul de bere concret.

Indicii fizico-chimici ce prezintă importanţă la analiza calităţii berii finite sunt: vâscozitatea,
tensiunea superficială, ph-ul berilor şi potenţialul redox. Vâscozitatea berii variază între 1,5 şi 2,2 cP, în
funcţie de conţinutul de dextrine, gume şi substanţe macromoleculare cu azot. Tensiunea supeficială are
valori cuprinse între 42 şi 48 dyne/cm şi este influenţată de conţinutul în alcool şi în substanţe amare din
hamei. pH-ul berilor variază între 4,35 – 4,6, valoarea acestuia prezintă importanţă pentru gustul berii şi
pentru stabilitatea ei. Potenţialul redox care este în berea matură, la sfârşitul fermentaţiei, de 8 – 10
unităţi de rH şi poate ajunge după filtrare şi ambalare la 15 – 20 de unităţi, în funcţie de cantitatea de
oxigen ce se dizolvă în bere şi de cantitatea de substanţe reducătoare pe care o conţine. Un rH scăzut este
foarte important pentru stabilitatea fizico-chimică, biologică şi pentru stabilitatea gustului berii.

Calitatea berii poate fi analizată şi prin teste organoleptice, prezentând importanţă următorii
indicatori: limpezimea, culoarea, aroma, gustul, spuma.
18
  Limpezimea

Limpezimea berii trebuie să fie perfectă. La examinarea prin sticlă berea blondă are un aspect
perlant, straluceşte. Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. Există
însă și sorturi de bere care nu sunt filtrate și care sunt ușor tulburi din cauza drojdiilor încă prezente în ele
în momentul consumului. O bere clară se va tulbura pe măsură ce se va învechi. Acest proces este adesea
accelerat prin păstrarea berii într-un loc prea cald sau expus luminii solare. Răcirea la temperaturi foarte
joase poate de asemenea să tulbure berea, dar acest lucru este reversibil cu încălzirea. Berea tulbure se
consideră drept rebut şi se elimină de la degustare.

 Culoarea

Culoarea berii denotă indirect despre gustul fin şi aroma aleasă. Berea blondă trebuie să fie de
culoare aurie-gălbuie.

La multe tipuri de bere se pretinde o anumită culoare. La o bere uzuală obținută dintr-un must cu
12% extract se înregistrează valori ale culorii exprimate în unități EBC de 4.2 la plămădire, 5.8 la filtrare,
7.5 la începerea fierberii, 12 la terminarea fierberii și 9.2 la berea finită. Devierile culorii blonde a berii de
la etalon indică asupra unei posibile oxidări (culoarea cafeniu-gălbuie), despre extractivitatea scăzută
(culoarea deschisă).

Malțul ca materie primă de bază exercită o influență hotărâtoare asupra culorii prin conținutul de
proteină, solubilizarea și temperatura de uscare. Prin utilizarea de acid giberelic la malțificare se obține o
bere cu o culoare mai închisă. Substanțele tanante din hamei exercită un efect de colorare. Se obține o
bere de culoare deschisă dintr-un extract sărăc în substanțe tanante. Apa de brasaj cu o alcalinitate
reziduală conferă o culoare închisă, spre deosebire de alcalinitatea reziduală redusă sau negative, care
imprimă o culoare deschisă.

 Gustul şi aroma

Aroma berii sumează mai multe miresme: de hamei, de malţ (mai atenuată pentru berea blondă şi
mai persistentă pentru cea catifelată), de alcooli superiori şi esteri. Mirosul de drojdie, fenol, zahăr ars
(inadmisibil pentru berea blonadă) denotă nerespectarea regimului tehnologic, calitatea nesatisfăcătoare a
materiei prime, infectarea culturii de drojdie cu microorganisme străine.

Gustul berii constituie principalul indice organoleptic. Dacă în bere se simte numai gustul amărui
plăcut de hamei şi cel de malţ, se consideră că este curat, caracteristic berii. Prezenţa gustului cu aciditate
sporită, a celor astringent de răşini, lemn, metal indică asupra nerespectării tehnologiei berii, a calităţii
joase a meteriei prime şi a impurificării culturilor de drojdie. Gustul berii de diferite varietăţi este
determinat de răşinile hameiului, de dextrine, melanoide, proteine, peptide, aminoacizi, etanol, dioxid de
carbon şi parţial de alcolii superiori.

 Spuma

Spuma densă stabilă, formată din bule mici, este caracteristică berii calitative. Berea cu spumă
densă are un gust corpolent şi îşi păstrează mult timp prospeţimea. Stabilitatea spumei se determină cu
intervalul de timp în secunde, de la apariţie pâna la dispariţie. O spumă abundentă, fină se remarcă la
berea saturată cu dixid de carbon, bogată în agenţi de spumare: albumoze, peptone, gume vegetale,
substanţe amare ale hameiului.
19
 2.1.5. Fișa tehnică a produsului generic

DESCRIEREA PRODUSULUI – Bere brună ,,Oraşul Vechi”

DIMENSIUNI ÎNĂLȚIME (cm) 25 Concentrația de
DIAMETRU (cm) 7 alcool: 4,5%
GREUTATE (mL) 0.5
AMBALARE STICLE
NR. STICLE 24
INGREDIENTE APĂ POTABILĂ
MALŢ BLOND
DE ORZ
MALŢ
CARAMEL DE
ORZ
OREZ
HAMEI
DROJDIE
INFORMAȚII HIDRAȚI DE CARBON – 5 g
NUTRIȚIONALE
(100 g)
VALOARE 46 kcal VALABILITATE 3 luni
ENERGETICĂ
(100 g)
DEPOZITARE NAVETE TEMPERATURA
NR STICLE 24 +2 ... 25 °C
ASPECT Lichid limpede, spumos, fără sediment şi incluziuni
străine.
GUST Gust plin de malţ şi nuanţă pronunţată de malţ
caramel cu amăreală plăcută corespunzător tipului,
gustul străin nu se admite.
MIROS Miros caracteristic, plăcut, fără miros străin (de
mucegai, de acru), cu aromă de hamei şi malţ.

2.1.6. Prezentarea firmelor concurente

Cei mai mari competitori ai S. A. ,,Bere – Unitanc” pe piața locală sunt:
Tabelul 2.1 – Prezentarea firmelor concurente
Denumirea producătorului Țara de origine
Efes Vitanta Chișinău Chișinău
Baltika Rusia
Tuborg Danemarca
Slavutich Ucraina
Starii Melnik Rusia

Consumatorilor din Republica Moldova le este binecunoscut brandul Chișinău (producător: Efes
Vitanta Moldova Brewery), care de mulți ani este prezent practic în toate magazinele țării. Este remarcat
printr-un sortiment larg de produse, şi anume:
20
 Tabelul 2.2 – Prezentarea sortimentului de produse a întreprinderii
concurente ,,Efes Vitanta Moldova Brewery”
Chişinău Blondă O bere uşoară, premium, apreciată pentru caracterul său de valoare
compus din aromă de hamei şi plinătatea malţului.

Chişinău Special Tare Destinată amatorilor de bere tare cu un caracter floral condimentat.

Radler Zero Bere specială cu suc de lamâie, fără alcool, un gust mai uşor,
uimitor de proaspăt, care păstrează prospeţimea lămâilor şi o tentă
uşor amăruie de bere, potrivit pentru orice moment al zilei.

Efes Pilsener Berea mediteraneană Nr.1 din lume, răcoritoare, cu un gust

moale, bine echilibrat, care se serveşte foarte uşor.

Miller Genuine Draft O bere aurie, rafinată şi revigorantă produsă printr-o metodă unică
de filtrare la rce, în 4 etape.

21
 Grolsh Premium Lager
Pilsner Urquell
Velkopopovicky Kozel Pale /
Velkopopovicky Kozel Dark
Bavaria Premium Pilsener
Reprezintă berea cu un gust distinct şi îndrăzneţ de hamei, menţinut
pe parcursul a aproape 4 secole de tradiţie în ale berăritului.
Primul Pilsner din lume cu un gust distinct, desăvârşit, cunoscut
pentru echilibrul fin dintre notele dulci şi amărui, reprezintă esenţa
fără compromisuri a Pilsner-ului original.
Exemplul tipic de bere cehă, din categoria lager pale, cu un gust
plăcut de malţ delicat, uşor amărui şi aromă fină de hamei, cu un
post-gust deosebit. / Cea mai populară bere cehă brună cu un gust
dulciu de caramel şi malţ prăjit, dominant însă nu excesiv şi de o
aromă fină de hamei.
Renumita bere europeană, produsă din ingrediente selectate cu un
mare grijă de către berarii bavarezi, combinate cu pasiunea şi
experienţa acumulată timp de peste 300 de azi.
22
 Belyi Medvedi Svetloe O bere de culoarea chihlimbarului cu un gust catifelat, apreciată de
către amatorii de bere fină.

Timişoreana Cea mai admirată bere românească cu tradiţii de secole,

strălucitoare şi perfect balanţată.

Cidru Goldleaf Apple, Pear Este o băutură slab alcoolică, uşor acidulată, cu un gust proapăt şi
răcoritor. Este produs din fermentat de mere cu o concentraţie de
alcool de 4,5%.

Festival gin tonik fusion / O băutură slab alcoolică care combină perfect gustul clasic de tonic
Festival red storm / Festival pink şi aroma răcoritoare florală de soc. / Cu un gust clasic dulce acrişor
grapefruit cu arome plăcute de merişoare. / Cu gust răcoritor dulce amărui de
grapefruit.

23
 Berile de la Efes sunt produse din ingrediente naturale: apă, malț, hamei și drojdie. La fel ca în
cazul tuturor producători locali, ingredientele de bază sunt importate (din Cehia, Germania, Slovacia,
Ucraina). O excepție în cazul Efes Vitanta Moldova Brewery, este faptul că producătorul a început să
crească din anul 2013 propriul orz (materia primă pentru malț). Procesul tehnologic de producere a berii
la Efes Moldova este cu recuperare de deșeuri și nu poluează mediul la nici o etapă de fabricare. Borhotul
și alte deșeuri sunt procurate de câteva companii locale pentru a fi utilizate ca hrană la animale, drojdia se
inactivează la stația de epurare din cadrul fabricii, iar aburii nu ies în atmosferă, fiind condensați și
utilizați în continuare în procesul de fierbere.

Un concurent la nivel regional, însă care o capacitate de producţie semnificativ mai mică, este şi
localul ,,Pub 0,5 Cahul”. Aceasta afacere apare în anul 2016, atunci când familia Albur au vizitat Cehia și
au rămas surprinși de gustul berii, dar și de atmosfera dintr-un pub autentic. Reîntorși acasă, Eugen Albur
împreună cu tatăl său au decis să-și deschidă un local la Cahul, unde să-și producă propria bere bună, iar
pub-ul să devină un loc de întâlnire pentru prieteni și pentru discuții profunde.
Din 2016, aceștia au creat 3 feluri de lageruri:
 Albeer nr. 11
 Albeer nr. 12
 Albeer nr. 13
Aceştia au experimentat și au creat și Albur Weissbier. Împreună cu Kiril Zmurciuk au creat primul
Pale Ale din Cahul, iar recent, au lansat Albeer Hasdeu IPA, primul Indian Pale Ale din Cahul. Berea
localului ,,Pub 0,5 Cahul” este disponibilă atât la Chișinău, cât și în U.T.A. Găgăuzia.

2.2. Rafinarea conceptului

Rafinarea se va realiza prin alegeri şi decizii definitive asupra planurilor tehnice şi tehnologice. Din
punct de vedere analitic există 3 subetape:

 analiză şi corelare;
 decizie şi recoltare;
 alegere definitivă.

La sfârşitul acestei subetape trebuie să cunoaştem definiţia completă şi definitivă a produsului, se

fixează utilajele şi se construiesc ipotezele pentru problemele tehnologice.

2.3. Descrierea preliminară a produsului

Se stabilesc parametrii finali, modul final de prezentare a produsului nou, se alege manierea în care
produsul va fi trasat (avem nevoie de licenţă de funcţionare şi de autorizare provizorie) şi se va stabili
schema tehnologică.

Modul de realizare al controlului de calitate al parametrilor îl stabilim astfel:

 precizăm investigaţiile proprii;

 alegem metodele noi necesare;
 elaborăm strategia de menţinere a calităţii parametrilor;
 stabilim modul final de prezentare;
 alegem maniera în care produsul va fi testat;
 studiem legislaţia existentă;

24
  stabilim schema tehnologică.

2.4. Proiectarea prototipului

Prototip reprezintă unul sau mai multe exemplare din noul produs executat pentru a fi supus unor
încercări şi probe. Executarea, încercarea şi omologarea prototipului presupune să se verifice dacă noul
produs corespunde documentaţiei. Dezvoltarea prototipului produsului presupune parcurgerea
următoarelor etape:

i. Proiectarea unei reţete pentru obţinerea unei şarje de produs;

ii. Obţinerea pe baza reţetei a produsului, evaluarea şi compararea acestuia cu protoconceptul;
iii. Revizuirea reţetei de fabricaţie pe baza rezultatelor obţinute anterior, cu finalizarea acesteia;
iv. Identificarea distribuitorilor de materii prime şi auxiliare;
v. Calcularea costurilor pentru reţeta revizuită;
vi. Repetarea paşilor anteriori în scopul realizării planului iniţial sau a schimbării acestuia;
vii. Elaborarea preliminară a instrucţiunilor de fabricaţie şi a specificaţiilor ingredientelor;
viii. Conducerea unui proces tehnologic (testare);
ix. Elaborarea sau actualizarea producţiei estimate;
x. Revizuirea costurilor;
xi. Conducerea unui test de transport;
xii. Luarea unei decizii privind continuarea sau oprirea proiectului.

2.5. Definirea strategiei de marketing aleasă

Orice producator trebuie să-și stabilească unele strategii legate de evoluția gamei de produse prin
care urmăreste să-și dozeze potențialul material și financiar astfel încât să asigure necesarul activității
sale. Strategia adoptată este cea de perfecţionare a gamei de produse, care vizează doar o îmbunătăţire a
produsului în vederea prelungirii fazei de maturitate a acestuia.

25
 III.INTRODUCEREA ÎN FABRICAȚIE

3.1. Schema tehnologică de obținere a produsului nou

Schema bloc (tehnologică) de obţinerea a berii blonde ,,Oraşul Nou” cu aromă de lamaie este
identica cu cea de mai sus de la pagina 15, prin urmare apare o operatie tehnologica noua la maturare
anume operatia de amestecare cu sirop de lamaie.

3.2. Descrierea etapelor proceselui tehnologic

Pentru fabricarea berii blonde ,,Oraşul Nou” cu aromă de lamaie se utilizează ingredientele din
reţeta clasică de fabricare a berii blonde ,,Oraşul Vechi” (malţ blond de orz, apă potabilă, crupe de
porumb, hamei şi drojdie) la care se adaugă şi siropul de lamaie în concentraţie de 40%. Operaţia ce
diferenţiază schema tehnologică de obţinere a produsului nou (berea cu aromă de lamaie) de cea de
obţinere a produsului generic (berea) este cea de amestecare. Amestecarea berii fermentate cu sirop de
lamaie în concentraţie de 40% are drept scop omogenizarea componentelor, berea capătă un gust plăcut,
de dulce acrisor , și de asemenea și o nouă nuanță de culoare galben , auriu. Amestecul se va realiza în
proporţie de 70% bere fermentată şi 30% sirop de lamaie.

Ambalarea berii se va realiza la sticlă cu capacitatea de 500 mL. Sticla va fie transparentă, ceea ce
va permite vizualizarea produsului direct de către consumator.

Conform criteriilor utilizate în clasificarea merceologică clasică, siropul de lamaie prezintă următoarele
caracteristici:
1. Originea: produs de origine mixt;
2. Gradul de prelucrare tehnologică: produs finit;
3. Compoziție chimică: mărfuri alimentare cu preponderență glucidică, lipidică, protidică;
4. Destinație de consum: uman;
5. Modul de conservare: proaspăt;
6. Stabilitatea: greu alterabil;
7. Modul de ambalare: ambalat;
8. Criterii metabolice: produs energetic.

3.3. Descrierea produsului finit

Berea blondă ,,Oraşul Nou” cu aromă de lamaie – este un produs finit cu un conţinut mai bogat în
glucide comparativ cu berea blondă ,,Oraşul Vechi” cunoscută de consumatori cu o aromă plăcută de
lamaie şi gust dulce.

Siropul de lamaie adaugăt în bere reprezintă un îndulcitor natural, bogat în vitamine, în special
vitaminele: C şi B, fosfor. De asemeni, adaosul de sirop de lamaie în berea fermentată îi îmbogăţeşte
compoziţia cu: fibre, potasiu, acizi organici. Gustul de lamaie persistă mult timp, chiar şi după ce ai
înghițit ultima picătură de bere. Chiar dacă berea are o aromă de lamaie, rămâne foarte clară, învioratoare
și foarte echilibrată.

26
 Etichetă:

1. Ingrediente: bere 70% (apă potabilă, malţ blond de orz, crupe de porumb, hamei, drojdie), sirop pe
bază de lamaie 30% (suc concentrat de lamaie 40%, corector de aciditate: acid citric);
2. Conţinutul în extract al mustului de bere: 12%;
3. Concentraţia alcoolică: 4% alcool vol.;
4. Valoare nutritivă: hidrați de carbon 10,4 g/100 g;
5. Valoare energetică: 60,7 kcal/100 g;
6. Volum: 500 ml;
7. Termen de valabilitate: 90 zile;
8. Condiții de păstrare: a se păstra la temperatura de +2 ... +25°C, a se feri de razele solare şi îngheţ;
9. Ţara de origine: FABRICAT ÎN MOLDOVA;
10. Producător: SA «Bere – Unitanc», Republica Moldova, MD 3900,
or. Cahul, str. Păcii, 22, Tel.: (+373) 299 414 23;
11. Codul de bare;
12. Contraindicaţii: Este interzis consumul de alcool femeilor
însărcinate şi persoanelor cu vârsta sub 18 ani (imagini – simbol);
13. Sintagma: Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii
dumneavoastră!

3.4. Proprietăți organoleptice și fizico-chimice ale produsului nou

Berea finită trebuie să corespundă după indicii fizico-chimici şi organoleptici cerinţelor
standardelor pentru tipul de bere concret.

Dintre caracteristicile fizico – chimice, mai importante sunt: concentraţia mustului primitiv
(conţinutul de substanţă solubilă al mustuui care se supune fermentaţiei), concentraţia alcoolică, aciditatea
şi conţinutul de CO2. Concentraţia mustului primitiv pentru berea blondă ,,Oraşul Nou” cu aromă de
lamaie este de 12%. Conţinutul de alcool duce la stabilirea sortimentului de bere, berea fabricată de
întreprinderea noastră se încadrează în categoria berilor obişnuite (3 – 4,5 alcool vol.), deoarece are o
concentraţia alcoolică de 4% alcool vol. Concentraţia alcoolică de 4% este optimă, deoarece în cazul
berii blonde de fermentaţie normală, cum este şi cazul berii blonde ,,Oraşul Nou” cu aromă de lamaie,
este recomandabil ca cantitatea de alcool să constituie circa 1/3 concentraţia mustului primitiv.
Caracteristic pentru bere este şi conţinutul de dioxid de carbon, care nu este condiţionat de procesul de
fermentare, ci de temperatura de depozitare şi de contrapresiunea impusă la procesul de maturare. În cazul
berilor blonde este recomandabil ca gradul de aciditate (pH-ul) să aibă valori cuprinse între 3,8 – 4,8.

Calitatea berii poate fi analizată şi prin teste organoleptice, prezentând importanţă următorii
indicatori: gust, miros, culoare, spumă, aspect. Gustul este plăcut, caracteristic berii cu aromă de fructe,
dulceag acrisor specific aromei de lamaie, atestă prezenţa de CO2, nu prezintă gust străin. Gustul dulceag
acrisor este conferit de dulceaţa siropului de lamaie care se combină de minune cu gustul amar al berii,
astfel această băutură putând fi savurată de toată lumea. Mirosul este plăcut, caracteristic berii cu aromă
de lamaie, nu prezintă miros străin (de mucegai, de acru). Berea blondă ,,Oraşul Nou” cu aromă de lamaie
prezintă o culoare galben auriu, cu luciu. Spuma berii obţinute este albă, densă, cu înălțimea de 30 – 40
mm, persistentă timp de minim 3 minute, însoțită de perlaj constant. După dispariție, lasă pe pahar o urmă
albă, dantelată. În ceea ce priveşte aspectul, berea se prezintă ca un lichid limpede, culoare uniformă
(specifică sortimentului şi aromei de fructe adaugată), fără sediment şi incluziuni străine.
27
 3.5. Fișa tehnică a produsului nou
DESCRIEREA PRODUSULUI – Bere blondă ,,Oraşul Nou” cu aromă de lamaie
DIMENSIUNI ÎNĂLȚIME (cm) 25 Concentrația de
DIAMETRU (cm) 7 alcool: 4%
GREUTATE (L) 0.5
AMBALARE STICLE
NR. STICLE 24
INGREDIENTE APĂ POTABILĂ
MALŢ BLOND
DE ORZ
CRUPE DE
PORUMB
HAMEI
DROJDIE
SIROP DE
LAMAIE
INFORMAȚII HIDRAȚI DE CARBON – 10,4 g
NUTRIȚIONALE
(100 g)
VALOARE 60,7 kcal VALABILITATE 3 luni
ENERGETICĂ
(100 g)
DEPOZITARE NAVETE TEMPERATURA
NR STICLE 24 +2 ... 25 °C
ASPECT Lichid limpede, spumos, cu luciu, caracteristic, de
culoare galben auriu, fără sediment şi incluziuni
străine.
GUST Caracteristic, plăcut, de rodie, atestă prezenţa de
CO2, fără gust străin.
MIROS Miros caracteristic, plăcut, fără miros străin (de
mucegai,de acru), cu aromă de hamei, malţ şi lamaie.

3.6. Înregistrarea produsului nou

Referinţa Se completează de către AGEPI

solicitantului/reprezentantului: Registratura AGEPI intrare: Registrul Naţional al Cererilor

de Înregistrare a Mărcilor:

Nr. Nr. (210) Nr. depozit

Data Data (220) Data depozit

Către AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

A REPUBLICII MOLDOVA
28
 Str. Andrei Doga nr. 24, bloc 1, MD - 2024, Chişinău, Republica Moldova, tel.: (37322) 40-05-
05, fax: 43-85-08

C E R E R E

D E Î N R E G I S T R A R E A M Ă R C I I

Cererea se va completa în 2 exemplare dactilografiate sau imprimate

I. SOLICITANT (nume, prenume sau denumire completă, adresă, telefon şi Numărul de identificare
fax cu prefixul zonei, e-mail) de stat unic
(IDNO/IDNP)
S. C. «Bere – Unitanc» S. A.

Republica Moldova, MD 3900, or. Cahul, str. Păcii, 22 Cod ţară conform
normei ST. 3 OMPI
Telefon: (+373) 299 414 23
MD 3900
E – mail: bereunitanc@yahoo.com

II. SOLICIT în baza Legii nr.38/2008 înregistrarea unei mărci:

verbale figurative individuale de certificare

combinate tridimensionale colective de alt tip (specificaţi)

.......................................

III. REPREZENTANT (nume, prenume, adresă, telefon şi fax cu prefixul zonei, e-mail)

Mandatar autorizat: Alexandru BERCU

Adresă: Republica Moldova, MD 3900, or. Cahul, str. Mihai Eminescu, 22

Telefon: (+373) 299 423 76

E – mail: bercualexandru@gmail.com

IV. MARCA

Reproducerea mărcii

Culoarea revendicată ca element distinctiv al mărcii:

Denumirea culorilor revendicate:

ROŞU, GALBEN, ALB, BRUN

29
Elementele mărcii asupra cărora nu se revendică dreptul
exclusiv:

V. CEREREA este DIVIZIONARĂ din cererea cu: nr. depozit:

data depozit:
VI. PRIORITATE INVOCATĂ:

ţara: data: Nr.:

ţara: data: denumirea expoziţiei:

VII. CEREREA este TRANSFORMATĂ din înregistrarea internaţională

ţara de origine:

nr. înregistrării internaţionale: data înregistrării internaţionale:

data extinderii teritoriale:

data excluderii înregistrării din registrul internaţional:

VIII. DESCRIEREA MĂRCII:

IX. TRANSLITERAREA MĂRCII (dacă marca se compune, în tot sau în parte, din alte caractere
decât cele latine):

X. TRADUCEREA MĂRCII:

XI. LISTA PRODUSELOR ŞI/SAU SERVICIILOR (clasificate conform „Clasificării de la Nisa”):

XII. DOCUMENTE DEPUSE LA AGEPI DE SOLICITANT(ŢI)/REPREZENTANT:

Documente Nr. file Nr. ex. Documente Nr. file Nr. ex.

30
 formular de cerere lista persoanelor autorizate
să utilizeze marca
pagini suplimentare colectivă
procura Regulamentul de utilizare
a mărcii colective
- dovada de plată a taxei
document de prioritate

Reproducerea mărcii:

în alb - negru a l t e d o c u m e n t e:

- ......................
în culori
- ......................
vederi diferite ale mărcii
tridimensionale - ......................
model de etichetă în
mărime naturală

XIII. Semnătura solicitantului XIV. a) Persoana care a prezentat cererea, alta

(ilor)/reprezentantului (numele în clar): decât solicitantul/ reprezentantul (numele complet
şi actul de identitate):

b) Semnătura persoanei care a recepţionat cererea

la AGEPI (numele în clar):

XV. Registratura AGEPI ieşire:

Data Nr.

Data

31
 IV. LANSAREA PROPRIU-ZISĂ A PRODUSULUI NOU

4.1. Lansare în fabricație

Pentru ca noul produs să fie lansat în producție se au în vedere următoarele:

 pregătirea completă a producției prin: asigurarea stocurilor de materii prime, auxiliare și ambalaje,
realizarea liniei tehnologice, inclusiv personalul specializat, asigurarea mijloacelor de transport
pentru desfacere;
 pregătirea lanțului de prezentare și desfacere prin: lanțuri de magazine, personal instruit, realizarea
de mijloace auxiliare de prezentare și lansare, stabilirea unui preț promoțional, instruirea agenților
economici;
 lansarea agresivă a publicității este foarte importantă și vizează: specificitate, agresivitate,
oportunitate, imaginație, surpriză, explicație și influențare.

4.2. Lansare pe piață

4.1.1. Alegerea strategiei finale de promovare

Mecanismul politicii de promovare începe cu evaluarea situaţiei interne şi externe relevantă din
punctul de vedere al politicii de promovare, o analiză SWOT care fixează punctele de reper pentru
acţiunile promoţionale.
Tabelul 4.1 – Prezentarea Analizei SWOT a noului produs
Puncte tari Puncte slabe
 Reprezintă un aliment cu valoare nutritivă  Cheltuieli mai mari în aprovizionarea cu
ridicată, fiind consumat în cantităţi materii auxiliare (sirop de lamaie), fiind un
moderate, datorită compoziţiei bogate a produs de import;
siropului de rodii în: vitamina C, vitamina  Preţul produsului va fi mai ridicat
B3, fibre, K, acizi organici, fier; comparativ cu produsele firmei, ceea ce
 Nu vom suporta cheltuieli mari la etapa de poate constitui o barieră în comercializarea
lansare, deoarece ideea de produs nou acestuia;
presupune perfecţionarea unui produs
existent → berea blondă ,,Oraşul Vechi”;
Oportunităţi Ameninţări
 Lansarea noului produs va constitui o etapa  Existenţa unei concurenţe puternice din
de prosperarea pentru întreprindere, aceasta partea întreprinderii ,,EFES VITANTA
va deveni recunoscută la nivel naţional, MOLDOVA BREWERY”;
orientându-şi producţia şi către Regiunea de  Existenţa produselor substituibile.
Nord şi Centru a ţării;

Activitatea de promovare are în vedere următoarele aspecte:

 stabilirea obiectivelor;
 analiza clienților pe piață;
 specificul unei rețele potențiale de desfacere;
 analiza riguroasă a competitivității (sortimente – calitate – preț);
32
  determinarea bugetului promoţional;
 stabilirea mixului promoţional.

Obiectivele urmărite cu ajutorul politicii de promovare sunt:

 orientarea pieţei de desfacere către Regiunea de Sud şi Nord a ţării;
 influenţarea cererii pentru produsul ce urmează a fi promovat;
 informarea şi convingerea potenţialilor clienți despre beneficiile noului produs;
 îmbunătăţirea imaginii întreprinderii.

Noul produs va fi lansat pe piaţă la sfârşitul lunii aprilie, atunci când consumul de bere începe să
crească în rândurile consumatorilor.
Consumatorii vor fi reprezentaţi de persoane cu vârsta peste 18 ani, cei care preferă berea, dar în
special de cei care evită consumul acestui băuturi din cauza notei amare oferite de hamei.
Canalele de piaţă s-au stabilit în urma cercetării de piaţă, din care reiese că supermarketurile,
magazinul propriu al întreprinderii şi magazinele alimentare sunt principalele pieţe de desfacere din care
consumatorii ar achiziţiona produsul. Atfel, canalele de piaţă sunt divizate în:
 canalul direct:
magazinul întreprinderii (producător) → consumator
 canalul indirect:
producător → comercianţii en gros (supermarketurile) → consumator
producător → comercianţii en gros → magazinele alimentare → consumator
Pentru determinarea mărimii bugetului promoţional se va utiliza metoda procentajului din vînzări
fiind o metodă foarte răspîndită ce presupune aplicarea unui procent la volumul vînzărilor (actual sau
anticipat) sau la preţul de vînzare.
Mixul promoţional constă în selectarea şi combinarea principalelor instrumente promoţionale:
publicitatea, promovarea vînzărilor, relaţiile publice şi vînzarea personală în vederea stimulării dorinţei de
cumpărare pentru un anumit produs sau serviciu, sau pentru a impune pe piaţă imaginea întreprinderii.
Întreprinderea va utiliza în calitate de mix promoţional: publicitatea şi promovarea vânzărilor.
Publicitatea va fi reprezentată sub formă de: afişe publicitare, bannere stradale, difuzare spot video
pe panou LED. Obiectivul principal este să se ajungă la o audienţă cît mai mare, cu un cost rezonabil,
pentru a informa publicul de existenţa întreprinderii sau produsului şi pentru a crea atitudini favorabile.
Promovarea vînzărilor va presupune acordarea de stimulente pe termen scurt cu scopul de a
încuraja clienţii să încerce şi să achiziţioneze un anumit produs sau serviciu (de exemplu, oferta
promoţională: 3+1). Acest instrument urmăreşte creşterea vînzărilor pe termen scurt prin stimularea
impulsului de cumpărare.

4.1.2. Chestionarul pentru produsul nou

Bună ziua! Mă numesc Victoria Butmalai, reprezentant al întreprinderii ,,Bere – Unitanc” S. A. și aș
dori să-mi acordați câteva minute pentru a răspunde la câteva întrebări legate de noul produs apărut pe
piață: berea blondă ,,Oraşul Nou” cu aromă de lamaie.

1. Consumați bere cu aromă?

Da Nu

33
 2. Întreprinderea ,,Bere – Unitanc” S. A. a lansat pe piață berea blondă ,,Oraşul Nou” cu
aromă de rodie. Ați încercat acest produs?

Da
Nu
3. Preferaţi berea cu aromă de:

Lămâie Grapefruit
Rodie Lime şi mentă

4. Ce element v-a influenţat decizia de cumpărare?

Noua aromă Ambalajul Reclama

5. Cât de des consumați acest produs?

Zilnic Lunar Ocazional

6. Sunteţi mulţumiţi de nou produs?

Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit

7. Ați recomanda acest produs altor persoane?

Da Nu Posibil

Vă mulțumesc!

Interpretarea chestionarului

Chestionarul pentru produsul nou a fost aplicat unui eşantion de 100 persoane. Din cei chestionaţi 89
persoane au afirmat că consumă bere cu diverse arome şi doar 11 persoane au menţionat că nu consumă
aceast tip de bere. Persoanele intervievate în număr de 72 au răspuns afirmativ la întrebarea ,,Aţi încercat
acest produs?”, iar altele 28 persoane au răspuns negativ. Dintre cei care au încercat produsul nou toţi au
menţionat că preferă berea cu aromă de lamaie, iar ceilalţi 28 au răspuns că preferă berea cu aromă de:
rodie, grapefruit, lime şi mentă.

Dintre cei chestionaţi au afirmat că asupra deciziei de cumpărare a influenţat curiozitatea pentru noua
aromă (42 persoane), ambalajul (22 persoane) şi reclama (36 persoane). Persoanele (72 persoane) care au
consumat noul produs afirmă că sunt foarte mulţumiţi de calitatea şi gustul berii şi au menţionat că ar
recomandau altor persoane.

Concluzie:

În rezultatul interpretării chestionarului s-a constatat că produsul nou fabricat este solicitat pe piaţa de
consum, iar cererea este în continuă creştere.
 BIBLIOGRAFIE
1. A. Popa, Note de curs la disciplina Planificarea și getiunea intreprinderii industriale, Editura
USCH, Cahul, pag. 126
2. O. Vulpe, Conspect la disciplina Marketing, Editura USCH, Cahul, 2010, pag. 77
3. N. Croitor, Tehnologia generală a industriei alimentare, Editura Fundaţiei Universitare ,,Dunărea
de Jos”, Galaţi, 2002, pag. 153
4. S. Carpov, Tehnologia generală a industriei alimentare, Editura ŞTIINŢA, Chişinău, 1997, pag.
303
5. E. Holban, Teoria şi practica EVOP în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981,
pag. 416
6. L. Ceclu, Note de curs la disciplina Proiectarea Produselor Noi, Editura USCH, Cahul, pag. 52
7. Hotărâre nr. 473 din 03.07.2012
pentru aprobarea Reglementării tehnice ,,Bere şi băuturi pe bază de bere” a Republicii Moldova
8. REGLEMENTAREA TEHNICĂ
privind organizarea pieţii de producere a berii în Republica Moldova
9. https://madein.md/news/producatorul-autohton/faceti-cunostinta-cu-principalii-producatori-de-
cvas-din-moldova
10. https://adrianabuzdugan.files.wordpress.com/2011/04/btm-5.pdf
11. http://diez.md/2015/08/07/foto-lista-tuturor-berilor-moldovenesti-produse-in-moldova/
12. http://www.nubo.ru/pavel_egorov/old_ussr/beerunit.html
13. https://madein.md/news/producatorul-autohton/berea-de-la-efes-
moldova?fbclid=IwAR3wRKa3J9N3TkpkkUoqhGhkc6u39VYdEnwyXXpKJiHWMKlh-
Yye5uZZGRI
14. http://www.efesmoldova.md/branduri/
15. http://agepi.gov.md/ru/content/cerere-de-inregistrare-marcii
16. https://www.descopera.ro/povestea-berii/10263517-legea-puritatii-berii-tot-ceea-ce-nu-stiai-
despre-celebra-reinheitsgebot
17. http://www.statistica.md
18. https://www.zorin.ro/sanatate/mancare-2/beneficii-extraordinare-sucului-rodie-utilizari-pentru-
sanatate-ingrijiarea-pielii-parului-altele-care-poti-afla-388.html
19. http://www.ziarulnational.md/ce-prefera-moldovenii-bere-vin-sau-votka-cantitatea-consumata-
anual/
20. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bere
21. http://diez.md/2015/08/07/foto-lista-
tuturor-berilor-moldovenesti-produse-in-moldova/

35