ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI, FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

Fabricarea băuturilor

Tanasă Carmen-Alexandra
(grupa 13)

Tudora Laura-Maria
Tudorache Ana-Maria
Grupa 14 tranzacţii
comerciale
 Cuprins

Cap. I Normele legale care guverneaza piata bauturilor…………………………………….2

1.1. Vinul ………………………………………………………………..2

1.2. Bauturi traditionale romanesti………………………………………4

1.3. Standarde europene pentru vanzarea alcoolului…………………….11

1.4. Bauturi racoritoare- informatii care trebuie sa se regaseasca pe

ambalaj………………………………………………………………….13

1.5. Legi haioase in SUA……………………………………………….14

Cap. II. Practici concurentiale si concurenta neloiala………………………………………15

2.1. Forme ale concurentei neloiale…………………………………………15 
2.2. Exemple concrete de concurenta neloiala……………………………....17
2.2.1. Sucuri mincinoase…………………………….17
2.2.2. Bere cu aditivi periculosi……………………...20
2.2.3. Vinuri nerecomandate………………………...20

Cap. III Transmiterea dreptului de proprietate intelectuala cu privire la marca de comercializare,

de productie, de firma etc……………………………………………………………………21
CAP. IV. Studii de caz……………………………………………………………………….25
4.1. Cazul Coca-Cola…………………………………25
4.2. Bauturi alcoolice contrafacute…………………...29
4.3. Marcile se apara impotriva contrafacerilor……….30

Bibliografie……………………………………………………………………………………31

1
Cap. I Normele legale care guverneaza piata bauturilor
Atunci cand ne referim la fabricarea bauturilor, este necesar ane referi atat la cele
alcoolice cat si la cele nonalcoolice. Legislatia romaneasca este in concordanta cu cea europeana
in ceea ce priveste producerea si comercializarea bauturilor. Legile sunt mai numeroase si mai
stricte atunci cand vine vorba despre bauturile alcoolice datorita efectelor devastatoare pe care
consumul excesiv de alcool le are.

1.1. VINUL

Legea nr. 244/2002 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole,
a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 14/09/2007. Aceasta lege contine
toate prevederile legale privind producerea si comercializarea vinului. Vinul este un produs
agroalimentar. Clasificarea vinurilor se face conform dispozitiilor Regulamentului (CE) nr.
1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vinului.
Interdictii legale:

Este interzisa folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor. Singura

aromatizare acceptata este cea datorata contactului vinului cu lemnul de stejar.
Vinul de hibrizi direct producatori sau de hibrizi interspecifici cu rezistenta relativa la boli
este destinat numai consumului familial, obtinerii alcoolului de origine vinicola, precum si a
otetului. Vinul rezultat in urma unui amestec intre vin de hibrizi direct producatori si vin
provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producatori.
Este interzisa fabricarea pichetului, obtinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau
fermentate, cu sau fara adaos de zahar, in vederea comercializarii pentru consumul uman
direct.
Este interzisa prepararea musturilor, a vinurilor si a produselor vinicole din alte materii
prime decat cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau
schimbarea compozitiei acestora prin adaugarea sau amestecarea unor substante, altele decat
cele permise de lege.

2
 Constituie falsificari: diluarea vinului cu apa, mascarea unor defecte sau alterari ale
vinurilor sau a bauturilor pe baza de must si/sau vin prin adaosuri care determina modificari ale
gustului, aromei si compozitiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau
tescovina, precum si folosirea oricaror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare
a prezentei legi.
Identitate falsa reprezinta utilizarea fara drept a denumirii unui soi de struguri, a unui
areal de productie, a unei categorii de calitate, indicatie geografica sau denumire de origine
controlata, contrafacerea sau folosirea fara drept a insemnelor de certificare a calitatii.
Vinurile si produsele pe baza de must, vin si subproduse vinicole, importate sau destinate
exportului, trebuie sa corespunda criteriilor calitative si de compozitie stabilite prin normele
interne de productie si de consum, precum si prin normele internationale. Pentru produsele
destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi si alte
practici si tratamente oenologice, precum si alte limite de compozitie, autorizate in tara
importatoare.

Ordine:

ORDIN nr. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile

decomercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac
Ordin 142/ 1307/ 185/ 2008 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul,
originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromantizate, a
băuturilor aromatizate pe bază de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse
vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman.

Ordin nr. 192/2009 privind producerea bauturilor alcoolice fermentate nedistilate,

altele decat berea si vinul, destinate consumului uman ca atare (Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 232 din 8 aprilie 2009). Astfel, pot fi produse bauturi alcoolice destinate consumului
uman, cum ar fi cidrul de mere, cidrul de pere, hidromelul 1. Producerea bauturilor alcoolice
fermentate nedistilate, altele decat vinul si berea, destinate consumului uman ca atare, se
realizeaza numai dupa elaborarea normelor tehnice privind definirea, descrierea, prezentarea si
etichetarea de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Utilizarea

1
Băutură alcoolică obținută prin fermentația alcoolică a mierii de albine cu apă.
3
amidonului si/sau a zaharurilor in scopul cresterii concentratiei alcoolice, precum si utilizarea
alcoolului de orice natura la fabricarea bauturilor, altele decat vinul si berea, sunt interzise.

1.2. Bauturi traditionale romanesti

Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea,

prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti (Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 496 din 02/07/2008, Nr. 368/1.160/212).
Acest ordin aproba normele privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea
bauturilor traditionale romanesti: tuica, horinca, palinca, vinars, rachiu de fructe, rachiu de
tescovina si rachiu de drojdie de vin, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul
ordin. In sensul prezentelor norme, definitiile si cerintele tehnice sunt urmatoarele: concentratia
alcoolica in volum (% vol.); produse indulcitoare (zaharul semialb, zaharul alb, zaharul alb
extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoza, zaharul lichid, zaharul lichid invertit, siropul de
zahar invertit, zaharul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri
concentrat, mustul de struguri proaspeti, mierea de albine, siropul de roscove, precum si orice
alte zaharuri naturale care au un efect asemanator cu cel al produselor mentionate anterior);
zahar caramelizat; substanta aromatizanta (substanta chimic definita, cu proprietati
aromatizante); marc de fructe (un produs obtinut atat din fructe proaspete, cat si din fructe aflate
in diferite stadii de maturare si fermentare, zdrobite ori intregi, cu sau fara samburi, care
valorifica atat fructele, cat si borhoturile de fructe2); alcool etilic de origine agricola; maturare
si invechire3; combinare (cupajare)4.
In functie de tehnologia de fabricatie, de materiile prime si materialele folosite, de
calitatile organoleptice si de proprietatile fizico-chimice, tuica, horinca, turtul, palinca, vinarsul,
rachiul de fructe, rachiul de tescovina si rachiul de drojdie de vin se definesc dupa cum urmeaza:

1. Tuica este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin

2
Resturi de fructe zdrobite
3
Operatiunea care consta in a lasa sa se produca in mod natural, in recipiente potrivite, anumite reactii care
imprima bauturii caractere organoleptice calitative pe care nu le avea anterior
4
Operatiune care consta in punerea impreuna a doua sau mai multe bauturi din aceeasi categorie, intre care exista
numai diferente minore de compozitie
4
fermentarea alcoolica si distilarea prunelor (diverse soiuri), intregi sau zdrobite, ori a sucului
obtinut din prune, in prezenta sau in lipsa samburilor:
a) fermentarea prunelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din
inox, in functie de zona in care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o
concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un
gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi tarie alcoolica este autorizata;
c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de
alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul tuicii obtinute din prune cu samburi, de
maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100%
vol.;
f) in functie de durata de invechire, denumirea produsului "tuica" poate fi inlocuita cu
denumirile:
- "tuica batrana" obtinuta din distilate invechite minimum 3 ani;
- "tuica extra" obtinuta din distilate invechite minimum 7 ani;
g) in zonele geografice Maramures si Oas, tuica poate fi denumita "horinca" sau "turt";
h) folosirea la fabricarea tuicii a produselor indulcitoare nu este permisa;
i) folosirea la fabricarea tuicii a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante,
colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, nu este
permisa;
j) combinarea (cupajarea) este permisa;
k) concentratia alcoolica minima este diferita in functie de procesul tehnologic de obtinere
traditional zonei, dar nu mai mica de 24% vol. la comercializare pentru consum;
l) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din
sticla.
Ţuica distilata de doua ori este mai tare decât cea distilata o data şi se numeşte palincă.
Ţuica distilată de trei ori se numeşte horincă.

2. Palinca este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin

5
fermentarea alcoolica si distilarea unui fruct carnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc
de fructe sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, in prezenta sau in lipsa
samburilor:
a) fermentarea fructelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din
inox, in functie de zona in care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o
concentratie alcoolica de maximum 70% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un
gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi concentratie alcoolica este autorizata;

c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de
alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul palincii obtinute din fructe cu samburi, de
maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100%
vol.; in cazul urmatoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L.
subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere (Malus
domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L.
cv "Williams"), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus
armeniaca L.) si piersici [Prunus persica (L.) Batsch], continutul de alcool metilic este de
maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: pere
Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacaze rosii (Ribes rubrum L.), coacaze negre
(Ribes nigrum L.), scoruse (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia
oblonga Mill.) si boabe de ienupar (Juniperus communis L. si/sau Juniperus oxicedrus L.),
continutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea palincii a produselor indulcitoare nu este permisa;
g) folosirea la fabricarea palincii a zaharului caramelizat nu este permisa nici in scopul de a
adapta culoarea, culoarea galbena sau galben-aurie obtinandu-se prin invechire in butoaie de
stejar;
h) folosirea la fabricarea palincii a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante,
colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, nu este
permisa;
6
i) combinarea (cupajarea) este permisa;
j) concentratia alcoolica minima este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din
sticla.
3. Vinarsul este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin
distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat
de vin la maximum 86% vol.:
a) distilarea se face in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol.,
astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust specifice vinului respectiv;
b) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de
alcool 100% vol.;
c) avand un continut maxim in alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor indulcitoare nu este permisa;
e) folosirea la fabricarea vinarsului a zaharului caramelizat este permisa numai in scopul de a
adapta culoarea;
f) folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante este permisa numai in scopul de a
imbunatati calitatile de gust, culoare si miros; se pot folosi numai extracte naturale obtinute din
fructe si plante;
g) folosirea la fabricarea vinarsului a substantelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de
origine agricola sau a altor distilate de origine agricola nu este permisa;
h) combinarea (cupajarea) este permisa;
i) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) in functie de durata de invechire, este admisa indicarea pe eticheta a perioadei de invechire,
dupa cum urmeaza:
- V "vinars", obtinut din distilate invechite minimum un an;
- VS "vinars superior", obtinut din distilate invechite minimum 3 ani;
- VSOP "Very Superior Old Pale", obtinut din distilate invechite minimum 5 ani;
- XO "Extra Old", obtinut din distilate invechite minimum 7 ani.
4. Rachiul de fructe este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv
prin fermentarea alcoolica si distilarea unui fruct carnos sau a unui amestec de fructe ori a unui
marc de fructe sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, in prezenta sau in
7
lipsa samburilor:
a) fermentarea fructelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din
inox, in functie de zona in care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o
concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un
gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi tarie alcoolica este autorizata;
c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de
alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul rachiului obtinut din fructe cu samburi, de
maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100%
vol.; in cazul urmatoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L.
subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere (Malus
domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L.
cv "Williams"), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus
armeniaca L.) si piersici [Prunus persica (L.) Batsch], continutul de alcool metilic este de
maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: pere
Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacaze rosii (Ribes rubrum L.), coacaze negre
(Ribes nigrum L.), scoruse (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia
oblonga Mill.) si boabe de ienupar (Juniperus communis L. si/sau Juniperus oxicedrus L.),
continutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea rachiului a produselor indulcitoare nu este permisa;
g) folosirea la fabricarea rachiului a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante,
colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola nu este
permisa;
h) combinarea (cupajarea) este permisa;
i) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs in exclusivitate din pere din soiul
Williams;
k) cand se obtine dintr-un amestec de doua sau mai multe varietati de fructe in proportii stabilite
(de exemplu, 70% mere si 30% pere), produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu
8
numele fiecarei specii, in ordinea descrescatoare a cantitatilor de fructe folosite; cand se obtine
dintr-un amestec de doua sau mai multe varietati de fructe in proportii variabile, se va numi
"rachiu de fructe";
l) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din
sticla.
5. Rachiul de tescovina de struguri este bautura alcoolica traditionala romaneasca
obtinuta din tescovina de struguri fermentata si distilata, fie direct prin vapori de apa, fie dupa un
adaos de apa, la care se poate adauga drojdie de vin intr-o proportie determinata:
a) fermentarea se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in
functie de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovina se efectueaza in cazane din
cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86%
vol.; se permite redistilarea pana la aceeasi concentratie alcoolica;
c) cantitatea de drojdie de vin care poate fi adaugata tescovinei de struguri este de cel mult 25 kg
drojdie la 100 kg tescovina de struguri utilizata; cantitatea de alcool obtinuta din drojdia de vin
nu trebuie sa depaseasca 35% din cantitatea totala de alcool din produsul finit;
d) avand un continut in substante volatile de minimum 140 de grame la hectolitrul de alcool
100% vol. si un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool
100% vol.;
e) folosirea la fabricarea rachiului de tescovina a produselor indulcitoare, a zaharului
caramelizat, substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante si colorantilor nu este permisa;
f) folosirea la fabricarea rachiului de tescovina a alcoolului etilic de origine agricola sau a
distilatului de origine agricola nu este permisa;
g) combinarea (cupajarea) este permisa;
h) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
i) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din
sticla.
6. Rachiul de drojdie este bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta prin
distilarea drojdiei de vin pana la o concentratie de maximum 86% vol.:
a) distilarea se efectueaza in prezenta drojdiei de vin in cazane din cupru cu ardere directa sau in
instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol.; se permite redistilarea
9
pana la aceeasi concentratie alcoolica;
b) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor indulcitoare, a zaharului caramelizat,
substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante si colorantilor nu este permisa;
c) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului etilic de origine agricola sau a
distilatului de origine agricola nu este permisa;
d) combinarea (cupajarea) este permisa;
e) concentratia alcoolica minima este de 38% vol. la comercializarea pentru consum;
f) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din
sticla.
De asemenea, la fabricarea bauturilor definite in prezentele norme, adaugarea apei,
eventual a apei distilate sau demineralizate, este permisa fara modificarea naturii bauturii si cu
respectarea reglementarilor in vigoare. Bauturile definite in prezentele norme se produc si se
comercializeaza in baza specificatiei tehnice de produs care trebuie sa cuprinda: caracteristicile
organoleptice, fizico-chimice, conditiile de imbuteliere, etichetare si comercializare.
Etichetele bauturilor prevazute in prezentele norme trebuie sa cuprinda in mod
obligatoriu urmatoarele elemente:

a) denumirea sub care este vandut produsul;

b) lista cuprinzand ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau specificitate
produsului;
d) volumul net;
e) concentratia alcoolica, ce se va inscrie cu cifre cu cel mult o zecimala urmata de simbolul "%
vol." si care poate fi precedata de cuvantul "alcool" sau de abrevierea "alc.";
f) conditii de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale;
g) denumirea sau denumirea comerciala si adresa producatorului ori ale ambalatorului sau ale
distribuitorului; in cazul produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import,
se inscriu numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania;
h) locul de origine sau de provenienta a produsului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa
creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a

10
produsului;
i) o mentiune privind lotul, care sa permita identificarea datei imbutelierii.

Elementele obligatorii de etichetare se inscriu cu caractere vizibile, lizibile, care sa nu

permita stergerea, sa nu fie acoperite de alte inscrisuri, imagini sau desene. Denumirile
comerciale, precum si orice alt inscris, cuvant, desen, litera, element figurativ, combinatii de
culoare sau orice alta combinatie a acestor semne identice ori similare, utilizate pentru descrierea
bauturilor definite in prezentele norme, nu pot contine cuvinte, parti de cuvinte, semne sau
ilustratii care:

a) pot crea confuzii sau induce in eroare persoanele carora le sunt adresate;
b) pot fi confundate de catre persoanele carora le sunt destinate cu descrierea completa sau
partiala a unei produs a carui descriere este stabilita prin dispozitii specifice.

1.3. Standarde europene pentru vanzarea alcoolului

Bauturile alcoolice pot fi vandute numai in spatii cu o suprafata de cel putin 50 metri
patrati, cu compartimente special amenjatate in acest sens, iar in unitatile de alimentatie publica
doar dupa ora 12:00. "Este permisa comercializarea cu amanuntul si/sau oferirea cu titlu gratuit a
bauturilor alcoolice de catre agentii economici care au ca obiect de activitate comertul cu
amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi
si tutun– cod CAEN 5.211, agentii economici care au ca obiect de activitate comertul cu
amanuntul al bauturilor - cod CAEN 5225, precum si de catre agentii economici care desfasoara
activitati de alimentatie publica autorizate in acest sens", se arata in proiectul de lege. Berea nu
este inclusa in categoria bauturilor alcoolice la care se refera proiectul de lege initiat de ANPC.
Actul prevede amenzi cuprinse intre 50 si 100 de milioane de lei pentru vanzarea sau distribuirea
gratuita a bauturilor alcoolice, a vinurilor si a altor bauturi obtinute prin fermentatie alcoolica in
locuri publice ori in imediata apropiere a acestora, in zilele si la orele interzise sau dupa program,
precum si in locurile in care se desfasoara actiuni sportive. Amenzi similare vor fi aplicate si
pentru comercializarea bauturilor alcoolice la intrarea, bufetul sau in curtile spitalelor sau in
spatii amenajate la o distanta mai mica de 200 metri de locurile de cazare pentru elevi, unitati si

11
institutii de invatamant. Amenzile vor putea fi aplicate atat vanzatorului care a incalcat legea, cat
si patronului unitatii respective.

Premierul Emil Boc considera ca "Magazinele duty-free sunt o sursă de contrabandă,

dacă produsele nu sunt cumpărate doar pentru consum individual. Vor fi introduse limite de
valori individuale pentru produsele cumpărate, Guvernul a decis acest lucru". Aceasta afirmatie
este foarte adevarata. Intr-adevar se poate realiza evaziune fiscala prin sustragerea de la plata
accizelor pentru bauturile alcoolice atunci cand acestea se achizitioneaza din duty-free-uri.

Accizele la bauturi alcoolice

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nr. Denumirea produsului U.M. Acciza
crt. sau a grupei de produse (echivalent euro/U.M.)
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A. Alcool, distilate, bauturi alcoolice
1. Alcool etilic, distilate de origine agricola
si bauturi alcoolice distilate
1.1. Alcool etilic hl alcool pur 108,4
1.2. Distilate de origine agricola: distilate
din cereale, distilat de vin, distilate din fructe
si orice alte distilate de origine agricola hl alcool pur 108,4
1.3. Bauturi alcoolice distilate hl alcool pur 108,4
1.4. Alte produse destinate industriei alimentare
sau consumului, care contin alcool etilic rafinat hl alcool pur 108,4
2. Vinuri
2.1. Vinuri linistite, hl/1 grad alcoolic 0,55
din care:
2.1.1. Vinuri din hibrizi producatori directi -
H.P.D. hl/1 grad alcoolic 2,10

12
 2.2. Vinuri spumoase hl/1 grad alcoolic 2,80
2.3. Vinuri speciale hl/1 grad alcoolic 2,80
3. Bere, hl/1 grad Plato 0,50
din care:
3.1. Bere produsa de producatorii
independenti cu o capacitate de productie
anuala mai mare de 100 mii hl si pana
la 200 mii hl inclusiv hl/1 grad Plato 0,47
3.2. Bere produsa de producatorii independenti
cu o capacitate de productie anuala mai mare
de 50 mii hl si pana la 100 mii hl inclusiv hl/1 grad Plato 0,43
3.3. Bere produsa de producatorii independenti
cu o capacitate de productie anuala de pana
la 50 mii hl inclusiv hl/1 grad Plato 0,39
4. Bauturi fermentate, altele decat berea si vinul hl/1 grad alcoolic 2,30
5. Produse intermediare hl/1 grad alcoolic 2,30

1.4. Bauturi racoritoare- informatii care trebuie sa se regaseasca pe ambalaj

  În conformitate cu prevederile HG nr.106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu

modificările şi completările ulterioare şi ale Ordinului comun nr.510/768/319/2003 al ministrului
MAAP, al ministrului MSF şi al preşedintelui ANPC pentru aprobarea "Normelor cu privire la
natura, compoziţia, fabricarea şi etichetarea sucurilor de fructe şi ale altor produse similare
destinate consumului uman, informaţiile care trebuie să apară pe eticheta unui suc de  fructe sunt
următoarele:
a) denumirea sub care se vinde produsul:
- "suc de …" cu menţionarea fructului, în cazul sucului obţinut dintr-o singură specie de fructe;
- "suc de …" cu menţionarea listei fructelor din care provine, în ordine descrescătoare a ponderii
sucului sau a piureului de fructe în amestec, în cazul sucului obţinut din două sau mai multe
specii de fructe;
Indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită de cuvintele "diferite fructe", de un text

13
similar sau numărul fructelor utilizate, în cazul sucurilor obţinute din trei sau mai multe specii de
fructe.
b) menţionarea expresiei "obţinut din suc(uri) concentrat(e), inclusă în denumirea sub care se
vinde produsul (pentru amestecurile din sucuri de fructe şi sucuri de fructe obţinute din
concentrate);
c) adaosul de pulpă sau miez de fruct se menţionează pe etichetă;
d) în cazul sucurilor de fructe îndulcite prin adaos de zaharuri, în denumirea sub care se vinde
produsul se include expresia "îndulcit" sau "cu adaos de zaharuri", urmată de conţinutul maxim
de zaharuri adăugate exprimat în g/litru;
e) menţionarea tratamentului termic;
f) lista ingredientelor (nu este necesară la sucul obţinut prin reconstituire);
g) numele şi adresa producătorului, sau ale ambalatorului, sau ale distribuitorului;
h) data durabilităţii minimale;
i) cantitatea netă;
j) o menţiune privind lotul (seria lotului, data fabricaţiei, data îmbutelierii, etc).»

1.5. Legi haioase in SUA

Dacă a conduce o maşină sub influenţa alcoolului este firesc să fie interzis, aflaţi că în
Colorado nu aveţi voie nici să călăriţi într-o astfel de situaţie. Cei susprinşi de poliţişti vor
petrece, cu siguranţă, o noapte la secţie. În Florida nu se glumeşte cu siguranţa naţională. Pe
timpul uraganelor consumul de alcool este strict interzis. În Alabama, ziua alegerilor suferă de
acelaşi regim: este interzisă comercializarea alcoolului până la închiderea urnelor. Dacă vrei să
comanzi un whiskey cu gheaţă în Oklahoma, poţi să îţi iei gândul: aici băuturile se servesc numai
la temperatura camerei. În Georgia, să fii beat în public este strict intezis. Nu acelaşi lucru se
poate spune despre a bea în locurile publice, în timp ce în Alabama nu poţi să cumperi o sticlă de
bere care să aibă mai mult de 0,50 litri. Mai mult, etichetele de pe sticle trebuie neapărat să fie
decente. O etichetă de pe o sticlă de vin care înfăţişa o nimfă dezbrăcată a fost interzisă în statul
din sudul SUA.

14
 Cap. II. Practici concurentiale si concurenta neloiala

Concurenţa reprezintă un fenomen deosebit de important pentru viaţa economică, dar şi

pentru viaţa socială, deoarece ea reprezintă factorul motor care motivează, atât afacerile, cât si
existenţa oamenilor. Concurenţa este privită ca o rivalitate sau o întrecere într-un anumit
domeniu de activitate. Conform dicţionarului explicativ al limbii române, concurenţa reprezintă:
“o rivalitate comercială, lupta dusă cu mijloace economice între industriaşi, comercianţi,
monopoluri, ţări etc. pentru acapararea pieţei, desfacerea unor produse, clientelă şi pentru
obţinerea unor câştiguri cât mai mari”.
Practicile concurentiale si concurenta neloiala sunt definite in legea concurentei Nr. 21
din 10 aprilie 1996. Astfel, conform acestei legi, sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite
între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de asociaţiile de
agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrângerea,
împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia.
Din pacate, practicile anticoncurentiale sunt destul de des intalnite pe toate pietele, atat in
Romania cat si in strainatate.

2.1. Forme ale concurentei neloiale 

1. Denigrarea concurentilor

Saptamana trecuta, CNA a interzis difuzarea spotului publicitar pentru bautura

energizanta „One", in urma unei reclamatii primite din partea reprezentantilor „Red Bull". Spotul
infatisa mai mai multe cutii de bauturi energizante care erau strivite, singura ramasa intacta fiind
cea care continea bautura „One". CNA a tinut cont de opinia Consiliului Roman pentru
Publicitate, potrivit caruia „denigrarea altor companii, produse si elemente de marketing, chiar
fara a fi mentionate explicit, este interzisa". In general, iin Europa, acest tip de publicitate este
privit cu rezerve. Uneori, publicitatea parazitara devine un mijloc de denigrare.
Marcile notorii se bucura de o protectie cu depasirea principiului specialitatii,
considerandu-se ca este anormal ca tertii sa beneficieze de renumele unei marci in promovarea
careia nu au nici un merit. Astfel, cand intreprinderea „pirat” si intreprinderea „piratata”
opereaza in sectoare diferite, neloialitatea celei dintai nu se concretizeaza in deturnarea clientelei
15
celei de-a doua deoarece ele nu se adreseaza aceleiasi clientele. Consecinta neloialitatii si a
confuziei publicului o constituie castigarea de clientela fara efort propriu.

2. Concurenta parazitara

Concurenta parazitara se refera la obtinerea de beneficii pe baza unei confuzii create in

mintea consumatorilor. Cele mai raspindite cazuri de contrafacere si concurenta neloiala sunt
incercarile de a crea confuzie in mintea consumatorilor. De exemplu, aparind pe piata cu un
produs necompetitiv, o firma oarecare incearca sa aplice o marca ce se aseamana foarte mult cu
marca binecunoscuta a concurentului, produsele caruia se bucura de un succes constant pe piata.
Se provoaca de asemenea confuzie prin faptul de retasare parazitara, constand in exploatarea de
catre autorul faptului de concurenta neloiala a popularitatii competitorului lezat, prin referire
abuziva la activitatea, popularitatea sau produsele acestuia.
Metodele folosite in acest scop sunt diferite, cum ar fi de exemplu, afirmatia in
materialale publicitare ca un produs este de aceeasi calitate cu produsul cunoscut al unui
concurent, referirea la faptul de a fi lucrat un timp indelungat in intreprinderea concurenta, etc.
Astfel, utilizarea semnelor distinctive ale unui alt comerciant, insa pentru produse complet
diferite de cele pentru care marca a devenit notorie, nu constituie o concurenta propriu-zisa, dar
reprezinta o practica parazitara. Cel ce recurge la practici parazitare nu urmareste intotdeauna
deturnarea clientelei comerciantului, ci urmareste de regula sa profite de succesul unei
intreprinderi, fie ca este sau nu concurenta, fara a face eforturi financiare, intelectuale sau
promotionale proprii, ci utilizand munca altui comerciant, fara acordul acestuia.
Parazitarea marcilor notorii mai imbraca si o alta forma, prin imitarea parazitara a
metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri abuzive la companii sau marci de
prestigiu. Anumite actiuni vizeaza transferarea imaginii favorabile create de reputatia unor marci
asupra propriilor produse sau servicii. Cei care recurg la astfel de practici neloiale utilizeaza, in
contextul comercializarii si al publicitatii produselor lor, expresii ca: „gen“, „de tipul“, „ca si
produsul X“, „mod“, „stil“, „marca“, „gust“, „dupa reteta“ sau alte mentiuni asemanatoare. Cu
alte cuvinte, incearca sa atraga asupra produselor lor avantajele garantiilor de calitate conferite
de marci consacrate.

3. Concurenta ilicita
16
 Legea spune ca in publicitatea comparativa mesajul publicitar trebuie sa fie neutru.
Exista tari in care nici macar reclama Carlsberg, care spunea ca, probabil, este cea mai buna bere
din lume, nu a fost acceptata. In alte state, ca Franta, comparatia publicitara e permisa, dar cel
care recurge la ea trebuie sa arunce iintai "manusa" concurentului vizat, adica sa-i notifice in
timp util faptul ca trece la atac prin reclama comparativa, pentru ca acesta sa poata reactiona si,
eventual, sa obtina un ordin judecatoresc de interzicere a reclamei, daca se iincalca legea. In
SUA publicitatea comparativa este chiar incurajata de Federal Trade Comission si reprezinta
80% din publicitatea televizata.

2.2. Exemple concrete de concurenta neloiala

2.2.1. Sucuri mincinoase
Până acum, ANPC (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor) sau alte
instituţii abilitate nu au avut timpul, curajul sau interesul să urmărească practicile înşelătoare din
domeniul băuturilor răcoritoare.
 
Ambalajul vinde marfa
  "Parmalat România" este prezentă pe piaţa băuturilor răcoritoare cu o marcă
binecunoscută– "Santal", iar unul dintre produsele comercializate sub acest nume este "Santal
Rodie de Persia", care conform site-ului santal.ro face parte din gama "Santal Red Line". Dacă
citeşti prezentarea de pe site sau dacă te uiţi pe ambalaj, tragi concluzia că acest produs conţine
rodii (de Persia). Dacă eşti cunoscător al limbii române sau italiene, dacă ai vederea foarte bună
(încât să distingi scrisul foarte mic) şi dacă te numeri printre puţinii care citesc orice scrie pe o
etichetă sau pe un ambalaj, afli că acest produs este "băutură răcoritoare necarbogazoasă cu suc
de rodii şi mere". Deci, suc de rodii şi suc de mere, nu numai (suc de) rodii!
Dacă parcurgi şi lista de ingrediente, afli că produsul "Santal Rodie de Persia" conţine:
"apă, suc de rodii (15%), suc de mere (10%), zahăr, acidifiant: acid citric, coloranţi: antociani şi
tartrazină, arome". În ceea ce priveşte imaginile de pe ambalaj, acestea prezintă numai rodii,
întregi sau secţionate, şi nici măcar un măr rătăcit pe undeva, deşi, în amestecul respectiv, merele
deţin o pondere apropiată de cea a rodiilor.

17
  În Italia, "Parmalat" nu îşi permite "şmecheriile" din România, un produs asemănător,
care conţine şi altceva pe lângă rodii, este denumit şi ilustrat corespunzător, fiind prezentat în
conformitate cu ingredientele folosite ("Santal Melograno con Ibisco– Due ingredienti nati dal
sole del Mediterraneo che combinati insieme…"). Referitor la această diferenţă de abordare
privind "strategia" de informare a consumatorului, reprezentanta "Parmalat România" nu ne
oferă un răspuns la obiect, în schimb comentează următoarele aspecte:
"În ceea ce priveşte produsul din portofoliul Parmalat Italia, menţionat de către dumneavoastră
(n.r. «Santal Melograno con Ibisco»), acela este un produs dezvoltat ULTERIOR în Italia, după
apariţia produsului «Santal – Rodie de Persia» pe piaţa românească, şi nu este un produs similar
cu cel comercializat de noi. Sunt în fapt două produse diferite, chiar dacă ambele au în
compoziţie Rodia de Persia. Acest lucru se datorează în primul rând diferenţelor de preferinţe în
ceea ce priveşte gustul consumatorilor italieni şi români.
  Alte cazuri similare se pot întâlni în orice alte companii multinaţionale! Începând chiar de
la acelaşi produs, cu reţete sensibil diferite în funcţie de ţările unde este distribuit, tocmai pentru
a satisface exigenţele de gust cerute de consumatorii din ţările respective (un exemplu banal
poate să fie chiar Coca Cola, celebra băutură, care are gust total diferit dacă o cumpăraţi din
Germania de exemplu, comparativ cu cea care se găseşte pe piaţa românească, şi exemplele pot
continua".  
  
"Tymbark"- rodia predomină pe etichetă…
  "Parmalat" nu este singura firmă (de renume) din domeniu care încearcă să îşi păcălească
clienţii prin modul de prezentare a infomaţiilor de pe ambalaj. "Tymbark Maspex România" are
în portofoliul de produse mai multe băuturi comercializate sub titulatura "Tymbark– Fructele
Lumii".
Unul dintre sortimente este prezentat ca "Tymbark– Rodie", cuvântul "Rodie" fiind scris
foarte mare, în timp ce pentru combinaţia "mere, grapefruit, struguri roşii" sunt folosite caractere
mult mai mici, iar sensul de scriere/citire este inversat. În ceea ce priveşte imaginile de pe
ambalaj, aici apar doar rodii şi struguri roşii. Probabil merele şi grapefruit-ul s-au înecat în marea
de pe fundal! Din înscrisul prezentat pe "faţa" ambalajului şi conform imaginilor reiese că
această băutură are ca ingredient de bază rodia, la care se adaugă celelalte fructe menţionate.
Realitatea este alta! La capitolul ingrediente, cu litere foarte mici şi pe un fundal care să
18
îngreuneze şi mai mult citirea, se menţionează că, în compoziţie, intră "sucuri din fructe obţinute
din sucuri concentrate şi pireuri (24%) din: mere, grapefruit, struguri roşii şi rodii (în proporţii
variabile)".  Conform reglementărilor legale pe baza cărora se întocmeşte lista de ingrediente,
rezultă că în amestecul celor 4 (sucuri/pireuri de) fructe, rodia este prezentă în cel mai mic
procent, acesta fiind motivul pentru care apare ultima în listă.
Reprezentanta "Tymbark" susţine (într-o limbă română pe care doar ea o înţelege) că
"obligaţia indicării în procente a cantităţii ingredientului ilustrat la etichetare, poartă, în cazul
unui amestec, asupra cantităţii totale a fructelor conţinute în acel amestec"!  
 
Zahărul – ascuns pe lângă dop!
  Dacă la "Santal" se precizează faptul că produsul conţine zahăr, la "Tymbark" se apelează
la "golănia" asterisc. Mai exact, în aceeaşi porţiune greu lizibilă, la ingrediente, se precizează:
"zahăr (D) şi/sau sirop de glucoză-fructoză (G)*". Ceva mai jos se explică şi ce este cu acest
asterisc (*): "*D, G – în funcţie de ingredientul utilizat: vezi inscripţia de pe ambalaj, lângă
termenul de valabilitate". Termenul de valabilitate este "în capul cutiei" (lângă dop), iar D-ul
care semnifică prezenţa zahărului poate fi considerat că face parte din combinaţiile numerice
referitoare la lotul de fabricaţie. Faptul că termenul de valabilitate (12 luni) este mai mare decît
la "Coca-Cola", băutură recunoscută pentru ingredientele "naturale" utilizate, poate constitui un
indiciu asupra substanţelor utilizate în compoziţie.
 

2.2.2. Bere cu aditivi periculosi

În România se comercializeaza, în ultima vreme, bere cu aditivi, care are în compozitie

acid malic, caramel amoniacal si diverse arome, care pot fi periculoase pentru sanatate,
avertizeaza reprezentantii Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din România.
„Acest sortiment induce în eroare consumatorii pentru ca berea este în constiinta lor un
produs suta la suta natural. Astfel de produse ar trebui denumite bauturi slab alcoolizate tip
bere”, este de parere presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din România,
Costel Stanciu. Conform legii puritatii berii, poate fi numita bere doar bautura facuta din apa,
malt, flori de hamei si drojdie. „Orice altceva nu este bere. În timp, tehnologia a evoluat, iar

19
procedurile traditionale de fabricatie nu se mai respecta. Nu se mai folosesc flori de hamei, ci
extracte de hamei, iar berea foarte ieftina, la pet, are diversi adjuvanti pentru mentinerea spumei.
La o bere fermentata normal, spuma sta putin, doar zece secunde”, explica prof. dr. Gheorghe
Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti.
In luna august a anului 2009 s-a descoperit ca Berea Redd’s conține un aditiv alimentar
E330, care te expune la un mare risc, cancerigen. Are un gust bun conținând diverși coloranți și
caramelul folosit pentru bere sau alți aditivi, insă trebuie să avem grijă cu astfel de produse.
Peste 90.000 de doze de bere Redd's Fresh au fost retrase de pe piaţă. Compania producătoare
spune că această reţetă de bere este folosită de peste 10 ani în diverse ţări. Acidul malic este
admis în Canada, Rusia, Africa de Sud dar, la noi, nu poate fi folosit la fabricarea berii pentru că
nu se află pe lista aprobată de Ministerul Sănătăţii. Compania producătoare a schimbat reţeta
berii şi a retras de la vânzare peste 1.870 de hectolitri.

2.2.3. Vinuri nerecomandate

Anul trecut lantul de magazine Carrefour a comercializat vinuri sub alta eticheta. Astfel,
erau vandute vinuri proaste, necatalogate, sub denumiri cunoscute si inregistrate. Exemplele au
fost date reprezentanti ai Oficiului National al Denumirilor de Origine Controlata, forul national
care se ocupa autorizarea comercializarii vinurilor pe piata romaneasca.
Probabil cei care s-au gandit la un soi precum “Tamaiosul” au consultat enciclopedia
cuvintelor inventate, deci soiul scris pe eticheta nu exista. Sau poate au creat cei de la Bachus un
alt soi si il tin secret! Dupa cate cunoastem “Pietroasa” si “Dealul Mare” sunt denumiri de
origine controlata, iar categoria de calitate a vinului respectiv este “Vin superior”, inscrisa de
altfel cu litere foarte mici. Colac peste pupaza, Bachus SA Buzau nu are autorizatie de la
ONDOV si nu poate comercializa aceste vinuri.
Si producatorul de vin Cotnari SA intentioneaza sa dea in judecata reteaua Carrefour,
pentru prejudicii de imagine aduse prin comercializarea de vinuri cu eticheta Cotnari care nu
apartin firmei iesene. Directorul general Cotnari SA, Constatntin Deleanu, a afirmat ca firma sa
nu a distribuit niciodata produse prin intermediul Carrefour, informeaza NewsIn. "Acesta vinuri
provin de la o firma din Bucuresti. Noi nu am livrat niciodata vin in Carrefour pentru ca ni s-au
cerut taxe exagerate", precizeaza, prin intermediul unui comunicat de presa, directorul general al
Cotnari SA, Constantin Deleanu. Potrivit acestuia, compania primeste zilnic semnale privind
20
calitatea inferioara a produselor de la consumatori care au cumparat soiuri de vin cu eticheta
Cotnari din Carrefour.
Astfel, trebuie sa verificam cu atentie autenticitatea etichetei inainte de a cumpara o
bautura pentru ca nu intotdeauna legea este respectata.

Cap. III Transmiterea dreptului de proprietate intelectuala cu privire la marca de

comercializare, de productie, de firma etc

Dreptul proprietatii intelectuale reprezinta totalitatea normelor juridice ce reglementeaza

raporturile privind protectia creatiei intelectuale in domeniile industrial, stiintific, literar si
artistic, precum si semnele distinctive ale activitatii comerciale.Acest drept are doua trasaturi
distinctive:
•  titularul sau este singurul indreptatit sa exploateze obiectul dreptului de proprietate
intelectuala;
•  titularul sau beneficiaza de posibilitatea de a interzice altor persoane orice folosinta a
bunului fara incuviintarea sa.
Dreptul de proprietate industriala reprezinta ansamblul normelor juridice ce reglementeaza
raporturile referitoare la creatiile intelectuale aplicabile in industrie si la semnele distinctive ale
acestei activitati. Obiectul acestui drept cuprinde: brevetele de inventie, modelele de utilitate,
desenele sau modelele industriale, marcile de serviciu, marcile de comert sau de fabrica, numele
comercial si indicatiile de provenienta sau denumirile de origine, precum si reprimarea
concurentei neloiale.
Marca reprezinta acel semn susceptibil de reprezentare grafica, menit sa deosebeasca
produsele sau serviciile unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane.
Semnele ce pot constitui marci sunt, conform Legii nr. 84/1998 privind marcile si
indicatiile geografice, urmatoarele: cuvintele, inclusiv numele de persoane, desenele, literele,
cifrele, elementele figurative, formele tridimensionale si, in special, forma ori ambalajul
produsului, combinatiile de culori.
Functiile marcii sunt urmatoarele:
•  functia de diferentiere a produselor;

21
 •  functia de monopol;
•  functia de concurenta;
•  functia de organizare a pietei.
Durata de protectie a marcii este de 10 ani de la data depozitului national reglementar, ceea
ce inseamna ca, dupa implinirea acestei durate, inregistrarea poate fi reinnoita, cu plata taxei
aferente.
Inregistrarea internationala a marcii se efectueaza la Biroul International al Proprietatii
Intelectuale. Cererea se adreseaza administratiei tarii de origine, iar aceasta va prezenta Biroului
o cerere redactata in limba franceza, in doua exemplare. Cererea de inregistrare se inscrie in
Registrul International si dupa inregistrarea marcii, Biroul International va emite certificatul de
inregistrare internationala, il va trimite administratiei tarii de origine, care, la randul ei, il va
inmana titularului marcii.
Transmiterea marcii se poate face prin contract de cesiune sau prin contract de licenta. In
ceea ce priveste cesiunea, aceasta poate fi totala, cand cesionarul dobandeste toate drepturile
titularului marcii, cedentul devenind simplu tert sau partiala, cand transmiterea este fractionata,
pe anumite produse ori servicii.
Aspectele cele mai importante ale dreptului de proprietate intelectuala sunt cele legate pe
de o parte de :
1. protejarea drepturilor celor care creeaza spoturile, sloganurile publicitare, logo-urile
2. modul de exercitare a drepturilor de proprietate intelectuala 
3. atentia ce trebuie acordata procesului creativ astfel incat sa nu se aduca atingere
drepturilor unor terti
4. modului prezentare a acesteia astfel incat consumatorii si agentii economici concurenti
sa nu fie prejudiciati.
Ca si alte produse de pe piata sau ca si alte servicii, elementele ce reprezinta continutul
publicitatii pot fi protejate, imitate sau copiate. Unul sau chiar mai multe drepturi de proprietate
intelectuala se pot regasi in acest domeniu, astfel:

 continutul creativ ce poate lua forma materiala de fotografii, suport audio, video, planse,
machete, simboluri grafice realizate in sistem comuputerizat, interfata grafica, pagini

22
 web, software realizat pentru productia publicitara, pot fi protejate de dreptul proprietatii
industriale, inventii si modele industriale prin:

► inregistrarea creatiei;
► inregistrarea marcilor;
► inregistrarea marcilor ca domenii ca masura de protectie suplimentara;
► folosirea marcilor trebuie sa fie corespunzatoare reglementarilor legale in toate materialele
promotionale.
► brevetarea inventiilor, daca este cazul
► evitarea divulgarii secretelor comerciale:

 in cazul in care se contracteaza o agentie in vederea realizarii unui slogan, spot sau alta
modalitate de lansare sau relansare a unui brand trebuie incheiat un acord de
confidentialitate pentru protejarea informatiilor si secretelor comerciale si trebuie stabilit
expres cui apartine dreptul asupra creatiei astfel rezultate;
 in cadrul difuzarii spoturilor;

 nedivulgarea informatiilor legate de inventii;

Trebuie subliniat ca ideea ca atare nu poate fi protejata insa in cazul in care imbraca forma unor
planse, machete aceste pot fi obiect al protectiei dreptului de autor.

denumiri comerciale, logo-uri, nume domenii si orice alte asemenea semne distinctive ce
ajuta la identificarea produsului sau producatorului pot fi protejate de reglementarile
aplicabile in domeniul marcilor ,
indicatiile geografice pot fi protejate de reglementarile in materia concurentei neloiale,
dreptului consumatorilor sau legislatiei aplicabile in domenul protectiei indicatiilor
geografice;

identitatea unei persoane, numele, fotografia, imaginea, vocea, semantura pot fi protejate de
dreptul publicitatii si de dreptul la intimitate si la respectare propriei imagini, dreptul la
portret;

23
 continutul trebuie sa fie legal sa nu includa afirmatii inselatoare, defaimatoare, de natura sa
dicrediteze mărcilor de comerţ, denumirile comerciale, sau alte semne distinctive, bunuri,
servicii, activităţi sau circumstanţe ale unui concurent;

in cazul in care opera rezultata este o opera complexa ce presupune utilizarea unor creatii de
alta natura asupra carora detin drepturi de proprietate intelectuala terti atunci folosirea
acestora trebuie sa aiba la baza consimtamantul expres al titularilor de drept. In acest caz
trebuie indicat numele autorului creatiei, iar trebuie sa sa aduca atingere onoarei sau
reputatiei autorului.

pentru anumite categorii de produse trebuie respectate reglementarile speciale in domeniu

(tigari, medicamente, bauturi alcoolice).

Dreptul de a fi protejat impotriva concurentei neloiale si a publicitatii interzise

Nu de putine ori piata si actorii de pe piata se confrunta cu fapte de natura sa incalce
bunele uzante comerciale. Urmatoarele fapte sunt de natura sa prejudicieze atat agentii
concurenti cat si consumatorii si sa intre sub incidenta legii, in cazul in care:

se creează confuzie pe piaţă între cel care îşi face publicitate şi un concurent sau între
mărcile de comerţ, denumirile comerciale sau alte semne distinctive, bunuri sau servicii ale
celui care îşi face publicitate şi cele aparţinând unui concurent;
se discreditează sau se denigrează mărcile de comerţ, denumirile comerciale, alte semne
distinctive, bunuri, servicii, activităţi sau circumstanţe ale unui concurent;

se profită în mod incorect de renumele unei mărci de comerţ, de denumirea comercială sau
de alte semne distinctive ale unui concurent ori de indicaţia geografică a unui produs al unui
concurent;

se prezintă bunuri sau servicii drept imitaţii sau replici ale unor bunuri sau servicii purtând o
marcă de comerţ sau o denumire comercială protejată;

24
 comunicarea sau răspândirea în public savarsita de catre un comerciant are ca obiect
afirmaţii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite să induca în eroare si sa ii
creeze o situatie de favoare în dauna unor alti agenti economici concurenti;

Marcile inregistrate confera titularilor un drept exclusiv, ceea ce presupune dreptul de a

impiedica terte persoane sa foloseasca pe piata marca in aria claselor pentru care a obtinut
protectie. In legislatia mai mult tari publicitatea comparativa nu este ilegala in masura in care
sunt respectate conditiile legale si nu se urmareste prejudicierea agentilor concurenti si nu se
incearca se se profite de imaginea, reputatia pe piata a unui concurent.
In cazul in care in creatiile publicitare apar marcile detinute de alte persoane, utilizarea lor
trebuie sa fie conforma cadrului legal si sa respecte uzantele cinstite astfel incat sa nu urmareasca
nasterea unor confuzii pe piata de natura sa schimbe comportamentul, conduita consumatorului.
In cazul in care aceste drepturi sunt incalcate se poate atrage raspunderea celui ce se face
vinovat de incalcarea acestui drept pe taramul raspunderii civile, penale sau contraventionale.
Avand in vedere riscurile de aceasta natura precum si practica instituia la nivel comunitar,
agentii economici sunt reticenti la utilizarea unor astfel de comparatii.

Cap. IV. Studii de caz

4.1. Cazul Coca-Cola

Acest caz de abuz de poziţie dominantă ilustrează cel mai bine conştientizarea de către o
firmă aflată în poziţie dominantă - Coca Cola, a responsabilităţilor sporite conferite de această
poziţie, dar, mai ales, a valorii uriaşe a amenzilor aplicate pentru abuz de poziţie dominantă.În
anul 1999, Comisia Europeană a primit mai multe plângeri împotriva companiei Coca-Cola şi a
îmbuteliatorilor săi, plângeri care indicau un abuz de poziţie dominantă. Comisia a deschis o
investigaţie, demarând în 1999 şi 2000 inspecţii inopinate la sediile Coca-Cola din 5 ţări:
Austria, Belgia, Danemarca, Germania şi Marea Britanie.Investigaţia a durat 5 ani, Comisia
strângând dovezi împotriva Coca-Cola pentru activităţile sale din cele 25 de state membre ale
Uniunii Europene, Norvegia şi Islanda.În mai 2004 a intrat în vigoare Regulamentul 1/2003, aşa-
numitul Regulament de modernizare a legislaţiei europene în domeniul concurenţei ce permite
companiilor aflate în curs de investigaţie de a veni în întâmpinarea preocupărilor Comisiei

25
Europene şi de a-şi asuma singure angajamente pentru a corecta comportamentul lor
anticoncurenţial.La mijlocul lunii octombrie 2004, Comisia a trimis companiei Coca-Cola o
evaluare preliminară care prezenta preocupările Comisiei în ceea ce priveşte concurenţa şi îi
dădea companiei posibilitatea să remedieze aceste preocupări prin asumarea de angajamente, în
conformitate cu Regulamentul 1/2003. Comisia a primit observaţii de la 33 de actori de pe piaţă
(19 retaileri, cum ar fi supermarketuri, lanţuri de restaurante şi catering şi 14 producători de
băuturi). Ele doreau îmbunătăţirea angajamentelor, fie prin ajustarea scopului lor, fie prin
reformulare.Angajamentele finale au fost avizate de către Comisie în mai 2005, devenind
obligatorii pentru Coca-Cola.

1. Acordurile de exclusivitate
Practicile care au ca scop blocarea accesului concurenţilor la clienţi prin „legarea” unui
client la un furnizor dominant au fost catalogate ca abuzive. A-i cere unui client să achiziţioneze
un anumit produs doar de la un singur furnizor dominant elimină posibilitatea celorlalţi
producători sau furnizori de a concura liber cu furnizorul dominant. Coca-Cola are cu siguranţă o
poziţie dominantă pe piaţa europeană. Cerându-le unor clienţi să achiziţioneze exclusiv băuturile
sale carbogazoase, Coca-Cola s-a asigurat că ceilalţi concurenţi nu vor putea să desfacă prin
aceeaşi distribuitori, blocându-le accesul la canalele de distribuţie.În absenţa unor astfel de
acorduri, alţi producători de băuturi, cum ar fi Pepsi, ar avea o poziţie mai bună pe piaţă pentru a
concura cu Coca-Cola. Comisia Europeană ar fi găsit cu siguranţă un abuz de poziţie dominantă,
datorită poziţiei dominante a Coca-Cola pe piaţă şi existenţei în sine a acordurilor de
exclusivitate. Ca urmare, Coca-Cola a evitat aceste rezultate prin asumarea de angajamente în
faţa Comisiei Europene.

2. Rabaturile de loialitate
Autorităţile de concurenţă condamnă rabaturile de loialitate acordate de firmele în poziţie
dominantă, considerându-le obstacole în calea concurenţei prin preţ. Coca-Cola oferea rabaturi
de loialitate clienţilor săi pentru a menţine vânzările cel puţin la nivelul volumelor anterioare
realizate de clienţi. Comisia ar fi sancţionat acest comportament, aplicând amenzi. În situaţia în

26
care cazul de abuz de poziţie dominantă împotriva Coca-Cola ar fi ajuns în instanţă, şi Curtea ar
fi confirmat încă o dată caracterul anticoncurenţial al acestor rabaturi.

3. Condiţionarea vânzării produselor de top de achiziţia produselor care nu au

succes
Condiţionarea vânzării unui produs de achiziţionarea de către client a altui produs poartă
denumirea de legare a produselor şi dăunează concurenţilor - producători ai celui de-al doilea
produs, produsul legat. Legarea produselor permite totodată firmei din poziţie dominantă să-şi
menţină puterea pe piaţa produsului legat ridicând „bariere la intrare”, adică celorlalţi
competitori le va fi şi mai greu să-şi comercializeze produsele.
În general, atunci când un astfel de aranjament închide piaţa concurenţilor împiedică schimbul de
bunuri sau servicii, în detrimentul consumatorilor şi este în contradicţie cu atitudinea
proconcurenţială pe piaţă.
Coca-Cola avea putere dominantă pe piaţa produsului principal, în acest caz cele mai bine
vândute produse ale sale: Coca-Cola, Coca-Cola Light şi Sprite. Forţând clienţii să achiziţioneze
mărcile Coca-Cola mai puţin populare (gama Fanta şi altele) odată cu cele mai bine vândute
produse, compania a închis piaţa concurenţilor producători de băuturi similare, ca de exemplu
sucuri de portocale, ice tea, apă minerală ş.a. Deoarece şi această practică este contrară vederilor
Comisiei despre concurenţă, ar fi fost aspru sancţionată.

4. Restricţionarea accesului la vitrine frigorifice

În faţa Curţii Europene de Primă Instanţă a fost adus un caz în care mai multe firme
lidere pe piaţa îngheţatei aveau o serie de acorduri cu retailerii prin care le furnizau „gratis”
frigidere pentru îngheţată în schimbul folosirii de către retailer a acestora doar pentru produsele
proprii şi nu pentru a păstra produsele concurenţilor. S-a considerat că asemenea aranjamente
îngreunau intrarea pe piaţă, fiecare concurent nou trebuia fie să convingă retailerul să schimbe
frigiderul primit cu frigiderul noului venit, fie să instaleze un frigider suplimentar, lucru de cele
mai multe ori imposibil datorită spaţiului limitat.
Acordurile pe care Coca-Cola le încheiase cu retailerii săi cu privire la frigiderele Coca-
Cola erau în mod virtual identice cu cele din cazul prezentat mai sus. Coca-Cola furniza
majoritatea frigiderelor gratis, condiţionând păstrarea în acestea doar a produselor cu marci
27
proprii. Prin prisma acestui fapt, Comisia ar fi amendat Coca-Cola şi pentru această practică
anticoncurenţială.
Trebuie să subliniem faptul că aceste practici de marketing sunt foarte răspândite. Ele
ridică însă probleme din punct de vedere concurenţial atunci când sunt puse în aplicare de firme
în poziţii dominante.
Venind în întâmpinarea preocupărilor Comisiei Europene, Coca-Cola s-a angajat să-şi
corecteze singură comportamentul anticoncurenţial, asumându-şi următoarele angajamente:
1. Nu mai încheie acorduri de exclusivitate. Clienţii Coca-Cola sunt liberi să cumpere
şi să vândă băuturi răcoritoare carbogazoase ale oricărui producător doresc. În situaţia în care
autorităţi publice sau clienţi privaţi de dimensiune mare organizează licitaţii concurenţiale iar
Coca-Cola face cea mai bună ofertă, poate fi unicul furnizor.
2. Nu mai oferă rabaturi pentru atingerea targeturilor de vânzări. Coca-Cola nu va
mai oferi nici un fel de rabaturi care recompensează clienţii pentru comportamentul lor de
achiziţii, cum ar fi achiziţionarea aceluiaşi volum de produse sau a unui volum mai mare decât în
trecut. Acest lucru trebuie să faciliteze achiziţiile distribuitorilor de la concurenţii Coca-Cola.
3. Nu se mai foloseşte de produsele de top pentru a vinde produse mai puţin
populare. Coca-Cola nu va mai obliga un client care doreşte să achiziţioneze un produs care se
vinde bine să achiziţioneze produse mai puţin populare. Nu va mai oferi rabaturi clienţilor care
se angajează să achiziţioneze toată gama de produse sau să rezerve spaţiu pe raft pentru aceasta.
4. 20% spaţiu liber în frigiderele Coca-Cola. În situaţia în care Coca-Cola asigură un
frigider gratuit şi nu există alte capacităţi de răcire a băuturilor la care consumatorul are acces
direct, atunci proprietarul magazinului poate folosi până la 20% din spaţiul din frigider pentru
alte produse.
Aceste angajamente sunt obligatorii pentru Coca-Cola în ţările Uniunii Europene, Islanda
şi Norvegia până la 31 decembrie 2010. Ele se aplică în ţările în care Coca-Cola are o putere
mare pe piaţă, pe site-ul Coca-Cola fiind publicată lista cu ţările vizate.
Coca-Cola a ştiut care este pericolul la care se supune, de a fi găsită vinovată de abuz
de poziţie dominantă şi, mai ales, a anticipat valoarea uriaşă la care s-ar fi ridicat amenda. De
aceea, odată începută investigaţia Comisiei Europene s-a oferit să-şi „corecteze”
comportamentul din proprie ini_iativă, venind în întâmpinarea preocupărilor Comisiei şi
asumându-şi angajamente pentru a evita o amendă iminentă.
28
 4.2. Bauturi alcoolice contrafacute
Falsificarea bauturilor alcoolice are poate cele mai daunatoare efecte asupra sanatatii
consumatorului. Organizatia GARANT a fost constituita de producatorii de alcool din Romånia
si apara interesele acestora. Atita vreme cit autoritatile statului nu vor da sanctiuni severe
producatorilor de bauturi alcoolice falsificate, contrafacerea nu va putea fi diminuata.
De ce alcoolul contrafacut este daunator sanatatii?
Alcoolul trebuie sa se gaseasca intr-o concentratie de minim 96%. Daca intr-o bautura,
alcoolul este sub acest procent inseamna ca diferenta pina la 96% este alcool metilic, daunator
sanatatii.
Unde sunt cele mai multe fabrici de alcool contrafacut?
In Dimbovita, Vilcea, Sibiu. Multe dintre fabrici sint la vedere, functioneaza chiar cu
autorizatie. Aceste fabrici vand, pe linga alcool care indeplineste conditiile de calitate, si alcool
fals, care ajunge la producatorii de bauturi alcoolice. De aici incepe adevarata contrafacere.
Acesti producatori folosesc substant e chimice pentru colorarea si aromarea bauturii, substante
care in unele cazuri sint foarte daunatoare sanatatii. Au fost depistate 30.000 de cazane de rachiu,
la persoane fizice si juridice. Dintre acestea, 10.000 produc in cantitati industriale, zeci, sute de
tone. Multe dintre distilerii sunt din aluminiu, fier si alte materiale, considerate nealimentare;
ionii din aceste materiale intra in produs si sint nocivi pentru sanatate. Raportorul Comisiei
Europene a spus la un moment dat, cind a auzit de cifrele astea, ca in Romånia fabricarea
produselor alcoolice reprezinta „un sport national”.

Care sint bauturile spirtoase care se contrafac cel mai mult?

Tuica si rachiul. De regula, produsele contrafacute se vind vrac. Le puteti vedea in piete
si in magazinele care comercializeaza bauturi alcoolice vrac. De asemenea, vinul. Aproximativ
50% din productia de pe piata este contrafacuta. De exemplu, vinul imbuteliat in sticle din
plastic. Vinul bun nu are cum sa stea in bidoane de plastic.
Cum se pot depista bauturile contrafacute?
Pretul spune totul. Daca litrul de rachiu costa 3 lei, sigur e contrafacut. Un producator
autorizat de rachiu nu poate sa vanda cu mai putin de 15 lei litrul.

29
 4.3. Marcile se apara impotriva contrafacerilor
Cele mai multe dintre marcile cunoscute care vand produse in Romania sunt inscrise in
Asociatia de Aparare a Drepturilor Titularilor de Proprietate Intelectuala Brand Defender . Exista
o echipa dedicata cercetarii pietei si monitorizarii produselor contrafacute, care acopera toate
judetele din Romania. Se fac raportari lunare privind prezenta pe piata a produselor suspecte a fi
contrafacute.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) ar trebui sa protejeze
interesele cumparatorilor si impotriva produselor contrafacute. Reprezentantii institutiei nu prea
au cu ce se lauda. ANPC nu poate stabili daca un produs este original sau nu. Cind se depisteaza
produse suspecte ANPC se adreseaza proprietarilor marcilor pentru a obtine elementele de
siguranta ale produsului. In noua din zece cazuri, marile firme nu raspund.
Inca din 2005, Imprimeria Nationala a pus la dispozitia companiilor care doresc sa
distribuie si sa comercializeze angro bauturi alcoolice , un pachet de produse si servicii
continand mijloacele necesare depistarii facturilor si marcajelor false sau contrafacute.
Potrivit Imprimeriei, pachetele sunt acordate prin intermediul distribuitorilor teritoriali, care se
vor ocupa de instruirea comerciantilor si vor face demonstratii practice de expertiza de laborator,
pentru verificarea autenticitatii si depistarea falsurilor si contrafacerilor. Lista distribuitorilor este
publicata pe site-ul Imprimeriei Nationale. Companiile care doresc sa distribuie si sa
comercializeze angro bauturi alcoolice sint obligate sa se inregistreze la autoritatea fiscala
teritoriala si sa se doteze cu mijloacele necesare depistarii marcajelor false sau contrafacute.

Bibliografie

***http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_norme_definirea_etichetarea_bauturilor_traditiona
le_romanesti_368_2008.php
***http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_producere_bauturi_alcoolice_fermentate_nedistila
te_altele_berea_vinul_consum_uman_192_2009.php
***http://www.vinuridevrancea.ro/?key=legislatie/
***http://www.anbr.ro/ingrediente.htm

30
***http://www.financiarul.ro/2008/02/18/sucuri-mincinoase/
***http://www.anpc.gov.ro/anpc/index.php?
option=com_content&view=article&id=160:comercializarea-bauturilor-alcoolice-si-a-tigarilor-
in-incinta-sau-in-apropierea-scolilor&catid=23:comunicate-de-presa&Itemid=51
***http://www.impactreal.ro/200910184210/Dezvaluiri/Reteaua-care-producea-bauturi-
contrafacute-primea-informatii-de-la-functionari-publici.html
***http://www.consiliulconcurentei.ro/?pag=28
*** http://www.proprietate-industriala.ro/html_ro/stire_detalii.php?recordid=11588393597212
***http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/5612/Bauturile-contrafacute-depistate-cu-
decodorul-optic.html
***http://2005.informatia.ro/index.php?name=News&file=article&sid=91656
***http://www.competitions.ro/studii/cazul_Coca_Cola.pdf
***http://vinul.ro/pietroasa.html

31