ACADЕMIA DЕ STUDII ЕCONOMICЕ A MOLDOVEI

FACULTATЕA BUSINЕSS ŞI ADMINISTRARЕA AFACЕRILOR

DEPARTAMENTUL MANAGЕMЕNT ȘI ANTREPRENORIAT

STUDIU INDIVIDUAL
la disciplina Managementul Operațiunilor
Tema: Descrierea procesului de producție în cadrul întreprinderii
ÎM ”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” SA

Autor:
Student a grupei BA- 2013 FR
Valac Mihai

Profesor:
dr., conf. univ. NEGRU Ion

Chișinău 2023

1
 Cuprins:
Despre entitate………………………………………………..3
Scurt istoric……………………………………………………3
Activitatea de desfacere……………………………………….5
Tehnologiile de producție utilizate …………………………………6
Derularea procesului de producere a berii …………………..6
Brasajul malțului……………………………………………….7
Clasificarea si răcirea mustului………………………………8
Riscurile cu care se confrunta…………………………………11
Capacitatea de producție şi gradul de utilizare a acesteia……..12
Bibliografie……………………………………………………….17

2
 1. Despre entitate:

Denumirea: ÎM ”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” SA

Cod fiscal/IDNO: 1003600015208
Forma juridică: Societate pe acțiuni de tip deschis
Adresa fizică: str. Uzinelor, 167, Chișinău, MD2023
Adresa juridică: mun. Chișinău, sec. Ciocana, str. Uzinelor 167
Telefon: +37322403201
Fax: 428200
Adresa electronică: info@md.anadoluefes.com
Site: www.berechisinau.md
Director general: Akpece Alphan
Nr. Angajați: 356
Gen de activitate principal: cel mai mare producător de bere, băuturi răcoritoare și slab
alcoolice.
Țări de export: Europa de Vest, Europa Centrala si de Est, România
Țări de import: Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu, Turcia

Istoric:
Compania este prima de acest gen de pe teritoriul actual al Republicii Moldova, fiind fondată
la Chișinău în 1873. În perioada sovietică s-a numit Фабрика де бере дин Кишинэу (Fabrica
de bere din Chișinău).

Fig. 1.1 Efes Vitanta Moldova Brewery

3
În 1995 a avut loc privatizarea companiei odată cu înființarea societății pe acțiuni "Vitanta-
Intravest". În ianuarie 2003 pachetul majoritar de acțiuni a fost achiziționat de compania din
Turcia Efes Beverages Group, care, în acel momentul deținea deja active pe piața berii din
Federația Rusă și era inclusă în lista celor mai importanți producători de bere din Europa.
Noii proprietari au schimbat numele companiei în "Efes Vitanta Moldova Brewery", iar în
2004 a primit un certificat de conformitate de management al calității ISO 9001.
În urma încorporării a Efes Moldova în Grupul Anadolu Efes, în perioada anilor 2003- 2019
s-au suportat investiții semnificative, în scopul procurării echipamentului necesar desfășurării
activității, dar și pentru promovarea produselor atât pe piața locală cât și pe cea
internațională.
În anul 2012 companiile internaționale de producere a berii SABMiller și Anadolu Efes au
încheiat acordul de alianță astfel compania Efes Vitanta Moldova Brewery, devine
distribuitor exclusiv pentru mărcile de bere care aparțin companiei SABMiller și producerea
locală pentru unele branduri.
Facilităţile de care profită Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. din partea
statului sunt conform Art.24 din legea R.M. cu privire la Bugetul Asigurării Sociale de Stat
pe anul 2004 Nr.1519-XV din 06.12.2003 publicată în Monitorul Oficial care prevede
„Agenţii economici producători care la situaţia din 01.01.2004 nu au datorii faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat şi transferă regulat şi integral suma obligaţiilor curente din
salariul plătit pot beneficia solicitarea în baza acordului încheiat cu Casa Naţională de
Asigurări Sociale de o reducere a tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat
obligatorii de la 29 % la 25% la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense dacă suma
contribuțiilor de asigurări sociale calculate conform tarifului acordat cu reducere este mai
mare cu 10 % decât suma contribuțiilor plătite în aceeași perioadă a anului precedentă şi
dacă păstrează numărul de personal angajat şi creează noi locuri de muncă”.
Întreprinderea este astăzi cel mai mare producător de bere din Moldova. Î.M. ”EFES
VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. asigură peste ¾ din berea de pe piața Moldovei.
Compania este prezentă pe piaţă prin trei mărci proprii de bere – „Chișinău” „Arc” „”Vitanta
Premium” precum și prin mărcile de import „Efes”, ”Stary Melnic”.

Fig. 1.2 Personalul întreprinderii

1.2. Activitatea de desfacere:

4
Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. este cel mai mare producător de bere, la baza
succesului acestei întreprinderi a stat calitatea produselor şi chiar a serviilor pe care le oferă
clienţilor. Avînd la bază o strategie de dezvoltare dinamică compania permanent tinde să
satisfacă cît mai bine necesităţile consumatorilor săi. Studiind rapoartele privind volumul
vînzărilor putem afirma că sistemul de distribuire a întreprinderii include în sine 17
distribuitori, 14 în regiuni şi 3 în Chişinău.
Numai în Chişinău producţia întreprinderii se comercializează în mai mult de 1400 de puncte.
Pe aceste piețe sunt prezente o multitudine de mărci comerciale, dar se poate menționa faptul
că în fiecare activează câte un singur jucător cheie: Efes Vitanta Brewery și The Coca Cola
Company care dețin fiecare mai mult de jumătate din piață. Această repartizare a cotelor de
piață se datorează în special achiziționării de cătreEfes Brewery Group a pachetului majoritar
de acțiuni a Vitanta Intravest și ulterioara vânzare a mărcilor Viva șiReal companiei Coca
Cola.
Cât privește preferințele de consum, printre brandurile de bere se păstrează aceeași ordine a
topului ca și în cazul notorietății. Cel mai des este procurată Bere Chișinău (41%), Baltica
(14%) și Tuborg (7%). Preferințele față de băuturile răcoritoare suportă anumite modificări în
raport cu topul notorietății, astfel încât cel mai des este procurata Viva (25%), urmata de
Coca Cola, Sprite şi Fanta (15%, 10% şi 6%), Letto și Prigat (6%). Această repoziționare
poate fi explicată prin orientarea consumatorului moldovean spre produse mai ieftine și spre
cele ceva mai „naturale”. Totodată, în topul preferințelor față de apele minerale, cea mai des
consumată se dovedește a fi Gura Căinarului aleasă de 49%, urmată de marca Dorna cu 13%.

1.3. Genul de activitate şi tipurile de producţie:

Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. desfăşoară următoarele genuri de activităţi:
fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi a berii; importul şi
comercializarea angro a berii importate.
Sortimentul producției fabricate la întreprindere este alcătuit din următoarele produse:
BERE: care este de următoarele tipuri:

● Bere „Chişinău Blondă”;

● Bere „Chişinău Specială Tare”;

● Bere „Chişinău Aurie Originală”;

● Bere „Chişinău Draft”;

● Bere „Chişinău Draft Mild”;

● Bere „Chişinău Winter Brew”;

● Bere „Vitanta Premium Classic”;

● Bere „Efes PILSENER”;

● Bere „Efes FUSION ”;

5
 ● Bere „Warsteiner Premium Verum”;

● Bere „Stary Melnik”;

● Bere „Stary Melnik Svetloe”;

● Bere „Stary Melnik Zolotoe”;

● Bere „Stary Melnik Classiceskoe”;

● Bere „Stary Melnik Krepkoe”;

● Bere „Sokol Svetloe”.

1.4. Tehnologiile de producție utilizate:

În ultima perioadă tot mai mare accent se pune pe tehnologiile performante cu o mare
capacitate de producție, și cu posibilitatea reducerii numărului muncitorilor.

2. Derularea procesului de producere a berii:

Ingredientele necesare pentru producerea berii : malţ, hamei, drojdie, apă
1. Măcinarea malțului:
Malţul este materia primă de bază utilizată la fabricarea berii. Acesta este produs din orz prin
procesul tehnologic de malţificare, care are loc în secţia de malţificare.
Principiul procesului de malţificare este încolţirea orzului. În procesul de malţificare,
principalele componente ale orzului sunt transformate în hidraţi de carbon, necesari pentru
procesul de fermentare. Se formează amilaza - enzimă care transformă amidonul în maltoză
(carbohidrat al malţului). După o perioadă de timp bine determinată, când toate procesele de
transformare ale componentelor sunt finisate, procesul de malţificare este stopat prin uscarea
boabelor de malţ. Curentul de aer cald este trecut prin stratul de malţ, apa din bob fiind
evaporată până la valori definite concret pentru fiecare tip de malţ fabricat.
După aceasta, particulele încolţite sunt separate de boabe. Produsul final al procesului de
malţificare este malţul. Măcinarea malţului are ca scop extragerea cât mai completă a
principalelor componente din boabele de malţ. Măcinarea se efectuează la moara pentru malţ
(des. 1, des. 2). Măcinatul asigură solubilizarea componentelor extractive în apă şi filtrarea
cât mai bună din punct de vedere al gradului de limpiditate a mustului. Produsul obţinut la
această etapă tehnologică este numit măciniş.0

6
 Fig. 2.1 Utilaj de măcinare
2. Brasajul malțului:
Măcinişul de malţ obţinut în procesul de măcinare se amestecă cu apă în agregatul pentru
condiţionarea malţului, după care este transferat în cazanul pentru brasaj (des. 3). Compoziţia
obţinută în procesul de brasaj se numeşte plămadă. Plămada este prelucrată printr-un regim
termic controlat, după etape bine definite în timp.
Parametrii de temperatură şi timp sunt stabiliţi în conformitate cu tipul şi sortimentul de bere
fabricat la întreprindere. Brasajul este important pentru activitatea optimă a enzimelor din
malţ: amidonul se transformă în componente solubile în apă, carbohidraţi fermentescibili şi
nefermentescibili; de asemenea, are loc transformarea şi trecerea în stare solubilă a altor
componente din malţul măcinat. Particulele insolubile din plămadă sunt separate în cazanul
de filtrare (des. 3) în fază grosieră.
Există două procedee de brasaj:
1. Prin infuzie – hidroliza enzimatică şi solubilizarea componentelor din malţ, cu excepţia
cojii bobului.
2. Prin decocție – se caracterizează prin unul, două, trei decocturi. Procedeul de brasaj prin
decocţie oferă posibilitatea utilizării gramineelor nemalţificate: orez, porumb, grâu, orz.
Nemalţificatele sunt folosite pentru a conferi berii gust şi aromă specifică.
3. Filtrarea plămezii:
La această etapă are loc transferul plămezii din cazanul de brasaj în cazanul de filtrare (des.
3), unde are loc separarea fazei grosiere (învelişul bobului şi proteina nehidrolizată) de cea
lichidă (mustul de bere). Borhotul de la filtrare este utilizat ca furaj pentru animale, iar mustul
de bere este pompat în cazanul de fierbere.
4. Fierberea cu hamei:
Fierberea mustului de bere are loc în cazanul de fierbere (des. 4). În cadrul acestui proces este
dozat hameiul în câteva etape (des. 5). Hameiul este o plantă perenă cu o durată de viaţă de
30-50 de ani, fiind productive, însă, numai plantaţiile de 20-25 de ani şi cu o înălţime de
aproximativ 8 m. Aparţine familiei Cannabisaceae, iar toate soiurile de hamei cultivate în

7
prezent aparţin speciei Humulus lupus. În industria berii sunt utilizate conurile de la
inflorescenţele plantelor femele, deoarece numai acestea conţin răşini amare şi uleiuri eterice
care conferă berii gustul amar şi aroma caracteristică. Compoziţia hameiului are o influenţă
decisivă asupra calităţii berii care este fabricată din acesta.
Compoziţia chimică a hameiului este :

● răşini amare 18,5%

● uleiuri esenţiale 0,5%

● taninuri 3,5 % - proteine 20,0%

● substanţe minerale 8,0%

Celelalte componente sunt:

● celuloza şi alte substanţe mai puţin importante pentru fabricarea berii.

Cele mai importante componente pentru fabricarea berii sunt răşinile amare şi uleiurile
esenţiale. Anume hameiul, în procesul de fabricare, conferă berii gustul şi aroma
caracteristică. De asemenea, contribuie la formarea spumei de bere (conţinutul de uleiuri
eterice, răşini amare şi taninuri) şi la o mai bună clarificare a mustului, la creşterea stabilităţii
acestuia.
În timpul procesului de fierbere are loc extracţia componentelor amare şi aromate din hamei
– etapa tehnologică definită hameierea mustului. În acelaşi context, dozarea hameiului la o
etapă incipientă conferă berii gustul tipic amar, iar hameiul administrat în must spre finalul
procesului de fierbere are ca scop balansarea amărelii, conferind berii o aroma specifică.
5. Clasificarea si răcirea mustului:
Clarificarea mustului are loc într-un aparat numit Whirpool, care funcţionează pe baza
principiului de hidrociclon. Aici are loc şi sedimentarea particulelor în suspensie (borhotul de
hamei, particule insolubile). Principiul de funcţionare a Whirpool-ului poate fi descris în felul
următor – din partea inferioară, pe direcţie tangenţială, este pompat mustul cu o viteză de
maximum 5 m/s. Pe măsură ce aparatul se umple, mustul trece în mişcare liberă. În felul
acesta, particulele în suspensie se depun sub formă de sediment pe partea inferioară a
aparatului.
Apoi, mustul de bere este răcit până la temperatura de fermentare: pentru drojdia de
fermentare inferioară – 7-13°С, iar pentru drojdia de fermentare superioară – 14-25°С. Pentru
revigorarea drojdiei, la fermentare, se face aerarea mustului. Rezultatul procesului tehnologic
descris este mustul de bere – lichid de culoarea chihlimbarului cu gust dulce-amar şi conţinut
de carbohidraţi şi proteină.
6. Fermentarea şi maturarea mustului:
Procesul de fermentare şi maturare a mustului are loc în tancuri cilindro-conice (des. 7), în
care este pompat mustul răcit şi este dozată drojdia de bere în flux. Drojdiile reprezintă

8
microorganisme unicelulare care au capacitatea de a transforma hidraţii de carbon (glucidele)
în alte substanţe cum ar fi alcoolul şi dioxidul de carbon.
În acest scop, în procesul de fabricare a berii, sunt utilizate drojdiile Saccharomyces
cerevizae. Procesul de fermentare durează de la 5 până la 7 zile (în dependenţă de sortimentul
de bere fabricat), la o temperatură de 10-13°С.
Acest timp este necesar pentru ca hidraţii de carbon din mustul de bere să fie transformaţi în
alcool, dioxid de carbon şi alte substanţe. La această etapă are loc disocierea şi formarea
componentelor secundare ale fermentării, care influenţează considerabil calităţile
organoleptice ale berii.
La etapa iniţială a procesului de fermentare a mustului are loc multiplicarea intensă a
drojdiilor de bere, dar, pe măsură ce substanţele nutritive se epuizează, iar concentraţia de
alcool creşte, procesul de fermentare încetineşte şi trece în proces de maturare. Concomitent,
are loc şi sedimentarea drojdiilor cu formare de sediment.
Procesul de sedimentare este stimulat prin scăderea temperaturii din CCT până la -1°С. În
funcţie de tipul de fermentare distingem:

● drojdie de fermentare inferioară, care sedimentează pe partea inferioară a CCT (este

utilizată la întreprinderea Efes Vitanta Moldova Brewery S.A.);
● drojdie de fermentare superioară, care se acumulează în partea superioară a CCT.
Drojdia sedimentată este colectată prin partea inferioară a CCT, care are formă
conică.
7. Filtrarea:
Înainte de a transfera berea la filtrare, sunt efectuate investigaţiile fizico-chimice şi
organoleptice de rigoare. Chiar dacă berea corespunde tuturor parametrilor, ea nu este
considerată bună pentru consum, fiind supusă, în continuare, procesului de filtrare.
Scopul filtrării este eliminarea celulelor de drojdie, îndepărtarea unor componente proteice şi
a polifenolilor, pentru a atinge parametrii necesari de transparenţă.
Acest proces are loc în separatorul centrifugal. Utilizarea kiselgurului (rocă sedimentară
formată din schelete monocelular de cremene, ce posedă calităţi absorbante) în calitate de
material filtrant este considerată cea mai eficientă metodă de înlăturare a sedimentului
proteic.
Etapa finală a procesului de filtrare este filtrarea prin carton sterilizator, cu dimensiunile
porilor mai mici decât cele ale drojdiilor şi ale bacteriilor, ceea ce asigură reţinerea
microorganismelor pe suprafaţa filtrului. După filtrare berea este acumulată în tancuri de
acumulare numite forfas, la o temperatură joasă.

9
 Fig 2.2. Echipamentul de filtrare

8. Îmbutelierea şi pasteurizarea:
Berea filtrată este transferată pentru îmbuteliere şi pasteurizare. Berea este un produs
alimentar care are un termen de păstrare limitat şi necesită a fi ferită de acţiunile razelor
solare şi de îngheţ, fiind păstrată în încăperi curate şi ventilate.
Astfel, buteliile în care se ambalează berea sunt spălate minuţios la temperaturi înalte. Starea
igienică a buteliilor este strict supravegheată de către laborator. În cazul în care calitatea
spălării nu ar corespunde cerinţelor, berea nu ar rezista la termenul de păstrare. Berea este
îmbuteliată în ambalaj de sticlă sau PET (des. 9 şi des. 10) şi butoaie de tip keg, pentru berea
la halbă. Pentru a evita activitatea nedorită a microorganismelor pe durata termenului de
păstrare, berea este pasteurizată.
Există două tipuri de pasteurizare:
- pasteurizare în flux (pasteurizarea berii până la îmbuteliere la temperatura de 70°С);
- pasteurizarea în pasteurizatorul tunel (pasteurizarea berii îmbuteliate la temperatura 62°С-
64°С).

10
Fig. 2.3 Echipament de pasteurizarea berii

3. Riscurile cu care se confrunta Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”

S.A.
În activitatea de zi cu zi întreprinderea evident că se confruntă cu diferite situaţii neplăcute,
probleme care pot fi concepute ca riscuri legate de activitatea întreprinderii.
Dacă ar fi să enumerăm unel riscuri care urmează a fi luate în seamă şi care de fapt ameninţă
stabilitatea întreprinderii în activitatea de zi cu zi a acesteia am putea menţiona următoarele
tipuri de riscuri:

● Apariţia pe piaţă a produselor substituibile-scăderea cererii;

● Diminuarea preţurilor la produsele concurenţilor;

● Incapacitatea de plată a clienţilor;

● Creşterea nivelului impozitelor;

● Creşterea preţurilor la materia primă şi materiale, preţurile la transport;

● Dependenţa de furnizori;

● Deficienţa mijloacelor circulante;

● Nivelul scăzut al salariilor.

Consecinţele principale ce le cauzează aceste riscuri în situaţiile realizării lor sunt:

1. Reducerea nivelului total al masei profitului;

11
 2. Întîrzieri în plata salariilor, achitarea întîrziată a dobînzilor la creditele luate de
întreprindere;
3. Scăderea volumului de producţie cauzat de sezon.

Fig. 3.1 Emblema companiei

4. Capacitatea de producție şi gradul de utilizare a acesteia

✔ Studiu de caz pe baza indicatorilor ce caracterizează organizația în
flux;

Tactul (T) - interval de timp la care o unitate de marfă iese sub formă finită de pe linie.
Ritmul (R ) -cantitate de mărfuri care se execută în cadrul liniei pe unitate de timp.

12
(Nlm tot)- Nr. de mașini /de locuri de muncă care trebuie să execute o operație.
(L) - Lungimea liniei de producție în flux .
(V)- Viteza de deplasare a mijlocului de transport.

Problemă: Programul de sortare a strugurilor pe schimbul de 6 ore al unei benzi este de 600
kg. Pasul benzii este de 4 metri, pe bandă se află 4 locuri de muncă. Banda lucrează cu o
întrerupere de 15 minute pe schimb.
Se dă:
Ns= 1 schimb de lucru
ds= 6 ore
Pp= 600 kg
d= 4 m
Nlm tot= 4
Î= 15 min/schimb
Să se afle:
T-?,R-?,L-?,V-?
Rezolvare:
T= td*60-î/Pp
T= 6*60-15/600 kg= 5,75 min
R=1/T=1/ 5,75 min= 0,17 kg/min
L= d*Nlmtot= 4*4= 16 m
V= d/t= 4 m/ 5,75 min= 0,69 m/min
td= 1*6*1=6
Răspuns: T= 5,75 min, R= 0,17 kg/min, L= 16 m, V= 0,69 m/min.

Analiza ciclului de producție:

Ciclul de producție: reprezintă succesiunea operaţiilor tehnologice şi a activităţilor ce
compun procesul de producţie prin care trec obiectele muncii în mod organizat pentru a putea
fi transformate în produse finite.
Durata ciclului de producție: intervalul de timp dintre momentul începerii primei operaţii a
procesului de producţie asupra obiectelor muncii şi momentul obţinerii şi predării produsului
finit, reper sau subansamblu.

13
Structura ciclului de producție: totalitatea elementelor componente, precum şi ponderea
duratei acestora faţă de durata totală a ciclului de producţie.

Utilitatea calculării duratei ciclului de producție serveşte ca bază la:

● elaborarea programelor de producţie ale secţiilor şi atelierelor,
● a graficelor calendaristice pe produs,
● la stabilirea termenului de lansare în fabricaţie şi declanşarea execuţiei,
● la determinarea nivelului şi gradului de finisare a execuţiei,
● a producţiei neterminate, a decalajelor dintre stadiile de fabricaţie,
● a necesarului de mijloace circulante şi a rotaţiei acestora,
● la caracterizarea gradului de organizare în timp a producţiei.

Dcp = Tteh + Tnat + Tctc + Ttr + Tî

Tteh – timpul necesar procesului tehnologic
Tnat – timpul necesar pentru unele procese naturale
Tctc – timpul consumat la începerea/încheierea operațiunii
Ttr – timpul destinat transportării mărfurilor
Tî – reprezintă întreruperile
Factori de influență asupra duratei ciclului de producție :
● mărimea consumului de manoperă necesar efectuării operaţiilor tehnologice şi a altor
activităţi ce compun procesul de producţie;
● metodele de îmbinare în timp şi spaţiu a operaţiilor tehnologice; numărul şi durata
întreruperilor în procesul de producţie;
● numărul de obiecte ale muncii ce se lansează simultan în fabricaţie (mărimea lotului
de fabricaţie).
Metoda de îmbinare mixtă (paralel-succesivă) utilizată și în cadrul întreprinderii analizate
se caracterizează atât prin paralelismul prelucrării diferitelor piese din lot la operaţiile de pe
fluxul tehnologic - ca în cazul metodei paralele, cât şi prin continuitatea prelucrării întregului
lot la fiecare operaţie - caracteristică a metodei succesive.

Utilizând datele de mai jos prin această formulă pentru a determina durata ciclului de vânzare
la calculul întreprinderii Efes Vitanta Moldova Brewery S.A. vom avea:
Problemă : Procesul de vânzare în cadrul entității este format din 5 operații. Durata fiecărei
din ele este : t1= 10 min, t2= 16 min, t3= 6 min, t4= 16 min, t5= 32min. Operația a 2-a și a 4-
a necesită 2 utilaje, celelalte doar câte unul. Mărimea lotului de fabricație este de 40 buc. Să
se determine durata ciclului de vânzare.
Se dă:

14
t1 = 10min, N1= 1
t2 = 12 min, N2= 2
t3 = 8 min, N3 = 1
t4 = 12 min, N4 = 2
t5 = 30 min, N5 = 1
n = 30 buc.
P = 1 buc.
Topm - ?
Rezolvare:
Topm= 40*(10+8+6+8+32)-(60-1)*4*6= 1144 min

Răspuns: 1144 min

● Capaciatea de producție
CP - producția maximă ce poate fi obţinută într-o perioadă dată, pentru o anumită structură şi
calitate a producţiei, determinate de cererea manifestată pe piaţă, în condiţiile utilizării
depline, intensive şi extensive a mijloacelor productive, potrivit celui mai eficient regim de
lucru şi de organizare a producţiei şi a muncii.
Cp > Pp > P
Calculul CP necesită determinarea a două elemente de bază:
● a mărimii timpului de funcţionare a maşinii în decursul perioadei planificate
● a normei tehnice de producţie a utilajului- pe unitate de timp sau a normei tehnice de
timp - pe unitate de produs.
Calcularea timpului de funcționare a utilajului :
Td = Tc – (Tr +Tt)

Problemă: În secția de producție sunt instalate utilaje de același fel, care au o productivitate
medie de 6 tone pe zi. Secția lucrează cu regim de funcționare continuă. Întreruperile
planificate pentru reparație pe parcursul anului sunt 12 zile, iar pentru opriri tehnologice de 3
zile. Să se calculeze capacitatea de producție a secției:
Se dă:
q = 6 tone/zi
Tc = 365 zile

15
Tr = 12zile
Tt = 3 zile
CP - ?
Rezolvare:
CP= Td*q
Td= Tc-( Tr+ Tt)
Td= 365-(12+3)= 350 zile
Cp= 350*6= 2100 tone
Răspuns: 2100 tone

Calcularea timpului de funcționare a utilajului:

Td= (Tc-(Tl+Tr+Tt))*ns*ds*100%-p/100%
Problema : Vom determina capacitatea anuală de producere a entității, reieșind din
următoarele date inițiale: nr. liniilor tehnologice – 2, productivitatea acesteia fiind de 1400
buc./oră. Regimul de lucru : 1 schimb a câte 8 ore, 5 zile pe săptămțnă. Utilajul se oprește
pentru reparații capitale pe 10 zile, pentru reparații curemte pe 5% din timpul lucru.
Se dă:
nr. liniilor = 2
q = 1400buc./h
ns = 1
ds = 8h
5 zile pe săptămână
Tr= 10 zile
p = 5%
CP - ?
Rezolvare:
CP= Td*q
Td= (Tc-(Tl+Tr+Tt))*ns*ds*100%-p/100%
Tl= 52*2=104
Td= 365(104+10+0)*1*8*(100%-5%)/100%)= 1907, 6 h
CP= 1907,6 h * 1400 buc/h= 2670640 buc

16
Răspuns: CP= 2670640 bucăți.

Bibliografie:

https://www.efesmoldova.md/
https://idno.md/companie?idno=1003600015208/%C3%AEntreprinderea-mixt
%C4%83-efes-vitanta-moldova-brewery-s.a.

17
https://www.data2b.md/ro/companies/1003600015208/intreprinderea-mixta-
efes-vitanta-moldova-brewery-sa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Efes_Vitanta_Moldova_Brewery
https://achizitii.md/ro/

18