Cuprins

Capitolul I. Prezentarea organizatiei ................................................................................................................. 3

1.1 Prezentarea firmei .................................................................................................................................... 3
1.2 Domeniu de activitate. ............................................................................................................................. 3
1.3 Serviciile oferite ...................................................................................................................................... 3
1.4 Organigrama ............................................................................................................................................ 5
1.5 Procesul de realizarea al serviciului ........................................................................................................ 5
1.6 Prezentarea pieței și a principalilor competitori ...................................................................................... 7
1.7 Concurența............................................................................................................................................... 7
Capitolul II Analiza organizatiei si a mediului extern ...................................................................................... 8
2.1 Analiza mediului intern:Diagrama flux a activitatilor –“Blueprint”-ul ................................................... 8
2.2 Analiza mediului extern......................................................................................................................... 10
2.2.1 Analiza mediului general ................................................................................................................ 10
2.2.2 Analiza mediului competitional...................................................................................................... 11
2.2.3 Analiza pozitiei competitive ........................................................................................................... 11
2.2.4 Factori critici de succes ai domeniului de afaceri ........................................................................... 11
Capitolul III. Prezentarea teoretica a problemei ce se doreste a fi remediate ................................................. 12
Capitolul IV. Identificare solutii de imbunatatire ........................................................................................... 13
4.1 Metoda QFD: ......................................................................................................................................... 13
4.2 Chestionar:............................................................................................................................................. 15
Cap 5: EFECTE ECONOMICE ALE ÎMBUNĂTĂŢIRII .............................................................................. 16
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................. 18

2
 Capitolul I. Prezentarea organizatiei
1.1 Prezentarea firmei:

Ursus Breweries este un nou nume dat operațiilor SABMiller în România. Au fost unite sub
acest nume 4 mărci de bere prezente în România plus alte mărci internaționale: Ursus, Timișoreana,
Ciucaș, Stejar, Azuga, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Redd's și Pilsner Urquell.

Compania deține fabrici de bere în Brașov, Buzău, Timișoara, și o mini-facilitate de producție în

Cluj-Napoca.

Ursus Breweries are o capacitate totală de peste 6,8 milioane hectolitri și peste 1.500
angajați. SABMiller plc. este una dintre cele mai mari companii producătoare de bere din lume, cu
participații în societăți producătoare de bere sau acorduri de distribuție pe 6 continente. SABMiller
plc. este, de asemenea, una dintre cele mai mari companii din lume care îmbuteliază produse Coca-
Cola

1.2 Domeniu de activitate: fabricarea berii.

Hameiul este floarea de Humulus lupulus, un agent de stabilitate în bere. Acizii de hamei au
un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-positive care favorizează activitatea exclusivă a
drojdiei de bere în fermentarea berii. Aroma dată de hamei, depinde de varietate și utilizare;
hameiul fiert cu berea ("hamei amărui") produc o amărăciune în timp ce hameiul adăugat mai târziu
dă un fel de "aromă de hamei" (ultimele 10 minute din fierbere) și "aromă de hamei" (ultimele 3
minute din fierbere sau mai puțin) cu un grad de amărăciune mai scăzut. Adăugarea hameiului după
fierbere, un proces cunoscut ca și "adăugarea hameiului uscat" adaugă puțină amărăciune. Hameiul
nefiert dă doar o amărăciune slabă. Impactul amărăciunii după o anumită cantitate de hamei este
specificată în unități de amărăciune.

Ursus este simbolul radacinilor noastre locale, reprezentand mostenirea noastra romaneasca,
dar si numele uneia dintre marcile care alcatuiesc portofoliul companiei. Breweries denota statutul
international al companiei, ca parte a unuia dintre cei mai mari producatori de bere din lume,
SABMiller.

Istoria SABMiller in Romania incepe in anul 1996 cand South African Breweries a
achizitionat Vulturul Buzau. Un an mai tarziu, South Africa Breweries cumpara Pitber Pitesti si
URSUS S.A Cluj-Napoca. In anul 2001, URSUS S.A cumpara pachetul majoritar de actiuni al Bere
Timisoreana S.A.

Din 2002, URSUS S.A si Timisoreana S.A fuzioneaza intr-o singura companie integrata si
anume Compania de Bere Romania S.A.

3
 In 2004, SABMiller plc a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al Aurora Brasov,
companie care va fuziona in acelasi an cu Compania de Bere Romania S.A Un an mai tarziu, in
2005, noul nume al operatiunilor SABMiller in Romania devine Ursus Breweries.

Ursus Breweries are un portofoliu diversificat de marci romanesti autentice cum sunt URSUS,
Timisoreana, Ciucas, Stejar, Azuga, si branduri internationale de prestigiu ca Redd's, Peroni Nastro
Azzurro, Grolsch si Pilsner Urquell. In prezent, Ursus Breweries detine 3 fabrici de bere in Brasov ,
Buzau si Timisoara si o mini-facilitate de productie in Cluj.

1.3 Serviciile oferite:

Aproximativ o treime din berea consumată în România este fabricată de Ursus Breweries.
Marcile româneşti din portofoliul Ursus Breweries reprezinta mai mult de 90% din volumul total de
bere vândut de companie, însemnând că cea mai mare parte a impactului pozitiv al activitatii Ursus
Breweries se bazează pe succesul berilor sale româneşti. În 2009, Ursus Breweries şi-a majorat cota
de piaţă şi a devenit liderul industriei berii din România. Calitatea berilor din portofoliul companiei
este confirmată de faptul că majoritatea brandurilor Ursus Breweries sunt cele mai bine vandute în
segmentele lor de piata. Compania are în portofoliul său branduri româneşti reprezentative pentru
piaţa berii, precum Ursus, Timişoreana, Ciucas şi Azuga, construite şi transformate din mărci locale
în beri reprezentative lanivel naţional.

Anual, Ursus Breweries produce aproximativ 6 milioane de hectolitri de bere cu o valoare a

producţiei de peste 300 de milioane de euro. 65% din berea Ursus Breweries este comercializată în
retail în fiecare an, cu o valoare estimată de 265 milioane de euro.

În ceea ce priveşte impactul companiei pe piata muncii, conform estimărilor Ernst & Young,
un loc de muncă la Ursus Breweries sprijina alte 17 joburi în domenii de activitate conexe precum:
agricultură, utilităţi, industria producţiei de echipamente şi ambalaje, transporturi, servicii, media şi
advertising. Maltul achizitionat local pentru o parte din producţia de bere din cele patru fabrici este
produs cu orz din România, generând un impact semnificativ în zonele în care se află facilităţile de
producţie. Aproape 400 de locuri de muncă în sectorul agricol sunt generate de Ursus Breweries în
regiunile Buzău, Ialomiţa şi Timişoara, ca urmare a cultivării orzului. În 2008 un total de 1,89
milioane de euro au fost cheltuiţi de către Ursus Breweries pentru achiziţionarea orzului. Conform
estimarilor studiului Ernst & Young, peste 4.700 de ferme la nivel naţional produc materie primă
pentru Ursus Breweries. Încurajarea producţiei locale de materii prime, în special în sectorul
agricol, este una din direcţiile de dezvoltare ale companiei, astfel încât berile româneşti să fie
produse cu din ce în ce mai multe ingrediente româneşti.

Serviciile oferite sunt :

Colectarea cerealelor
Fabricarea berii
Fabricarea sticlelor/peturilor
Imbutelierea berii
Distribuirea produselor
Reciclarea sticlelor utilizate

4
1.4 Organigrama:

1.5 Procesul de realizarea al serviciului:

Deşi procesul de producerea berii variază de la o ţară la alta, putem totuşi enumera procesele
principale ca fiind:

Fermentarea, maturarea şi stabilizarea la rece. În timpul procesului tradiţional de producere

a berii, mustul obţinut prin extracţia malţului este inoculat cu drojdie de bere şi fermentarea este
lăsată să continue timp de o săptămână, la temperaturi cuprinse între 8 – 14°C. După ce fermentarea
este completă şi, mai mult, zaharurile fermentescibile au fost transformate în alcool, drojdia va
sedimenta. Berea tânără rezultată în urma fermentaţiei primare va mai conţine drojdie reziduală, cu
atât mai mult cu cât nivelul componentelor aromatice nedorite va fi mai ridicat, în mod special
dicetonele . Conversia ultimelor componente în compuşi buni la gust este un aspect important al
fazei următoare – maturarea berii la o temeratură de 2°C/5-6 zile. Dacă dicetonele vicinale au atins
un nivel acceptabil, berea este răcită şi depozitată la temperaturi sub 0°C. În timpul fazei de
stabilizare la rece, precursorii formării trubului aglomerează şi precipită. În final, tratamentul cu
polivinilpolipirolidonă (PVPP) şi/sau gel de siliciu, împreună cu kieselgur-ul sau filtrarea cross-
flow vor duce la obţinerea unei beri limpezi, care nu prezintă schimbări vizibile în timpul

5
comercializării (pe perioada termenului de valabilitate). Ca rezultat, acest procedeu convenţional de
obţinere a berii durează aproximativ 17 până la 20 de zile.

6
1.6 Prezentarea pieței și a principalilor competitori:
Piața produsului oferit:

Piata berii este una dintre cele mai competitive pieţe din Romania, numai compania noastra
oferind marci de renume cum ar fi: URSUS, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Peroni Nastro Azzuro,
Pilsner Urquell, care se adreseaza aproape tuturor categoriilor de consumatori. Consumatorii
reactioneaza in general la modul in care sunt promovate marcile, dar si la calitatea produselor, piata
inregistrand in fiecare an o crestere de cateva procente.

Relaţiile cu beneficiarii se deruleazǎ în baza unor contracte de distribuţie anuale, care au

stabilite principiile de bazǎ ale colaborării si în care clauzele specifice sunt structurate în anexe
separate vizând:

- produsele;

- teritoriu, termenul si data începerii;

- politica de credit si condiţii de platǎ;

- politica de discount si compensǎri;

- politica referitoare la ambalaje;

- lista de preţuri si preţuri recomandate pentru vânzarea cu amănuntul;

- plan de afaceri.

1.7 Concurența:

Piaţa berii din Romania este un mediu competitiv, în care concurenţa este foarte mare, fapt ce ne
determină să încercăm în permanenţă să oferim clienţilor nostri o valoare cât mai mare.

Scopul organizaţiei URSUS BREWERIES este controlul, menţinerea si apoi cresterea continuă a
valorii adăugate produsului în direcţia în care oferă maximum de beneficii clientului. Pentru
obţinerea unui avantaj competitiv este nevoie ca informaţiile relevante care concură la adăugarea
valorii pentru produs să circule rapid si fluent, abordare orientate către client si rezolvarea cât mai
promptă a nemulţumirilor legate de produs. O imagine actualǎ a mediului concurenţial în domeniul
producţiei si vânzǎrilor de bere din România se prezintǎ astfel:

7
 Capitolul II Analiza organizatiei si a mediului extern
2.1 Analiza mediului intern: Diagrama flux a activitatilor –“Blueprint”-ul
Evidenta fizica {Aspect exterior Aspectul personalului Aspect cladire Birou receptive

Plasare Intercatiunea cu Convorbire

comanda personalul telefonica
Actiuni client

Date Receptie Onorarea

comanda comenzilor

Linia de interactiune

Operatiuni ale

personalului de Proces de Proces de Livrarea

inregistrare a verificare si comenzii
contact vizibile clientilor facturare

pentru client

Linia de vizibilitate

Operatiuni ale

personalului de
Procesare
contact aflate comanda

in afara ariei

vizuale a clientului

Linia de interactine

interna Sistem de Sistem de Pregatirea

inregistrare inregistrare fizica a
Procese suport
a clientilor intern comenzii

8
METODA VRIO

Metoda VRIO reprezintă:

➢ Valoare - se analizează măsura în care o competenţă generează profit suplimentar prin

creşterea venitului şi/sau reducerea costurilor
➢ Raritate - se analizează raritatea unei competenţe în comparaţie cu alte organizaţii
➢ Inimitabilitate - se analizează dacă o resursă este inimitabilă, adică dacă reproducerea sa de
către un concurent este dificilă sau imposibilă.
➢ Organizare – se analizează dacă o competenţă (resursă) este exploatată de către organizaţie
printr-o strategie corespunzătoare.

Valoare Punct
Comparație
tare(PT)/
Resursele organizaţiei ↘C Raritate Inimitabilitate Organizare cu ceilalți
↗CA Punct
h competitori
slab(PS)
1. RESURSE UMANE:

a) angajați- număr angajați DA - NU NU DA Paritate -

b) angajați- competențe DA NU DA NU DA Avantaj PT

c) antreprenori - competențe DA DA DA DA DA Avantaj PT

d) efectul programelor de formare a
DA - NU DA DA Avantaj PT
personalului
2. RESURSE FIZICE, EHIPAMENTE:

a) dotări utilaje DA - NU NU DA Paritate -

b) dotări echipamente DA DA NU NU DA Avantaj PT

c) componente și echipamente
DA NU NU NU DA Dezavantaj PS
informatice
d) functionalitatea utilajelor DA - NU NU DA Paritate -

e) capacitate DA - NU NU DA Paritate -

f) dotare spatii DA - NU DA DA Avantaj PT

3. RESURSE FINANCIARE:

a) Credite DA - NU NU DA Paritate -

b) Numerar/Electronic DA - NU NU DA Paritate -
c) surse externe atrase (finantari
DA DA NU NU DA Avantaj PT
starine)
4. RESURSE ORGANIZAȚIONALE:

a) relaţii foarte bune cu furnizorii DA DA NU NU DA Avantaj PT

b) sistem de management DA DA NU NU DA Avantaj PT

9
 c) structura de organizare DA DA NU NU DA Avantaj PT

d) pagină web proprie DA - NU NU DA Paritate -

2.2 Analiza mediului extern

Firma oferă servicii de fabricarea a berii, distribuire si reciclare de sticla;
Aria de acțiune: national;
Amplasare firma: Judetul Timis;
Perioada analizei: 2014 - 2015;

2.2.1 Analiza mediului general

Factorul de Nivelul de Oportunități Riscuri
analiză analiză
Economic Național
-Procente mai mari din cota de piata -Criza de locuri de muncă
-Stabilitatea financiara a mediului privat si -Criza financiară
public -Fluctuatii monetare

Tehnologic Național - Insuficiența de adaptare a

- Dezvoltarea noilor tehnologii programelor informatice.
- Extinderea fabricilor deja existente. - Lipsa resurselor financiare
si materiale
Politico- Național
legislativ -Noi standarde de calitate -Protecţia concurenţei a
-Tragere de fonduri straine dinafara tarii devenit o necesitate
deoarece concurenţa în
afaceri este în interesul
consumatorului.
-Protecţia consumatorului
-Schimbarea legilor

Social-cultural Național -Factorii educaționali -Cerinte crescute în

-Interesul firmelor in cresterea de noi angajati raporturile cu angajații și
-Comoditatea crescuta a populatiei partenerii de afaceri;
- Lipsa de flexibilitate

Demografic Național -Durata medie de viaţă

-Numarul populatiei -Diminuarea populaţiei
-Lipsa fortei de munca
tinere.

10
 2.2.2 Analiza mediului competitional
Factor de analiza Oportunitati
Noii intrati Lipsa de experienta in domeniu
Beneficiari Produsele sa multumeasca
beneficiarii
Produse de substitutie Produsul de substitutie ar
putea sa nu ofere 100% de
cee ace ofera produsele
Ursus Breweries
Furnizori Posibilitatea de a alege dintre
mai multi furnizori pe cel
care ofera pretul cel mai bun
Concurenti Calitate mai slaba a
produselor
Riscuri
Riscul de a oferi un pret mai
bun
Riscul nemultumirii
clientului
Riscul ca furnizorul sa nu isi
respecte conditiile din
contract
Risc concurential
Produse noi
Preturi flexibile/ accesibile

2.2.3 Analiza pozitiei competitive

Puncte tari Ameninţări
La capitolul puncte tari trebuie să menționăm faptul că  Putere de cumparare scazuta a
societatea: consumatorului
 Stabilitatea financiara  O mai buna promovare a produselor
 Reputatia concurente
 Capacitatea de productie ridicata  Instabilitatea economica
 Calificarea fortei de munca  Inflatia ridicata
 Eficienta promovarii si distributiei  Cresterea cotelor de piata ale
 Tehnologie avansata concurentilor
 Notorietatea marcii  Cresterea preturilor materiilor prime
 Raportul calitate/pret satisfacator
 Grad inalt de acoperire a pietei
Oportunităţi Puncte slabe
 Ritm rapid de modernizare  Fluctuatia de personal
 Lipsa pozitiei de lider pe piata
 Incheierea unor acorduri interne si
 Cota de piata usor scazuta
internationale
 Cresterea venitului mediu brut pe economie
 Dezvoltarea mediului tehnic si legislati

2.2.4 Factori critici de succes ai domeniului de afaceri

Ursus Breweries a înregistrat la sfârşitul anului financiar încheiat la data de 31 martie 2015
o creştere solidă de 18% a volumelor. Acest procent se înregistrează în condiţiile în care rata de

11
creştere a industriei a fost de 3% intr-un un an în care economia şi piaţa berii şi-au încetinit
dezvoltarea, mai ales în a doua parte. Ursus Breweries şi-a mărit cota de piaţă în acest an la 29%*,
în timp ce cifra de afaceri s-a majorat şi ea cu 27% faţă de anul financiar precedent.

Îmbunătăţirea performanţelor se datorează unui puternic portofoliu de mărci, ce acoperă

toate segmentele de preţ, precum şi creşterii disponibilităţii ambalajelor de tip PET şi doză. La acest
rezultat au contribuit şi o mai bună distribuţie şi mercantizare în segmentul retail. Compania a
dezvoltat cu succes o strategie de preţ situat deasupra ratei inflaţiei şi venitul pe hectolitru s-a
majorat cu 8%.

Capitolul III. Prezentarea teoretica a problemei ce se doreste a fi remediate

Problema: Lansarea unui nou produs Ursus Breweries

În vederea obţinerii unui produs nou se face o pieţei, se strategia se analizează activitatea
companiei corespunde tipului de produs. aceste etape favorabile atunci se trece la o investigare
pieţei, se culeg idei soluţii de produse se analizează ideile soluţiile găsite. Apoi, bineînţeles
aceste condiţii realizate se trece final la de acţiune care se realizează prin ordonarea
sistematizarea ideii, detalierea soluţiilor de produs nou, analizarea calităţii soluţiei, determinarea
efectelor termice, tehnologice, economice sociale, evaluarea avantajelor economice obţinute prin
produselor pe stabilirea amplorii investiţiilor.

În acestor investiţii propus prezentarea noii idei de produs nou.Prezentarea produsului nou-
Redd’s cu de coacăze.Berea Redd’s îşi lansează pe un nou produs: Redd’s cu de coacăze. Redd’s
o alegi, întrucât de 3 ani se de încrederea cea număr consumatorilor. bere Redd’s cu de coacăze
este un produs nou, destinat special femeilor dar bărbaţilor de ce nu? Este o bere care se perfect cu
gustul dulceag oacazelor .Este o bere limpede, , de culoare brun- cu un conţinut consistent de
coacăze.

Ursus Breweries SA, parte a companiei SABMiller Plc (care deţine 98,66% din acţiunile
firmei noastre), este unul dintre principalii producători de bere din România. În prezent, activitatea
noastră se desfăşoară în trei fabrici mari de bere (Braşov, Buzău şi Timişoara) şi într-o
minicapacitate de producţie în Cluj Napoca. Obiectul nostru de activitate include şi îmbutelierea,
ambalarea şi vânzarea engross a berii.

12
 Capitolul IV. Identificare solutii de imbunatatire
4.1 Metoda QFD:
Imbunatatirea calitatii produselor oferite de Ursus Breweries utilizand metoda QFD.

Ursus Breweries – Este concept de bere din România care a inceput sa produca bere intr-un
mod cat mai natural fara adaosi chimici si de cea mai buna calitate.

Etapele metodei QFD:

✓ Stabilirea scopului proiectului. Proiectul consta in stabilirea pozitiei competitive a firmei

Ursus Breweries.
✓ Determinarea asteptarilor clientilor.
✓ Descrierea elementelor produsului.

Pentru firma Ursus Breweries am selectat urmatoarele elemente ale produsului: echipamente,
capacitate, informarii, instruirea personalului.

✓ Determinarea intensitatii relatiei dintre elementele produsului:

➢ relatie puternica *
➢ relatie medie Δ
➢ relatie slaba φ

✓ Determinarea raspunsului furnizorului de servicii la cerintele clientilor.

✓ Determinarea contributiei ponderate a elementelor serviciului la satisfacerea cerintelor
clientilor.
✓ Ierarhizarea elementelor serviciului in functie de gradul de dificultate asociat imbunatatirii
lor.
✓ Evaluarea competitivitatii.
✓ Evaluarea strategica si stabilirea obiectivelor

13
Determinarea caracteristicilor
prin metoda QFD
1.incredere in brand
2.solicitudine
3.siguranta produsului
4.identificație
5.autenticitate
6.cunostinte
7.satisfactia clientului
8.beneficii
9. operativitate
Evaluarea competitivităţii
la caracteristicile tehnice
Determinarea valorii scop
Suma importanţei c. tehnice
Ponderea de influenţă a c. Tehnice
Ponderea absoluta a c. Tehnice
Factor absolut
Ponderea relativă a c. Tehnice
Factor relativ
Determinarea valorii scop
Suma importanței c. tehnice
Ponderea de influență a c. Tehnice
10
9 -9
8 9 -3 A Ursus Breweries
7 9 9 -3 B Bergenbier
6 -9 -9 -9 -9 C Stejar
5 -9 -3 -9 -9 9
4 -9 9 3 9 -9 3 min max
3 9 -9 3 3 9 -9 3
2 -9 -9 3 9 3 -9 -9 3 Evaluarea competitivitatii la clienti
1 -3 -3 -3 9 9 9 -9 -9 9
Efectul asupra valorii de vânzare
Determinare pondere client
7.informatii despre produs
Determinare valoare scop
5.calitatea produsului
2.cantitatea de alcool
6.forma recipientelor
8.modul de fabricare
10.aromele folosite
9.prosperitate
4.valabilitate
Importanţa
1.marime
3.gustul
1 2 3 4 5
9 9 3 1 1 3 1 3 1 3 9 C BA 5 2 90
7 1 3 9 9 1 1 3 3 1 1 C B A 1 2 14
9 1 3 1 1 1 9 1 1 1 1 B CA 3 1 27
9 9 9 1 1 9 3 3 1 3 1 C B A 5 2 90
8 3 1 1 1 3 1 3 1 1 1 C A B 2 2 32
9 3 3 9 9 3 9 3 1 9 9 C B A 1 2 18
9 3 3 1 1 9 1 1 1 1 1 C BA 3 2 54
9 3 1 1 1 9 1 3 1 1 1 C BA 5 2 90
4 1 1 1 1 1 1 9 9 1 1 A C B 3 2 24
1 C B B A B B 1-efect redus asupra vânzărilor
2 B C C C 2-efect ridicat asupra vânzărilor
3 B C C C A C B A
4 A A B B A A C A
5 A A B C
5 5 1 1 5 3 3 5 5 3
270 33 27 25 25 39 27 29 19 21 25
0.122 0.1 0.1 0.093 0.144 0.1 0.107 0.07 0.078 0.093
2220 287 231 201 201 341 235 207 119 181 217 = sum (Imp x CT1)
0.129 0.104 0.091 0.091 0.154 0.106 0.093 0.054 0.082 0.098
12996 2267 1565 695 695 2591 979 1299 659 943 1303 = sum( CT1 x pondere client )
0.174 0.12 0.053 0.053 0.199 0.075 0.1 0.051 0.073 0.1
Se determină prin alegere de la 1,3, 5 unde dorim să poziționăm caracteristica
Se determină prin însumarea valorilor acordate CT
Se determină prin raportarea sumei CT la suma totală
14
4.2 Chestionar:
Va rugam sa ne ajutati cu completarea urmatorului chestionar, gandindu-va la calitatea
produsului.

Chestionarul de mai jos cuprinde două secțiuni, prima secțiune se referă la așteptările
dumneavoastră de la produsele Ursus Breweries.

Declarație Raspunsuri
1. Consumati produsele firmei Ursus Breweries ? Da Nu
2. Consumati acest tip de produs? Da Nu
3. Care sunt produsele firmei Ursus Breweries ? Redd’s Miller
Genuine
Draft
4. Cat de des consumati berea Redd’s? Des Rar
5. Ce tip de bere consumati? Cu alcool Fara
alcool
6. Ati consumat berea Redd’s? Da Nu
7. In ce categorie de varsta va incadrati? Adolescent Adult
8. Sub ce forma doriti sa gasiti produsul pe piata? Doza Sticla
9. Cat sunteti dispusi sa platiti pe o sticla de bere? 5 Lei 6 Lei
10. Sexul Masculin Feminin

Acest chestionar a fost inmanat la 50 de persoane. In urma acestui chestionar a

rezultat opiniile si dorintele consumatorilor;cu un procent de 100%a rezultat ca toate persoanele
chestionate cunosc produsele firmei Ursus Breweries.30% dintre acestia au declarat ca consuma
des berea Redd’s;20% au spus a consuma rar, iar 50% doar ocazional.Cele 3 sortimente de bere
care au existat in chestionar apartin firmei Ursus Breweries, insa doar 40 % din consumatori
au reusit sa dea raspunsul corect.Peste 50 % dintre consumatori au spus ca le place, consuma si
prefera mai mult bere cu aroma.La intrebarea cea mai importanta din chestionar: daca acestia ar
consuma berea Redd’s cu rapunsul - a fost afirmativ din partea tuturor
consumatorilor.Consumatorii ar prefera ca noul produs sa fie gasit pe piata sub forma de sticla
(75%), sub forma de doza (25%) si sub forma de pet (5%).Consumatorii care au completat
acest chestionar sunt in procent de 40%adolescenti, 50% adulti si 10% copii

15
 Cap 5: EFECTE ECONOMICE ALE ÎMBUNĂTĂŢIRII

x x

Opțiuni
S1 S2 S3 S4 S5 S6
Strategice
Obiective
Ob 1 x x
Ob 2
x x

Ob 3 x
Ob 4
x

Ob 5 x x

Strategii SO: - valorificarea punctelor tari si a oportunitatilor

- folosirea echipamentelor moderne si a liniilor de imbuteliere pentru a reduce costul productiei in

urmatorul an
- cresterea marjei de profit cu 2.0% pe anul viitor prin atragerea unui investitor strain
Strategii WO: - valorificarea oportunitatilor in conditiile evitarii manifestari punctelor slabe

- atragerea investitorului strain pentru a achizitiona materii prime de o calitate superioara

Strategii ST: - valorificarea punctelor tari in conditii ostile de mediu

- iesim pe piata cu un nou produs pentru a acoperi cererea clientilor externi noi
- ne folosim de experienta
Strategii WT: evitarea manifestarii punctelor slabe in conditii ostile de mediu

- largim piata de distribuire si dezvoltam un produs nou

16
Obiective

➢ Sa fie lider pe piata.

➢ Cresterea marjei de profit cu 3 %.
➢ Obtinerea unui produs autentic,cu insusirile si calitatile lui incontestabile. .
➢ Ursus Breweries lucreaza la promovarea serviciilor

17
 BIBLIOGRAFIE

➢ Suport de curs
➢ Ionescu, S.(1997), Excelenţa industrial, Editura Economică, Bucureşti;
➢ Retail & FMCG (2011), Ursus Breweries inaugureaza lucrarile la mini-unitatea de
productie „Fabrica de Bere URSUS”, available online at http://www.retail-
fmcg.ro/fmcg/ursus-breweries-inaugureaza-lucrarile-la-mini-unitatea-de-productie-fabrica-
de-bere-ursus.html
➢ ProAlimente (2015), Cum se fabrică berea? Tehnologia de obținere a berii, available at
http://proalimente.com/fabrica-berea-tehnologia-obtinere-berii/
➢ Stabilizarea Berii, Stabilitatea Coloidala, stabilitatea Microbiologica, available at
https://culaxiz.wordpress.com/tag/tehnologie-de-obtinere-a-berii/
➢ SR EN ISO 9000:2006 – Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular
(2006), available at http://www.standardizarea.ro/revista_standardizarea/Iunie2006.pdf
➢ Ionescu, S. (2012), Strategia afacerilor, Editura Politehnică Press, Bucureşti

18