Sunteți pe pagina 1din 27

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

URSUS BREWERIES
CUPRINS

CAPITOLUL 1 – ISTORICUL URSUS............................................................3

CAPITOLUL 2 – ANALIZA DOMENIULUI COMERCIAL


2.1. Piata......................................................................................................................................5

2.2. Produsele..............................................................................................................................6

2.3. Pretul....................................................................................................................................7

2.4. Furnizori, Beneficiari, Concurenti.......................................................................................8

2.5. Activitatea promotionala....................................................................................................10

2.6. Puncte forte si puncte slabe ale domeniului comercial......................................................11

CAPITOLUL 3 – ANALIZA DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC


3.1. Amplasamentul societatii...................................................................................................12

3.2. Caile de acces si mijloace de transport..............................................................................12

3.3. Resursele energetice si utilitatile........................................................................................13

3.4. Descrierea procesului de productie....................................................................................14

3.4.1. Organizarea productiei....................................................................................................14

3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice..........................................................................15

3.4.3. Capacitatea de productie.................................................................................................16

3.4.4. Calitatea produselor........................................................................................................16

3.4.5. Intretinerea si repararea utilajelor...................................................................................17

3.5. Puncte forte si puncte slabe ale domeniului tehnologic.....................................................18

1
CAPITOLUL 4 – ANALIZA DOMENIULUI RESURSELOR UMANE
4.1. Structura si dinamica personalului.....................................................................................19

4.2. Remunerarea personalului, motivarea................................................................................19

4.3. Productivitatea muncii.......................................................................................................19

4.4. Conditiile de munca...........................................................................................................20

4.5. Puncte forte si puncte slabe ale domeniului resurse umane...............................................20

CAPITOLUL 5 – ANALIZA DOMENIULUI FINANCIAR


5.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei..........................................................21

5.2. Analiza veniturilor si cheltuielilor ....................................................................................21

5.3. Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante............................................................21

5.4. Analiza fondului de rulment..............................................................................................22

5.5. Analiza lichiditatii si solvabilitatii.....................................................................................22

5.6. Analiza rentabilitatii...........................................................................................................23

5.7. Puncte forte si puncte slabe ale domeniului financiar........................................................23

CAPITOLUL 6 – ANALIZA DOMENIULUI MANAGEMENT


6.1. Analiza functiei managementului......................................................................................24

6.2. Puncte forte si puncte slabe ...............................................................................................25

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................26

2
CAPITOLUL 1 – ISTORICUL URSUS
Ursus Breweries este un nou nume dat operațiilor SABMiller în România. Au fost unite sub
acest nume 4 mărci de bere prezente în România plus alte mărci internaționale:
Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Stejar, Azuga, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Redd's și Pilsner
Urquell.

Compania deține fabrici de bere în Brașov, Buzău, Timișoara, și o mini-facilitate de producție


în Cluj-Napoca.

Ursus Breweries are o capacitate totală de peste 6,8 milioane hectolitri și peste 1.500 angajați.
SABMiller plc. este una dintre cele mai mari companii producătoare de bere din lume, cu
participații în societăți producătoare de bere sau acorduri de distribuție pe 6 continente.
SABMiller plc. este, de asemenea, una dintre cele mai mari companii din lume care
îmbuteliază produse Coca-Cola.

Număr de angajați în 2009: 1.500

Cifra de afaceri în 2007: 207 milioane Euro

Istoric

Fabrica din Cluj este printre primele fabrici de bere detinute de SABMiller in Romania. Ursul
este din 1878 emblema berii fabricate la Cluj, an in care incepe si istoria moderna a fabricii de
bere.
 
In 1991 se elaboreaza un studiu de fezabilitate si un plan de actiune privind o posibila
privatizare. In 1992, URSUS a devenit societate comerciala pe actiuni, cu capital integral de
stat, fiind totodata inscrisa pe prima lista a intreprinderilor propuse pentru privatizare.
 
Reafirmarea marcii a venit odata cu privatizarea si achizitia a S.C. URSUS S.A. de catre
BRAU & BRUNNEN GmbH din Dortmund.
 
Din 1994, compania a inceput sa livreze si in zonele invecinate Clujului, precum si in
Bucuresti si Constanta. Acesta a fost anul in care s-a lansat noul Premium Pils in sticle Euro,
prima bere romaneasca care a fost etichetata “Premium”, dar si prima care si-a facut reclama
la TV.

3
In 1995 a aparut URSUS Premium Pils, S.C. URSUS S.A. fiind prima companie care a
produs bere pils in Romania (primii care au facut asta la nivel mondial au fost cehii). Un an
mai tarziu, URSUS Premium Pils devine prima bere romaneasca la cutie.
 
In noiembrie 1996 SOUTH AFRICAN BREWERIES LTD a preluat  pachetul de actiuni  al
SC Ursus SA de la BRAU & BRUNNEN GmbH si astfel, SAB a devenit principalul actionar
al SC URSUS SA, precum si cel mai mare producator de bere din Romania.

În 2003, Ursus a sponsorizat Expediția Română pe Everest.

În anul 2004, Ursus Breweries a preluat pachetul majoritar al producătorului de bere Aurora


Brașov în urma unei tranzacții de 16 milioane euro

În anul 2009, Ursus Breweries a achiziționat pachetul majoritar al Bere Azuga, pentru 7,1
milioane euro

În ianuarie 2014, Ursus Breweries îl numește pe Igor Tikhonov la conducerea companiei.[8]

Ursus Breweries a lansat la începutul lui 2014 noul său raport de dezvoltare durabilă,
certificat G+ de GRI.

În anul 2014, Ursus Breweries își asumă noi obiective ambițioase de dezvoltare durabilă, sub
denumirea de Prosper.

4
CAPITOLUL 2 – ANALIZA DOMENIULUI COMERCIAL

2.1. Piata

Comportamentul de cumparare la berea Ursus in randul populatiei din Bucuresti cu varsta de


peste 18 ani:

̶ 85.71 % prefera berea blonda


̶ 7.14 % prefera berea cu fructe Redd’s

În ceea ce priveşte ambalajul pentru berea Ursus, pe primul loc se situează sticla la 0,5 l.

Productia de bere (hl)

Surs
a: Ursus Breweries: Raport de dezvoltare durabila

5
2.2. Produsele
Portofoliul de produse include următoarele mărci: Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch,
Peroni Nastro Azzurro, Redd's, Pilsner Urquell, Azuga şi Stejar. Faptul că aproape o treime
dintre consumatorii români preferă o bere produsă de URSUS Breweries SA este o dovadă de
apreciere faţă de calitatea produselor noastre şi de performanţele companiei noastre.

6
2.3. Pretul
Tip de produs Carrefour Cora Mega Image Pret mediu
Bere blonda Ursus 2.50 Lei 2.21 Lei 2.49 Lei 2.40 Lei
0.33L
Bere Neagra Ursus 3.20 Lei 3.16 Lei 3.41 Lei 3.25 Lei
0.5L
Bere cu aroma de 2.53 Lei 2.92 Lei 3.19 Lei 2.88 Lei
lamaie Ursus Cooler
0.5 L
Redd’s Cranberry 0.5L 3.08 Lei 2.80 Lei 3.08 Lei 2.98 Lei
Bere blona Perroni 3.62 Lei 3.47 Lei 3.74 Lei 3.61 Lei
0.5L
Sursa: Magazin online: Carrefour, Mega Image(Emag), Cora

Preturile produselor sunt in concordanta cu cerintele consumatorilor si reflecta raportul


calitate pret satisfacator nevoilor consumatorilor.

7
2.4. Furnizori, Beneficiari, Concurenti
 Furnizori

Atât cât este posibil, Ursus colaboreaza cu furnizorii locali (companii înregistate şi având
sediul în România) şi depune toate eforturile pentru a-i alege pe acei furnizori care aderă la
valorile şi angajamentele companiei Ursus, care ţin la fel de mult la calitatea produselor şi la
pasiunea pentru satisfacerea gustului consumatorilor.

Divizia de achiziţii a Ursus Breweries va încheia contracte doar cu furnizorii care se ridică la
nivelul standardelor sale globale. Furnizorii care intră în procesul de acreditare trebuie să fie
transparenţi faţă de modul în care îşi derulează afacerile şi faţă de practicile sustenabile,
trebuie să urmeze politicile şi procesele companiei şi să treacă printr-un chestionar de
autoevaluare, iar apoi printr-un eventual audit tehnic şi etic.

Originea produselor si serviciilor achiziþionate de Ursus Breweries

1
Date din analiza 2013 Regioplan Policy Research and Ernst & Young study privind contribuţia companiei SABMiller la economia
europeană.

8
Investind aproape 80% din valoarea totală a producţiei pe bunuri şi servicii, compania are un
impact economic important asupra furnizorilor locali. Marea majoritate a cheltuielilor la nivel
local se îndreaptă către reprezentanţi ai sectorului de bunuri şi servicii, marketing şi
agricultură. Pe parcursul perioadei de timp 1 ian-31 dec 2014, valoarea contractelor încheiate
cu firme locale a depăşit 1.350.000.000 lei

Sursa: Ursus Breweries. Raport de dezvoltare durabila

 Beneficiari

Distributia companiei Ursus Breweries S.A se realizeaza pe doua tipuri de canale de


distributie, pe canale scurte si pe canale lungi. In cazul canalelor scurte drumul parcurs de
produs de la producator la consumator nu are intercalat nicio firma de distributie, pur si
simplu sunt marile magazine detailiste care preiau de la locul producerii bunurile si le vand in
marile magazine.

Firmele care au contract cu firma Ursus Breweries sunt urmatoarele :

 ANA-MARIA POP S.R.L. Ploiesti ;


 TELEX S.R.L. Ploiesti;
 PROSOFT S.R.L. Brasov;
 MONDOTEL S.R.L. Bucuresti;
 GABI’S S.R.L. Brasov;

 Concurenti
 Concurentii firmei Ursus sunt urmatorii:
 BRAUN UNION (Heineken, Schlossgold, Silva, Golden Brau, Ciuc, Bucegi)
 EUROPEAN FOOD (Burger, Meister, Servus, Dracula, Burger Lemon & Cola)
 INTERBREW (Stella Artois,Beck’s, Hopfen Konig, Efes, Bergenbier, Caraiman,
Noroc)
 UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD (TUBORG) – (Tuborg, Skol,
Carlsberg)
 BDG (Corona Extra, Budweiser Budvar)

9
2.5. Activitatea promotionala

Activitatea  promotionala actuala cunoaste o varietate de forme sub aspectul continutului si


modalitatilor de realizare. In functie de natura si rolul lor in sistemul comunicational al
intreprinderii, deosebim urmatoarele forme de promovare: reclama si publicitatea, promovarea
vanzarilor, relatiile cu publicul, vanzarea personala, utilizarea marcilor, manifestari promotionale,
etc.

Ursus Breweries utilizeaza ca si forme de promovare reclama, promovarea vanzarilor, manifestari


promotionale, utilizarea marcilor si relatiile cu publicul. Dar inaintea hotararii asupra formelor de
publicitate se stabileste bugetul promotional al companiei, care va depinde de obiectivele
delimitate, de cota de piata si de concurenta.

Reclama reprezinta activitatea promotionala de creare si difuzare a unui mesaj publicitar in scopul


castigarii interesului consumatorilor, pentru cumpararea unui produs sau serviciu. Concluzia este ca
o reclama trebuie sa indemne clientii sa comande produsul respectiv, prin castigarea increderii si
atentiei acestora.

Compania Ursus are reclama foarte sugestive atat pe plan local, cat si pe plan national. In presa si
media din Brasov, mai exact in TEX, Buna Ziua Brasov si posturile de televiziune MixTV si
PROTV Bv intalnim spoturi si reclame despre Ciucas si Ursus care ne sugereaza prospetimea
acestor produse.

Pe plan national se realizeaza campanii publicitare depspre aceasta companie, create de specialisti
in domeniu, cum ar fi Publicis si Mercury Promotion. Tot pe plan national la aderarea Romaniei la
UE, compania Ursus a realizat un proiect prin care s-a folosit de acest fapt, si a incercat sa obtina si
o crestere a vanzarilor. Aceasta campanie s-a numit ‘Am adus Europa mai aproape”.

Utilizarea marcilor prezinta atractivitate, credibilitate si notorietate, datorita proprietatilor


specifice unei marci, cum ar fi Ursus sau Timisoreana.

10
Unele marci, cum ar fi Peroni, emana traditionalism si experienta, cum este specificat si pe
eticheta berii. De altfel fiecare produs al companiei Ursus Breweries are o marca inregistrata,
si firma are drepturi de autori asupra lor.

Berile din gama de produse Ursus au un brand bine definit, fiecare cu propriul sau mesaj si
caracteristica. De exemplu Ursu Premium - “Regele berii in Romania

 Timisoreana - “Mereu o bere pe cinste”


 Stejar - “De esenta tare”
 Ciucas - “O bere de la munte”
 Peroni - “Italian Style”.

Asa a definit firma de publicitate Mercury Promotions brandurile companiei Ursus


Breweries. Fiecare isi are propria personalitate, Stejar, o bere puternica de 7% alcool, Ciucas o bere
proaspata de la munte, fiind produse in fabrica din Brasov, Ursus o bere care si-a castigat pozitia pe
piata romaneasca si Peroni care este un produs cu stil, un produs scump, un produs italian.

  Promovarea vanzarilor este un ansamblu de mijloace si tehnici de stimulare,


impulsionare si crestere a vanzarilor produselor ce formeaza oferta intreprinderii prin acordarea de
facilitate clientilor potentiali. Aceasta poate completa actiunile publicitare menite sa intareasca
imaginea si prestigiul intreprinderii pe piata, pozitia ei fata de concurenta.

2.6. Puncte forte si puncte slabe ale domeniului comercial

Puncte forte: Puncte slabe:

 Diversificarea sortimentala a productiei Vânzări mai scăzute în anotimpul rece.


de bere a inceput odata cu pornirea fabricii.
 Societatea prin produsele sale şi preţurile
atractive ale acestora, are o imagine
favorabilă pe piaţă, situându-se printre
liderii de piaţă.

11
CAPITOLUL 3 – ANALIZA DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC

3.1. Amplasamentul societatii


1. Fabrica din Timisoara

2. Fabrica din Brasov

3. Fabrica din Buzau

4. Mini-unitatea de productie din Cluj

5. Sediul central si centrul de distributie Tunari

3.2. Caile de acces si mijloace de transport


Distributia companiei Ursus Breweries S.A se realizeaza pe doua tipuri de canale de
distributie, pe canale scurte si pe canale lungi. In cazul canalelor scurte drumul parcurs de
produs de la producator la consumator nu are intercalat nicio firma de distributie, pur si
simplu sunt marile magazine detailiste care preiau de la locul producerii bunurile si le vand in
marile magazine de tip Metro. In schimb la canalul lung, exista intermediari distribuitori, care
cumpara la pret de fabrica produsele si le vand la detailisti la un pret mai mare care sa acopere
costurile de transport si care sa aduca profit firmei de distributie.

Transportul la SC Ursus SA Sucursala Cluj Napoca


În prezent SC Ursus SA Sucursala Cluj-Napoca deţine un numǎr de 7 maşini, din care 5
avand capacitate 20 t, sunt folosite pentru distribuţia berii. În unele cazuri,
beneficiarii produselor îşi transportǎ berea de la depozitele Ursus cu propriile
mijloace.
Transportul sticlelor se face în casete PVC iar a dozelor în baxuri de carton înfoliate. Toate se
transportǎ paletizat. Pentru export existǎ cutii de carton speciale pentru berea la sticlǎ (24
sticle / cutie). În incinta fabricii lucreazǎ 14 mijloace de încǎrcare – descǎrcare a
camioanelor (motostivuitoare), avand capacitatea de ridicare de 1,6 tone.

12
3.3. Resursele energetice si utilitatile

 6,51 la sută din totalul energiei directe provine din surse regenerabile.
 Consumul total de energie directă (TDE) a fost de 509.511.831MJ dintre care 386.957.067
MJ reprezintă consum pentru încălzire (gaz, GPL, biogaz şi aburi)
 Consumul de electricitate: 34.042.990 KWh

13
3.4. Descrierea procesului de producție

3.4.1. Organizarea producției


Fabricarea mustului de bere

Macinarea maltului si a cerealelor nemaltificate:


Maltul este principala materie prima utilizata la fabricarea berii si se obtine din soiuri atent
selectionate.
Plamadirea :
Maltul macinat este amestecat cu apa la o anumita temperatura, fiecare tip de bere are propria
diagrama de plamadire.
Filtrarea :
Operatia simpla in care substantele solide (borhot) sunt separate de lichid; lichidul clar se
numeste must dulce si contine toti nutrientii.
Fierberea mustului cu hamei
Separarea trubului :
In timpul fierberii mustului se formeaza trubul, format din proteine si polifenoli proveniti din
malt si hamei ; separarea se face prin forta centrifuga- metoda Whirlpool (Rotapool).
Racirea si insamantarea mustului de bere.
Fermentarea :
Se face in conditii stricte de sterilitate ; drojdia se insamanteaza in mustul racit si oxigenat;
drojdia produce alcool,dioxid de carbon si compusii aromatici ;
Maturarea :
Absenta oxigenului este esentiala pentru stabilirea aromei; berea este racita si tinuta la
temperaturii scazute pentru a asigura stabilitatea coloidala, astfel se formeaza gustul final al
berii ;
Filtrare :
Face berea sa fie stralucitoare si stabila; se face cu ajutorul adjuvantilor de filtrare si se
indeparteaza celulele de drojdie si substantele care confera turbiditate berii.
Imbuteliere :
Berea se imbuteliaza in sticle, PET, doze si butoaie; pentru a se stabiliza biologic, berea se
pasteurizeaza (flash si tunel); spalarea si sterilizarea recipientelor returnabile se face in
conditii se strica igiena.

14
3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice

Millstar este o instalatie de macinare cu


conditionare prin inmuiere a maltului cu
doua valturi. In timp ce maltul trece prin
cuva de conditionare, este inmuiat cu apa
calda provenita dintr-o statie de
amestecare. Conditionarea maltului inainte
de macinare urmareste pastrarea cat mai
intacta a cojii, pentru utilizarea acesteia ca
material filtrant la operatia de filtrare a
plamezii si se realizeaza in cuva de
conditionare prin stropire cu apa la
temperatura de 65C.

Huppmann: capacitate – 360 hl,


diametru – 3800mm

Peroni: capacitate – 1127 hl,


diametru – 6000mm

Cazanul de plamadire poate fi


alimentat cu plamada din
instalatia Millstar sau cu plamada
din cazanul de plamadire a
nemaltificatelor. Este echipat cu o
suprafata de incalzire pe fund si
incalzire in manta, folosind aburul
ca agent termic. Viteza de
incalzire este controlata prin intermediul unei supape de reglare.

Cazanul de plamadire are un sistem de actionare comandat prin frecventa pentru agitator.
Marimea agitatorului si viteza de rotatie trebuie sa fie adecvate pentru marimea vasului
(diametrul vasului), iar viteza nu trebuie sa depaseasca 3 m/s, altfel fortele de forfecare
afecteaza compozitia plamezii

Este posibila dozarea de acid fosforic, prin intermediul dispozitivului dozator, cu care este
prevazut.

15
Cazanul de filtrare Huppmann:
Diametrul vasului - 6700 mm,
Incarcarea vasului - 705 hl,
Suprafata de filtrare - 35.25 m2,
Numarul/ dimensiunea valvelor
de la partea inferioara - 3/125
DN, Numarul/ dimensiunea
flapsurilor de evacuare a
borhotului - 2/ 600 DN, Numarul
bratelor cu cutite – 4

Peroni: Diametru – 9600mm,


Suprafata de filtrare - 72.35 m²,
Nr. valve de admisie a plamezii – 4, Nr. flapsuri de evacuare borhot – 3, Nr. tevi colectare
must - 66

Este folosit pentru a separa mustul limpede de borhot. Extractul ramas in borhot este
recuperat cu ajutorul apei pulverizate. Carul de afanare, actionat de la partea inferioara, este
contruit cu o transmisie cu melc. Acesta are un motor cu reductor pentru taiere si unul pentru
indepartarea borhotului. Acest motor poate fi reglat continuu prin reglarea frecventei.
Dispozitivul de ridicare a carului de afanare consta intr-o unitate hidraulica.

Se realizeaza o agitare continua pe toata durata filtrarii mustului. Trubul va fi dozat si introdus
in cazanul de filtrare.

In timpul evacuarii borhotului, acesta este impins de bratele de evacuare ale carului de afanare
si cade prin flapsurile care se dechid in buncarul tampon de borhot, de unde este tranportat cu
ajutorul unui transportor cu melc si aer comprimat in buncarul de borhot.

3.4.3. Capacitatea de producție


Ursus Breweries are o capacitate totală de productie de peste 6,8 milioane hectolitri anual.

3.4.4. Calitatea produselor

Indici de calitate
Culoare. Culoarea berii blonde este deschisa, transparenta, aurie si lucioasa. Nu trebuie sa
aiba o nuanta rosietica, bruna sau verzuie.Berea bruna poate sa nu luceasca, sa fie de culoare
maro si chiar sa nu fietransparenta.Spuma trebuie sa fie densa, persistenta, specifica.Se toarna
berea intr-un pahar si se observa stratul de spuma: in cazul unei beri de calitate, trebuie sa
aiba 3 cm inaltime si sa dureze cel putin trei minute. Daca stratul de spuma este mai mic sau

16
dispare fara a lasa urma pe pahar, berea nu este dintre cele mai bune.In plus, spuma trebuie
sa "se lipeasca" de peretii paharului.

Majoritatea marcilor de bere au, in diferite proportii, toate cele patru gusturi:dulce, amar,
sarat, acru. Gustul amar, care persista mult timp, semnaleaza o bere de calitate inferioara
- obtinuta din materie prima slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic. Berea
blonda are un gust slab amaruide hamei, care dispare repede.Berea bruna este, din contra,
usor dulce (gustul maltului).Gustul ei este mai dens, de aceea berea pare mai "densa".Gustul
unei beri brune de calitate  se poate caracteriza astfel: "putinexprimat", "gol", "de malt"

3.4.5. Întreținerea și repararea utilajelor

Personalul care deserveste masinile, utilajele si instalatiile, in afara de modul de


manipulare in procesul de poductie, trebuie sa cunoasca si sa respecte ansamblul de masuri
care se refera la :

 Constructia, functionarea, relarea si exploatarea masinilor, utilajelor si instalatilor


deservite.
 Masurile de siguranta care trebuie luate inainte de punerea in functioune.
 Modul cum se pune in functiune, respectandu-se operatiile in succesiunea corelarea
lor.
 Supravegherea pe timpul functionarii, pentru evitarea aparitieide defectiuni sau
degradari cauzatede mersul neregulat, racirea sau incalzirea anormala, ungerea
necorespunzatorare.
 Schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitatii, calitatea si cantitatea
lubrifiantului.
 Masurile de siguranta inainte de oprire
 Modul cum se face oprirea, cu respectarea operatiilor in succesiunea si corelarea lor.
 Masuri de siguranta dupa oprire
 Masurile necesare a fi luate in cazul aparitiei unor situatii anormale, particularitatiile
de intretinerein conditii de variatii mari de temperatura, umiditate.etc
 Protectia contra agentilor corozivi.
 Conservarea de scurta si lunga durata.
 Suprafetele ghidajelor si in general a organelor care pot influenta precizia, ca sa fie
protejate delovituri, zgarieturi shi alte degradari.

17
3.5. Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul tehnologic
Puncte forte: Puncte slabe:

 Prin tehnologiile şi aparatura modernă  Lipsa surselor de apă, proprii;


cu care este dotată, societatea are  Costuri ridicate cu întreținerea
posibilitatea urmăririi eficiente a tehnologiei
calităţii produselor, acesta fiind o
preocupare constantă;

18
CAPITOLUL 4 – ANALIZA DOMENIULUI RESURSELOR UMANE

4.1. Structura și dinamica personalului


Dupã categoriile de angajați, 364 dețin poziții de management (47,01 la sutã fiind femei și
52,99 la sutã bãrbați), restul reprezentând funcții non-manageriale (din care 25,77 la sutã sunt
femei și 74,23 la sutã sunt bãrbați). În acest an financiar, un număr de 316 persoane au părăsit
compania, 82 fiind femei (25,95 la sută) şi 234 (74,05 la sută) bărbaţi.

În funcţie de forma de angajare, 1.376 (90,89 la sută) dintre angajaţi au avut contracte pe
perioadă nedeterminată şi 138 (9,11 la sută) contracte pe perioadă determinată. Dintre cei care
au beneficiat de concediu parental în acest an financiar, 100 la sută (30 de persoane) au fost
femei. La finalul concediului de maternitate, doar două dintre ele (6,67 la sută) au decis să
părăsească firma, restul de 93.33 la sută întorcându-se în companie.

4.2. Remunerarea personalului : motivarea


În conformitate cu politicile şi procedurile de resurse umane, Ursus Breweries utilizează o
grilă salarială aliniată la media salarială de la nivelul industriei de bere din România. În afara
unui salariu de bază atractiv, pachetul de beneficii include creşteri salariale anuale, prime de
performanţă lunare sau anuale, sporuri (timp suplimentar de lucru, schimburi prelungite),
alocaţii şi beneficii pentru situaţii deosebite (naşterea unui copil, căsătorie). În anul financiar
2014, bugetul salarial a fost de 82 de milioane de lei.

4.3. Productivitatea muncii

CA2015 = 1.416.189.433

Nr. salariati2015 = 1482

W = 955.593,409

19
4.4. Condițiile de muncă
„Oamenii sunt avantajul nostru permanent, valoarea care se află în miezul principiilor pe baza
cărora funcţionează compania noastră. Oamenii care lucrează pentru Ursus Breweries sunt
factorul diferenţiator al companiei, ei sunt cei care determină succesul companiei noastre. Ei
transpun valorile în fiecare aspect de business, ei dau viaţă companiei astfel încât
consumatorii de pe întregul cuprins al României să se bucure de berea produsă de noi.
Întreaga echipă de resurse umane din Ursus Breweries se îngrijeşte de oameni, îi ajută să se
dezvolte şi să reuşească. Întreaga noastră activitate prinde contur prin oameni pentru că ştim
că, prin ei, Ursus se dezvoltă şi se bucură la rându-i de succes. „

Rob Kenney, Vicepreşedinte Resurse Umane

Ca subsidiară a Grupului SABMiller, a aderat la standardele internaţionale de muncă şi s-a


angajat să respectăm drepturile fundamentale ale omului la locul de muncă şi în comunităţile
în care ne derulăm activitatea. Chiar dacă aceste principii au fost gândite astfel încât să-i
protejeze pe angajaţi, este de aşteptat ca standardele să fie aplicate şi în relaţia cu sub-
contractorii sau cu muncitorii ce nu au un contract de muncă oficial.

4.5. Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

Puncte forte: Puncte slabe:


 Sprijinul permanent al companiei in -
ceea ce priveste dezvoltarea
profesionala
 Conditii de lucru moderne

20
CAPITOLUL 5 – ANALIZA DOMENIULUI FINANCIAR

5.1. Analiza dinamicii și structurii patrimoniului firmei


Evolutia activului si pasivului la URSUS in perioada analizata este prezentata in tabelul
urmator:

Din tabelul de mai sus se poate observa ca, valoarea activelor imoblizate a scazut, valoarea
activelor circulante de asemenea (avem stocuri mai mici, creante mai putine), capitalurile
proprii oscileaza in perioada analizata, iar datoriile s-au redus la jumatate.

5.2. Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor

Veniturile si cheltuielile companiei oscileaza pe parcursul perioadei analizate, cea mai mare
valoare avand-o in anul 2015.

5.3. Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

VrotAc = Ac/CA*360 = 116.65


21
5.4. Analiza fondului de rulment

Calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă ca atât la sfârşitul anului de gestiune, cât şi la
începutul anului de gestiune întreprinderea dispune de un fond de rulment net pozitiv

5.5. Analiza lichidității și solvabilității


Indicatorii de lichiditate si solvabilitate calculate la URSUS sunt prezentati intabelul
urmator:

Rata lichiditatii imediate-are valori oscilante intre 0.04 in anul 2013,dupa care scade la 0.01 in
2014 si creste la 0.02 in 2015.

Rata lichiditatii partiale. Nivelul acestui indicator are de asemenea valori fluctuante : 0.52 in
2013, 0.81 in 2014, dupa care scade la 0.64 in 2015. Intrucat nivelul acestui indicator se
situeaza sub nivelul testului limita de situatie favorabila (2-2.5), rezulta ca URSUS are
dificultati in a-si onora datoriile pe termen scurt.

22
Rata datoriilor exprima capacitatea unei intreprinderi de a-si onora obligatiile fata de terti pe
seama activelor sale. Avand in vedere ca nivelul acestui indicator trebuie sa fie peste 35%
pentru a fi considerat satisfacator pentru firma, putem spune ca societatea isi poate onora
datoriile fata de terti pe seama activelor sale.

5.6. Analiza rentabilității

Rentabilitatea economica reflecta eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a


intreprinderii. La URSUS inregistreaza valori de circa 2.72% in anul 2013, dar scazand la
0.19% in 2014, si crescand la 0.35% in 2015, ceea ce pune in evidenta imbunatatirea
activitatii in 2015 fata de 2014. Pe ansamblu, indicatorii de profitabilitate la URSUS
inregistreaza o scadere semnificativa in anul 2015 comparativ cu anul 2013, ceea ce semnifica
o situatie nefavorabila pentru societate.

5.7. Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul financiar


Puncte forte: Puncte slabe:
 Cresterea datoriilor pe termen lung

23
CAPITOLUL 6 – ANALIZA DOMENIULUI MANAGEMENT

6.1. Analiza functiei managementului

U R S U S C L U J M a n a g e m e n t S tru c tu re

C o n s iliu d e A d m in is tr a ti e

D ir e c to r G e n e r a l

D ire c to r U R S U S C lu j D ir e c to r D ir e c to r F in a n c ia r D ire c to r R e s u r s e U m a n e D ire c to r


V in z a r i s i O p e ra t iu n i O fic iu d e c a lc u l

M a n a g e r F a b ric a r e b e re M a n a g e r V in z a ri C o n ta b il s e f R e s u rs e U m a n e O fic iu d e c a lc u l
Z o n a N o rd D e p .F in a n c ia r

M a n a g e r Im b u te lie re M a n a g e r V in z a ri D e p a r ta m e n t C r e d ite
HoReCa

M a n a g e r C o n tr o l C a lit a te M a n a g e r O p e r a tiu n i D e p a r ta m e n t J u r id ic
I

M a n a g e r In g in e rie M a n a g e r T r a n s p o rt

M a n a g e r A d m in is tr a tiv M a n a g e r R e g io n a l
d e M a rk e tin g

C o n s u lta n t A d m in is tra to r b a z a
C o n d i t ii d e M u n c a d e d a te V in z a ri

Aproape 47 la sută (46,68) din poziţiile de management sunt deţinute de femei, iar 75,23 la sută
dintre funcţiile nonmanageriale sunt ocupate de bărbaţi.

24
6.2. Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul managementului
Puncte forte: Puncte slabe:
 Structura organizatorica bine definita
 Structura societăţii este modernă,
cuprinzând sectoarele, secţiile şi
compartimentele necesare unei
întreprinderi moderne;

25
BIBLIOGRAFIE
1. http://ursus-breweries.ro/uploads/Raport-Dezvoltare-Durabila-2015-romana.pdf
2. http://ursus-breweries.ro/uploads/Raport-Dezvoltare-Durabila-2015-romana.pdf
3. https://ro.scribd.com/document/29751180/Studiu-de-Caz-Berea-Ursus-Premium
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ursus_Breweries
5. http://documents.tips/documents/logistica-ursus.html

26