Sunteți pe pagina 1din 31

I.

SPECIFICATIILE MISIUNII DE EVALUARE 1. CERTIFICARE

Ipoteze si conditii limitative Evaluatorul isi asuma intreaga responsabilitate cu privire la opiniile exprimate in prezentul raport de evaluare. Pe parcursul elaborarii prezentului raport de evaluare au fost luate in considerare urmatoarele ipoteze si conditii limitative: Se presupune de catre evaluator ca nu exista conditii ascunse sau neevidentiate ale proprietatii, care ar face ca proprietatea sa valoreze mai mult sau mai putin, neasumanduse nici o raspundere pentru astfel de conditii Se presupune ca toate datele si informatiile sunt autentice si corecte. Se presupune de catre evaluator ca proprietatea este detinuta cu responsabilitate si ca se aplica un management competent al acesteia. Evaluatorul, prin natura evaluarii, nu va fi solicitat sa ofere consultata ulterioara sau sa depuna marturie in instanta in legatura cu proprietatea in cauza decat daca au fost facute initial aranjamente in aceasta privinta. Prezentul raport de evaluare nu va putea fi inclus in intregime sau partial in documente, circulare sau declaratii, nici publicat sau mentionat in alt fel, fara acordul scris al evaluatorului si respectiv al clientului acestuia, cu precizarea expresa a formei si a contextului in care ar urma sa apara. Posesia acestui raport sau a unei copii nu confera dreptul de publicare. Nici una dintre partile raportului nu vor fi difuzate public prin reclama, relatii publice, stiri, agentii de vanzare sau alte cai mediatice, fara acordul scris si aprobarea evaluatorului Ipoteze speciale: la stabilirea valorii juste a titlurilor financiare a fost considerat costul de achizitie al acestora, in absenta unor alte informatii furnizate de client pentru aplicarea altor metode de evaluare.

2. PREZENTAREA EVALUATORULUI Evaluatorul are fata de societatea comerciala "ALBALACT" SA pozitia de executant. Declaratia de conformitate Prezentul raport de evaluare a fost elaborat de urmatorul colectiv : Popescu Adriana Bianca Predescu Alina Mihaela Prita Cristina Adriana Rata Andreea Bianca

Evaluatorul declara ca se situeaza pe pozitia de evaluator neutru, in acest sens declarand ca nu are nici un interes prezent sau viitor asupra proprietatii evaluate Prin prezenta lucrare certificam ca toate datele si informatiile prezentate in raport sunt corecte si adevarate si au fost verificate in limita posibilitatilor evaluatorului Opiniile, analizele si concluziile prezentate in cadrul lucrarii sunt personale, limitate de ipotezele considerate si conditiile limitative specifice, nefiind influentate de vreun factor generat de obligatii materiale sau morale

Prezentul raport a fost elaborat in conformitate cu Codul Deontologic al profesiei de evaluator si cu Standardele Internationale de Evaluare

3. OBIECTUL, SCOPUL SI DATA EVALUARII Obiectul prezentei lucrari se refera la evaluarea societatii comerciale "ALBALACT" SA, persoana juridica romana cu capital privat. Scopul prezentei lucrari este determinarea "valorii de piata" a unei actiuni in vederea vanzarii. Data calendaristica la care vor fi considerate valorile determinate este 16.04.2013. Valoare de pia. Suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data evalurii, ntre un cumprtor decis i un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, dup o activitate de marketing corespunztoare, n care prile implicate au acionat n cunotin de cauz, prudent i fr constrngere (IVS 1, paragraful 3.1).

Evaluarea este realizata in conformitate cu Standardele internationale de evaluare in vigoare, din care, tinand seama de scopul evaluarii, in principal cu IVS 1 Valoarea de piata si GN 6 Evaluarea intreprinderii

4. BAZELE EVALUARII SI PROCEDURA DE EVALUARE Baza evaluarii realizate in prezentul raport este "valoarea de piata in conditiile continuitatii activitatii prezente" asa cum este definita in standardele de evaluare. De asemenea mentionam si recomandarea standardelor europene referitoare la evaluarea societatilor comerciale, respectiv faptul ca ipoteza de plecare este estimarea valorii in conditii de exploatare normala a activelor societatii si in concordanta cu vocatia lor.: determinarea valorii societatii, vor fi: documentarea pe baza unei liste de informatii solicitate la beneficiar; vizionarea in teren a cladirii, a mijloacelor fixe, gradul de dotare, activitatile specifice, organizare, stocuri, etc.; discutii purtate cu membrii conducerii societatii si alti salariati autorizati de conducerea societatii; analiza si interpretarea informatiilor culese, exclusiv in scopul propus si enuntat in subcapitolul anterior; elaborarea analizei diagnostic structurat pe cele cinci componente de baza : = juridic; = comercial; = operational; = organizare, management si resurse umane; = economico - financiar; intocmirea scenariilor posibile de evolutie a societatii; determinarea unor intervale de valori aplicand metode din categoria celor patrimoniale si de randament. Procedura de evaluare este in conformitate cu standardele si recomandarile ANEVAR, si tine cont de specificul activitatii societatii. Etapele parcurse pentru

CLAUZE DE NEPUBLICARE Prezentul raport de evaluare sau orice referire la acesta, nu poate fi publicat, nici inclus intr-un document destinat publicitatii, fara acordul scris si prealabil al S.C. ALBALACT S.A. si al evaluatorului, cu specificarea formei si contextului in care ar urma sa apara. Scopul Evaluarii: Stabilirea valorii de piata a societatii SC ALBALACT SA, in vederea vanzarii. Data Evaluarii : 01.04.2013 Data Raportului : 16.04.2013 Rezultatul evaluarii: Prin stabilirea valorii de piata a societatii SC ALBALACT SA valoarea estimata este de RON.

II. DIAGNOSTICUL PENTRU EVALUAREA FIRMEI Datele de identificare ale societatii: Numele firmei: SC ALBALACT SA Sediul firmei (adresa, telefon, fax): DN 1, Km 392+600, comuna GALDA DE JOS, sat

OIEJDEA, cod 517293, judetul ALBA, ROMANIA Cod fiscal : RO 1755369 Numarul si data inregistrari la Oficiul Registrului Comertului : J01 /70 /1991 Forma juridica de constituire : societate pe actiuni Tipul activitati potrivit obiectului de activitate : Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor Activitate principala : Cod CAEN 1051 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor 1. SCURT ISTORIC Albalact este cea mai mare companie de lactate din Romania cu capital majoritar romanesc si al treilea mare jucator din piata locala a produselor lactate. Compania are o traditie de peste 38 de ani in industria lactatelor, iar astazi produce lactate de cea mai buna calitate intruna din cele mai mari si mai moderne investitii greenfield din Europa Centrala si de Est fabrica Oiejdea din judetul Alba. Compania mai produce o gama variata de branzeturi in fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc, pe care a achizitionat-o in 2008. Societatea Rarul are, de asemenea, o traditie indelungata in productia de branza si cascaval. MISIUNEA Albalact este sa ofere tot ce-i mai bun din lapte produse proaspete si sanatoase, la nivelul standardelor europene de calitate. Albalact inseamna grija pentru calitatea produselor, natura, prospetime, traditie romaneasca, imbinate cu tehnologia avansata, viziuni europene si cele mai bune surse de lapte din Alba si Bucovina. Albalact si-a mai asumat o misiune importanta aceea de a contribui la dezvoltarea si consolidarea industriei romanesti de lactate, de a imbunatati performantele tehnologice in productia romaneasca de lactate si de a incuraja consumul de produse romanesti. Albalact a creat, alaturi de produsele sale, doua brand-uri autohtone calde si joviale Fulga si Zuzu - care au castigat repede increderea si dragostea consumatorilor romani, iar astazi se regasesc in topul celor mai apreciate brand-uri, alaturi de marci internationale de renume. Albalact a propulsat si brand-ul Raraul si, odata cu el, branzeturile produse in inima Bucovinei. Raraul inseamna

vitalitate, dragostea pentru sanatate, pentru excursii in natura si pentru locurile frumoase si pitoresti din Romania. Albalact este dovada ca industria de lactate romaneasca a avansat foarte mult, ajungand astazi la nivelul investitiilor europene in domeniu. Produsele pe care compania le ofera consumatorilor sunt nu doar bune si sigure pentru consum, dar si proaspete si naturale. VALORILE Albalact sunt performanta, calitatea, inovatia, respectul si angajamentul pentru consumatori si partenerii de afaceri, implicarea in dezvoltarea tehnologiei de fabricatie, pentru a garanta calitatea si siguranta produselor. Compania sprijina optimizarea continua a productiei, in scopul imbunatatirii performantelor produselor fabricate, sigurantei si valoarii nutritive a produselor. Obiectivul Albalact este sa-si consolideze pozitia pe piata interna, sa se extinda si sa dezvolte produse lactate noi, proaspete si gustoase, in mod responsabil. Albalact este lider de piata pe segmentul laptelui proaspat pasteurizat cu laptele Zuzu si mai este lider de piata cu untul de masa Albalact. Cu smantana Albalact, compania ocupa locul doi pe acest segment. Laptele UHT Fulga a adus compania Albalact tot pe locul doi pe segmentul UHT.

2. DIAGNOSTICUL JURIDIC Diagnosticul societatii din punct de vedere juridic, are drept scop aprecierea situatiei actuale privind riscurile care pot apare in conditiile in care drepturile societatii sunt lezate de terte persoane juridice sau fizice. In cele ce urmeaza vor fi analizate drepturile de functionare ale societatii, drepturile de proprietate, drepturile sociale, comerciale, etc. 2.1.ACTUL DE CONSTITUIRE SI FORMA JURIDICA Societatea comerciala " ALBALACT " S.A. este persoana juridica romana, organizata ca societate pe actiuni. Conform statutului, la infiintare capitalul social al societatii este subscris si varsat integral. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul act constitutiv. Durata societatii este nelimitata. Societatea comerciala a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului cu numar de inregistrare J01 /70 /1991 in judetul ALBA, ROMANIA, DN 1, Km 392+600, comuna GALDA DE JOS, sat OIEJDEA Societatea comerciala are Certificatul de inregistrare fiscala cod RO 1755369.

2.2.STATUTUL SI CONTRACTUL DE SOCIETATE Obiectul principal de activitate este Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor Cod CAEN 1051. Principalele activitati desfasurate sunt colectarea, prelucrarea, depozitarea si comercializarea laptelui si a produselor lactate. Modul de dizolvare si lichidare a societatii se va face conform legislatiei in vigoare. Statutul cuprinde in structura sa toate drepturile si obligatiile care revin actionarilor conform legii. 2.3.CAPITALUL SOCIAL Valorile mobiliare emise de societate sunt in numar de 652.708.867 cu valoare nominal de 0.1 lei, sunt actiuni nominative, au fost subscrise si sunt platite integral la data de 31.12.2011. Compania Albalact are peste 6000 de actionari si este listata la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti. Din 2009, Albalact detine 95,67% din pachetul de actiuni al societatii Raraul Campulung Moldovenesc. Actionar alti actionari/others CIURTIN PETRU Actiuni 207.731.611 207.164.607 Procent 31,8261% 31,7392% 25,4479% 10,9869% 100%

RC2 (CYPRUS) LIMITED CYPRUS CYP 166.100.478 CIURTIN PETRU-RAUL Total 71.712.171 652.708.867

2.4.DREPTUL DE PROPRIETATE Pe parcursul anului 2011 nu au fost efectuate investitii majore, din contra, au fost vandute o parte din activele companiei, in speta ferma de vaci Vaidei si vechea fabrica de produse lactate din Alba Iulia (neutilizata).

Locatia

Grupa de mijloace Suma fixe

Mod dobandire

SC.ALBALACT.SA Terenuri constructii Instalatii si masini Alte

si 0

888.455

Cumparare+leasing Cumparare

imobilizari- 725.751

instalatii, utilaje si mobilier Avansuri imobilizari 478.521 corporale in curs La data de 31.12.2011 SC Albalact SA detinea 96,459% din actiunile SC Raraul SA Campulung Moldovenesc. 2.5.Salariati, drepturi sociale Numarul mediu al angajatilor societatii comerciale in anul 2011 a fost de 631. Raporturile dintre management si angajati sunt bune. Nu au existat si nu exista stari conflictuale. In societate nu este organizat un sindicat al salariatilor. Drepturile salariatilor au fost achitate la zi, iar salariul minim respecta prevederile legale. Salariul maxim este confidential si este in conformitate cu grila de salarizare impusa de S.C. ALBALACT S.A.. Societatea este la zi cu plata obligatiilor catre bugetul statului referitoare la salariati. 2.6.Registrele si evidentele contabile Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu: a. Legea contabilitatii 82/1991 republicata in iunie 2008(Legea 82) b. Reglementarile contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice al Romaniei 3055/2009 cu modificarile ulterioare (OMF 2869/202010; OMF 2870/2010) Prezentele situatii financiare au fost intocmite pe baza conventiei costului istoric, cu exceptiile prezentate in continuare in politicile contabile. Situatiile financiare au fost intocmite in baza principiului continuitatii activitatii care presupune ca Societatea isi va continua activitatea si in viitorul previzibil. Pentru a evalua cumparare

aplicabilitatea acestei prezumtii conducerea analizeaza previziunile referitoare la intrarile viitoare de numerar. Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Elementele incluse in aceste situatii financiare sunt prezentate in lei romanesti. 2.7.Situatia datoriilor si creantelor La data de 31.12.2011 societatea avea un sold creditor de 24.812.676 lei. De asemenea, la aceea data societatea avea un sold debitor de 21.158.182 mii. Lei. Apreciem ca atat debitele cat si creditele se pastreaza in limite normale, curente si nu sunt de semnalat probleme deosebite. Societatea este la zi cu obligatiile datorate catre bugetul statului. 2.8.Aspecte comerciale Societatea are incheiate contracte comerciale cu majoritatea clientilor, in care sunt clar stipulate termenele de plata si penalizarile in caz de neplata, iar cu ceilalti client se utilizeaza sistemul de plata la livrare, cash sau cu instrumente de plata si de garantare a platii. 2.9. Licente, emblema, marca de comert, brevete, etc. Prima marca ALBALACT a fost inregistrata in anul 2002 si cuprinde in ea celebra vacuta Fulga.

2.10.

Litigii

La data evaluarii societatea nu are litigii pe rol, nici in calitate de reclamanta, nici in calitate de parata. 2.11. Autorizatii de functionare

SC Albalact SA are toate autorizatiile si acordurile legale de functionare. Albalact a obtinut Certificatul SRAC si IQNet de acreditare a sistemului de management HACCP-ISO 9001:2000. 2.12. Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului juridic

3. DIAGNOSTIC OPERATIONAL Obiectivul diagnosticului operational sau de exploatare este de a analiza in ce masura societatea comerciala este dotata din punct de vedere tehnic si material pentru a-si indeplini scopul propus prin obiectul de activitate.

3.1. Amplasarea si caracteristicile proprietatea societatii comerciale

principalelor capacitate de productie in

In septembrie 2007 s-a deschis o fabrica ALBALACT amplasata in Oiejdea, fiind una dintre cele mai moderne si mari fabric din Sud Estul Europei. Bazata pe o tehnologie de ultima generatie, fabrica este prevazuta cu instalatii complet automatizate si sisteme de control extreme de riguros al parametrilor de procesare si al celor de ambalare, asigurand un proces de productie fiabil si la parametrii calitativi planificati. Societatea desfasoara o activitate regionala acoperita cu urmatoarele capacitate de productie si depozitare: a) Fabrica de produse lactate Oiejdea, judetul Alba, sediu central. b) Punct de lucru in Afumati, judetul Ilfov. Societatea desfasoara activitati si prin intermediul punctelor de lucru deschise in tara in locatii inchiriate, astfel: Punct de lucru Baia Mare Punct de lucru Brasov Punct de lucru Campulung Moldovenesc Punct de lucru Cluj (birou si 3 magazine) Punct de lucru Craiova Punct de lucru Iasi Punct de lucru Timisoara Punct de lucru Constanta Punct de lucru Targu Mures Punct de lucru Bucuresti ( 1 magazin) Punct de lucru Bacau Punct de lucru Pitesti

In aprilie 2009 s-a pus in functiune depozitul din Afumati, Ilfov deservind zona de sud est a tarii.

3.2. Descrierea si analizarea gradului de uzura al proprietatilor societatii.

Constructii in proportie de 12.17% Instalatii terenuri si masini in proportie de 42.65% Alte instalatii, birotica si mobilier in proportie de 39.39% Mijloace de transport in proportie de 64.88%

3.3.Mijloace fixe, dotare, utilizare, intretinere

Pe parcursul anului 2011 s-au finalizat o serie de investitii incepute in anul 2010, in special legate de modernizarea si automatizarea capacitatii de productie si a utilajelor societatii. Societatea a efectuat ultima reevaluare a constructiilor in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern 1553/2003 la 31.12.2005. Surplusul din reevaluare a fost creditat in contul de reserve din reevaluarein cadrul capitalurilor proprii. La 31.12.2007 s-a efectuat o reevaluare a terenurilor detinute de SC ALBALCT SA, surplusul din reevaluare a fost in suma de 12.815.068 lei, inregistrat in contul de reevaluare in cadrul capitalurilor proprii. Terenurile nu sunt evidentiate la valoare justa. In cursul anului 2009 s-a efectuat reevaluare a cladirilor in scop fiscal rezultand o descrestere a valorii acestora, cu efect in reserve in valoare totala de 1.346.718. lei. In 2011 o noua reevaluare care semnifica o crestere a valorii acestora, cu efect in rezerve in valoare totala de 8.497.285 lei, respective o descrestere a acestora cu efect in cheltuieli privind deprecierea activelor in valoare totala de 27.512. lei. Politica contabila de evidentiere a construcyiilor devenind modelul valorii juste.

3.4.Asigurare utilitati S.C. ALBALACT S.A. are asigurate retele de apa, canalizare, telefonie, gaz metan, fax racordate la magistralele din zona punctului de lucru. Alte utilitati cum sunt, telefoane, fax, telex, internet, etc. se asigura de societatile comerciale specializate, prin contracte incheiate direct cu utilizatorul. 3.5. Organizarea fluxului operational si investitii

Fabrica Albalact de la Oiejdea cea mai mare investitie greenfield din tara este dotata cu echipamente Tetra Pak de ultima generatie, atat pentru procesare cat si pentru ambalare: pesteurizator de lapte echipat cu bactofuga (pentru eliminarea microorganismelor), separator ermetic si standardizator automat de lapte, instalatii de ultrapasteurizare, unitati de procesare pentru productia iaurtului, tancuri de stocare, masini de ambalat. Fabrica este complet computerizata, cu urmarirea in timp real a tuturor parametrilor de procesare si ambalare. n ceea ce priveste strategia de cercetari si dezvoltare, Albalact are personal dedicat pentru dezvoltarea de produse noi si un laborator de microbiologie, echipat cu echipamente performante pentru controlul calitatii, analize si determinari. Fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc a fost de asemenea modernizata si retehnologizata in ultimii doi ani, cu investitii care au depasit 2 milioane de euro. In ambele unitati, compania proceseaza peste 300.000 de litri de lapte zilnic.

3.6. Calitatea produselor si serviciilor oferite Albalact a implementat sistemul ISO 9001 i HCCP TUV Thringen Germania pentru evaluarea calitatii. Compania a mai implementat sistemul FIFO pentru trasabilitatea produselor in depozite. De asemenea, in laboratorul companiei lucreaza specialisti laboranti cu studii de microbiologie. Albalact a introdus si sistemul de management al sigurantei alimentare conform ISO 22000/2005, sistem certificat de TV Thringen Germania. Scopul implementarii sistemului este acela de a documenta politica si strategia companiei in domeniul sigurantei alimentelor, de a informa si instrui utilizatorul intern asupra cerintelor, relatiilor si responsabilitatilor esentiale referitoare la siguranta alimentelor. Acest sistem permite managementului companiei sa tina sub control siguranta produselor fabricate. Compania este verificata si recertificata de catre auditorii TUV Thunringen la fiecare 2 ani. Pentru ca este preocupata de asigurarea unui mediu sigur si adecvat pentru angajatii sai, compania Albalact a implementat in 2008 sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale OHSAS 18001:2008.

3.8. Necesitatea de restructurare si investitii

S.C. ALBALACT S.A. foloseste pentru desfasurarea activitatii spatiile pe care le ocupa, mijloacele fixe, din dotare si personalul angajat, nu are datorii la terti care sa o puna in pericol si are un portofoliu de contracte in derulare, ca si in perspectiva, care-i permit sa-si continue activitatea, necesitand un volum minim de investitii si fara a fi nevoie de restructurari de personal .

4. DIAGNOSTICUL DE ORGANIZARE, MANAGEMENT SI UMANE 4.1. Organizarea societatii

RESURSE

Structura organizatorica ierarhica si functionala este sintetizata in organigrama societatii si totalizeaza un numar de 631 de persoane. Avantaje ale actualei organizari sunt: -salariatii cunosc sistemul organizatoric, obiectivele, responsabilitatile si competentele; -sistemul de comunicare intre compartimente este eficient; -posturile de conducere sunt ocupate de persoane competente, cu experienta indelungata in domeniul de activitate pe care il conduc.

4.2. Conducerea societatii Conducerea societatii ALBALACT S.A. se desfasoara prin Consiliul de Administratie care are urmatoarele atributii: aproba structura organizatorica, contractul colectiv de

munca, functiile, atributiile si competentele, nivelul si regimul de salarizare a personalului societatii, pe compartimente; aproba contarctarea de imprumuturi bancare si acordarea de garantii; stabilesc tactica si strategia de marketing; aproba infiintarea sau desfiintarea de filiale, sucursale, agentii, precum si participarea cu capital la alte societati comerciale; rezolva orice alte probleme stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor; aproba premiile trimestriale din profit pentru personalul propriu si acordarea de ajutoare sociale salariatilor; aproba scoaterea din uz a mijloacelor fixe amortizate integral, precum si a celor cu durata de functionare neindeplinita si modul de valorificare a acestora.

Lista administratorilor societatii in anul 2011: 1. Ciurtin Petru Raul Presedinte Consiliul de Administratie 2. Ciurtin Petru Vicepresedinte Consiliul de Administratie 3. Oancea Cornelia Mioara Vicepresedinte Consiliul de Administratie 4. Miron Mihai Vicepresedinte Consiliul de Administratie 5. Dirzu Ioan - Vicepresedinte Consiliul de Administratie

Lista membrilor conducerii executive si termenul pentru care fac parte din conducerea societatii: 1. Ciurtin Petru Raul Aprilie 2010 pana in prezent Director General 2. Dragomir Dumitru Mai 2008 Iulie 2011 Director financiar, in prezent Director general adjunct. Decembrie 2007 Decembrie 2010 Director General adjunct Ianuarie 2011 prezent Director tehnic 3. Paraschiv Bogdan Aprilie 2006 Decembrie 2007 Director tehnic -

4. Radovici Adrian Ianuarie 2011 prezent Director financiar 5. Anca Mihaela Ianuarie 2008 prezent Director resurse umane 6. Todor Cristian Ianuarie 2008 prezent Director IT 7. Nicula Elena Decembrie 2007 Decembrie 2008 Director productie planificare Ianuarie 2009 prezent Director productie 8. Miclea Cristina Aprilie 2010 prezent Director marketing 9. Mandoiu Irina Iulie 2010 prezent Director comercial 10. Orasan Horea Decembrie 2007 Ianuarie 2010 Director achizitii-operatiuni Februarie 2010 martie 2011 Director flota Aprilie 2011 prezent Director aprovizionare materie prima. 4.3.Personalul SC ALBALACT are n prezent un numar de 631 de angajati, dintre care :
o o

497 de angajati (79%) personal administrativ; 134 de angajati (21%) personal productiv. In anul 2010 societatea avea 593 angajati, dintre care:

o o

452 de angajati (76%) personal administrativ; 141 de angajati (24%) personal productiv. Numarul mediu de salariati inregistreaza o evolutie superioara acesta crescand cu 38

angajati fata de perioada precedenta, iar ponderea de asemenea se mareste cu 6.4%. Majorarea personalului in 2011 a avut la baza cresterea activitatii, reflectata si in cifra de afaceri care in 2011 creste cu 30% fata de anul 2010. Cheltuiala cu salariile angajatilor ( inclusiv contributii) este de 28.597.188 lei in 2011 si de 23.582.203 lei in anul 2010. Salariile de plata la sfarsitul perioadei sunt de 917.484 lei in prezent iar in perioada anterioara mai mici, respectiv 883.846 lei.

4.4.Pensii si alte beneficii dupa pensionare

In cursul normal al activitatii, societatea face plati fondurilor de sanatate, pensii si somaj de stat in contul angajatilor sai la ratele statutare. Toti angajatii sunt mebri ai planului de pensii al statului roman. Aceste costuri sunt recunoscute in contul de profit si pierdere odata cu recunoaste salariilor. In baza contractului colectiv de munca, societatea este obligata sa plateasca salariatilor sai in momentul pensionarii o prima echivalenta cu unu, doua sau mai multe salarii nete pe societate in functie de clauzele contractului de munca astfel: sase salarii in cazul angajatilor cu vechime integrala in societate, doua salarii angajatilor pensionati de boala si inrest in salariu. Acest provizion este calculat pe baza estimarii salariului mediu, a estimarii perioadei cand acestea vor fi platite si a fost adus la valoarea prezenta folosind un factor de actualizare bazat pe dobanda aferenta unor investigatii cu grad maxim de siguranta. SC ALBALACT SA nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si prin urmare nu are nici un alt fel de obligatii referitoare la pensii. Analizand indemnizatiile acordate membrilor organelor de administratie, conducere si supraveghere observam:

Denumire

Cheltuieli salariale 2010 2011 267.624 2.040.332 2.307.956

Salarii de plata la sf perioadei 2010 16.705 116.711 133.416 2011 16.705 129.426 146.131

Administratori Directori Total

291.044 2.873.798 3.164.842

La 31 decembrie 2010 si 31 decembrie 2011 societatea nu a acordat avansuri si credite directorilor si administratorilor.

5. Diagnosticul comercial 5.1.Principalii furnizori de materii prime ai S.C. ALBALACT S.A Materia prim necesar derulrii activitii firmei Albalact se asigur prin centre de colectare i ferme colaboratoare. n cazul Albalact exist i o ferm proprie care asigur colectarea a aproximativ 8000 lapte zilnic (reprezentnd 15% din materia prim). De la acestea se ridic zilnic lapte colectat, iar aceste surse au fost modernizate astfel ncts se conformeze normelor europene. O alt categorie de furnizori o reprezint cei de importan medie, dintre care amintim: - furnizori de internet i telefonie; - Furnizori prestatori de servicii bancare, contracte n vederea depozitrii economiilor, obinerii de credite, efecturii viramentelor bancare pli, ncasri, schimburi valutare, etc. sunt urmtoarele: Banca Transilvania, Banc Post, Raiffeisen Bank, Banca Romneasc, BRD i Alpha Bank. 5.2.Piaa i principalii cumprtori: Fiecare gam de produse Albalact se adreseaz unui segment diferit de pia, firma urmrind acoperirea a ct mai multe segmente de pia fr s existe suprapunere de branduri. Astfel, marca Fulga, fcnd parte din segmentul laptelui ultrapasteurizat, este considerat produs premium i se adreseaz persoanelor care prefer o alimentaie raional i mai ales siguran n consum. Marca Zuzu se adreseaz n primul rnd persoanelor tinere, independente, moderne i bine informate, dar i familiilor din mediul urban. Produsele marca De Albalact, nebeneficiind de o difereniere de imagine, sunt adresate persoanelor cu venituri mici i medii, dar care pun pre pe calitatea produselor. n rndul clienilor se numr i firmele de comer prin care Albalact i asigur vnzarea produselor:hipermarketuri (Carrefour,Cora), magazine cash&carry (Sellgros), supermar keturi(MegaImage,Billa) i magazine de tip discount (Penny Market,Kaufland).

Segmentarea pieei Danone se face n general n funcie de vrst, sex, nivel de trai. Astfel c avem urmtoarele segmente de pia: copii ntre (2 12 ani), adolesceni (13 23 ani), aduli(24 50 ani) i peste 50 ani. Copii prefer n general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolat sau pe cele ngheate care ctig din ce n ce mai mult notorietate, tinerii prefer iaurtul cu fructe, i pe cel simplu, iaurtul cu cereale, cel dietetic i cel simplu se adreseaz n general adulilor, btrnii consumnd iaurt simplu.n rndul brbailor se observ o cerere n cretere pentru iaurtul cu cereale, care ajut la o mai bun digestie, fiind consumat de ctre persoanele cu o via sociala activ, care nu au timp s i prepare o mas sntoas. O pondere mai ridicat o dein i persoanele de sex feminin, acestea prefernd iaurturile dietetice sau pe cele cu fructe. 5.3.Firmele concurente: Pe piaa lactatelor ponderea cea mai important a vnzrilor este deinut de laptele de consum. Acestea nregistreaz, potrivit unor estimri ale productorilor (Albalact) aproape 3 sferturi din pia. Cele mai puternice firme de pe piaa laptelui sunt LaDorna (cu mrcile LaDorna i LadyMilk), firma Albalact (cu mrcile Fulga i Zuzu), i Friesland (cu mrcile Milli, Oke,Cedra). Pe segmentul brnz proaspt, concurenii Albalact sunt Friesland (cu marca Milli iOke), Covalact, Napolact, Dorna Lactate. Pe segmentul brnz topit i crem de brnz piaa estecocentrat la nivelul unui numr mic de firme, cei mai importani concureni fiind: HochlandRomnia/Whiteland (lider de pia), Friesland (mrcile Oke i Frico).Piaa untului, dei mic ca dimensiuni, este aglomerat. Primele cinci firme dein o cot de pia cumulat de 60,7% ca volum al vnzrilor(rezult din analiza iunie 2009-iunie2010).Cei maiimportani juctori pe acest segment sunt Friesland (cu mrcile Napolact), Covalact, LactalissiMeggle. Albalact se numr i ea printre cei cinci juctori importani de pe pia.Conform unor studii efectuate de MEMRB n anul 2008, pe piaa iaurturilor exist un numr mare de circa 24 de branduri active la nivel regional i naional. Principalii concureni direci ai firmei Albalact pe segmentul iaurturi sunt: Danone (mrcileActivia, Actimel, Natural, Cremoso, Casa Bun, Savoarea, Delicios, Frutissima), Friesland(cumrcile Milli,Mili ispita fructelor,Mili simplu i pur,Oke), Covalact (cu mrcile Cov alact iCampina), Lacta, Lactag. Ekrmann AG Germania/Randler Group, Dorna Lactate (cu mrcileLaDorna). Producia de sana i lapte btut ateapt creteri considerabile (vnzri) pe fondul schimbrii obiceiurilor de consum la nivel naional, dar i mondial. Pentru acest segment cei mai importani concureni sunt Danone (lapte btut), Friesland (cu marca Milli i Oke-lapte btut i sana), Covalact (lapte btut i sana), Lacta (sana i lapte btut), Lactaprod (mrcile Pacolact iPactolactate - sana i lapte btut). Se observ, c dei cele dou firme alese activeaz pe piaa produselor lactate, acestea sunt concurente directe doar pe anumite segmente de produse iaurturi, sana, lapte

btut,ocupndu-se de gsirea unor furnizori care s ofere materii prime la preuri ctmai mici, pentru a reduce preul final al produselor proprii, innd cont i decalitatea materiilor prime cumprate. 5.4. Prezentarea situatiei actuale Compania Albalact Alba Iulia este unul dintre primii cinci productori de lapte i produse lactate din Romnia. Albalact a nregistrat, n primul trimestru al anului 2010, un profit mai mare de 2,2 ori fa de perioada similar din 2009, ajungnd la 4,615 milioane de lei, comparativ cu 2,085 milioane lei n T1 2009, n condiiile n care piaa lactatelor a stagnat n primele luni din 2010, potrivit unui comunicat al productorului de lactate. Albalact a avut n primul semestru al anului 2010 un profit net de 2,4 milioane de lei, n scdere cu 14% fa de primele ase luni din 2009, rezultatul fiind afectat de deprecierea leului n raport cu euro din iunie. Cifra de afaceri a companiei a urcat cu 7,57%, la 125 milioane lei. De asemenea, n perioada analizat, Albalact a nregistrat o cifr de afaceri cu 4,44 la sut mai mare fa de aceeai perioad a lui 2009, ajungnd la 64,441 milioane lei, comparativ cu 61,699 milioane de lei, ct era anul trecut. Compania Albalact declara rezultatele financiare dup primele nou luni ale anului, anunnd creteri semnificative. Cifra de afaceri a companiei Albalact a crescut cu 9,2% n perioada ianuarie-septembrie 2010 fa de aceeai perioad a anului trecut, ajungnd de la 167.867.394 ron n 2009 la 183.278.274 n 2010, se arat n raportul bursei la data de 12 noiembrie. Tot n primele nou luni ale anului 2010, veniturile totale au crescut cu 11,9% fa de perioada similar a anului 2009, ajungnd la 196.174.416 ron, de la 175.254.995 ron n 2009. i profitul net nregistrat de companie n perioada ianuarie-septembrie 2010 este cu 39% mai mare dect profitul net raportat n 2009 n aceeai perioad. In primele nou luni ale lui 2011, Albalact a obinut un profit de 2.394.104 ron, n timp ce n 2009 profitul net la 9 luni a fost de 1.720.689 ron.

Tabel nr.1. Evoluia cifrei de afaceri n perioada 2007-2011 Anul Cifra afaceri 56,14 51,70 42,30 29,00 16,80 de

2011 2010 2009 2008 2007

Profitul net al companiei a crescut n 2009 de 4,29 de ori (cu 330 la sut), ajungnd la 2,603 milioane de lei, fa de 606.579 lei, ct a raportat n anul anterior. Tabel nr.2. Evoluia venitului net n perioada 2009-2011 - mil. euro Anul 2011 2010 2009 Venitul net 914.000 1.700.000 850.700

6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR Diagnosticul financiar-contabil al SC ALBALACT S.A. evidentiaza situatia

patrimoniului si performantele activitatii desfasurate. Sursele de informatii sunt bilanturile contabile ale societatii si conturile de profit si pierdere din anii 2009 si 2010 si rapoartele financiare intocmite de intreprindere.

6.1.Analiza bilanului contabil In tabelul urmator se prezinta, in preturi curente, situatia elementelor patrimoniale de activ si pasiv asa cum sunt inregistrate in bilanturile contabile prezentate de firma studiata : Elemente 2010 % ACTIVE IMOBILIZATE imobilizari corporale imobilizari necorporale imobilizari financiare ACTIVE CIRCULANTE stocuri creante disponibilitati cheltuieli in avans TOTAL ACTIV CAPITAL PROPRIU capital social diferente din reevaluare rezerve profit net al exercitiului repartizarea profitului DATORII TOTALE creditori furnizori alte datorii provizioane venituri in avans TOTAL PASIV 18.967.153 45.174.556 2.417.297 2.151.539 198.506.945 85.917.894 65.270.887 13.097.837 6.827.280 855.825 133.935 107.032.596 45.761.762 39.974.371 21.296.463 208.663 5.347.792 198.506.945 9,55 21.765.140 10,01 26,13 2,09 0,01 100 41,39 30,03 5,24 3,50 2,78 0,16 56,37 14,35 16,23 25,79 0,10 2,14 100 111.112.189 707.104 17.977.107 66.559.006 55,97 94.603.698 0,36 9,06 661.925 38.970.727 43,52 0,30 17,93 38,23 129.796.400 65,39 134.236.350 2011 % 61,75

33,53 83.111.171

22,76 56.806.439 1,22 1,08 100 4.539.592 29.997 217.377.518

43,28 89.979.768 32,88 65.270.887 6,60 3,44 0,43 0,07 11.392.227 7.614.003 6.043.097 340.446

53,92 122.541.827 23,05 31.195.054 20,14 35.289.476 10,73 56.057.297 0,11 2,69 100 208.663 4.647.260 217.377.518

a.Analiza principalelor elemente ale activului. Analizand aceste date, se observa urmatoarele: Valoarea imobilizarilor in 2011 a scazut cu 14,85% datorita amortizarii inregistrate si a vanzarii de mijloace fixe.Stocurile in anul 2011 au crescut comparativ cu anul 2010 cu

14,75%,datorita influentei preturilor in crestere ale materiilor prime asupra valorii produselor lactate.Creantele in anul 2011 au crescut cu 25,74% datorita in primul rand cresterii cifrei de afaceri si a termenelor contractuale privind platile.

b.Analiza principalelor elemente ale pasivului Cresterea pasivului se datoreaza in principal : cresterii capitalurilor proprii ca urmare a obtinerii unor profituri considerabile in anul 2011 cand acestea ajung la 6.043.097lei, de la valoarea de 855.825lei inregistrata in 2010. Cresterii sumelor datorate entitatilor afiliate,de la valoarea de 205.807 in anul 2010 la valoare de 3.810.640 in 2011 si a altor datorii,inclusiv datorii fiscale si datorii privind asigurarile sociale. Celelalte elemente de pasiv se prezinta astfel : provizioanele au o dinamica constanta,ramanand la valoarea de 208.663 capitalul social nu s-a modificat intre anii 2010-2011,avand valoarea de 65.270.887 valoarea postului furnizori a scazut cu 11,72% iar cea a creditorilor a inregistrat de asemenea o scadere cu 31,83% in anul 2011 fata de anul precedent.

6. Analiza indicatorilor de gestiune Durata de rotatie a datoriilor furnizorilor activului activelor circulante stocurilor creantelor 2010 147 zile 55 zile 274 zile 92 zile 26 zile 62 zile 2011 130 zile 38 zile 231 zile 88 zile 23 zile 60 zile

numar rotatii activ numar rotatii creante numar rotatii stocuri numar rotatii datorii numar rotatii furnizori

1,32 5,78 13,77 2,44 6,54

1,56 5,95 15,54 2,76 9,59

Analiza vitezelor de rotatie a structurilor patrimoniale ale societatii comerciale pe orizontul de timp analizat evidentiaza atat schimbari in politica financiara a societatii comerciale,cat si influente date de factorii externi,inclusiv factori legati de conjunctura macroeconomica,de raportul de forte cu parteneri(furnizori,clienti)etc. Cresterea cifrei de afaceri(+29,47%) intr-un ritm superior comparativ cu cresterea stocurilor(+14,74%) a asigurat o crestere a vitezei de rotatie a acestora in perioada 2010-2011 de la 13,77 la 15,54 ;astfel durata de rotatie a stocurilor a scazut cu 3 zile. Viteza de rotatie a creantelor inregistreaza o dinamica ascendenta,,durata de incasare a acestora scazand la 62 zile la 60 zile. Comparand nivelul duratei de achitare a obligatiilor cu cel de incasare a creantelor se constata o durata mai ridicata a primei categorii de decontari,tendinta fiind ca ciclul comercial net (bani-marfa-bani) sa se situeze la niveluri destul de favorabile firmei. Achitarea obligatiilor se face la termene destul de ridicate,perioada de achitare a datoriilor fiind de circa 147 zile(din care furnizorii 55zile) in 2010 ,iar in 2011 de 130 zile(din care furnizorii 38 zile). 6.1.Analiza corelatiei creante-obligatii Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucat aceasta influenteaza in mod direct capacitatea de plata. indicatori 2010 lei Cifra de afaceri Creante obligatii 261.256.670 45.174.556 107.032.596 % 100 100 100 2011 lei 338.250.651 56.806.439 122.541.827 % 129 126 114

raport creante/obligatii 0,42

0,46

In anul 2011 creantele si obligatiile au inregistrat cresteri inferioare cresterii cifrei de afaceri,ceea ce influenteaza favorbil fluxul de disponibilitati. Aceasta influenta favorabila este sustinuta si de raportul dintre creante si obligatii, care, desi in crestere, este subunitar, fapt ce duce la majorarea gradului de imobilizare a capitalului firmei. Indicatori Durata de imobilizarea a creantelor Durata de folosire a surselor atrase 2010 62 147 2011 60 130

6.2. Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment Capital propriu Active imobilizate Active circulante Disponibilitati Datorii TS Datorii TL KPRM FR NFR TN 85917894 129796400 66559006 2.417.297 77.982.326 29.050.270 114.968.164 -11.423.320 -13.840.617 2.417.297 89979768 134236350 83111171 4.539.592 91.306.493 31.235.554 121.215.322 -8.195.322 -12.734.914 4.539.592

Din analiza datelor se observa o crestere a Fondului de rulment de la -11.423.320 in anul 2010 la -8.195.322 in anul 2011.Fondul de rulment areo valoare negativa,ceea ce inseamna ca sursele permanente nu sunt capabile sa acopere nevoile permanente ceea c e nseamn c societatea se afl ntr-o stare de dezechilibru pe termen scurt,neavnd la dispoziie active cu lichiditate ridicat a cror valoare sa fie superioar fa de suma necesar achitrii tuturor datoriilor cu un termen de exigibilitate mai mic de un an. Situatia este considerata normala in acest caz deoarece durata medie de ncasare(60 zile) este mult mai mica dect durata de plata(130 zile).

Si in cazul Necesarului de fond de rulment se observa o crestere de la -13.840.617 in anul 2010 la -12.734.914 in anul 2011.NFR inregistreaza o valoare negativa ceea ce nseamn ca firma nu reuseste sa finanteze in intregime activele imobilizate din capital permanent si exista active imobilizate finantate din datorii curente.O asemenea situaie este apreciat a fi favorabil societii, fiind consecina direct a aplicrii unei strategii de corelare a perioadei de transformare a activelor circulante n lichiditi cu termenele de achitare a datoriilor.Aceasta implica o accelerare a vitezei de rotatie a creantelor, dar si a stocurilor, si o relaxare a platilor, care sunt negociate cu termene de plata mai indepartate. Cu privire la Trezoreria neta se observa ca si aceasta are o dinamica ascendenta in perioada analizata,iar valoarea pozitiva semnifica faptul ca din activitatea firmei se degaja un surplus monetar. Aceasta inseamna ca valoarea disponibilitatilor existente la sfrsitul anului este mai mare dect la nceputul perioadei,in conditiile in care societatea inregistraza o crestere a profitului de ~6 ori fata de perioada precedenta. Indicatori Rata autonomiei financiare Rata de finantare a stocurilor Rata de autofinantare a activelor Rata datoriilor formula (KPR/CPRM)*100 (FR/Stocuri)*100 [KPR/(Ai+ACR)]*100 [DT/(Ai+ACR)]*100 2010 74,73 -60,23 43,76 54,51 2011 74,23 -37,65 41,40 56,38

Rata autonomiei financiare la termen refl ect m sura n care dat orii le p e t erm en mediu i lung pot fi acoperite din capitalurile proprii.Astefl in anul 2010 datoriile firmei putea fi acoperite din capitalurile proprii in proportie de 74,73 % iar in anul 2011 in proportie de 74,23%.Se observa ca in perioada analizata rata autonomiei financiare scade cu 0,5% datorita cresterii capitalului propriu intr-un ritm mai scazut decat capitalul

permanent(+4,72%<5,43%).Totusi,atat in 2010 cat si in 2011 rata autonomiei financiare la termen se situeaza peste nivelul minim de 50%. Rata de finantare a stocurilor creste de la -0,6 in anul 2010 la -0,37 in anul 2011.Se observa ca in cei 2 ani rata de finantare a stocurilor inregistreaza valori negative .Acest lucru este pus pe seama fondului de rulment negativ,drept urmare stocurile din fondul de rulment de care dispune. intrprinderea nu-si poate acoperi

Rata de autofinantare a activelor are un nivel de cca. 40%, capitalul propriu nereusind sa acopere activele fixe si activele circulante. Astfel, 60% din active raman a fi acoperite din finantare externa Aceeasi situatie este reflectata si de nivelul ratei datoriilor, care reprezinta rata complementara a ratei de autofinantare a activului. 6.3.Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Indicatori Rata lichiditatii generale (curente) =Active circulante / Datorii curente Rata lichiditatii intermediare =(Active circulante-Stocuri) / Datorii curente Rata lichiditatii imediate= Disponibilitati (inclusiv investitii financiare pe termen scurt) / Datorii curente 2010 0,85 0,61 0,03 2011 0,91 0,67 0,05

Rata solvabilitatii patrimoniale =Capital 0,65 propriu / (Capital propriu + Credite) Rata solvabilitatii generale =Active totale / 1,83 Datorii totale

0,74 1,77

Din analiza datelor se observa existenta unei rate a lichiditatii generale subunitare, datorata existentei s unui fond de rulment negativ;aceasta situatie reflecta o stare de alarma in echilibrul firmei intrucat capitalurile permanente nu sunt suficiente pentru finantarea datoriile activelor imobilizate si in plus finantarea acestora este acoperita partial prin activelor circulante

pe termen scurt. In plus, valoarea

transformabile in lichiditati nu este suficienta pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt. Din punct de vedere al lichiditatii intermediare intreprinderea se afla la limita inferioara a acceptabilitatii In ceea ce priveste lichiditatea imediata, societatea nu are o stare tocmai buna; nivelul lichiditatii imediate se afla sub valoarea minim acceptabila ceea ce inseamna ca daca este

obligata sa-si achite datoriile pe termen scurt in acel moment, societatea nu dispune de lichiditati care sa acopere intreaga datorie. Solvabilitatea patrimoniala si cea generala ne arata ca situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este buna.

6.4.Analiza rentabilitatii Indicatori Formula 2010 2,25% 0,43% 0,68% 2010 1,37% 0,68% 2011 4,36% 1,93% 6,41% 2011 7,57% 6,41%

Rentabilitatea bruta de exploatare Profit expl/AT% Rentabilitate comerciala bruta Rentabilitate financiara Indicatori randament brut al capitalului randament net al capitalului Profit/CA% Profit net/CPR% formula Profit brut/CPR% Profit net/CPR%

Puncte tari Patrimoniul net este in crestere Variatia pozitiva a trezoreriei nete (cash-flow pozitiv); Fondul de rulment reuseste sa acopere necesarul de fond de rulment, determinand trezoreria pozitiva

Puncte slabe Scaderea capacitatii de plata surprinsa de indicatorii de lichiditate si solvabilitate. Singurii indicatori dintre acestia care inregistreaza valori satisfacatoare sunt: lichiditatea intermediara si solvabilitatea patrimoniala Existenta unui dezechilibru financiar intre resursele si utilizarile permanente. Variatia resurselor stabile este inferioara variatiei nevoilor stabile, determinand un fond de rulment negativ si in scadere; Rata de finantare a activelor circulante din fondul de rulment este negativa, deci FRN nu reuseste sa finanteze nevoile ciclice. Pentru imbunatatirea situatiei din punct de vedere al echilibrului, intreprinderea trebuie sa actioneze in vederea :

cresterii fondului de rulment pe baza capitalului propriu; accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante; accelerarea incasarilor, incetinirea platilor si apelarea la imprumuturi pe termen scurt pentru a nu exista dificultati in ceea ce priveste solvabilitatea; eficientizarea activitatii de exploatare; realizarea ritmica si pe masura cerintelor a aprovizionarii, a productiei si comercializarii produselor; asigurarea unei cresteri a capacitatii de autofinantare prin reducerea cheltuielilor in general a celor cu personalul si cele efectuate pentru lucrari si servicii prestate de terti, astfel incat capacitatea de autofinantare sa poata fi destinata a acoperii: o finantarea unor nevoi a gestiunii curente; o cresterea fondului de rulment; o finantarea totala sau partiala a noilor investitii; o rambursarea imprumuturilor contractate; o remunerarea capitalului investit. asigurarea unei cresteri a autofinantarii nete care sa permita: o atragerea de capital de pe piata financiara cand intreprinderea intampina dificultati; o franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor financiare; o masurarea randamentului capitalurilor proprii; o asigurarea intreprinderii a unui mare grad de libertate in alegerea investitiilor.

III. EVALUAREA SOCIETATII COMERCIALE 1. Evaluarea societatii pe baza de venit CAPITALIZAREA PROFITULUI Aceasta metoda se bazeaza pe raportarea unui singur flux de venit/ beneficiu economic, aferent unei singure perioade (de regula un an) la o rata de capitalizare. 1.1.Relatii de calcul In evaluarea intreprinderii retinem ca relatii de baza: Valoarea= Venit/Rata de capitalizare sau Valoarea= Venit*Multiplicator Cel mai adesea evaluatorii utilizeaza ca venit (beneficiu economic) in cadrul metodei capitalizarii, indicatorul profit net, iar relatia de calcul este urmatoarea: VCP=PN/c VCP = valoarea intreprinderii prin metoda capitalizarii profitului PN= profitul net c = rata de capitalizare Aceasta reprezinta formula de baza, aplicabila in situatiile in care se estimeaza o mentinere constanta a profitului net pe durata de previziune.

In conditiile in care este previzionata o dinamica stabila (constanta) a profitului net se utilizeaza modelul de crestere Gordon, iar relatia de calcul a valorii devine: VCP = PN / ( c - g) sau, atunci cand profitul net se bazeaza pe rezultatul ultimului an incheiat inainte de data evaluarii: VCP = PN0 x (1 + g) / ( c - g) In care g = rata de crestere constanta PN0 = profitul net al anului imediat anterior datei evaluarii In conditiile in care o intreprindere detine active redundante (in afara exploatarii), relatia de calcul a valorii prin metoda capitalizarii profitului devine: VCP = PN / c + VRNAAE sau VCP = PN / ( c - g) + VRNAAE In care: VRNAAE = valoare de realizare neta a activelor in afara exploatarii; Explicatia acestei considerari distincte a activelor in afara exploa tarii deriva din faptul ca acestea fie nu contribuie la realizarea profitului si nu sustin fluxul de venituri sau, atunci cand genereaza venituri, riscul de realizare este diferit de cel al profitului intreprinderii (avut in vedere la estimarea ratei de capitalizare). 2. Stabilirea profitului anual reproductibil Profitul net trebuie estimat pe baza performantele anterioare ale intreprinderii dar si prin considerarea evolutiei sperate a acesteia, a factorilor care actioneaza in ramura sa de activitate si in economia nationala. Din punct de vedere tehnic profitul net poate fi estimat pornind de la: - Realizarile dintr-un an anterior; - Realizarile probabile pentru anul in curs; - Realizarile probabile in perioada imediat urmatoare. Pe baza diagnosticului intreprinderii si a judecatii sale evaluatorul opteaza pentru una dintre cele trei variante, fiecare presupunand un anumit demers metodologic: (1) In cazul in care evaluatorul opteaza pentru considerarea realizarilor dintr un an anterior reprezentativ, este necesara analiza si interpretarea (din prisma evaluarii) a contului de rezultate pentru ultimii 3 -5 ani. Aceasta analiza va avea in vedere: a) Alegerea unui an reprezentativ si relevant pentru estimarea profitului net ce va fi utilizat in formula de calcul; b) Ajustarea elementelor de venit si/sau de cheltuieli ca urmare a impactului unor evenimente intamplatoare (asigurarea cerintei de reproductibilitate in viitor): - Greve; - Inundatii, furtuni, incendii; - Cheltuieli de punere in functiune a unor instalatii;

c) Ajustarea elementelor de venit si/sau de cheltuieli pe baza cerintei normalitate ; - Compensarea proprietarilor; - Impactul contabilizarii stocurilor; - Cheltuieli cu materiale sau servicii atunci cand exista diferente fata de valorile de piata a acelor materiale sau servicii; - Personalul in surplus; d) Ajustarea elementelor de venit si/sau de cheltuieli generate de activele redundante (in afara exploatarii). Evaluatorul va elimina toate veniturile si cheltuielile generate de activele in afara exploatarii, astfel incat sa existe coerenta intre profitul net estimat (al activitatii operationale a intreprinderii), rata de capitalizare si rata de crestere, precum si coerenta intre metoda utilizata in abordarea pe baza de active si metoda capitalizarii profitului. In cadrul acestor active in afara exploatarii includem: licente, contracte de franciza si drepturi de autor neutilizate, teren liber neutilizat pentru activitatea operationala, case de vacanta , cladiri inchiriate tertilor, echipamente in surplus, investitii in alte intreprinderi, stocuri depreciate, un portofoliu de actiuni vandabile, disponibilitatile in surplus etc. e) Ajustarea elementelor de venit si de cheltuieli ca urmare a unor modificari iminente in intreprindere, ramura sau in economia nationala; - Punerea in functiune a unor investititii; - Aparitia unui concurent major; - Modificarea sistemului de impozitare; Ajustarile pentru asigurarea cerintei normalitate si in general impactul elementelor in afara exploatarii au in vedere estimarea pentru pachet majoritar deoarece puterea de decizie asigurata de un pachet minoritar este insuficienta pentru a influenta deciziile in sensul eliminarii surplusului de personal sau a vanzarii activelor redundante. Corectiile facute trebuie sa fie descrise si explicate de evaluator. Acesta va putea realiza ajustari numai dupa ce cunoaste bine intreprinderea respectiva, astfel incat sa poata sustine acele corectii. (2) In cazul in care evaluatorul opteaza pentru considerarea realizarilor probabile ale anului in curs (fata de data evaluarii) sau cele ale unui an viitor, este necesara utilizarea diagnosticului si analiza pietei pentru a construi un cont de rezultate tipic pentru intreprinderea evaluata. In cadrul aplicatiilor din acest capitol este prezentat un exemplu in acest sens.

Nr.crt 1 2

denumire Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare

Valoare 347.858.383 338.372.211

Corectie 0 -34.129.404-124.800 =-34.254.204

Valori corectate 347.858.383 304.118.007

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar Profit brut Impozit pe profit Profit net

9.486.172 5.264.735 7.941.993 (2.677.258) 0 0 0 6.808.914 1.041.430 5.767.484

0 0 0 0 0 0 0 0 0

43.740.376 5.264.735 7.941.993 (2.677.258) 0 0 0 41.063.118 6.570.099 34.493.019

1. In anul curent s-au efectuat urmatoarele cheltuieli in favoarea actionarilor: -salarii lunare,inclusiv contributia aferenta 2.383.099 lei -transport 4.212.564 lei -alte cheltuieli 1.319.652 lei Valoarea contabila a afacerii =profit net/rata de capitalizare =5.767.484/21% =27.464.209,5 lei Salarii anuale: 2.383.099* 12=28.597.188 lei Actionari=28597188 + 4.212.564 + 1319651,62 = 34.129.403,62 lei 2. Din analiza resurselor umane a rezultat existenta unui surplus de personal: -4 persoane -salariul mediu lunar 2000 lei - contributii aferente salariilor platite de catre societatea comerciala 30% Personal: 4 pers* 2000*12*1,30= 124.800lei

Valoarea contabila a afacerii =profit net/rata de capitalizare =34.493.019/21% =164.252.471 lei

METODA BAZATA PE COMPARATIE ALBALACT SA ALBZ RASDAQ III-R RGBS 0.1330 652.708.867 0.1000 65.270.886,70 SITUATII FINANCIARE Cifra afaceri neta Rezultat net Rezultat /actiune Nr mediu de angajati 338.250.651,00 5.767.484,00 0,033 631 308.242.082,00 3.250.091,00 0,249 426 LACTATE NATURA SA INBO RASDAQ III-R RGBS 0.4990 247.498.060 0.2500 61.874.515,00

Simbol Sectiune bursa Categoria Piata principala Ultimul pret Nr actiuni Val nominala Capital social

Urmtoarea analiz a fost realizata cu ajutorul datelor i informaiilor din bilanurile contabile ale companiilor Lactate Natura i Albalact, bilanuri disponibile n anexele lucrrii de fa. Se observa ca ambele companii sunt cotate la sectiunea RASDAQ,categoria III-R si au ca piata principala RGBS. Din tabelul de mai sus reies urmatoarele: - Ultimul pret al unei actiuni,in cazul ALBALACT.SA este de 0,1330,in timp ce,pentru LACTATE NATURA se inregistreaza o valoare mai mare,respectiv 0,4990. - Numarul de actiuni este mai mare pentru ALBALACT .SA (652.708.867),respectiv 247.498.060 pentru LACTATE NATURA. - Valoarea nominala unei actiuni este 0,1000 si 0,2500 - Atat capitalul social al celor 2 societati cat si cifra de afaceri au valori relativ apropiate,ceea ce arata faptul ca acestea sunt similare. - In ceea ce priveste numarul mediu de salariati,acesta este mai mare in cazul ALBALACT (631) comparativ cu cel al LACTATE NATURA(426).