UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

“ION IONESCU DE LA BRAD”

ANALIZA DE MARKETING A BRANDULUI

“URSUS”

MASTERAND :
TANASA RADU – IOAN
MAA, ANUL II

Page 1
CUPRINS

Cap. 1

Prezentarea generala a produsului - Generalitati

Cap. 2

Prezentarea principalilor concurenti de pe piata Romaniei

Cap. 3

Analiza comparative a activitatii de marketing a doi competitori

3.1. Strategii de produs

3.2. Strategii de distributie

3.3. Strategii de promovare si valorificare

3.3.1. Analiza comparativa a preturilor a celor doua marci in diverse tipuri de magazine
(hypermarket, supermarket etc.)

Cap. 4

Identificarea pietei tinta a celor doic ompetitori; cui se adreseaza:

- Dupa nivelul consumului;

- Dupa varsta;
- Dupa venit;
- Dupa nivelul educational.
Cap. 5

Analiza SWOT a celor doi competitori

Cap. 6

Concluzii si recomandari privind imbunatatirea activitatii de marketing

7. Bibliografie

Page 2
Capitolul I

CARACTERISTICI GENERALE ALE PIETEI

1.Scurt istoric al brandului “Ursus”

Istoria Ursus, "Regele Berii in Romania": o valoare cladita in timp.

Inceputurile berii Ursus se inregistreaza in 1878. La aceasta data, fabrica de bere din Cluj
producea deja bere sub blazonul ursului.

In perioada interbelica, in anul 1929, fabrica de bere din Cluj urma sa poarte numele nou
infiintatei intreprinderi "Ursus - Fabricile de Bere Unite din Cluj". In perioada nationalizarii, in
anul 1948, Ursus a primit denumirea "Fabrica de Bere Inainte" - Cluj".

Page 3
Dupa lucrarile de investitii din 1958, modernizarea a mers in pas cu imbunatatirea procesului de
productie. In aceasta perioada, s-a implementat si procesul de pasteurizare a berii.
Dupa 1989, Ursus a cunoscut un progres accelerat.

Page 4
Capitolul II

ANALIZA OFERTEI

1 .Prezentarea pe scurt a marcii

In prezent, Ursus Breweries detine 3 fabrici de bere in Brasov , Buzau si Timisoara si o mini-
facilitate de productie in Cluj. Compania isi desfasoara activitatea prin punctele de lucru din
Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau, Brasov si Bucuresti. Marcile Ursus Breweries sunt: URSUS,
Timisoreana, Ciucas, Stejar, Azuga, Redd's, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Miller si Pilsner
Urquell. Faptul ca 1 din 3 beri consumate de romani este o marca Ursus Breweries spune multe
despre calitatea berilor noastre si despre aprecierea de care acestea se bucura din partea
consumatorilor.

SABMiller PLC este una dintre cele mai mari companii de bere din lume, cu participatii in
societati producatoare de bere sau acorduri de distributie pe 6 continente. Marcile grupului
includ beri premium internationale, cum ar fi Grolsch, Miller Genuine Draft, Peroni Nastro
Azzurro si Pilsner Urquell, precum si o gama exceptionala de marci locale cu pozitii de lider,
precum Aguila, Castle, Miller Lite, Snow si Tyskie. In afara SUA, SABMiller PLC este, de
asemenea, una dintre cele mai mari companii din lume care imbuteliaza produse Coca-Cola.

Page 5
Principalele sortimente de bere oferite de catre brandul”Ursus”

○ URSUS Premium

URSUS Premium e o bere cu personalitate distinctă: 100% malț din orz, 2 tipuri de hamei.

Cele două tipuri de hamei, sunt selectate dintre toate tipurile existente tocmai pentru că doar
împreună creează un gust amărui perfect, așa cum trebuie să aibă o bere pe cinste.

URSUS PREMIUM a câștigat 24 de medalii la competiții internaționale, pe 3 continente. E

câștigătoarea medaliei de aur la World Beer Cup, în 2008 - cea mai mare competiție pe plan
mondial din industria berii.

○ URSUS Cooler

Mix de bere și limonadă. Dar Cooler.

Gustul răcoritor URSUS Cooler te va surprinde cu o combinaţie perfectă între limonada rece și
aroma distinctă a hameiului selecţionat. Totul având numai 1,9% alcool.

Vara asta ești pe val alături de prieteni cu noul URSUS Cooler: o bere plină de viață, cu atitudine
proaspătă și aceeasi calitate recunoscută URSUS.

○ URSUS Cooler Fără Alcool

URSUS continuă tradiția inovațiilor și îți aduce în premieră în România mix de bere fără alcool
și limonadă. Același gust răcoritor URSUS Cooler, fără alcool.

Rămâi mereu în control și te răcorești împreună cu prietenii tăi cu inovația URSUS: Cooler fără
alcool cu același gust bun, răcoritor, garantat de URSUS.

○ URSUS Black

URSUS Black nu este o bere brună obișnuită. Povestea ei începe nu cu unul, așa cum au berile
obișnuite, ci cu trei tipuri de malț toate 100% pure. Iar în povestea ei, fiecare malț are rolul lui:
unul dă gustul, altul dă culoarea, pe când al treilea conferă aroma. Gustul blând, nu foarte amărui
(23 unități de amăreala), și cele 6 procente de alcool îi dau personalitatea unică. Așa că URSUS
Black cu trei tipuri de malț, e altfel decât orice altă bere brună.

URSUS BLACK a fost medaliată de trei ori la competiția European Beer Star (Germania).

○ URSUS Pils

URSUS Pils este o bere cu suflet de ardelean, cu o culoare aurie și un gust adevărat, atât cât
trebuie de amărui, numai bună de savurat pe îndelete.

Page 6
Iar acum, că URSUS Pils s-a întors, bucură-te alături de cei dragi așa cum vei ști mai bine, dar să
fie cu măsură.

○ URSUS Fără alcool

Sunt două moduri de a face bere fără alcool. Primul mod presupune eliminarea alcoolului din
bere — dar așa se pierde gustul specific. Și mai există și alt mod — sau modul nostru a€ “ pe
care noi îl credem cel mai bun. Adică facem de la bun început o bere care nu va avea alcool, dar
va avea în continuare gust de bere. Atât de clar, încât nu-ți va veni să crezi că nu are alcool.

URSUS NON-ALCOHOL are o rețetă unică, patentată la nivel european.

URSUS NON-ALCOHOL a fost premiata in 2013 cu medalia de argint la competitia The

International Brewing Awards din Marea Britanie.

○ URSUS Nefiltrată

Se spune că nu știi ce e berea adevarată până nu guști și o bere nefiltrată. Și pentru că URSUS
nefiltrată e în același timp și nepasteurizată, înseamnă că trebuie să o bei proaspătă.

Creată dintr-un soi de hamei aparte și o drojdie specială, URSUS Nefiltrată te va răsplăti înzecit
dacă o alegi: prospețimea ei e unică, iar textura ei nemaiîntalnită. Cu 5% alcool și o amăreală
moderată, se încadrează perfect în discuțiile tihnite.

Avantaje oferite consumatorilor de bere “Ursus”

DESIGN MODERN

Design-ul sticlei este in linie cu sticla Ursus de 0.5 l pentru a

sublinia apartenenta la identitatea recunoscuta a marcii. Ursus Premium
0.33 l este prezentat intr-o forma de invidiat care ii garanteaza succesul si
notorietatea!

Page 7
 ETICHETA REFLECTORIZANTA

Folia de la gat care reflecta lumina in intunericul unei petreceri de club

face ca sticla sa fie remarcata din plin!

CAPAC TWIST-OFF

Ambalajul sticlei Ursus Premium 0.33 l este dotat cu un sistem

inedit de desfacere: capacul twist-off (cu deschidere prin rasucire fara
desfacator). Ursus este astfel prima marca de bere romaneasca cu acest
tip de deschidere foarte modern si practic.

STICLA NERETURNABILA

Produsul este cu atat mai atractiv cu cat sticla este nereturnabila.

Datorita acestui avantaj esential totul este mult mai practic si mai simplu
pentru consumatori.

AMBALAJ NERETURNABIL DIN CARTON

Transportul sticlelor de Ursus Premium 0.33 l este si el usurat

foarte mult de ambalarea lor in multipack-urile de carton care fac inutile
clasicele navete.

Page 8
 Segmentarea pietei (de marketing)

• Dupa raportul calitate-pret:

– populara

– mainstream

– premium

– superpremium

• Dupa concentratia de alcool:

– fara alcool (ataca segmentul conducatorilor auto)

– slab alcoolizata (4-5 grd.)

– mediu alcoolizata (5-6 grd.)

– tare (peste 6 grd) (peste 6 grd. ataca vinul si prelungeste perioada de

vanzari spre sezonul rece)

• Dupa forma de imbuteliere:

– PET

– sticla

– doza

– draft

• Dupa culoare:

– blonda

– bruna

Page 9
 Prezentarea principalilor concurenti de pe piata

Brandurile de bere situate pe segmentul mainstream (de mijloc) de preţ au rămas cele mai

Page
10
vândute în România anul trecut. Astfel, Timişoreana, Goldean Brau, Bergenbier, Albacher şi
Skol şi-au disputat o industrie în care s-au vândut anul trecut 18,2 milioane de hectolitri de bere,
respectiv un consum de 89 de litri/capita.

Potrivit calculelor ZF, în prezent trei branduri de bere înregistrează vânzări mai mari de
100 de milioane de euro (Timişoreana, Bucegi şi Ciucaş), respectiv au o cotă de piaţă în volum
de peste 10%.

La vârful clasamentului, Timişoreana îşi menţine poziţia de lider de mai mulţi ani, după
cum arată studiile de piaţă existente la acea dată. Spre exemplu, în perioada ianuarie - iunie 2011
brandul din portofoliul SABMiller fusese cel mai vândut în consumul casnic (retail în valoare).

Brau Union SA, Ursus Breweries, Interbrew si United Romanian Brewries Bereprod SRL
(URBB) sunt cei mai importanti actori de pe piata romaneasca. Cele patru firme membre ale
asociatiei au inregistrat o crestere a volumului de vanzari de 3,5% in primele sase luni ale anului,
raportat la perioada similara a anului 2004. Reprezentantii organizatiei au vandut in perioada
ianuarie - iunie 4,75 milioane de hectolitri de bere, fata de 4,585 milioane hectolitri in anul
anterior. Cele patru companii au investit pana in prezent 420 milioane de euro. Ei au constituit
Asociatia Berarii Romaniei. Firmele internationale au facut parte, pana la sfarsitul lunii ianuarie
2004, alaturi de alti 22 de producatori autohtoni, din Patronatul Industriei Berii din Romania
(PIBR). Pe fondul unor neintelegeri aparute in interiorul organizatiei, firmele independente s-au
retras din patronat la inceputul anului 2004. Doua luni mai tarziu, producatorii romani au
infiintat Patronatul Societatilor Independente Producatoare de bere din Romania

Brau Union

Compania a intrat pe piața din România în anul 1998, sub numele de Brau Union, care în 2007
și-a schimbat numele în Heineken. Heineken România ocupă locul 1 pe piața berii din România,
cu o cotă de piață de 26% (mai 2009). Principalii concurenți în România
sunt: Ursus, InBev și URBB.

Compania are fabrici de bere la Miercurea Ciuc, Hațeg, Constanța, Craiova și Târgu Mureș.
Portofoliul de mărci al Heineken România acoperă toate segmentele de piață: Heineken, Zipfer,

Page
11
Edelweiss (mărci importate), Gösser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau, Bucegi,
Gambrinus, Harghita și Hațegana.

La începutul anului 2008, compania a cumpărat producătorul autohton Bere Mureș, deținătoare a
unei fabrici de bere în Ungheni, Mureș și a unei fabrici de ape minerale în
localitatea Băcâia, Hunedoara.

Compania producea mărcile de bere Neumarkt, Dracula și Sovata și mărcile de apă

minerală Cezara și Cheile Cibu.

InBev

InBev România produce mărcile Stella Artois, Beck's, Bergenbier, Lowenbrau și Noroc,
importand specialitățile belgiene Leffe și Hoegaarden.

United Romanian Breweries Bereprod (URBB)

Este o companie producătoare de bere din România, subsidiară a grupului danez Carlsberg
Breweries. Compania deține în prezent (septembrie 2008) un volum de 9% din piața românească
de bere.
URBB deține în portofoliu exclusiv mărci internaționale de bere, respectiv Tuborg, Tuborg
Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Carlsberg, Skol, Guinness și Kilkenny și băuturile
răcoritoare Orangina și Granini.
Compania deține o capacitate de producție de 6,3 milioane hectolitri pe an și a vândut, în
anul 2007, 1,7 milioane hectolitri de bere.
Pozitionarea marcii pe piata din Romania

Romania ocupa locul sase in Europa la consumul de bere, cu 90 de litri pe an pe locuitor,

insa piata este in scadere, dupa ce in primele opt luni ale anului trecut vanzarile s-au redus cu
8%, potrivit asociatiei Berarii Romaniei.

Consumul de bere in Romania a fost in 2012, potrivit unui studiu al Ernst&Young pe baza
ultimelor date disponibile, de 90 de litri pe cap de locuitor, plasand Romania pe locul sase in

Page
12
Europa, peste media europeana de 70 de litri.

Cea mai multa bere consuma cehii, austriecii, germanii si polonezii.

Piata romaneasca s-a contractat cu 8% in primele opt luni ale anului trecut, dupa cresterea
accizelor. Peste 97% din berea consumata in Romania este produsa intern.

Romania ocupa de asemenea locul sase in Europa in ceea ce priveste numarul locurilor de
munca create de acest sector, respectiv 76.700.

Sectorului berii din Romania ii corespund 4% din cele doua milioane de locuri de munca
generate de sectorul berii la nivelul Europei.

Numarul de fabrici de bere din UE este in continua crestere, ridicandu-se in prezent la

4.500, in care sunt inclusi jucatori globali, regionali, dar si 1.000 de companii mici si medii,
precum si mini-berarii.

Volumul vanzarilor de bere ale SABMiller in Romania a crescut cu 25% in primul

semestru al anului fiscal, perioada aprilie - septembrie. Avansul a fost sustinut de brandul mai
ieftin Ciucas si de efectul de baza determinat de rezultatele slabe din perioada similara a anului
2011.

"In Romania, evolutia solida a noului produs PET al brandului mai ieftin Ciucas si efectul
ciclic al bazei slabe de comparatie din anul anterior au condus la o crestere a volumului de 25%",
se arata intr-un raport al grupului.

In primul semestru al anului fiscal anterior, volumul vanzarilor de bere ale SABMiller in
Romania a scazut cu 8%, din cauza mediului economic dificil si a masurilor de austeritate care
au avut impact asupra consumului, dar si a concurentei intense de pe piata.

Page
13
 SABMiller este prezent pe piata romaneasca prin intermediul Ursus Breweries, care detine
unitati de producere a berii la Timisoara, Cluj-Napoca, Buzau si Brasov.

Volumele de bere vândute de gigantul SABMiller în România, care deţine Ursus

Breweries, s-au majorat cu 23% în intervalul octombrie - decembrie 2012, perioadă care
corespunde celui de-al treilea trimestru al anului fiscal al companiei. "Creşterea a fost susţinută
de performanţa solidă a noului ambalaj pentru PET-ul de Ciucaş", se arată în raportul trimestrial
al companiei. Aceasta este a doua perioadă de creştere pentru companie după ce în intervalul
aprilie-septembrie 2012 a raportat un plus de 25%. Revenirea pe creştere are loc după mai mulţi
ani de scădere. Ursus Breweries deţine unităţi de producere a berii la Timişoara, Cluj-Napoca,
Buzău şi Braşov. Potrivit unei analize pe baza cifrei de afaceri, Ursus era în 2011 cel mai mare
jucător de pe piaţa locală a berii, cu venituri de 261 mil. euro şi pierderi de 13,6 mil. euro. Pe
piaţa locală a berii, cei mai marijucători sunt Ursus, Heineken, Bergenbier, URBB, Romaqua (cu
brandurile Albacher şi Dorfer).

Page
14
 CAPITOLUL III

ANALIZA CERERII

Piata berii din Romania este caracterizata de:

○ evolutia foarte rapida a cerintelor romanilor,

○ capacitatea totala de productie a pietei care creste chiar mai repede decat cererea,

○ problema ecologica pusa de PET,

○ evolutia foarte dinamica a canalelor media,

○ unor varietati mai sofisticate de bere care sa mentina la un nivel ridicat interesul
consumatorilor pentru categorie etc.

In ceea ce priveste consumatorii, acestia nu rămân în tiparele în care au fost încadraţi cu

ani în urmă. Se evidentiaza deja două tendinţe, care se vor face simţite şi în continuare.

Pe de o parte, consumatori prefera segmentul berilor premium, o consecinţă a creşterii puterii de

cumpărare, iar pe de altă parte, revenirea tot mai mare a unor consumatori spre segmentul berilor
locale, pe fondul creşterii consumului de bere la PET.

Consumatorii romani se ataseaza de un anumit brand dar in acelasi timp au si tendinta de a

incerca din cand in cand si altceva. Principala intrebare la care raspunde pozitionarea unei beri
este „cu cine vreau sa ma simt egal”. Packaging-ul este esential, toate testele de piata cu eticheta
arata atasamentul fata de diverse branduri, simboluri, culori. Consumatorii cerceteaza ambalajul
cu atentie, invart sticla in mana, citesc contraetichetele, sunt impresionati de lumea
brandului(pahare, scrumiere, automobile, camioanele de transport, umbrele de
terasa), reactioneaza la cele mai mici schimbari in etichete si le comenteaza cu prietenii.

Consumatorii pot oferi detalii despre gust, culoare, consistenta, transparenta sau
spuma. Surpriza apare la blind tests unde marea majoritate nu pot identifica brandul favorit
dupa caracteristicile pe care anterior le-au descris cu lux de amanunte cu eticheta in fata.

Page
15
Concluzia este evidenta: brandurile de bere sunt emotionale. Berea este un produs care se
consuma cel mai mult cu “inima” si mai putin cu cavitatea bucala si care ofera un contact
nemijlocit si indelungat cu ambalajul. De aceea designul are un rol hotarator la vizibilitatea pe
raft, diferentiere si crearea senzatiei de “a avea”.

Page
16
 CAPITOLULIV

ANALIZA MIXULUI DE MARKETING

CONFIGURAREA PRODUSULUI

ATRIBUTE

Berea Ursus prezinta urmatoarele caracteristici:

-textura: lichid

-dimensiuni: se prezinta in mai multe tipuri de ambalaje in functie de categoriile de consumatori:

a) 500 ml sticla

b) 500 ml doza

-aroma: dulce-amaruie

-culoare : neagra, blonda

-compozitie chimica: malt, apa, orz, hamei, drojdie

-alcool: 3.4%

FUNCTIILE PRODUSULUI

Principala functie pe care o indeplineste Ursus o reprezinta oferirea gustul sau racoritor si unic
bautorilor de bere.

Ofera o satisfactie deosebita datorita aromei inconfundabile, conferite de cele mai bune
ingrediente.

Elementul inovator adus de noul Ursus este formula de preparare a berii brune si culoarea
diferita de cea a altor marci.

SISTEMUL DE SUSTINERE

Numele de marca si semnul de marca este Ursus,Regele berii in Romania - cuvant usor de
pronuntat si retinut, inspirat de culoarea noului produs.

Marca Ursus protejeaza consumatorul impotriva contrafacerilor si imitatiilor ce pot prejudicia

practica comerciala si igiena sau sanatatea consumatorului.

Page
17
Ursus este o marca colectiva sau de familie, fiind atribuita intregii linii de produse si este de
asemenea o marca de fabrica, prin ea fiind protejat fabricantul.

Numele si semnul de marca sunt de culoare rosu intens cu margini galbene.

Sloganul Ursus este:

„Ambitia de a ajunge mai sus “

Ambalajul – este parte integranta a produsului, potentand calitatile acestuia si protejandu-l de

agentii daunatori. Pe ambalaj se gaseste marca produsului si a firmei, promovand imaginea
publica a acestora.

Diferentiem doua categorii distincte de ambalaje:

a) ambalaj pentru transport sub forma navetelor de plastic de marimi diferite, adaptate duratei
transportului si tipului acestuia, asigurandu-se rezistenta la socuri..

b) ambalajul pentru expunere: recipientul este bine realizat din sticla reciclabila de culoare
maron, iar capacul din metal reciclabil, acoperit cu folie de culoare neagra.

Pe partea din fata a ambalajului cat si pe cea din spate se gasesc etichetele, iar pe recipient este
insriptionata data fabricatiei.

Eticheta – fata este de forma ovala si pe ea se gasesc inscrise:

• marca produsului, realizata in rosu-intens cu margini galbene

• semnul de marca

• informatii referitoare la gramaj

Eticheta – spate (contraeticheta) are aceeasi forma ca si eticheta fata si contine urmatoarele
elemente suplimentare:

• ingrediente

• termen de valabilitate- 36 luni

• conditii de pastrare optime: ferit de inghet sau caldura excesiva

• codul de bare

• firma producatoare.

Page
18
Reclama

In campania de reclama vom urmari trei elemente:

• obiectivul

• vehicule folosite si diagrama

• macheta de mesaj

Campania de reclama va actiona astfel la toate cele trei nivele de influenta: cognitiv, afectiv si
comportamental si va avea trei etape:

• In prima luna campania va avea un caracter national si va fi declansata secvential, simultan cu

patrunderea retelei intr-o noua localitate. Obiectivul etapei va fi semnalizarea lansarii produsului
pe piata nationala in ideea de a crea interesul, campania aflandu-se sub semnul noutatii.

• In urmatoarele doua luni obiectivul va fi motivarea potentialilor clienti de a incerca produsele,

manipularea avand o componenta emotionala cat si una rationala.

• In urmatoarele sase luni campania va fi declansata in momentul in care dezvoltarea extensiva a

retelei va ajunge la 90% din intinderea planificata. Obictivul direct va fi consolidarea imaginii
marcii si indirect stimularea consumului si fidelizarea consumatorilor.

Vehicule folosite – Vehiculele pentru reclama vor fi in prima etapa posturile de televiziune PRO
TV,PRIMA TV si Antena1, posturile de radio nationale si panourile publicitare. Pentru etapa a
doua se vor folosi inserturi in reviste, panouri publicitare in principalele orase si reclame la
posturile de radio.

Celelalte actiuni promotionale vor consta in distribuirea de tricouri, rucsace, pixuri, scrumiere,
ceasuri, toate inscriptionate cu sigla Ursus-Regele berii in Romania.

Promovarea vanzarilor

Tehnica folosita consta in organizarea de festivaluri ale berii in principalele orase din tara,
doritorii putand sa deguste noua bere la un pret promotional.

Relatii publice

Firma producatoare va expedia mijloacelor mass-media comunicate de presa care vor anunta
lansarea pe piata a noului produs.

Page
19
 CONFIGURAREA PRETULUI

Principalii factori care influenteaza pretul produsului sunt cei legati de:

• costul de productie si taxe

• cerere

• etapa din ciclul de viata al produsului

• pretul marfurilor concurente

• piata

• pozitionarea marcii

• tipul debuseelor de distributie

In stabilirea politicii de pret pornim de la necesitatea intelegerii psihologiei cumparatorilor. In

principiu, berea bruna este perceputa ca un produs destinat unei categorii limitate de
consumatori.

Datorita diversitatii ofertei, plajei de preturi restranse si existentei multor marci concurente,
fidelitatea consumatorilor este scazuta, rezultand o elasticitate mare a pretului.

CONFIGURAREA DISTRIBUTIEI

Firma producatoare dispune de o retea proprie de distibutie datorita traditiei de lunga durata din
domeniu. S-a hotarat realizarea unei distributii selective apelandu-se la doua canale de
distributie:

• depozite proprii

• firme de transport

Page
20
 CAPITOLUL V
ANALIZA SWOT A BRANDULUI “URSUS”

Analiza Swot a Companiei Ursus Breweries in Romania

Puncte forte :

 experienta companiei in fabricarea si distributia produselor sale ;

 produsele firmei sunt cunoscute pe piata nationala;
 calitatea superioara a produselor;
 se incadreaza in categoria de pret « low » (9000 -15.000 lei)
 notorietatea marcii si a sloganului « Regele berii in Romaina »
 gradul inalt de acoperire a pietei tinta ;
 tehnologia avansata utilizata de companie;
 ambalaje de inalta calitate,moderne ;
 retea de distributie bine dezvoltata pe plan national;
 contracte stabile cu furnizorii ;

Puncte slabe :

 gama restransa de produse ;

 lipsa unei politici de marketing clare si eficiente ;
 slab promovata ;

Oportunitati :

 ritmul rapid de dezvoltare a piatei ;

 cresterea consumului de bere ;
 potential amplu al segmentului tinta ;

Amenintari :

 existenta numerosilor concurenti puternici ;

 puterea scazuta de cumparare a potentialilor consumatori ;
 majorarea accizelor, aliniate la normele UE;
 asociatiile impotriva consumului de alcool ;
 instabilitatea mediului economic si politic in Romania ;

Page
21
CAPITOLUL VI

STUDIUL DE PIATA

Chestionar:

60 chestionare

50 barbați 10 femei

20 20 10 5 3 2

16-30 ani 30-50 ani >50 ani 16-30 ani 30-50 ani > 50 ani

Obiective:

 Cauzele consumului
 Frecvența consumului
 Analiza concurenței

Page
22
 “Ursus”
-chestionar-

Sesiunea A

Printre mărcile de bere pe care le consumați se afla marca

“Ursus“:

a) Da
b) Nu

(Daca se alege varianta “ a) Da ” se trece la sesiunea “B”)

Page
23
Sesiunea B

1. Mediul in care locuiți:

a) Urban
b) Rural

2. Sexul:

a) Masculin
b) Feminin

3. Precizați intervalul de vârstă în care vă încadrați:

a) Sub 18 ani
b) Intre 18-25 ani
c) Intre 25-35 ani
d) Intre 45-55 ani
e) Peste 55 ani

Page
24
4. Precizați in ce interval de venit vă incadrați:

a) Sub 700 lei

b) Intre 700-1000 lei
c) Intre 1000-1500 lei
d) Intre 1500-2000 lei
e) Intre 2000-3000 lei
f) Peste 3000 lei

5. Cât de des consumați “Ursus“?

a) 1-3 beri/ săptămanâ

b) 4-6 beri/ săptămanâ
c) 7-10 beri/ săptămanâ
d) Peste 10 beri/ săptămanâ

6. Ce marcă de bere consumați in mod obisnuit?

…………………………………………………………………………………

Page
25
 7. Ce va determină sa consumați o anumită marcă de bere?

a) Gustul
b) Publicitatea la produs
c) Reducerile de preț
d) Oferirea in mod gratuit a unui produs
e) Recomandarea unui cunoscător

8. De unde cumpărați berea pe care o consumați?

a) Chiosc
b) Magazin alimentar
c) Supermarket/ Hypermarket
d) Cluburi/ Pub-uri/ etc.

9. Ce fel de ambalaj preferați?

a) Sticlă
b) Doză
c) Pet

10. Care este prima reclamă de “Ursus“ care vă vine in minte?

…………………………………………………………………………………

Page
26
11. Ce parere aveți despre berea “Ursus” ?

a) Foarte bun
b) Bun
c) Indiferent
d) Rea
e) Foarte rea

12. Ce sortimente ale berii “Ursus” consumați?

a) Premium
b) Cooler
c) Neagră
d) Blondă
e) Fară alcool

Page
27
 Cât de importante sunt următoarele criterii pentru
dumneavoastră in decizia de a alege berea “Ursus” ?

1 2 3 4 5

Gustul

Prețul

Concentrația
de alcool

Reclamă

Ambalajul

(Bifati cu “X” varianta corespunzătoare răspunsului dumneavoastră)

Page
28
 13. Dacă ar fi sa aduceți modificări berii “Ursus”, acestea s-ar
putea orienta către:

a) gust
b) concentrație de alcool
c) ambalaj
d) preț
e) sortimente (menționați un sortiment pe care l-ati dori
dumneavoastră:

……………………………………………………………………………...)

Page
29
 Transpunerea si analiza datelor

Barbati ( 16-30 ani):

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1a a b a b a a a a b a a a a b b a b a a
2a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
3b a a b b c c b c b c a a b b c c b b c
4a a a c c d d c e d e a c c f b d b a b
5a b a b b a a c c c c c d c b b b a c d
6 stejar stejar stejar albacher bergenbier albacher ursus ursus ursus, timisoreana ciuc, holstein timisoreanaciuc, silva albacher, ursus ursus. Redds Leffe, Perroni Stella Tuborg TimisoreanaUrsus Ursus
7b a a, c, d, e a, d c c a b a e b d b b b e a, d. e c a a
8b d a, b b, c, d d c d d a c d d d d d a a, b, c, d c d d
9b a b, c a, b a c a a c b a a a a a b a, b b a a
10 b b b a, b b c a a a b b a a b b b a a a a
11 a a a a, b , d e b a a a a a a b a, c a d a a b b
12 G, P, C, R, A G, P P A P R G, P G G G G G G, C G G, R C G, R, A R, A G G
13 b d b b, d d c c a e (fructe de padure) c a a c a a b b c d c

Page
30
 CAPITOLUL VII

BIBLIOGRAFIE

•www.ursus.ro

•www.comportamentul consumatorului de bere.ro

•www.proiect marketing.ro

•www/isondaje.ro

•www.piata berii.ro

Page
31