Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic şi Comercial – Bucureşti

STUDIEREA IMAGINII PRODUSELOR

COMPANIEI COCA-COLA

Student: Sandu Nicolae Gabriel

Anul de studiu: III
Grupa: 9

Forma de învăţământ: IF

Bucureşti
- 2017-
 CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I - PREZENTAREA COMPANIEI S.C. COCA-COLA ROMÂNIA S.R.L.
1.1 Clienții Coca-Cola România
1.2 Concureța
1.3 Evoluţia unor indicatori economico-financiari ai Companiei Coca-Cola România
CAPITOLUL II - STUDIEREA IMAGINII PRODUSELOR COMPANIEI COCA-COLA ÎN
RÂNDUL CONSUMATORILOR DIN BUCUREȘTI
2.1 Definirea problemei decizionale
2.2 Definirea scopului cercetării
2.3 Obiectivele cercetării
2.4 Stabilirea ipotezelor cercetării
2.5 Definirea colectivitatea generale
2.6 Definirea unității de sondaj
2.7 Stabilirea eşantionului
2.8 Construirea chestionarului
2.9 Analiza informaţiilor obţinute
CAPITOLUL III - CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Împletirea reuşită dintre politica de distribuţie şi cea de promovare au făcut din Coca-
Cola, firma cu cea mai cunoscută marcă de comerţ, centrul celei mai mari producţii şi a celui mai
complex sistem de distribuţie din lume şi mai ales cea mai importantă firmă din domeniul
băuturilor răcoritoare.
Prezentă şi în România, ea a reuşit să atragă atenţia prin organizarea structurală
ireproşabilă, prin promovarea valorilor autentice, prin oferirea unui mediu stabil de lucru şi de
asemenea prin recompensarea pe măsura muncii depuse.
Această firmă ce atrage în special persoanele tinere, dinamice, are avantajul de a
recompensa material bine munca depusă, fiind un adevărat magnet pentru cei ce doresc să-şi
realizeze o carieră bazată pe muncă asiduă şi într-un mod modern.
Această lucrare îşi propune să realizeze o analiză a cererii preferinţelor consumatorilor
din București faţă de produsele Coca-Cola pentru a evidenţia cât de important este
comportamentul consumatorului în activitatea de marketing a firmelor.
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA COMPANIEI S.C. COCA-COLA ROMÂNIA S.R.L.

1.1 Scurt istoric Coca-Cola

Produsul care a dat lumii gustul cel mai cunoscut s-a născut în Atlanta, statul Georgia, la
data de 8 mai 1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs, conform legendei,
siropul Coca-Cola într-un vas de aramă pe un trepied, în curtea din spate a casei sale. Socotind
că, cei doi C vor arăta bine în reclame, Frank Robinson, partenerul şi contabilul farmacistului
Pemberton a sugerat numele şi a scris marca înregistrată Coca-Cola.
Primul anunţ publicitar pentru Coca-Cola a apărut curând în The Atlanta journal. Acesta
invita oamenii însetaţi să încerce noua şi populara băutură carbonatată. În timpul primului an,
vânzările au atins în medie, modesta cifră de nouă porţii pe zi.
La data de 1 mai 1889, Asa Candler a publicat o reclamă de o pagină în The Atlanta
Journal, şi a declarat firma sa ca singurii proprietari ai Coca-Cola...Delicios. Răcoritor.
Antrenant. Tonic. Titlul exclusiv de proprietate pe care Dl. Candler nu l-a obţinut de fapt decât în
1891, era în valoare de 2.300 dolari.
În anul 1892, flerul de comerciant al D-lui Candler a impulsionat vânzarea de sirop Coca-
Cola făcând-o să sporească de aproape zece ori.
Împreună cu fratele său, John S. Candler, cu Frank Robinson, fostul partener al lui John
Pemberton şi alţi doi asociaţi, domnul Candler a format o corporaţie cu numele de The Coca-
Cola Company. Capitalul iniţial a fost de 100.000 dolari.
Marca înregistrată Coca-Cola, folosită pe piaţă din anul 1886, a fost înregistrată la Biroul
de Investiţii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893. (Înregistrarea a fost reînnoită periodic.)
În acelaşi an s-a plătit primul dividend; la 20 de dolari de acţiune, acesta s-a ridicat la 20 la sută
din valoarea înregistrată a unei acţiuni. În fiecare an de atunci încoace, Compania a plătit
dividendele.
Crezând cu fermitate în reclamă, domnul Candler a dezvoltat eforturile doctorului
Pemberton depuse în domeniul marketing-ului distribuind mii de cupoane pentru o sticlă de
Coca-Cola gratuită. A promovat încontinuu produsul, distribuind amintiri, calendare, ceasuri şi
multe alte cadouri, toate cu marca înregistrată Coca-Cola. În 1894, în Vicksburg, Mississippi,
Joseph A. Biedenharn a fost atât de impresionat de cerera crescândă de Coca-Cola pe care o
vindea la pahar, încât a instalat o maşinărie de îmbuteliat în spatele magazinului său şi a început
să vândă navete de Coca-Cola plantatorilor şi fabricilor de cherestea de-a lungul râului
Mississippi. El a fost primul îmbuteliator de Coca-Cola.
Îmbutelierea pe scară largă a fost posibilă în 1899 când Benjamin F. Thomas şi Joseph B.
Whitehead din Chattanoga, Tennessee au obţinut dreptul exclusiv de a îmbutelia şi vinde Coca-
Cola în Statele Unite. Până în 1915 s-au folosit o mare varietate de ambalaje dar, pe măsură ce s-
a intensificat competiţia au apărut tot mai multe imitaţii. Coca-Cola merita un ambalaj distinct şi,
în 1916, îmbuteliatorii au aprobat sticla unică specifică, eleborată de Root Glass Company of
Terre Haute, Indiana.
În 1919, pachetul de acţiuni Coca-Cola ale D-lui Candler au fost vândute bancherului
Ernest Woodruff din Atlanta şi unui grup de investitori, contra sumei de 25 milioane de dolari.
Afacerea a fost reîncorporată ca o corporaţie din delaware şi 500.000 de acţiuni din cele ale
Companiei au fost vândute public contra sumei de 40 dolari acţiunea. Noul preşedinte a pus
accent deosebit pe calitatea produsului. Domnul Woodruff a iniţiat o campanie Băutura de
calitate folosind un personal format din oameni cu înaltă calificare pentru a încuraja şi ajuta
locurile unde Coca-Cola se vindea la pahar, în vânzarea agresivă şi servirea corectă a băuturii.
Cu ajutorul îmbuteliatorilor de frunte, conducerea Companiei a stabilit standarde de calitate
pentru fiecare fază a operaţiei de îmbuteliere. Domnul Woodruff a văzut un potenţial uriaş pentru
afacerea cu sticle de Coca-Cola, aşa că suportul cu ajutorul reclamei şi al marketing-ului a fost
sporit substanţial. La sfârşitul anului 1928, vânzările de sticle Coca-Cola au depăşit pentru prima
dată vânzările la pahar.
Robert Woodruff a condus de-a lungul anilor afacerea Coca-Cola spre înalţimi de
neegalat ale succesului comercial. Conceptele de comercializare ce sunt obişnuite astăzi, erau
considerate revoluţionare pe vremea când ele au fost introduse de către domnul Woodruff.
Compania a fost prima care a introdus, de exemplu, inovaţia cartonului de şase sticle, în primii
ani ai decenului al treilea, permiţând astfel consumatorului să transporte mai uşor Coca-Cola
acasă.
Cutia simplă de carton, descrisă ca „un ambalaj pentru acasă, cu un mâner ca o invitaţie”,
a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente de comercializare ale industriei.
În 1929, cartonului i s-a alăturat un alt progres revoluţionar, răcitorul din metal cu capac,
care a făcut posibilă servirea băuturii Coca-Cola rece ca gheaţa, la locurile de vânzare cu
amănuntul. Răcitorul a fost apoi îmbunătăţit cu refrigerare mecanică şi acţionare automată cu
ajutorul monedelor. În felul acesta, fabricile, birourile şi multe alte instituţii au devenit locuri de
desfacere pentru băuturi răcoritoare.
 La fel ca şi sticla marcă înregistrată, în 1929 a fost adoptat un pahar standard special
pentru dozatoare, care a ajutat campania publicitară Coca-Cola. Aceste pahare care se mai
folosesc la multe dozatoare, sunt o dovadă vizibilă a popularităţii fără vârstă a băuturii Coca-
Cola.
Târgul Internaţional de la Chicago, din 1933 a marcat introducerea dozatoarelor automate
în care se amestecau siropul şi apa carbonatată pe măsură ce se turna băutura. Operatorii
dozatoarelor serviseră manual Coca-Cola de la crearea acestei băuturi în 1886 iar vizitatorii
târgului erau uimiţi văzând operatorul cum servea o băutură uniformă şi răcită adecvat, numai
prin acţionarea unei manete. În jurul anului 1937, dozatorul automat devenise o trăsătură
importantă a locurilor de vânzare post-mix. Astăzi, tehnologia modernă continuă să dozeze
produsele Companiei mai rapid şi mai bine decât înainte.
Din ultimii ani ai deceniului al cincilea şi până în anii ’70, Statele Unite ca şi majoritatea
ţărilor din lume s-au schimbat într-un ritm fără precedent. Compania Coca-Cola a trecut şi ea
prin cele mai dramatice schimbări în domeniile marketing-ului şi al comercializării, de la apariţia
îmbutelierii în anii ’90 ai secolului trecut. Al doilea război mondial a dat o nouă formă lumii şi
Compania s-a aflat în faţa unei pieţe globale de desfacere noi şi mai complexe.
The Coca-Cola Company a început să-şi realizeze reţeaua sa globală în anii ’20. Fiind
acum prezentă în peste 185 de ţări şi producând sute de milioane de porţii pe zi, sistemul Coca-
Cola a aplicat cu succes o formulă simplă la scară globală: crearea unui moment răcoritor contra
unei sume de bani foarte mică- de sute de milioane de ori pe zi.
Sistemul unic în lume a făcut din Compania Coca-Cola prima întreprindere de băuturi
răcoritoare din lume. Compania vinde aproape jumătate din toate băuturile răcoritoare ce se
consumă în întreaga lume. Nici o altă companie nu vinde nici jumătate din această cantitate. Pe
măsură ce sistemul continuă să creeze o industrie de băuturi răcoritoare pe pieţele ce se află în
dezvoltare, poziţia de frunte a Companiei va lua tot mai mare amploare.
Compania Coca-Cola este leader-ul mondial în producţia de băuturi răcoritoare.
Cu ajutorul celui mai mare sistem de producţie şi distribuţie, Compania vinde mai mult
de o cantitate dublă faţă de cel mai apropiat concurent al său.
 1.1 Clienții Coca-Cola România
Coca-Cola HBC România își propune să fie partenerul de afaceri preferat al celor peste
70.000 de magazine, restaurante, supermarketuri, mari lanțuri comerciale şi alte locații care vând
băuturile răcoritoare. Menține cu clienții lor o relație de colaborare, ajutându-i să își dezvolte
afacerile.
Deși marile lanţuri comerciale internaţionale repezintă o parte tot mai mare a afacerii lor,
îi sprijină, de asemenea, şi pe comercianții cu amănuntul, de dimensiuni mai mici. Programul lor
de dedicat de training îi ajută proprietarii şi operatorii de magazine alimentare şi micile
supermarketuri să înţeleagă comportamentul cumpărătorilor şi industria băuturilor racoritoare. În
plus, îi sprijină pe proprietarii şi operatorii de magazine să îşi creasca veniturile şi profitul.
Serviciile dedicate clientilor lor au fost recunoscute și premiate , un exemplu în acest sens
fiind Premiul Piața pentru “Cel mai bun furnizor din industria bunurilor de larg consum” din
România, timp de cinci ani concecutivi.

1.2 Concureța
Politica urmată de către concurenţii firmei, în special în materie de lansare de produse, a
fixării preţurilor sau a campaniilor promoţionale, are o mare influenţă asupra vânzărilor firmei.
Cunoaşterea concurenţei joacă un rol hotărâtor în planificarea de marketing. Firma trebuie să
compare constant produsele, preţurile, canalele de distribuţie şi acţiunile de promovare cu cele
ale concurenţei. Astfel ea poate identifica avantajele şi dezavantajele pe care le are în lupta cu
aceasta, lansând atacuri mai precise asupra concurenţei şi apărându-se mai bine de atacurile
acesteia.
Compania Coca-Cola analizează periodic strategiile concurenţilor săi şi aceasta pentru că
aceşti concurenţi dau dovadă de multă imaginaţie şi fonduri financiare nebănuite şi îşi revizuiesc
strategiile periodic.
Coca-Cola se detaşează de concurenţă prin:
 produse şi servicii superioare,
 calitatea serviciilor,
 dezvoltarea relaţiilor pe termen lung cu clienţii,
 campanii promoţionale bine gândite şi realizate,
 calitatea şi eficienţa procesului tehnologic,
 încrederea pe care a creat-o în mintea consumatorilor,
  acţiunile promoţionale care implică tinerii.
Principalii concurenți sunt: PepsiCo, European Drinks și Romaqua.
PepsiCo
PepsiCo a intrat pe piaţa românească în anul 2004, achiziţionând liderul pe piaţă de chips-
uri de cartofi, compania Star Foods, prezentă în România încă din 1993. Astfel, PepsiCo a
devenit unul dintre jucătorii foarte importanţi pe piaţa de Snacks-uri din România.
În 1991, portofoliul de băuturi carbonatate PepsiCo a început să fie produs şi distribuit
printr-un nou sistem de franciză, cu implicarea Quadrant Amroq Beverages (QAB) ca
îmbuteliator. QAB a produs şi distribuit băuturile răcoritoare sub licenţă PepsiCo, împreună cu
produsele proprii, până în anul 2006, când a fost achiziţionat de către PepsiAmericas, al doilea
îmbuteliator ca mărime din lume al produselor PepsiCo.
În martie 2010, PepsiCo a cumpărat cei doi mari îmbuteliatori ai săi, PepsiAmericas şi
Pepsi Bottling Group, devenind astfel cea mai mare companie producătoare de produse
alimentare şi băuturi răcoritoare din America de Nord şi a doua la nivel mondial, cu venituri
anuale de aproximativ 60 miliarde de dolari şi aproape 285.000 de angajaţi.
European Drinks
European Drinks este un grup de companii din România, deținut de frații Ioan Micula și
Viorel Micula. Grupul a fost înființat în anul 1993. Este una dintre cele mai mari companii de pe
piața alimentară din estul Europei. Din grup fac parte producătorul de băuturi răcoritoare
European Drinks, producătorul de alimente și bere European Food și producătorul de băuturi
spirtoase Scandic Distilleries. Frații Micula mai dețin companiile Rieni Drinks, și Transilvania
General Import Export, care transportă și distribuie produsele fabricate de companiile din grup.
Grupul deține cel mai mare număr de brand-uri înregistrate în România, având în
portofoliu apa minerală Izvorul Minunilor, sosurile Regal, sucurile Fruttia, napolitanele Naty și
berea Burger. Produsele firmei sunt prezente în peste 40 de țări.
Romaqua
Romaqua Group Borsec, societate cu capital integral autohton și privat, înființată la
începutul anului 1999, a realizat în ultimii ani investiții importante care se ridică până acum la
peste 190 mil. euro, mizând în primul rând pe tehnologii și echipamente de vârf la nivel mondial,
care să asigure obținerea unui produs finit cu cel mai înalt standard calitativ.
Piata de desfacere principală a produselor din portofoliu este cea interna. Astfel,
Romaqua Group dispune de o rețea de distribuție bine formată, cu acoperire națională. În
prezent, tehnologiile Romaqua pentru producția de ambalaje PET și îmbuteliere formează 21 de
linii complete, având o capacitate totală de îmbuteliere de peste 1 miliard de litri pe an.
 Cifra de afaceri a grupului a crescut constant în fiecare an astfel că, în 2008, a depășit 130
milioane euro.
Preocuparea pentru un standard calitativ înalt a făcut ca Romaqua să fie prima firmă
românească de îmbuteliere care a primit certificarea conform ISO 9001 Sistemul de management
al calității. Alte două sisteme de management implementate sunt HACCP (Hazard Analysis and
Critical Control Points) și IFS (International Food Standard), privind asigurarea securității
produselor alimentare din punct de vedere igienico-sanitar.
Romaqua Group Borsec are în portofoliu 8 branduri de succes: Apele Minerale Naturale
Borsec, Apa Minerală Naturală Stânceni, Apa Minerală Naturală Aquatique Oligominerală,
Băuturile Răcoritoare Giusto, Băutura Răcoritoare Quick Cola, Băutura Răcoritoare Lămâița,
Cafeaua "Metropolitan Caffe", Berea Albacher.

1.3 Evoluţia unor indicatori economico-financiari ai Companiei Coca-Cola România

Indicatori din
Contul de Profit si 2007 2008 2009 2010 2011
Pierdere
Cifra de afaceri 1.721.351.922 2.028.651.727 1.864.293.388 1.746.662.685 1.738.623.539

Total venituri 1.826.994.840 2.233.414.735 1.984.603.852 1.858.246.385 1.845.829.359

Total cheltuieli 1.592.920.411 1.947.275.444 1.770.444.422 1.641.294.760 1.683.865.803

Profit brut 234.074.429 286.139.291 214.159.430 216.951.625 161.963.556

Profit net 205.205.745 243.723.975 172.327.145 189.547.691 137.399.050

Numar salariati 2.859 2.559 2.026 1.814 1.744

Tabel 1.1 Indicatori din contul profit și pierdere în RON (2007-2011)
 Cifra de afaceri
2,100,000,000
2,050,000,000 2,028,651,727
2,000,000,000
1,950,000,000
1,900,000,000
1,864,293,388
1,850,000,000
1,800,000,000 1,746,662,685 1,738,623,539
1,750,000,000 1,721,351,922
1,700,000,000
1,650,000,000
1,600,000,000
1,550,000,000
2007 2008 2009 2010 2011

Grafic 1.1 Cifra de afaceri (2007-2011)

Se poate constata faptul că cifra de afaceri a cunoscut o evoluție ascendentă în perioada
2007-2008, respectiv o evoluție descendentă în ultimii trei ani de analiză. Această descreștere se
poate datora diminuării veniturilor din vânzarea mărfurilor vândute.

Total venituri
2,500,000,000
2,233,414,735
1,984,603,852
2,000,000,000 1,826,994,840 1,858,246,385 1,845,829,359

1,500,000,000

1,000,000,000

500,000,000

0
2007 2008 2009 2010 2011

Grafic 1.2 Total venituri (2007-2011)

Se poate constata faptul că totalul de venituri a cunoscut o evoluție ascendentă în
perioada 2007-2008, respectiv o evoluție descendentă în ultimii trei ani de analiză.
Această descreștere se poate datora reducerii volumului vânzărilor pe fondul condiţiilor
economice dificile.
 Total cheltuieli
2,500,000,000

1,947,275,444
2,000,000,000
1,770,444,422 1,641,294,760 1,683,865,803
1,592,920,411
1,500,000,000

1,000,000,000

500,000,000

0
2007 2008 2009 2010 2011

Grafic 1.3 Total cheltuieli (2007-2011)

Se poate constata faptul că totalul de cheltuieli a cunoscut o evoluție ascendentă în
perioada 2007-2008 și în perioada 2010-2011, respectiv o evoluție descendentă în perioada
2008-2010. Aceste evoluții se pot datora costurilor cu materiilor prime.

Profit net
300,000,000
243,723,975
250,000,000
205,205,745
200,000,000 189,547,691
172,327,145
150,000,000 137,399,050

100,000,000

50,000,000

0
2007 2008 2009 2010 2011

Grafic 1.4 Profit net

Se poate constata faptul că profitul net a cunoscut o evoluție ascendentă în perioada
2007-2008 și în perioada 2010-2011, respectiv o evoluție descendentă în perioada 2008-2010.
 Număr salariați
3,500

3,000 2,859
2,559
2,500
2,026 1,814
2,000 1,744
1,500

1,000

500

0
2007 2008 2009 2010 2011

Grafic 1.5 Număr salariați

Se poate constata faptul că numărul salariaților a cunoscut o evoluție descendentă în
perioada 2007-2011. Această descreștere se poate datora închiderii fabricii pe care o deținea la
Iași și una dintre cele două unităţi de îmbuteliere a apei minerale din judeţul Suceava.
 CAPITOLUL II
STUDIEREA IMAGINII PRODUSELOR COMPANIEI COCA-COLA ÎN
RÂNDUL CONSUMATORILOR DIN BUCUREȘTI

2.1 Definirea problemei decizionale

Definirea problemei decizionale stă la baza elaborării scopului cercetării, prin intermediul
căruia se indică informaţiile necesare fundamentării procesului decizional, informaţii ce sunt
precizate la nivel operaţional prin intermediul obiectivelor. O definire corectă a problemei
decizionale, presupune o strânsă colaborare între executantul şi beneficiarul cercetării.

2.2 Definirea scopului cercetării

Scopul acestei cercetări realizate de S.C. Coca-Cola HBC România S.R.L. este acela de a
studia preferinţele consumatorilor din București faţă de produsele Coca-Cola. Se urmăreşte în
primul rând cunoaşterea intesităţii imaginii consumatorilor pentru produsele Coca-Cola şi
motivele pentru care consumatori preferă această bătură răcoritoare.

2.3 Obiectivele cercetării

Obiectivele care sunt urmărite în cadrul acestei cercetări sunt următoarele:
1. cunoaşterea intesităţii imaginii consumatorilor pentru această marcă.
2. identificarea motivelor pentru care consumatorii preferă aceste produse.
3. identificarea categoriilor de consumatori care doresc să cumpere aceste produse
după vârsta şi venit.
4. determinarea gradului de influenţă a reclamelor TV în decizia de cumpărare a
acestor produse.

2.4 Stabilirea ipotezelor cercetării

După stabilirea obiectivelor cercetării este necesară acumularea unor ipoteze care
urmează a fi testate. În ceea ce priveşte această cercetare, formulăm următoarele ipoteze:
1. intesitatea imaginii Coca-Cola este mare în rândul consumatorilor.
 2. majoritatea consumatorilor preferă aceste băuturi răcoritoare pentru calitatea şi
numele de marcă.
3. categorii de consumatori care doresc să cumpere aceste produse sunt persoane cu
vârsta între 19 – 40 de ani.
4. circa 65% dintre consumatori sunt influenţaţi de reclamele TV.

2.5 Definirea colectivitatea generale

Colectivitatea cercetată reprezintă colectivitatea indivizilor de la care se culeg informaţii.
Acestă colectivitate este reperezentată de populaţia municipiului București plus persoanele din
afara oraşului, dar aflate în tranzit la nivelul municipiului la data şi în momentul derulării
cercetării. Ea va constitui baza de eşantioanare şi totodată mulţimea asupra căreia se vor extinde
rezultatele eşantionului.

2.6 Definirea unității de sondaj

Unitatea de şondaj este unitatea despre care se culeg informaţii respectiv persoanele care
fac obiectul investigaţiei.
Perioada de desfăşurare a anchetei: 01.12.2017 – 20.12.2012

2.7 Stabilirea eşantionului

Eşantionul reprezintă un ansamblu de unităţi statistice extrase dintr-o colectivitate dată
prin diferite metode. Principala caracteristică ce se cere a fi îndeplinită de către eşantion este
reprezentativitatea acestuia, care este dată de mărimea eşantionului şi care trebuie să fie cât mai
cuprinzătoare pentru a furniza informaţii exacte şi reprezentative şi cât mai mică pentru a nu
ridica probleme financiare.
Mărimea eşantionului se determină după următoarea relaţie:
t 2 p(1  p)
n
2 w
n = numărul persoanelor ce vor intra în alcătuirea eşantionului (mărimea eşantionului)
t = probabilitatea cu care se garantează rezultatele obţinute
p = variaţia caracteristicii cercetate (gradul de omogenitate a colectivităţii generale)
w = nivelul de precizie asigurat rezultatelor cercetării (eroarea limită admisă)
 În cercetarea de faţă, având în vedere mijloacele avute la dispoziţie s-a optat pentru
următoarele valori:
t = 1,96
p = 0,5
w  5%
t 2 p(1  p) 1,96 2  0,5(1  0,5)
n   385 persoane
2 w 0,05 2
Pentru a se evita eventualele pierderi sau alte probleme ce pot apărea în procesul
comunicării dintre operator şi persoanele chestionate se impune o supradimensionare a
eşantionului cu 15 persoane.
Deci eşantionul ce va face obiectul cercetării va fi de 400 persoane.
Schema de eşantionare
Schema de eşantionare deţine o importanţă decisivă pentru reprezentativitatea
eşantionului, deoarece se referă la modul de alegere a persoanelor ce vor face parte din eşantion,
alegerea şi aplicaţia schemei de teren trebuie să asigure prezenţa în eşantion a principalelor
componente ale colectivităţii cercetate.
Schema de eşantionare aleasă în acest caz se va aplica asupra unui eşantion
nenominalizat (despre a cărui reprezentativitate nu se va putea discuta decât post factum) şi va fi
o eşantionare aleatoare şi fixă.
Acest tip de eşantionare se foloseşte pentru o rigurozitate mai ridicată oferindu-se
fiecărui element component al colectivităţii generale şanse egale de a intra în cadrul anchetei şi
se realizează pe baza unui pas mecanic ce va fi aplicat până ce eşantionul va atinge proporţiile
calculate în prealabil.
În cazul nostru situaţia schemei de eşantionare se va realiza astfel: începând cu data de
1.11.2012 fiecare a treia persoană ce va intra în magazin (fără a fi aceeaşi) va fi chestionată.
Acest pas mecanic va fi aplicat până în momentul în care se va atinge mărimea eşantionului
antecalculat.

2.8 Construirea chestionarului

Împreună cu eşantionul, chestionarul pe baza căruia se realizează ancheta reprezintă unul
din atuurile reuşitei cercetării. Acesta trebuie să cuprindă o serie de întrebări care să se refere la
aspectele ce vor furniza informaţiile necesare acestei cercetări.
 Chestionarul trebuie să fie caracterizat de simplitate, conciziune iar întrebările regăsite în
cadrul acestuia nu trebuie să fie prezumtive, ipotetice, emotive sau personalizate pentru a nu
influenţa interlocutorul.
Pe lângă acestea, informaţiile, în procesul de culegere trebuiesc filtrate, simplificate prin
intermediul unor întrebări pentru a elimina aspectele nesemnificative şi pentru a uşura analiza
ulterioară a informaţiilor culese.
În cercetarea de faţă, s-a utilizat metoda chestionarului direcţionat, una din formele
structurate de comunicare, iar ca structură pentru înregistrarea răspunsurilor s-a folosit
autoînregistrarea respectiv consemnarea răspunsurilor de către persoanele chestionate.
În acest sens s-a realizat un chestionar cu 19 întrebări închise adică cu variante de răspuns
prestabilitate astfel încât subiectul să indice cu uşurinţă unul din răspunsurile propuse.
Ancheta pilot
Fiind finalizat întreg instrumentarul de lucru necesar derulării cercetării, se impune
realizarea anchetei pilot. Aceasta are rolul unei repetiţii generale pentru a se putea stabili
punctele tari şi slabe ale anchetei şi implicit remedierea acestora.
Pentru această cercetarea, ancheta pilot a început la data de 22.10.2012 cu 10 zile înainte
de declanşarea anchetei propriu-zise şi ea a durat o singură zi.
Ancheta pilot a fost realizată pe un mini eşantion de 25 de personae alese după aceeaşi
schemă de eşantionare ca şi a cercetării propriu-zise.
În urma acestei anchete nu s-au constatat dificultăţi în completarea chestionarului drept
pentru care, s-a procedat la administrarea chestionarelor întregului eşantionului.
 Cercetarea preferinţelor consumatorilor din București faţă de produsele
Coca-Cola

1. Ce marcă de băutură răcoritoare aţi consumat ultima dată?

 Coca-Cola
 Pepsi
 European Drinks
 Alte mărci
2. Consumaţi produsele răcoritoare ale fimei Coca-Cola?
 da – se trece la întrebarea 4
 nu
3. Care sunt motivele pentru care nu consumaţi produsle Coca-Cola?
 calitatea produselor
 ambalajul produselor
 preţul produselor
 altele
4. Ce vă determină să consumaţi produsele Coca-Cola?
 calitatea produsului
 numele de marcă
 preţul produselor
 ambalajul produselor
 reclama făcută acestor produse
 altceva
5. Vă rugăm să acordaţi puncte de la 1 la 6 pentru următoarele produse Coca-Cola în
funcţie de preferinţele dumneavoastră (1 – cel mai puţin, 6 – cel mai mult)
 Coca-Cola
 Coca-Cola Light
 Fanta
 Sprite
 Cappy
 Schweppes
6. Vă rugăm să acordaţi note de la 1 la 5 pentru următoarele caracteristici ale
produselor Coca-Cola în funcţie de preferinţele dumneavoastră (1 – cel mai puţin, 5 – cel mai
mult)
  gustul produselor
 aroma produselor
 efectul răcoritor
 consistenţa produselor
 efectul relaxant
7. Preferaţi produsele Coca-Cola dietetice?
 da
 nu
8. Care din următoarele tipuri de ambalaje vi se pare cel mai potrivit pentru produsele
Coca-Cola?
 sticle
 cutii de aluminiu
 cutii de carton aluminizat
 recipienţi din material plastic PET
 nu-mi dau seama
9. În ce cantitate doriţi să fie îmbuteliate produsele Coca-Cola?
 0,25 l
 0,33 l
 0,50 l
 1l
 1,5 l
 2l
 2,5 l
10. Cât de frecvent obişnuiţi să consumaţi produsele Coca-Cola?
 zilnic, aproape zilnic
 de 2 – 3 ori pe săptămână
 o dată pe săptămână
 aproximativ de 2 ori pe lună
 foarte rar, întâmplător
11. În alegerea dumneavoastră publicitatea are o influenţă asupra deciziei de
cumpărare?
 foarte mare
 mare
 mă lasă indiferent
  mică
 foarte mică
12. După opinia dumneavoastră, cum apreciaţi aprovizionarea pieţei Piteştene cu
produsele Coca-Cola?
 foarte corespunzător
 corespunzător
 nu ştiu
 necorespunzător
 foarte necorespunzător
13. Unde locuiţi?
 în București
 în altă localitate din jud. Ilfov
 în alt judeţ
14. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?
 sub 18 ani
 între 19 – 29 ani
 între 30 – 39 ani
 între 40 – 49 ani
 peste 50 ani
15. Sexul dumneavoastră:
 masculin
 feminin
16. Locul dumneavoastră de muncă:
 o instituţie bugetară
 o întreprindere de stat
 o firmă proprie
 o firmă privată
 alte tipuri de organizaţii
 nu lucrez
17. Venitul mediu lunar pe persoană în familia dumneavoastră este:
 sub 1 000 lei
 între 1 000 – 2 000 lei
 între 2 000 – 3 000 lei
 peste 3 000 lei
Vă mulţumim
Chestionar Nr. ......
 2.9 Analiza informaţiilor obţinute
1. Analiza după ultima marcă de băutură răcoritoare consumată.
Graficul 2.1. Analiza după ultima marcă de băutură răcoritoare consumată

4%
21,75%
Coca-Cola

Pepsi

European Drinks

alte mărci

11,25% 62%

Din totalul persoanelor intervievate, majoritatea o formează cei care au cumpărat ultima
dată băuturi răcoritoare Coca–Cola, reprezentând 62%, fiind urmaţi la o distanţă destul de mare
de produsele European Drinks, cu un procent de 21,75%. Procentul persoanelor care au
consumat ultima dată băuturile răcoritoare Pepsi este de 11,25%.
2. Analiza consumului de produse cu marca Coca-Cola
Graficul 2.2. Analiza consumului de produse Coca-Cola

14%

Da consum

Nu consum

86%

86% din totalul persoanelor anchetate au răspuns că consumă produsele răcoritoare ale
firmei Coca–Cola, iar restul de 14 % au răspuns că nu consumă aceste produse, preferând
produsele concurenţei.
3. Analiza motivelor pentru care subiecţii intervievaţi nu consumă produsele Coca–Cola
 Graficul 2.3. Motivele pentru care subiecţii intervievaţi nu consumă produsele Coca-Cola

5,35%
41,07% 5,35%

calitatea

ambalajul

preţul

altele

48,21%

Având în vedere doar acele persoane care nu consumă băuturile răcoritoare Coca–Cola,
putem identifica motivele pentru care nu consumă aceste produse. Astfel, preţul produselor
constituie un element care poate influenţa într-o mai mare măsură consumul produselor Coca–
Cola.
4. Analiza motivelor pentru care subiecţii intervievaţi consumă produsele Coca–Cola
Graficul 2.4. Motivele pentru care subiecţii intervievaţi consumă produsele Coca-Cola

11,62%
48,83%
13,95%
calitatea

numele de marcă
4,65%
preţul

ambalajul
2,32% reclama

altceva
18,6%

Având în vedere doar acele persoane care consumă băuturile răcoritoare Coca–Cola
putem spune că, calitatea produselor influenţează consumul produselor într-un procent de
48,83%. De asemenea numele de marcă şi reclama făcută acestor produse are o influenţă
considerabilă în ceea ce priveşte consumul. Preţul şi ambalajul influenţează consumul într-un
procent de 2,32% respectiv de 4,65%.
Calitatea produsului, numele de marcă şi reclama făcută acestor produse sunt elementele
care influenţează cel mai mult decizia de cumpărare a produselor Coca–Cola.
5. Analiza punctelor date pentru produsele Coca–Cola în funcţie de preferinţele
persoanelor intervievate.
Pentru a putea analiza punctele date de persoanele intervievate produselor Coca–Cola,
folosim metoda ordonării rangurilor astfel:
 Tabelul 2.1. Structura eşantionului pe baza punctelor date de persoanele intervievate
Nota acordată
Băutura răcoritoare 1 2 3 4 5 6
Coca–Cola 16/1 8/2 72/3 48/4 72/5 128/6
Coca–Cola Light 72/1 120/2 8/3 64/4 48/5 32/6
Fanta 8/1 16/2 72/3 64/4 88/5 96/6
Sprite 32/1 88/2 72/3 56/4 88/5 8/6
Cappy 15/1 56/2 80/3 64/4 24/5 64/6
Schweppes 160/1 56/2 40/3 48/4 24/5 16/6

Se pontează opţiunile subiecţilor privind ierarhia atributelor.

16  1  8  2  72  3  48  4  72  5  128  6
a.  4,55
344
72  1  120  2  8  3  64  4  48  5  32  6
b.  2,97
344
8  1  16  2  72  3  64  4  88  5  96  6
c.  3,30
344
32  1  88  2  72  3  56  4  88  5  8  6
d.  3,30
344
5  1  56  2  80  3  64  4  24  5  64  6
e.  2,32
344
160  1  56  2  40  3  48  4  24  5  16  6
f. 3,39
344
Tabelul 2.2. Structura eşantionului în ordinea descrescătoare a preferinţelor
Varianta / băutură Nota acordată Punctaj
răcoritoare
Coca–Cola 6 4,55
Coca–Cola Light 5 4,44
Fanta 4 3,39
Sprite 3 3,30
Cappy 2 2,97
Schweppes 1 2,32

6. Analiza notelor pentru caracteristicile produselor Coca–Cola.

Pentru a analiza notele date de persoanele intervievate caracteristicilor produselor Coca–
Cola, folosim metoda ordonării rangurilor, astfel:
Tabelul 2.3. Structura eşantionului pe baza notelor date de persoanele intervievate
 Varianta Nota acordată
1 2 3 4 5
gustul 32/1 - 40/3 72/4 200/5
aroma 8/1 80/2 96/3 88/4 72/5
efectul răcoritor 32/1 32/2 120/3 96/4 64/5
consistenţa 184/1 112/2 48/3 - -
efectul relaxant 80/1 128/2 40/3 88/4 8/5

Se pontează opţiunile subiecţilor privind ierarhia atributelor.

32  1  40  3  72  4  200  5
a.  3,18
344
8  1  80  2  96  3  88  4  72  5
b.  3,39
344
32  1  33  2  120  3  96  4  64  5
c.  3,37
344
184  1  112  2  48  3
d.  1,60
344
80  1  128  2  40  3  88  4  8  5
e.  2,46
344
Tabelul 2.4. Structura eşantionului în ordinea descrescătoare a preferinţelor
Varianta Nota acordată Nota obţinută
gust 5 4,18
aromă 4 3,39
efect răcoritor 3 3,37
consistenţă 2 2,46
efect relaxant 1 1,66

7. Analiza preferinţelor pentru produsele Coca–Cola dietetice

Graficul 2.5. Preferinţele persoanelor anchetate pentru produsele dietetice Coca-Cola

Da preferă
produsele dietetice
34,88% Coca-Cola

65,11% Nu preferă
produsele dietetice
Coca-Cola
 65,11% din cei care consumă produsele răcoritoare Coca–Cola preferă produse dietetice,
iar restul de 34,88% nu preferă produsele răcoritoare dietetice.
8. Analiza tipurilor de ambalaje pentru produsele Coca–Cola.
Graficul 2.6. Tipurile de ambalaje preferate de consumatori Coca-Cola

11,62% Sticlă
27,90%
Cutii de aluminiu

Cutii de carton
aluminizat
PET

46,51% 20,93% Nu-mi dau seama

9,30%

Din graficul de mai sus putem observa că persoanele anchetate preferă produsele Coca–
Cola ambalate în PET (46,51%), sticle (27,90%), cutii de aluminiu (20,98%) şi cutii de carton
aluminizat (9,30%).
9. Analiza cantităţilor în care să fie îmbuteliate produsele Coca-Cola.
Graficul 2.7. Cantitatea în care se doreşte a fi îmbuteliată Coca-Cola

4,06% 3,48% 0,25 l

29,06%
18,02% 0,33 l
0,50 l
1l
1,5 l
2l
15,69% 2,5 l
21,31% 8,13%

Din graficul de mai sus putem observa că persoanelor anchetate preferă ca produsele
acestei firme să fie îmbuteliate în cantităţi mari şi anume în 2,5 l; 2 l; şi 1 l.
10. Analiza frecvenţei de consum a subiecţilor intervievaţi pentru băuturile răcoritoare
Coca–Cola.
Graficul 2.8. Frecvenţa de consum pentru produsele Coca-Cola

6,97% 11,62%
25,58% 30,23% zilnic, aproape zilnic
de 2-3 ori pe săptămână
o dată pe săptămână
de 2-3 ori pe lună
foarte rar

41,86%
 În ceea ce priveşte frecvenţa de cumpărare putem spune că mai mult de jumătate dintre
persoanele chestionate consumă produsele Coca–Cola o dată pe săptămână sau de 2–3 ori pe
săptămână, ceea ce înseamnă că aproape 72,09% dintre aceste persoane sunt consumatori fideli.
Restul de 27,91% consumă aceste băuturi răcoritoare, aproximativ de 2 ori pe lună, zilnic sau
aproape zilnic.
11. Analiza influenţei pe care publicitatea o are asupra deciziei de cumpărare.
Graficul 2.9. Gradul de influenţă pe care publicitatea îl are asupra deciziei de cumpărare

4,65%
16,27% 30,23%

foarte mare
11,62% mare

mă lasă indiferent

mică

foarte mică

53,48%

La întrebarea „Dacă publicitatea vă influenţează decizia de cumpărare,, mai mult de

jumătate din persoanele anchetate au răspuns că în mare parte sunt influenţate de publicitate în
alegerea produselor Coca-Cola. Numai 25,54 % au răspuns că nu ţin cont de publicitate sau că
ţin cont într-o măsură relativ mică.
12. Analiza aprovizionării pieţei piteştene cu produse Coca–Cola.
Graficul 2.10. Gradul de aprovizionare a pieţei piteştene cu produsele Coca-Cola

6,97% 2,32%
foarte corespunzător
37,2%
11,62%

corespunzător

nu ştiu

necorespunzător

foarte
necorespuntător
58,13%

Din graficul de mai sus se constată că aprovizionarea pieţei bucureștene cu produsele

Coca–Cola este corespunzătoare şi foarte corespunzătoare. Acest lucru se datorează în primul
rând profesionalismului cu care agenţii îşi fac meseria.
 13. Analiza după mediul de rezidenţă
Tabelul 2.5. Structura eşantionului după mediul de rezidenţă
Varianta Frecvenţa absolută Procent %
În București 288 72
În jud. Ilfov 88 22
În alte judeţe 24 6

Din totalul populaţiei anchetate majoritatea o formează cei care au domiciliul în mun.
București, reprezentând 72 %.
22% dintre aceste persoane locuiesc în altă localitate, iar restul de 6% sunt persoane care
erau în tranzit prin mun. București la data şi în momentul derulării acestei cercetării.
14. Analiza pe grupe de vârstă a persoanelor intervievate
Tabelul 2.6. Structura eşantionului pe grupe de vârstă
Varianta Frecvenţa absolută Procent %

sub 18 ani 120 30

19 – 29 ani 128 32
30 – 39 ani 72 18
40 – 49 ani 48 12
peste 50 ani 32 8

Majoritatea subiecţiilor intervievaţi se află în grupa de vârstă 19–29 ani, reprezentând

32%. Un procent considerabil îl ocupă şi cei din grupa de vârstă sub 18 ani, reprezentând 30 %
din totalul persoanelor anchetate.
15. Analiza după sexul persoanelor intervievate
Tabelul 2.7. Structura eşantionului după sex
Sex Frecvenţa absolută Procent %
masculin 192 52
feminin 208 48

Variaţia după sexul interlocutorului nu este foarte semnificativă, întrucât ponderea

persoanelor masculine chestionate este 52%, iar a celor feminine este 48 %.
16. Analiza după locul de muncă a persoanelor intervievate
Tabelul 2.8. Structura eşantionului după locul de muncă
Variante Frecvenţa absolută Procent %
o instituţie bugetară 112 32,5
 o întreprindere de stat 80 23,25
o firmă proprie 40 11,62
o firmă privată 136 39,53
alte tipuri de organizaţii 8 2,32
nu lucrez 24 6,97

În ceea ce priveşte locul de muncă a persoanelor intervievate putem face următoarele

aprecieri şi anume: 39,53% dintre aceste persoane lucrează în firme private, 32,55% în instituţii
de stat, iar 23,25% în întreprinderi de stat, iar restul în firme proprii sau alte tipuri de organizaţii,
sau nu lucrează.
17. Analiza după venitului mediu lunar pe persoană în familie.
Tabelul 2.9. Structura eşantionului după venitului mediu lunar pe persoană în familie
Variante Frecvenţa absolută Procent %
sub 1.000 48 13,95
1.000– 2.000 176 51,16
2.000– 3.000 144 41,86
peste 3.000 32 9,30

Având în vedere venitul mediu lunar pe persoană în familie putem spune că marea parte a
persoanelor anchetate se încadrează în 1.000– 2.000 lei, ei reprezentând 51,16%, fiind urmaţi
îndeaproape de persoanele cu un venit cuprins între 2.000–3.000 lei, aceştia având un procent de
41,86 %. Aceste persoane reprezintă majoritatea consumatorilor pentru produsele Coca–Cola.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pătrunderea firmei Coca-Cola pe piaţa românească a băuturilor răcoritoare a constituit un

moment de cotitură nu numai pe piaţa specifică ci şi pentru activitatea de marketing.
Agenţii economici români au putut vedea cum compania Coca-Cola a intrat pe o piaţă
nouă, în condiţii absolut necaracteristice şi la mai puţin de doi ani a devenit liderul absolut al
pieţei.
Cercetarea preferinţelor consumatorilor din București faţă de produsele Coca-Cola este o
temă de cercetare a cărei importanţă este deosebit de relevantă pentru activitatea de marketing
desfăşurată de firma Coca-Cola, cu implicaţii asupra consumatorilor, fiind unul din mijloacele
prin care firma se implică şi se raportează la condiţiile pieţei, în funcţie de eficenţa şi impactul ei,
asupra imaginii firmei, cifrei de afaceri, volumului vânzărilor sau cotei de piaţă.
Informaţiile obţinute în urma realizării acestei cercetării au confirmat ipotezele formulate
anterior, furnizând căile necesare atingerii obiectivelor propuse în debutul cercetării. Pentru o
mai bună sintetizare şi prelucrare a datelor s-a impuns stabilirea structurii eşantionului şi
corelarea acestuia cu variabilele rezultate din răspunsurile din chestionar.
În urma întrebărilor din chestionar putem face o serie de aprecieri în ceea ce priveşte
preferinţele consumatorilor din București faţă de produsele Coca-Cola.
Cea mai mare parte a subiecţilor intervievaţi consumă produsele răcoritoare ale firmei
Coca-Cola (86%), iar restul consumatorilor au declarat că motivele pentru care nu consumă
aceste băuturi răcoritoare sunt preţul produselor şi fidelitatea faţă de alte mărci de băuturi
răcoritoare cum ar fi: European Drinks, Pepsi, etc.
Trebuie subliniat faptul că o mare parte din persoanele anchetate chiar, dacă nu au ales
preţul ca fiind principalul incovenient care determină reducerea consumului, totuşi aceştia
consideră preţul ca fiind destul de mare. Ei au considerat că numele de marcă şi calitatea acestor
produse merită acest efort financiar având în vedere preţul produselor concurente. Numele de
marcă la nivelul ţării noastre nu are o influenţă atât de mare ca şi în cazul ţărilor occidentale.
Calitatea produsului şi reclama făcută acestor produse sunt elemente care influenţează cu
un procent semnificativ decizia de cumpărare.
Având în vedere preferinţele consumatorilor, produsele cele mai bine cotate sunt
următoarele: Coca-Cola, Coca-Cola Light, Fanta, Sprite, Cappy şi Schweppes. În ceea ce
priveşte caracteristicile produselor se apreciează în mod special gustul, aroma şi efectul răcoritor.
Ambalajul produselor este foarte important şi majoritatea consumatorilor preferă
produsele ambalate în recipienţi din material plastic PET, în sticle şi în cutii de aluminiu, iar în
ceea ce priveşte cantitatea, ei optează pentru 0,5 l, 2 l şi 2,5 l. Unul dintre lucrurile bune, de
civilizaţie, pe care le-a învăţat românul este că pe stradă este normal să bea dintr-o sticlă de 0,5 l,
iar dacă e cu maşina are nevoie de o sticlă care să nu i se spargă în porbagaj şi dacă vrea sa
cumpere pentru acasă trebuie să ia o sticlă de 2 sau 2,5 l .
În ceea ce priveşte frecvenţa de cumpărare putem spune că mai mulţi de jumătate din
subiecţii intervievaţi consumă produsele Coca-Cola cel puţin săptămânal sau cel puţin de 2 ori pe
săptămână.
Aprovizionarea pieţei bucureştene cu produsele Coca-Cola este foarte corespunzătoare şi
asupra deciziei de cumpărare, publicitatea are o influenţă mare sau chiar foarte mare.
În urma acestei cercetări, Compania Coca-Cola şi-a fixat anumite obiective şi anume:
  accelerarea creşterii sectorului băuturilor carbonatate conduse de brandul Coca-Cola
Light, având în vedere că un procent considerabil dintre consumatori sunt copii;
 lărgirea selectivă a familiei Fanta pentru a conduce la o creştere profitabilă;
 susţinerea unei puternice campanii publicitare la produsele Coca-Cola în vederea creşterii
vânzărilor, întrucât publicitatea are o influenţă mare asupra consumatorilor;
 servirea clienţilor cu generozitate, creativitate şi consistenţă pentru a genera profit la
nivelul tuturor canalelor de distribuţie;
 conducerea eficientă şi costuri reduse de funcţionare ale activităţilor;
 prezenţa cu un pas înaintea concurenţei în ceea ce priveşte diversificarea şi
comercializarea băuturilor răcoritoare.
Produsele firmei Coca-Cola se bucură de o apreciere pozitivă şi sunt considerate ca fiind
un produs de excepţie care a creat zilnic un moment special de plăcere sutelor de milioane de
oameni şi a devenit cel mai omniprezent produs din lume. De milioane de ori pe zi oamenii
trăiesc un moment delicios şi răcoritor pe care numai Coca-Cola îl poate oferi.
 BIBLIOGRAFIE

 Baker M. „Marketing”, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti 1997

 Balaure V. (coord) “Marketing”, Editura Uranus, Bucureşti 2000
 Blyte J. “Comportamentul consumatorului”, Editura Teora Bucureşti 1998
 Bruhn M. “Marketing”, Editura Economică, Bucureşti 1999
 Cătoiu I. “Cercetări de marketing”, Editura Uranus, Bucureşti 1997
 Demetrescu C. “Metode de analiză în marketing”, Editura Teora, Bucureşti 2000
 Hill E.,O’Sullivan T. „Marketing”, Editura Antet, Bucureşti 1997
 Kotler Ph. „Principiile marketingului”, Editura Teora, Bucureşti 1998
 Myers J. “Marketing”, McGraw Hill, New York 1996
 Niculescu E. (coord). “Marketing modern.Concepte, tehnici şi strategii”, Editura Polirom,
Iaşi 2000
 Internet: www.Coca-Cola.ro