Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
ABSOLVENT:
SIBIU
2009
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………….............pag. 4
CAPITOLUL 1:
CAPITOLUL 2:
CAPITOLUL 3:
Pag | 2
Prezentare generală a Complexului Naţional Muzeal “ASTRA”
Sibiu……………………………………………………………………pag.31
Metodologia cercetării…………………………………………………pag.33
Rezultatele cercetării..............................................................................pag.35
CONCLUZII………………………………………………………………...pag.42
Bibliografie…………………………………………………………………...pag.44
Anexă………………………………………………………………………....pag.45
Pag | 3
INTRODUCERE
Pag | 4
CAPITOLUL 1
Pag | 6
de piaţă, elaborarea unor strategii mai realiste şi desfăşurarea unor acţiuni de
marketing eficiente.
2
Peter J., Olson J., Consumer Behavior and Marketing Strategy , McGraw-Hill, 2003, p.5
Pag | 7
Abordarea în viziunea ştiinţei marketingului are la bază teorii3 şi metode
împrumutate din economie şi statistică şi implică dezvoltarea şi testarea unor
modele matematice pentru a previziona impactul strategiilor de marketing asupra
comportamentului de cumpărare şi de consum al consumatorului.
Situaţia comparativă a celor trei abordări este prezentată în tabelul nr. 1.1
Tradiţională Explicarea
Psihologie comportamentului Experimentul
Sociologie de cumpărare Cercetarea
şi de consum Cantitativă
Toate cele trei abordări sunt valoroase, chiar dacă asigură aprofundarea
comportamentului consumatorului şi a strategiilor de marketing din perspective
diferite şi la niveluri specifice de analiză.
În practică, se alocă fonduri însemnate pentru cercetarea comportamentului
consumatorului iar alegerea uneia dintre abordări depinde de natura problemei de
marketing care urmează să fie rezolvată.
Informaţiile obţinute în urma cercetărilor vizând comportamentul
consumatorului sunt utile atât pentru diferitele organizaţii (profit sau nonprofit),
cât şi pentru consumatori datorită sistemului de relaţii dinamice în care se află în
permanenţă (figura nr. 1.2).
3
Peter J., Olson J., Consumer Behavior and Marketing Strategy, McGraw-Hill, 2003, p.29
Pag | 8
Figura nr. 1.2 – Sistemul de relaţii între grupurile interesate de cunoaşterea
comportamentului consumatorului
Strategiile Organizaţiile
Organizaţiile Politica
de Guvernamente
lucrative publică
marketing şi politice
Acţiuni ale
consumatorilor
Consumatorii
adopta ?
Pag | 10
• cum interpretează consumatorii avantajele anumitor produse ?
• cum influenţează mediul extern reacţiile afective şi cognitive ale
consumatorilor ?
Sentimentele şi
convingerile
consumatorului
Comportamentul
manifest al Mediul extern
consumatorului
Conform figurii nr. 1.3, fiecare element poate fi cauza sau efectul
modificării celorlalte. De exemplu, un consumator urmăreşte un spot publicitar
pentru un nou detergent care curăţă mai bine decât detergentul Tide. Acest spot ar
putea schimba convingerilor consumatorului despre noua marcă şi l-ar putea
determina să o cumpere. Astfel, o schimbare în mediul extern (spotul publicitar
referitor la noul detergent) determină o schimbare a convingerilor consumatorului
(noul detergent este mai bun) care, la rândul său, conduce la o schimbare a
comportamentului efectiv (consumatorul cumpără noua marcă). Însă, schimbarea
modului de cumpărare şi de consum a produsului detergent se poate produce şi pe
alte căi:
- consumatorul primeşte prin poştă o mostră gratuită dintr-un nou
detergent lichid, încearcă produsul şi apoi îl cumpără; în această
situaţie, o schimbare în mediul extern (mostra gratuită) conduce la o
schimbare de comportament (utilizare şi cumpărare) care, la rândul
său, conduce la o schimbare a convingerilor consumatorului (preferă
noua marcă);
Pag | 12
- consumatorul este nemulţumit de marca de detergent pe care o
utilizează în mod curent; în acest caz, analizează alte mărci şi o alege
pe aceea care albeşte hainele mai bine. Astfel, o schimbare a
convingerilor consumatorului (insatisfacţia) determină o schimbare în
mediul extern (analiza altor mărci) care, la rândul său, conduce la o
schimbare de comportament (cumpărarea altei mărci ).
Situaţiile de mai sus ilustrează că procesele şi acţiunile consumatorului
formează un sistem nu doar dinamic şi interactiv, ci şi unul reciproc.
Cercetarea şi analiza
consumatorului
Consumatorul:
- convingeri; Dezvoltarea
-comportament strategiei
efectiv de marketing
4 - mediul extern
Peter J., Olson J., Consumer Behavior and Marketing Strategy, McGraw-Hill, 2003, p. 29
Pag | 13
Implementarea
strategiei de marketing
5
Cătoiu I, Teodorescu N., Comportamentul consumatorului. Teorie şi practică, Editura Economică, Bucureşti,1997.
Pag | 15
1.3.1. Cercetarea motivaţiilor
cumpere;
Atitudinea este unul din conceptele cel mai mult utilizate de specialişti
pentru înţelegerea comportamentului consumatorului. În literatura de specialitate,
se precizează că, în timp, au fost propuse cel puţin 100 de definiţii şi 500 de
modalităţi de măsurare a atitudinii.
Una din primele definiţii ale atitudinii a fost cea elaborată de Thurstone în
anul 1931 – atitudinea reprezintă dispoziţia favorabilă sau nefavorabilă a unui
individ faţă de un anumit obiect.
preţul;
CAPITOLUL 2
MOTIVAŢIA
Pag | 21
de ce consumatorii cumpară un produs sau serviciu, care sunt deci mobilurile care
stau la baza deciziei de cumpărare, o cercetare de marketing va descoperi că la
baza procesului de alegere stau diferite motive. Cunoaşterea acestora poate
contribui mult la îmbunatăţirea satisfacerii nevoilor consumatorilor.
Consumatorul reprezintă un univers de motivaţii, care nu pot fi observate
direct, fapt ce face dificilă cercetarea lor. Pentru a facilita investigarea lor,
cercetătorii au propus diferite modalitaţi de clasificare a motivelor. 12
După originea lor, motivele sunt primare ( biologice) sau secundare
(psihologice), aidoma nevoilor care stau la baza lor.
Motivele primare sunt legate de existenta biologică a consumatorului şi stau
la baza satisfacerii nevoilor fiziologice ale acestuia.
Motivele secundare sunt generate de convieţuirea în societate a
consumatorului şi au ca obiectiv satisfacerea nevoilor psihologice ale acestuia
(prestigiu, recunoaşterea de către semeni, apartenenţa la anumite grupuri, etc.).
Orice om are nevoie nu numai de bunuri materiale care asigură supravieţuirea, ci şi
de “aspiraţia la consideraţie” sau “nevoia de a nu fi desconsiderat” ( Pierre Henry
Chombart de Lauwe).
Trebuie menţionat că motivele se distribuie într-o ierarhie bine definită, în
funcţie de categoria nevoilor la bază carora stau. Pe masură ce motivele situate la
un anumit nivel sunt satisfăcute, motivele situate la nivelul imediat următor devin
importante.
Identificarea motivelor echivalează cu a răspunde la intrebarea “De ce?”.
Stările tensionale stau la baza motivelor ( potrivit aprecierilor lui Kurt
Lewin) sunt expresii ale existenţei anumitor nevoi sau trebuinţe asociate
consumatorului (familiei), constituite într-un sistem care conferă motivaţiei, în
consecinţă, o relativă stabilitate în timp. Activitatea de marketing desfăşurată
pentru satisfacerea diferitelor categorii de nevoi trebuie sa aiba în vedere
particularităţile acestora, precum şi puternica interacţiune dintre ele.
Un anumit produs, prin calităţile pe care le posedă, poate satisface atât nevoi
fiziologice, cât şi nevoi psihologice. Nevoia de hrană, de pildă, este satisfacută de
un anumit produs, se îmbina cu nevoia de prestigiu, satisfăcută prin consumarea
produsului respectiv intr-o unitate de alimentaţie publică de o categorie selectă.
Pentru activitatea de marketing este importantă si dihotomizarea motivelor
în fundamentale şi selective.
Motivele fundamentale sunt asociate cu idea satisfacerii nevoii pentru un
produs sau serviciu, ( de exemplu, vin) iar cele selective stau la baza alegerii unui
sortiment a unei mărci a produsului sau serviciului respectiv (de pildă, “Feteasca
de Ardeal”). Acest aspect are o mare importanţă, mai ales pentru activitatea
promoţională.
Mobilurile care stau la baza comportamentului consumatorului de cumpărare
si de consum pot fi clasificate in mobiluri raţionale şi mobiluri emoţionale.
Mobilurile raţionale, au la baza raţionalitatea consumatorului, in rândul
12
Cătoiu I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului, ed. a II-a, Editura Uranus, Bucureşti, 2004, p. 73
Pag | 22
acestora înscriindu-se funcţionalitatea, durabilitatea, economicitatea etc. Astfel de
mobiluri domină, în general deciziile pentru produse şi servicii de uz curent, cu
frecvenţă de cumparare relativ mare.
La rândul lor, motivele emoţionale sunt strâns legate de satisfacerea unor
nevoi psihologice ale individului (mândria personală, ambiţia, statutul,
conformismul etc.), acestea fiind dominante în cazul produselor şi serviciilor noi
sau de lux, pentru care frecvenţa cumpărării este redusă.
O clasificare interesantă este aceea care face distincţie între motivele care
stau la baza achiziţionarii unui produs sau serviciu şi cele care determină
achiziţionarea acestuia într-un anumit loc.13 De exemplu, pentru a-şi satisface
nevoia de cazare, un turist alege un hotel sau altul în funcţie de pozitia acestuia la
câteva atribute pe care le consideră mai imoportante. Prin modul în care se
realizează distribuţia produsului sau serviciului respectiv, se influenţează astfel
decizia cumpărătorului. Pentru conceperea unei politici eficiente de marketing este
important de reţinut şi faptul că motivele sunt învătate şi au stabilitate în timp,
fiind destul de greu de schimbat.
Prin activitatea de marketing trebuiesc înlăturate barierele care blochează
satisfacerea unor motive, pentru a evita reactiile emoţionale de insatisfacţie şi
generarea unor conflicte motivaţionale, care pot aduce serioase prejudicii in ceea
ce priveşte poziţia pe piată a firmelor/mărcilor.
Motivaţia, într-o accepţiune generală, este, astfel, o stare interioară care
mobilizează un organism, în vederea îndeplinirii unui anumit scop.14
Motivele au un pronunţat caracter multidimensional, după cum s-a subliniat
la definirea comportamentului consumatorului, fiind constituite între biologic şi
social, între pulsuri interne si cunoaştere, între necesitate subiectivă şi valoare ca
sistem de referinţă, între raporturile cu obiectele şi legăturile cu oamenii etc, şi, de
aceea, nu pot fi reduse la nici unul dintre factorii care le determina si influenţează.
Pag | 23
exprima prin delimitarea unor variabile ( endogene si exogene), ceea ce oferă
posibilitatea studierii relative autonome a unui proces sau a altuia, dar numai în
relaţie cu efectul sinergetic al sistemului de procese, comportamentul
consumatorului neputând fi redus la nici una din componentele sale. Prin urmare
cercetarea motivaţiei nu se poate realiza decât într-o viziune sistematică, ceea ce
explica rolul acesteia, ca expresie a sudierii calitative, în ansamblul investigării
pieţei bunurilor de consum şi serviciilor.
Într-o aceptiune cvasiunanimă, motivaţia este considerată o stare interioară
care mobilizează un organism, în vederea îndeplinirii unui anumit scop.
Înţelegând prin motivaţie totalitatea motivelor şi însăşi procesul motivării,
vom nota că stările tensionale care stau la baza motivelor ( dupa cum apreciază K.
Lewin) sunt expresii ale existenţei unei anumite nevoi sau trebuinţe asociate
individului, constituite intr-un sistem care induce motivaţiei o relativă stabilitate în
timp.
La aceasta se pot adauga, după diferiţi autori, şi alţi factori cum sunt:
relaţiile afective şi atitudinile faţă de mediu, obiecte şi împrejurări ce dobândesc
funcţia de scopuri, impulsuri, intenţii, valenţe, tendinţe, etc.
Congruenţa dintre nevoi şi motive impune cercetării motivaţionale studierea
nevoilor, trebuinţelor, ceea ce conduce la cunoasterea varietăţii şi ierarhizării
motivaţiei umane. Prin urmare, punctul de plecare în cercetarea de tip motivaţional
il constituie nevoile, private ca cerinţe ale consumatorului, înnăscute sau
dobândite, care provoacă senzaţia lipsei de ceva şi care obligă la intreprinderea
unor acţiuni.
Din multitudinea modalităţilor de clasificare a nevoilor, vom reţine gruparea
acestora în nevoi biogenice şi psihogenice, care apare ca fiind convenabilă şi
operaţională pentru iniţierea cercetărilor de tip motivaţional în domeniul bunurilor
de consum şi serviciilor.
Pe câtă vreme nevoile biogenice sunt rezultatul unor impulsuri de natură
fiziologică (ce se manifestă prin senzaţii de foame, sete, adăpost etc.), nevoile
psihogenice sunt expresia unor sisteme de tensiuni de natură psihologică, formate
sub influenţa relaţiilor individului cu alte persoane (nevoia de afecţiune, de
subliniere şi protejare a personalitaţii, de inţelegere şi de imitaţie, etc.). Se înţelege
că nevoile biogenice se bucură de prioritate, cu notaţia faptului că, pe masură ce
acestea sunt satisfăcute, creşte însemnătatea nevoilor psihogenice, cu reflexele
inevitabile asupra configuraţiei motivaţiei consumatorului. Rezultă că cercetarea
de tip motivaţional este o componentă importantă în studierea comportamentului
consumatorului, putându-se evidenţia două accepţiuni ale acesteia:15
15
Cătoiu I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului, ed. a II-a, Editura Uranus, Bucureşti, 2004, p. 272
Pag | 24
activitatea de producţie şi comercializare a bunurilor de consum şi a
serviciilor şi,
16
Cătoiu I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului, ed. a II-a, Editura Uranus, Bucureşti, 2004, p. 273
Pag | 25
larg, fără a veni însă în contradicţie cu focalizarea cercetării exclusive asupra
procesului de motivaţie.
În fond a răspunde la întrebarea de ce o anumită nevoie declanşează o
reacţie specifică nu poate face abstarcţie de ansamblul proceselor elementare care
definesc comportamentul consumatorului, nu poate fi redusă la o schemă simplistă
stimul-reacţie, întrucât psihicul uman nu reacţionează mecanic şi în acelaşi mod
pentru fiecare individ la diferiţi factori din mediu. Complexitatea mecanismelor de
adoptare a deciziilor de cumpărare de către consumatori este amplificată
substanţial şi de caracterul istoric şi dinamic al nevoilor care într-o anumită formă
nu sunt un dat imuabil ele modificandu-se semnificativ sub impactul factorilor
economico-sociali. Aşa se justifică, de altfel, necesitatea şi oportunitatea studierii
concrete a laturii calitative ale proceselor şi fenomenelor pieţei, mult mai sensibil
din punct de vedere practic decât cele de natură cantitativă.
Pag | 26
În al treilea rând, rezultatele cercetătilor de tip motivaţional au permis
construirea unor scheme şi modele ale comportamentului consumatorului, care
descriu de o maniera convenabilă procesele comportamentale în funcţie de
acţiunea unor stimuli, dar care sunt aproape total lipsite de valoare predictivă.
18
J.Charpentreau – Pour une politique culturelle, Paris, Les Editions ouvrieres, 1967, p.22
Pag | 27
Muzeul ca instituţie are atât un caracter ştiinţific cât şi unul cultural. Altfel
spus, cu toate că activitatea muzeului are un caracter ştiinţific, aspectul cultural
este cel care defineşte finalitatea “comportamentului” muzeului. Muzeul există
pentru a difuza publicului informaţii, atitudini spirituale.
Difuzarea aceasta de informaţii nu se realizează gratuit dar nici în scopuri
economice, productive cu toate că în mod direct ar putea ajuta la dezvoltarea
economică sau socială .
Raţiunea de a fi a muzeului ca instituţie este formarea cunoştinţelor, intelectelor
şi participarea lor la gradul de culturalizare a indivizilor şi grupurilor de indivizi
umani. Finalitatea activităţilor muzeale este deci cea educaţională.
Instituţia muzeală are câteva funcţii specifice în cadrul cărora se disting
cele proprii şi cele pe care acesta le are în comun cu alte instituţii de cultură sau
cu alte instituţii pur şi simplu.
Între funcţiile proprii cele mai importante şi la care pot fi reduse toate
celelalte funcţii secundare sunt: funcţia de cercetare construire şi dezvoltare a
patrimoniului, funcţia de conservare-restaurare a acestuia şi funcţia educaţională
sau de valorificare cultural educaţională. Cele trei funcţii specifice (proprii) ale
muzeului se află într-o strânsă relaţie de interdependenţă.
c. Activitatea educaţională
Rolul principal al muzeului este de a expune valorile colectate şi
conservate.
Muzeul difuzează în rândul publicului o serie de atitudini culturale şi
cunoştinţe.
Pag | 28
Acest lucru nu poate avea loc atâta timp cât muzeul nu este cunoscut, el
trebuind deci să se facă cunoscut şi să determine o anumită “atitudine de
opinie” faţă de instituţia muzeală, de patrimoniul cultural. Publicul de
asemenea trebuie să fie cointeresat şi transformat dintr-un “consumator”
inconstant, grăbit, neinteresat de activitatea, progresul şi dezvoltarea
muzeului în unul interesat, receptor capabil să stimuleze activitatea muzeului
şi să o sprijine.
Un public neinteresat nu va vizita muzeul şi ca atare nu va avea nici prilejul
să recepteze informaţia pe care o transmite muzeul şi deci să beneficieze de
educaţia prin muzeu.
CAPITOLUL 3
Pag | 31
3.1. Prezentare generala a Complexului National Muzeal “ASTRA” Sibiu
Unul din puţinele muzee din România care îndeplineşte toate criteriile de
performanţă este Complexul Naţional Muzeal “ASTRA”.
În anul 1963, după doi ani de la elaborare a ”Proiectului tematic” (aprobat
de Academia României, în anul 1962) şi a ”Proiectului de organizare
expoziţională”, iniţiate sub îndrumarea ştiinţifică a lui Cornel Irimie, de către un
colectiv entuziast, avându-i în frunte pe Herbert Hoffmann şi arh. Paul
Niedermaier, debutau lucrările de organizare a MUZEULUI TEHNICII
POPULARE, care, prin terenul arondat (96 ha) şi prin ambiţiosul său proiect
tematic (146 monumente) se anunţa a fi cel mai mare muzeu în aer liber din
România şi unul din cele mai mari din Europa.
Cum s-a născut această idee, care au fost antecedentele ei şi chiar
iniţiativele antemergătoare?
Mult timp, despre aceste lucruri nu s-a afirmat nimic. Astăzi, suntem în
măsură să formulăm întreaga istorie a acestei instituţii, răspunzând întrebărilor:
când şi cum a apărut ideea unui ”muzeu al creaţiei tehnice populare româneşti”, de
ce s-a putut organiza acest muzeu în România şi tocmai la Sibiu, cine au fost
promotorii ideii şi autorii iniţiativelor ce au condus la realizarea acestei opere
culturale, care au fost etapele desăvârşirii ideii, în cadrul unei cuncepţii tematice
riguros ştiinţifice şi cele ale înfăptuirii muzeului prin constituirea colecţiilor şi
organizarea expoziţiei, ce fel de metode şi mijloace au fost utilizate, de-a lungul
anilor, pentru a se asigura, într-un timp atât de scurt (lucrările de transfer şi
reconstrucţie a monumentelor a început abia în anul 1963), succesul unei
întreprinderi atât de vaste, iar din perspectiva zilelor noastre, pentru ce s-a realizat,
în deceniile şapte şi opt ale secolului al XX-lea, această importantă investiţie
culturală şi ce reprezintă Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ”ASTRA”
pentru istoria culturii poporului român, iar, prin integrarea sa, în reţeaua
internaţională a muzeelor, pentru istoria culturii universale, deopotrivă pe plan
documentar-istoric şi instructiv-educaţional?
Începutul – chiar dacă este numai convenţional – îl identificăm cu iniţiativa
ASTREI (”Asociaţia pentru Literatura Română şi cultura Poporului Român”,
înfiinţată în anul 1861, cu sediul la Sibiu), din deceniile şapte – nouă ale secolului
al XIX-lea, de a organiza, în oraşele Transilvaniei, cele dintâi expoziţii publice cu
”productele” industriei casnice textile şi ale meşteşugului ţărănesc, din raţiuni de
necesitate a promovării industriei naţionale.
La Adunarea generală a ASTREI din anul 1897, ţinută la Mediaş, Cornel
Diaconovici (care avea să fie numit, pentru meritele sale deosebite în organizarea
expoziţiei inaugurale a Muzeului Astrei, din anul 1905, ”urzitorul intelectual şi
înfăptuitorul principal în afacerile expoziţiei”) formulează, pentru întâia oară,
ideea necesităţii imperioase a înfăptuirii la Sibiu a unui muzeu naţional ”adăpost
pentru păstrarea cledoniilor trecutului său (...), pentru monumentele culturii sale
şi pentru toate produsele valoroase ale muncii sale naţionale” (s.n.).
Pag | 32
Prezentarea în cadrul ”Muzeului Astrei”, inaugurat în 19 august 1905 (în
clădirea ridicată preponderent cu acest scop, prin subscripţie publică, în parcul din
centrul oraşului), pentru întâia oară în ţara noastră, a celor mai diferite mijloace de
muncă din toate domeniile, are semnificaţia majoră a pătrunderii ireversibile în
muzeografia românească, alături de creaţiile artei populare, a însuşi atelierului de
creaţie tehnică, cu întreg instrumentarul său. Acesta este momentul istoric din
dezvoltarea muzeografiei româneşti, care anunţă viitorul muzeu naţional al
civilizaţiei tehnice populare din România, momentul revelaţiei – şi al demonstrării
– în spiritualitatea românească, a necesităţii definirii propriei culturi din
perspectiva cea mai generoasă şi elocventă, acea a forţei progresului tehnic,
considerat a fi însăşi ”forţa obiectivată a cunoaşterii”. Astăzi colecţiile sunt
gestionate şi valorificate (parţial) expoziţional în muzeele din Piaţa Mică, purtând
numele fondatorilor lor şi integrate Complexului Naţional Muzeal ”ASTRA”.
Complexul Naţional Muzeal ”ASTRA” este o instituţie publică de cultură,
de importanţă naţională. Are personalitate juridică şi este organizat şi funcţionează
conform prevederilor legii şi ale prezentului regulament de organizare şi
funcţionare.
Are un profil mixt: de etnografie românească, săsească şi universală, cu un
patrimoniu de civilizaţie tradiţională, monumental, instrumental şi obiectual (de
arhitectură şi tehnică populară, cu expunere în aer liber), aparţinând domeniului
public al statului (în condiţiile legii), care cuprinde un număr de nouă colecţii
distincte.
Pag | 33
Scopul cercetarii de marketing este de a studia motivaţia consumatoriilor
pentru serviciile turistice în cadrul Complexului Naţional Muzeal “Astra” Sibiu.
Obiectiv 1:
Peste 70 % dintre turiştii care vizitează muzeul o fac pentru destindere iar
30 % pentru o documentare profesională.
Turiştii aleg să viziteze muzeele de stiinţă la naturii într-un procent foarte
mare, mezeele de artă într-un procent mare iar celelalte muzee într-o
proportie mai mică.
Obiectiv 2:
Persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-30 ani preferă în proporţie de 30%
participarea la expozitii organizate în muzeu pe când persoanele cuprinse cu
vârsta între 31-45 ani preferă acest lucru în proporţie de 50%.
Turiştii care aleg să participe la activităţi organizate în muzeu sunt înpărţite
egal: 50 % participă des la expoziţii iar 50% rar.
Obiectiv 3:
50% dintre vizitatorii işi formează o impresie foarte bună despre muzeu, 40
% o impresie bună iar 10 % au o impresie rea.
Persoanele intervievate sunt pe părere că activitătile muzeului sunt
promovate nici în mică şi nici în mare masură.
Turiştii apeciează cel mai mult ca activitate de popularizare ilustratele şi
pliantele, ghidurile, presa, radioul si tv, in mai mică masură.
60% din turişti le-au plăcut mult modalitatea de expunere, 30% din turişti au
avut o parere bună iar 10% o părere rea.
Pag | 34
tinde să aibă o repartiţie a caracteristicilor studiate similară cu cea existentă în
cadrul colectivităţii.
Pentru stabilirea mărimii eşantionului voi folosi formula:
În care: n - mărimea (numărul componentelor) unui eşantion;
t 2 ⋅ p(1 − p )
n= 2
∆ω
t - coeficientul care corespunde probabilităţii cu care se garantează
rezultatele;
p - proporţia componentelor din eşantion care posedă caracteristica
cercetată (deoarece, de obicei, valoarea lui “p” nu se cunoaşte, ea se
consideră egală cu 0,5, pentru a face ca dispersia să aibă valoarea
maximă posibilă);
Δω - eroarea limită acceptabilă.
Pag | 35
Graficul 3.1. Preferinţele pentru tipurile de muzee
Din calculul de mai jos rezultă că persoanele care au vizitat muzeul şi-au
format o impresie bună înspre foarte bună despre muzeu . 70% dintre
vizitatori şi-au format o impresie foarte bună, 20% o impresie bună iar 10%
o impresie rea.
Pag | 36
( 35 ⋅ 5) + (10 ⋅ 4) + ( 0 ⋅ 3) + ( 5 ⋅ 2) + ( 0 ⋅ 1) = 4,5
50
Graficul 3.3. Impresia formată în urma vizitări muzeului
Pag | 37
8. Ce importanţă au pentru dumneavoastră următoarele motive de vizitare a
muzeului?
Motivul respondenţilor pentru vizitarea muzeului în interesul documentării
profesionale este foarte mic.
( 2 ⋅ 5) + (1 ⋅ 4) + ( 0 ⋅ 3) + ( 7 ⋅ 2) + ( 40 ⋅ 1) = 1,36
50
( 30 ⋅ 5) + (15 ⋅ 4) + ( 0 ⋅ 3) + ( 5 ⋅ 2 ) + ( 0 ⋅ 1) = 4,4
50
Pag | 39
Graficul 3.7. Analiza preferinţelor persoanelor cu vârste între 15-30 ani
Pe baza acestei împărţiri pe grupe de vârste, după cum se vede mai sus,
analizez cele mai importante răspunsuri din acest chestionar, pentru a afla
care este motivaţia pentru cultură în comportamentul vizitatorilor C.N.M.
“Astra”Sibiu.
Pag | 40
Graficul 3.8. Analiza preferinţelor persoanelor cu vârste între 31-45 ani
Pag | 41
Vizitatorii sunt în mare măsură din Sibiu, 68%, eforturile de promovare se
vor concentra în primul rând la nivel local.
Pag | 42
CONCLUZII
Pag | 43
indirect, pentru a creşte numărul de vizitatori ai muzeului, mai este prezentată
metodologia cercetării şi universul populaţiei eşantionate.
De fapt acesta este şi scopul realizării acestei cercetări, având drept
obiective cele două elemente enumerate puţin mai sus.
Comportamentul consumatorului este analizat atât din punct de vedere
psihologic, cât şi din punct de vedere al factorilor care influenţează decizia de
consum al serviciilor culturale. În acest sens s-a insistat pe distincţia între
comportamentul de cumpărare bazat pe o anume motivaţie decizională şi
comportamentul de consum având diverse mobiluri generale şi specifice.
Ultima parte a lucrării reprezintă de fapt aplicaţia practică, realizată în
cadrul Complexului Naţional Muzeal „Astra” şi se referă la cercetarea de
marketing privind influenţele culturale în comportamentul consumatorului,
realizată pentru această instituţie.
Astfel activitatea a început cu o cercetare primară de piaţă, concretizată în
intervievarea vizitatorilor muzeului.
Rezultatele acestor cercetări au fost analizate şi incluse într-o analiză de
situaţie, analiză care a scos clar în evidenţă atât punctele forte cât şi punctele slabe
ale Complexului Naţional Muzeal „Astra”Sibiu.
Este de apreciat deschiderea pe care a avut-o conducerea acestei instituţii
faţă de acest tip de iniţiative. Interesantă a fost şi atitudinea unor vizitatori ai
muzeului, care au rămas surprinşi că, prin completarea chestionarului, ar putea să
participe şi ei la eficientizarea activităţii acestei instituţii.
Nu am pretenţia că această cercetare realizată în cadrul Complexului
Naţional Muzeal „Astra” a fost una riguros realizată şi aprofundată, dar câştigul
este acela al demonstrării practice a faptului că, conceptul de marketing,
bineînţeles adaptat domeniului cultural, poate constitui un element de luat în seamă
în momentul în care rezultatele activităţii efective, nu sunt cele aşteptate.
Este tot mai evidentă ideea că, şi muzeul ca şi orice altă persoană juridică
prestatoare de servicii, ar trebui să dispună de personal de specialitate în
marketing.
Pag | 44
BIBLIOGRAFIE
9. www. muzeulastra.ro;
Pag | 45
Anexă
Chestionar
Pag | 47
Afisaj periodic
Ilustrate, pliante
Ghiduri
Cataloage
Presa
Radio, tv
alte modalităţi
Vă mulţumesc!
Pag | 49