Sunteți pe pagina 1din 49

CUPRINS

Capitolul I Aspecte teoretice privind cercetarea comportamentului consumatorului


1.1Aspecte teoretice privind cercetarea comportamentului consumatorului
1.2Factori de influen ai comportamentului
1.3Modaliti de studiere a comportamentului
Capitolul II Prezentarea pieei Laptop-urilor din Romnia
2.1 Scurt istoric
2.2 Prezentarea produsului
2.3 Prezentarea firmelor concurente
2.4 Analiza indicilor economici financiari ai pieei
Capitolul III Studierea comportamentului de cumprare i consumare pentru gama de produse
Laptop-uri pentru tinerii din Bucureti
3.1 Faza preliminar
3.1.1 Definirea problemei decizionale
3.2.2 Definirea scopului cercetarii
3.2.3 Definirea obiectivelor si ipotezelor cercetarii
3.2 Faza proiectare
3.2.1 Alegerea metodei
3.2.2 Definirea colectivitatii cercetate
3.2.3 Definirea unitatii de sondaj
3.2.4 Definirea esantionului
3.2.5 Definirea variabilelor
3.3 Culegerea,centralizarea i analizarea datelor
Capitolul IV Raportul final al cercetrii
Bibliografie
Anexe

CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND CERCETAREA COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI
1.1 Definirea conceptului de comportament al consumatorului
Axioma de la care se pornete n explorarea imperativelor cunoaterii i nelegerii
consumatorului este urmtoarea: consumatorii sunt cei ce determin vnzrile i profitul unei firme
prin deciziile lor de cumprare, astfel c motivaiile i aciunile lor determin n fapt viabilitatea
economic a unei firme. Se tie faptul c marketingul presupune realizarea unor profituri importante
3

amplificnd necesitatea anticiprii i satisfacerii nevoilor consumatorului.

Marketingul mai

presupune c orice activitate a unei firme economice trebuie direcionat i desfurat innd cont
de consumator ca fiind centrul ateniei.
Practic, comportamentul consumatorului este inclus n comportamentul economic al
oamenilor, care, la rndul lui, reprezint o form de manifestare a comportamentului uman in
general1.
Conceptul de marketing cere ca managerii s observe totul, respectiv percepia lor s se
realizeze din punct de vedere al consumatorului, s priveasc firma, produsele i serviciile acesteia
prin prisma consumatorului, lund n calcul necesitile i aspiraiile acestuia.
n finalul acestui subcapitol introductiv, se impun a fi subliniate cteva caracteristici
generale ale comportamentului consumatorului (n condiiile preliminare ale familiarizrii cu cteva
dintre imperativele cunoaterii i studierii acestuia):
1. Indiferent de nivelul educaional, vrst, sex, ocupaie, venituri, apartenen social,
stil de via etc., consumatorii au necesiti i scopuri care sunt urmrite individual i cu
un devotament specific propriilor interese;
2. Exist o cooperare afectiv i social manifestat pe de o parte ntre consumatori, ntre
consumatori i productori, pe de alt parte, ceea ce nseamn c un comportament al
consumatorului determin interaciuni care n general se bazeaz pe legea interesului;
3. Comportamentul consumatorului este dinamic; aceast afirmaie i gsete explicaia
n faptul c exist foarte puine reguli absolute ale comportamentului uman astfel c
ideile sau abordrile noi sunt adaptate n mod constant, deci implicit i abordri ce
presupun studiul comportamentului consumatorului;
4. Comportamentul consumatorului presupune schimburi ntre fiine umane(cu referire
direct la vnztor i la cumprtor)care i satisfac reciproc interesele. De exemplu, un
consumator care i dorete un martini ntr-un bar, i dorete mai mult butura dect
banii reprezentnd costul acestuia spre deosebire de barman care i dorete mai ales
banii. Cei doi implicai n tranzacie consumator i barman - vor fi la sfritul zilei
satisfcui de rezultatul actului de vnzare cumprare;
5. Cadrul speranei de a-i satisface optim interesele i trebuinele proprii dinamizeaz
concomitent comportamentul consumatorilor i al productorilor.
Marketingul isi propune sa vina in intampinarea nevoilor si dorintelor consumatorilor,
satisfacandu-le. Dar, cunoasterea consumatorilor nu este deloc un lucru simplu. Este posibil ca ei sasi exprime nevoile si dorintele si sa actioneze totusi intr-un mod total opus; uneori, este posibil chiar
11Afirmaie preluat din I. Ctoiu, N. Teodorescu Comportamentul consumatorului Teorie i
Practic, Ed. Economic, Bucureti, 1997, pg.13
4

sa nu-si cunoasca adevaratele motivatii care ii determina sa cumpere, ori sa reactioneze la factori
care le schimba decizia de cumparare in ultima clipa.
Marketerii au sarcina de a analiza dorintele, modul de percepere, preferintele si
comportamentul de cumparare al consumatorilor vizati. Aceasta analiza va permite crearea unor
produse cu caracteristici noi, formarea preturilor, alegerea canalelor de distributie, elaborarea
mesajelor de publicitate si a altor elemente ale mixului de marketing.
Scopul studierii comportamentului consumatorului este de a preintampina mai bine cerintele
consumatorilor. Numai procedand astfel, marketingul intreprinderii va fi continuu si consecvent in
intampinarea propriilor nevoi.
Una dintre cele mai cunoscute definitii a comportamentului consumatorului este data de
Asociatia Americana de Marketing2: o interactiune dinamica referitoare la impresie si perceptie,
conduita si intamplari naturale comune, prin care fiintele umane isi dirijeaza schimbarile survenite
in propriile vieti
O definitie mai concisa apartine lui J.F. Engel, D.T. Kollat si R.D. Blackwell: ansamblul
actelor indivizilor, direct legate de cumpararea bunurilor si a serviciilor, ansamblul care include si
procesul decizional ce precede si determina aceste acte 2
Comportamentul de cumprare al consumatorului, ca domeniu recent de cercetare al
marketingului, se refer la comportamentul consumatorilor finali, care cumpr bunuri i servicii
pentru consum personal persoane individuale i gospodrii - prin care i satisfac cerinele curente
sau i indic rolul n societate.
Exist i consumatori organizaionali, care cumpr bunuri sau servicii n numele
organizaiei pentru care lucreaz, n vederea producerii altor bunuri i servicii, al cror
comportament are o serie de trsturi caracteristice, dar ele nu fac obiectul analizei noastre din acest
capitol.
Ca n orice nou domeniu, abordrile conceptuale ale comportamentului consumatorului
cunosc o mare varietate, ce exprim pe de-o parte complexitatea acestuia, dar i atenia de care se
bucur din partea specialitilor.
Comportamentul consumatorului poate fi privit in sens restrans - cu privire la bunuri si
servicii si in sens larg33 - cu privire la alte domenii decat afacerile: comportamentul credinciosilor,
comportamentul alegatorilor, comportamentul membrilor de sindicat etc.
2dup Coord V. Balaure Marketing, Editura Uranus, Bucureti, 2000, pg.172
3 I. Ctoiu, N. Teodorescu Comportamentul consumatorului Teorie i Practic, Ed. Economic,
Bucureti, 1997
5

n ultimele decenii, una din problemele eseniale ale firmelor productoare o constituie
cunoaterea manierei n care vor rspunde consumatorii la diverii stimuli pe care le vor folosi
organizaiile n cauz n vederea atingerii unui obiectiv fundamental pentru succesul pe pia
maximizarea profitului.
Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialitilor n
marketing, ntruct ei pot afla cum i aleg cumprtorii bunurile i serviciile necesare satisfacerii
multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii care le influeneaz alegerea.
La mijlocul anilor 60 studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu
distinct al marketingului, ntruct n acest moment adoptarea opiunii de marketing impune
nelegerea mecanismului complex de transformare a nevoii n cerere de mrfuri i servicii.
Creterea complexitii vieii economice, a condus la necesitatea cunoaterii mecanismului
comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu i mai complicat, ceea ce impune
studierea separat a celor dou componente intrinseci:comportamentul omului n calitate de
productor de bunuri i servicii i comportamentul lui de consumator.
Pentru societatea contemporan, n care progresul tehnico- tiinific tinde n multe domenii
s nlocuiasc productorul om cu productorul main, devine foarte important i
semnificativ studierea comportamentului de consum, cu att mai mult cu ct resursele rare cu
ntrebuinri alternative pe care societatea uman le are la dispoziie impun producerea, numai a
acelor bunuri i servicii care satisfac nevoile n cantitile necesare.
De aceea, cunoaterea i explicarea comportamentului de consum i cumprare a devenit o
necesitate stringent, ignorarea modului de manifestare a acestuia, producnd grave dezechilibre.
De asemenea, n condiiile diversificrii considerabile a ofertei, consumatorilor li se deschid largi
posibiliti de alegere.
Pe de alt parte, creterea puterii de cumprare, concomitent cu ridicarea nivelului de
educaie i cultur, i d posibilitatea cumprtorului s-i satisfac mai multe nevoi, mai sofisticate,
de nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu s in seama produc- torul,
pentru a putea veni n ntmpinarea dorinelor consumatorului. n cazul n care productorul nu
desluete aceste noi opiuni ale clientului, acesta se va ndrepta ctre un alt productor.
Pe msura ce studiile au progresat n acest domeniu, a devenit clar c investigarea
comportamentului consumatorului necesit o abordare pluridisciplinar n care un rol esenial revine
tiinelor comportamentale - mai ales psihologiei i sociologiei de la care au fost preluate concepte
i idei fundamentale. De altfel, specialitii apreciaz c economia politic, psihologia, sociologia i
antropologia au pus bazele conceptuale ale cunotinelor actuale din acest domeniu.
Datorit naturii fundamental diferite a actelor i proceselor ce definesc comportamentul
6

consumatorului, modul n care oamenii se comport n plan economic nu reprezint o nsumare de


acte repetate mecanic, ci rezultatul acumul- rii unei experiene de via.
Simpla nregistrare i cuantificare a actelor consumatorului nu este suficient, trebuie
cercetate i procesele psiho-fiziologice care determin aceste acte i explicat interdependena
dintre ele. ntruct comportamentul consumatorului se manifest pe piaa, studiul acestuia devine un
capitol important al marketingului.
De altfel, cunotinele referitoare la comportamentul consumatorului asigur fundamentul
strategiilor de marketing cu privire la: poziionarea produsului, segmentarea pieii, lansarea
produselor noi, adoptarea unor decizii de marketing-mix etc., asigurndu-le o eficien sporit.
Studierea lui permite caracterizarea mai ampl i complex a fenomenelor de pia,
elaborarea unor strategii mai realiste i desfurarea unor aciuni de marketing eficiente. n acelai
timp, cercetrile privind comportamentul consumatorilor ajut la fundamentarea corect a
strategiilor de fidelizare, la operaionalizarea managementului relaiei cu consumatorii. n faa
intensificrii i dinamicii concurenei, obiectivele de pia ale multor ntreprinderi s-au schimbat n
ultima vreme.
Dac in urm cu civa ani n prim planul strategiilor se situa atragerea de noi clieni, n
ultima vreme, creterea ataamentului/fidelizarea clienilor existeni ocupa locul principal n
deciziile politicii de marketing. Motivul unei asemenea evoluii l constituie recunoaterea faptului
c printr-o fidelizare sistematica a clienilor se poate construi succesul unei ntreprinderi.
1.2. Factori de influenta ai comportamentului consumatorului
Exist, n literatura de specialitate, o serie de autori care i-au focalizat demersurile de
cercetare n scopul identificrii factorilor ce intervin n explicarea studiului comportamentului
consumatorului. n acest context, clasificarea factorilor care influeneaz comportamentul
consumatorului propus de Ph. Kotler este urmtoarea:
1) factori culturali (cultur, subcultur);
2) factori sociali (grup de referin, familia, societatea i statul);
3) factori personali (vrsta i etapa din ciclul de via, ocupaia, circumstane economice, stil
de via, personalitate i imagine de sine);
4) factori psihologici (motivaii, percepii, preferine, obinuine, convingeri i atitudini).
Cercettorul J. H. Mayers consider factorii ce influeneaz decizia de cumprare ca fiind
urmtorii:
1. factorii demografici;
2. caracteristici psihologice (stil de via);
3. factorii individuali (motivaii i atitudini);
4. factorii socio-culturali.
Specialitii n domeniu I. Ctoiu i N. Teodorescu efectueaz n acelai context urmtoarea
clasificare:
7

factori de natur endogen:


procesul perceptual;
informaia / nvarea / personalitatea;
motivaia;
atitudinea;
comportamentul efectiv.
factori de natur exogen
factori demografici i economici;
factori specifici mixului de marketing;
factori situaionali;
factori de natur sociologic (familia, grupurile de apartenen, grupurile de referin,
clasa social, cultura i subcultura).

n contextul celor prezentate pn acum, sugerm structurarea factorilor explicativi ai


comportamentului consumatorului n urmtoarele dou mari registre:
I. Factori exogeni
A. Cadrul social
1) Familia
2) Grupurile de referin
3) Clasele sociale
B. Cadrul cultural
II. Factori endogeni
A. Factori psihologici
1) Nevoi i motivaii
2) Personalitate
3) Percepii imagini
4) Preferine i atitudini
5) nvare
B. Factori personali
6) Factori demografici
7) Stil de via
Este important de amintit c nici unul din factori tratai secvenial nu poate s explice singur
comportamentul consumatorului.
A. FACTORI PSIHOLOGICI
Devreme ce studiul comportamentului consumatorului necesit o cunoatere a
comportamentului uman n general, nu e deloc surprinztor faptul c cercetarea n acest
domeniu mprumut noiuni, teorii, chiar rezultate obinute n domenii ca psihologia i
sociologia. Lucrarea lui Kurt Lewin18, de exemplu ne ofer o clasificare util a influenelor
comportamentului consumatorului, clasificare folosit i n teoriile motivaionale, parte a
managementului vzut ca disciplin de studiu.

Acest capitol i propune s urmreasc influenele psihice asupra comportamentului


consumatorului, s vad care sunt ele, s arate dinamica lor i felul n care acestea influeneaz
consumatorul n procesul de cumprare.
1. Motivatia
Motivul este acel fenomen psihic care are un rol esenial n declanarea, orientarea i
modificarea conduitei, iar motivaia este constituit din ansamblul motivelor, mai bine zis
structura tuturor motivelor, ntruct ele nu sunt pe acelai plan.
Clasificarea motivaiilor:
O abordare foarte cunoscut i cel mai des folosit n domeniul marketingului, este cea
furnizat de psihologul american Abraham Maslow. El a clasificat nevoile i motivaiile,
ierarhizndu-le dup gradul lor de importan pentru oameni. n opinia sa exist cinci mari
categorii de nevoi:
Nevoile fiziologice - acestea sunt nevoi primare de hran, mbrcminte i adpost.
Numai dup ce aceste nevoi au fost, cel puin parial satisfcute, celelalte nevoi se vor
face simite;
Nevoile de siguran - Pe o a doua treapt a nevoilor se afl nevoile de securitate,
protecie de vtmare corporal, evitarea situaiilor neplcute. n societatea
contemporan aceste nevoi i gsesc rspuns n economiile bancare, asigurrile de
sntate etc;
Nevoia de a fi acceptat - Dup ce primele dou categorii de nevoi au fost satisfcute, o
alt categorie de nevoi i va face simit prezena. Dorina de a fi acceptat de familie,
de prieteni, de societate, dorina de a fi iubit reprezint, dup cum spune Maslow, o
nevoie social. Orice individ poate fi motivat s se alture unui anumit grup social, s i
recunoasc valoarea conformndu-se la standardele sale adoptnd o anumit inut
vestimentar, un anumit comportament, ncercnd s obin un anumit statut n acel
grup ctignd acceptarea membrilor lui. Se pare c, o caracteristic tipic uman e aceea
de a obine realizri personale de a ncerca depirea performanelor altora, prin acestea
individul cptnd respectul celorlali;
Nevoia de stim - Atunci cnd nevoile de pe primele trei niveluri, menionate anterior
au fost cel puin parial satisfcute, nevoia de stim se accentueaz. Ce nseamn acest
lucru? O dat cu obinerea unui anumit statut n societate fiecare individ are tendina de
a-i egala modelul. Aceasta presupune, cel puin, obinerea acelorai aprecieri pe care
le primete. Specialitii n marketing speculeaz aceast nevoie uman prin crearea, cu
9

ajutorul produselor oferite spre comercializare, a unei anumite imagini ce confer un


anumit statut sau nivel social.
Nevoia de autorealizare - Motivaia de autorealizare este caracterizat de obicei ca fiind
dorina de a obine un succes, o performan ntr-o aciune apreciat social. Aceast
motivaie, conform observaiilor lui D. McClelland i J. Atkinson se manifest ndeosebi
atunci cnd individul tie c aciunile sale vor fi apreciate cu ajutorul unui standard de
realizare, iar rezultatul aciunii sale va fi supus unei aprecieri. Prin urmare, prezena
atent a altor persoane stimuleaz acest factor dinamogen. Trebuie fcut o distincie
clar, ns, ntre ambiie i nevoia de autorealizare. n primul caz individul se compar
cu alii i vrea s i domine, n al doilea caz singura dorin este aceea de autodepire.
Am putea spune c satisfacerea acestei nevoi nu poate face scopul unei activiti de
marketing.
2.Senzatiile
Senzaia este cunoaterea unei nsuiri separate a unui obiect sau fenomen, n momentul
cnd acesta acioneaz asupra unui organ senzorial.
Aspectele senzaiei. Diferite feluri de senzaii
Care sunt, ns, caracteristicile senzaiilor ?
Aspectul cognitiv, reprezentativ const n oglindirea unui anumit aspect al lumii
exterioare, tradus ntr-un specific al fiecrui organ senzorial. E vorba mai nti de o
caracteristic de ordin calitativ, dar i de una intensiv, senzaia putnd avea o intensitate
mai mare sau mai mic.
Aspectul afectiv. Orice senzaie are o tonalitate afectiv agreabil sau dezagreabil.
Aceasta are ca efect unele reacii ale organismului. S ne gndim, spre exemplu, la
efectele pe care le au culorile asupra organismului. S-a demonstrat faptul c albastrul
favorizeaz starea de calm, linite, roul fiind ns un excitant iritant.
Aspectul motor, activ . Variate micri permit producerea i discriminarea senzaiilor.
Clasificarea senzaiilor:
Din punct de vedere biologic senzaiile se mpart n trei categorii:
exteroreceptive, cele care furnizeaz informaii cu privire la obiectele exterioare nou.
interoreceptive, acestea privesc modificri n starea intern a corpului
proprioceptive, acestea se refer la poziie i micarea corpului nostru.
3.Perceptia
Percepia const ntr-o cunoatere a obiectelor i fenomenelor n integritatea lor i n
momentul cnd acestea acioneaz asupra organelor senzoriale. Spre deosebire de senzaie care

10

red o nsuire izolat a unui obiect, percepia realizeaz o impresie global, o cunoatere a
obiectelor n ntregime, n unitatea lor real.
Percepia este rezultatul a dou categorii de factori:
factorii stimuleni caracteristicile obiectului fizic, de exemplu: mrimea, culoarea,
greutatea, forma etc.
Factorii individuali - caracteristicile individuale care includ nu numai procesul senzorial
dar i experienele anterioare cu obiecte similare.
Gndirea este i ea implicat n procesul de percepie. Cum? Nu pot recunoate spre
exemplu un parfum ntr-o reclam sau chiar ntr-un magazin, dac nu am mai nti o noiune ct
de vag despre ce este un parfum.
Un rol important n percepie l are ns i atitudinea intelectual, starea de pregtire
cognitiv, punctul de vedere, orientarea n situaie. Percepia presupune ns i atitudinea
afectiv, dispoziia subiectiv a unei persoane de a reaciona pozitiv sau negativ fa de o
situaie, persoan sau fa de o simpl afirmaie.
Influena afectivitii, pare c se face simit i n cadrul percepiilor subliminale.
Percepia subliminal este aceea al crei efecte se fac resimite, dei excitanii ce o produc se
afl sub pragul senzorial , fie cel de intensitate, fie cel referitor la timpul de expunere
(expunerea dureaz prea puin timp pentru ca stimulul s fie sesizat). Mesajele subliminale n
publicitate au scopul de a influena intenia de cumprare fr ca persoana influenat s fie
contient de acest lucru. Consumatorul expus la astfel de mesaje nu va cunoate niciodat sursa
motivaiei de cumprare.
Prima semnalare a percepiei subliminale a fcut-o Vicary n 1957 cnd, n pauza unui film
la cinematograf, a proiectat o reclam care recomanda publicului s mnnce floricele i s bea
Coca-Cola. Peste 50% din persoanele care au urmrit acel film, la ieire, i-au cumprat
rcoritoare coca-cola, dar numai 30% din ei au cumprat floricele. Acest rezultat s-a pus pe
seama faptului c un numr mai mare de oameni au fost nclinai s-i cumpere o butur
rcoritoare, mai degrab dect floricele, deoarece afar era o zi torid de var.
Ca o concluzie, trebuie subliniat faptul c n activitatea de marketing produsele care sunt
oferite spre vnzare trebuie s fie prezentate ntr-un cadru familiar, consumatorului fiindu-i mai
uor s perceap ceva cu care deja este obinuit. De exemplu, un copil de zece ani va lsa
neobservat o reclam la produse farmaceutice mpotriva reumatismului, aceast problem
nefiindu-i familiar.
4.Imaginile
Cuvntul imagine are mai multe nelesuri. Cel mai larg, ns, se refer la cunoaterea
corect a unor procese i fenomene. n acest sens i percepiile sunt imagini.
11

Cel mai frecvent, ns, termenul se atribuie reprezentrilor, prin care se nelege modelul
interiorizat al obiectelor sau fenomenelor o prezen n mintea noastr a obiectelor i
fenomenelor independent de excitarea actual a organelor de sim.
Reprezentrile pot fi clasificate astfel:
Imaginile imediate (primare). Pentru a avea o imagine consecutiv este nevoie de o
percepie ndelungat. O imagine imediat se poate memora dup o durat de numai
dou secunde. nchid ochii i pot vedea obiectul cu claritate.
Imaginile eidetice (numele provine din grecescul eidos ce a fost vzut) ns, sunt
extrem de vii, fr a fi halucinaii, subiectul le consider fr a avea un corespondent real
n momentul evocrii lor. Astfel de reprezentri ntlnim la pictorii care vznd o singur
dat un peisaj, sunt capabili s l reproduc pn la cel mai mic detaliu.
Reprezentrile obinuite, care ne sunt comune tuturor. Oricine i poate evoca imaginea
prinilor, sau a prietenilor chiar dac acetia sunt la sute de kilometri deprtare.
Desigur ntre percepie i reprezentare exist o strns interdependen. Reprezentrile
mbogesc percepia, o fac mai vie, mai limpede dar la rndul ei prin frecvena cu care apare,
prin intensitate ei, percepia poate influena imaginile nmagazinate n memorie.
5.Limbajul
Orice fel de comunicare prin: cuvinte, gesturi, semne, simboluri, obiecte cu semnificaie nu
este altceva dect limbajul n vasta sa complexitate.
Funciile limbajului
Funcia de comunicare. Comunicarea prin intermediul limbii vorbite const ntr-o
succesiune de cuvinte prin care ncercm s exprimm anumite idei i raionamente unui
auditor. Putem evoca fapte, evenimente sau s descriem obiecte, persoane, situaii. Karl
Popper disocia dou funcii ale comunicrii: una descriptiv , referitoare la obiecte i
fenomene; i o a doua argumentativ prin care fundamentm, aducem argumente n
favoarea unor judeci. Teoria comunicrii rezum fenomenul comunicrii la cteva
elemente principale. Emitorul care traduce ideile n anumite cuvinte sau propoziii,
mediul n care se propag ele care poart numele de canal i receptorul care decodeaz
mesajele, adic le traduce n idei. Dou lucruri trebuie subliniate aici: pentru ca mesajul
s ajung nealterat la receptor, nu se poate transmite un numr mare de informaii,
receptorul avnd nevoie de timp n care s fac conexiuni, asociaii ntre noiunile
cunoscute i informaiile noi; i n al doilea rnd, posibilitile decodrii sunt condiionate
de imaginile, noiunile, ideile comune persoanelor care comunic. Dup cum se vede,

12

limbajul este un instrument important n comunicarea noilor informaii, i acest lucru nu


trebuie ignorat de specialitii n marketing.
Funcia dialectic Termenul de dialectic este luat aici n sensul pe care l avea n
antichitate: arta discuiei n contradictoriu, cu scopul descoperirii adevrului. De multe ori
am remarcat n campaniile publicitare, companii care susineau perspective diferite, de
multe ori contrare cu cele existente pn atunci pe pia. Se oferea o alt alternativ. i
poate tocmai prin faptul c este ocant, procedeul are toate ansele de a fi remarcat i
produsul oferit spre vnzare, cumprat.
Funcia practic Prin limbaj noi acionm asupra altora, cuvintele precum i gesturile
noastre pot incita pe alii la fapte. Trebuie s recunoatem c, mesajul de baz al reclamelor
este acesta: Acest produs este ceea ce-i doreti. Cumpr-l! . Chiar dac mesajul de mai
nainte este rareori explicit, scopul fundamental al reclamelor este acela de a instiga
consumatorii la fapte, la achiziie.
Funcia afectiv Pentru ca produsele oferite pe pia s fie ntotdeauna asociate cu o stare de
bucurie, de mulumire, de satisfacie acestea sunt prezentate ntotdeauna de ctre persoane
care zmbesc. Unele produse, desigur, cer o anumit doz de seriozitate, cum ar fi produsele
farmaceutice, dar i acolo, componenta afectiv a limbajului i spune cuvntul.
Funcia ludic Ludus in latin nseamn joc. ntr-adevr, limbajul poate fi prilej de joc. n
copilrie, cu toii foloseam acele numrtori naintea nceperii jocurilor propriu-zise. Dar i
adulii se joac cu cuvintele. Gndii-v doar c exist, publicaii, reviste, ziare, care se
cumpr tocmai pentru a satisface aceast dorin uman de a se juca cu cuvintele. Ca s nu
mai vorbim de faptul c, speculnd aceast latur uman, specialitii n marketing pot
promova unele produse i servicii fcnd apel la jocuri de cuvinte.
Funcia catarhic n limba greac kataros nseamn pur, curat. Funcia catarhic a
limbajului nseamn capacitatea sa de a diminua o stare de tensiune interioar.

6.Memoria
Memoria este funcia psihic de baz care face posibil fixarea, conservarea, recunoaterea
i reproducerea informaiilor i tririlor noastre.
Din punctul de vedere al activitii de consum, nvarea este ilustrat de patru tipuri de
activiti specifice consumatorului:
rspuns la informaiile venite din mediu;
repetarea aciunilor unui alt consumator;
repetarea propriilor aciuni;
13

nvare folosind raionamente logice.


Specialitii n marketing sunt interesai ca potenialii cumprtori s rein ct mai multe
detalii (dac se poate favorabile) pentru ca mai trziu, n cazul apariiei nevoii, acetia s
purcead spre a achiziiona un produs propus spre vnzare de compania lor.
7.Afectivitatea
n procesul decizional de cumprare, naintea activitii de cumprare propriuzis, mai
intervine, o trire, o entitate psihologic ce influeneaz atitudinea consumatorului, este vorba de
afectivitate.
Caracteristicile strilor affective:
Strile afective sunt triri care exprim gradul de concordan sau neconcordan dintre un
obiect, o situaie i tendinele noastre.(a se nelege aici termenul obiect n sens filozofic,
cuprinznd ceea ce cunoatem fiine, fenomene, etc.)
Strile afective implic o apreciere, o judecat de valoare (pozitiv sau negativ).
Afectele sunt subiective n sensul dependenei lor de trebuinele noastre individuale.
Alt caracteristic a strilor afective este totalitatea. Strile afective sunt de cele mai
multe ori n concordan unele cu altele, cele mai puternice tinznd s influeneze pe cele
mai slabe.
Strile afective implic o anumit tensiune. Cu ct apar mai multe dorine, iar dac acestea
nu sunt satisfcute, putem vorbi de apariia unei tensiuni emoionale, fcnd posibile tririle
intense.
8.Atitudinea
Kurt Lewin, distingea ntre patru etape specifice ale actului voluntar (aciunea propriu-zis):

apariia conflictului;
deliberare;
decizia;
executarea hotrrii.

Despre ceea se petrece n interiorul individului pe parcursul acestor etape am discutat n cele
de mai sus, mai puin despre ultimele dou faze, decizia i executarea hotrrii.
B.FACTORI PERSONALI
1.Factori Demografici
Factorii demografici au o influen hotrtoare asupra formrii i manifestrii
comportamentului consumatorului astfel c, procesele comportamentale sunt determinate ntr-o
msur mai mare sau mai mic de aceti factori.
Dintre acetia amintim :

14

distribuia populaiei pe grupe de vrst; se pot remarca n acest sens populaii foarte tinere,
medii, mature, mbtrnite, foarte mbtrnite;
distribuia dup sex a populaiei; se evideniaz n acest sens tipuri de populaie cu pondere
de reprezentare feminin, masculin sau echilibrat;
distribuia populaiei funcie de statutul matrimonial, necstorii, cstorii, vduvi,
divorai;
distribuia populaiei dup nivel de instruire (primar, gimnazial, liceal, superior);
distribuia populaie funcie de gradul de participare la activiti utile societii sau statut de
munc (populaie activ, populaie ocupat i populaie aflat n omaj);
distribuia populaiei pe etnii prin care se pot remarca aspecte particulare de ordin cultural,
antropologic i altele;
distribuia populaiei funcie de mediul de domiciliu sau tipul de habitat prin care se
evideniaz tipurile de populaie urban i rural.
Importana definirii factorilor demografici n cadrul studierii comportamentului
consumatorului, rezult din necesitatea de a ti cror categorii de consumatori le sunt
asociate diverse acte comportamentale precum i pentru a uura posibilele comparaii ce se
realizeaz ntre diverse studii comportamentale.
2.Factori economici
Cei mai utilizai factori economici n disciplina studiul comportamentului consumatorului
sunt:

venitul personal al consumatorului (considerat n general ca medie lunar);


venitul total realizat de toi membrii unei familii (tot medie lunar);
preurile produselor sau serviciilor;
salariu minim / mediu pe economie (ori la nivel de anumite segmente de populaie);
veniturile populaiei i structura acestora pe surse de provenien;
cheltuielile populaiei i structura lor pe destinaii;
produsul intern brut (ca medie anual / locuitor);
gradul de nzestrare a populaiei cu diferite bunuri de uz ndelungat;
valoarea autoconsumului unor anumite produse i servicii;
rata inflaiei;
indicii pieei.

n concluzie, cu privire la folosirea factorilor demografici i economici n studiul


comportamentului consumatorului, trebuie efectuate urmtoarele precizri:
trebuie luate n considerare existena interdependenelor dintre diferite variabile;
structura acestor factori trebuie s aib un caracter de complementaritate, influena lor
trebuind a fi interpretat ca fiind un efect sinergic (legtura puternic ntre variabilele de
aceeai categorie de exemplu: nivelul de instruire ocupaie, rata inflaiei indicele
15

preurilor sau legtura dintre variabilele demografice i economice de exemplu ocupaie


nivelul veniturilor);
factorii economici i demografici sunt considerai variabile independente n studiile de
specialitate; funcie de acestea se interpreteaz variabilele dependente care definesc
comportamentul consumatorului.
1.3. Modalitati de studiere a comportamentului consumatorului
n virtutea faptului c studiul comportamentului consumatorului a preocupat oamenii
de tiin, n dorina de a explica i descrie mecanismul acestuia, au aprut modele fundamentale
privite din punct de vedere al diferitelor discipline tiinifice. De referin n literatura de
specialitate sunt urmtoarele modele ce poart numele autorilor lor:

MODELUL MARSHALLIAN
MODELUL PAVLOVIAN
MODELUL FREUDIAN
MODELUL VEBLENIAN
MODELUL HOBBESIAN

Exist, ns, cteva chestiuni ce trebuie precizate naintea prezentrii fiecrui model n parte:
aceste modele au reprezentat demersul de a rspunde problematicii respective n
momente de timp diferite, i din punctul de vedere a unor anumite tiine;
fundamentarea realmente tiinific a acestei discipline aparine specialitilor n
marketing care au abordat problematica de o manier atotcuprinztoare, integrant,
realizndu-se n acest sens studii susinute de cercetri concrete privind adaptarea
modelelor globale la care se face referire la specificitatea studierii comportamentului
consumatorului.
MODELUL MARSHALLIAN
Acest model ce poart denumirea autorului su, G. Marshall are la baz teoria conforma
creia deciziile de cumprare ca i materializarea acestora n achiziionarea mrfurilor i
serviciilor sunt consecina unor calcule contient economice i raionale.
Metoda lui Marshall opereaz cu o serie de elemente i concepte economice care ofer
unicitate acestui model, astfel:
satisfacerea nevoilor este ierarhizat de ctre consumatori pornindu-se de la noiunea de
utilitate marginal;
se consider c singura variabil care influeneaz consumatorul este preul (celelalte
variabile fiind considerate constante);
se propune msurarea intensitii trebuinelor, atitudinilor, opiniilor, motivelor, etc.
asociate individului prin rigla de msurare a banilor;
16

n accepiunea noiunii de homo economicus- OMUL ECONOMIC, creat de


Marshall, aceasta reine ca scop principal obinerea de avantaje personale prin
comensurarea strict a consecinelor de fericire oferite de aciunea de cumprare de
bunuri i servicii.
Importana fundamental a modelului Marshallian const n:
acordarea unei valori apreciabile studierii preurilor i veniturilor respectiv a efectelor
transformrii i modificrii acestora asupra comportamentului consumatorului n
desfurarea operaiunilor i cercetrilor de marketing;
centrarea ntregii atenii asupra factorilor economici, cu ajutorul crora se pot explica
parte din mecanismele i procesele ce au loc n cutia neagr.
MODELUL PAVLOVIAN
Experienele fiziologului i psihologului I.P. Pavlov (descoperitorul reflexelor condiionate
sub influena condiiilor de mediu) au inspirat modelul cu acelai nume, care are la baz teoria
nvrii.
Din punctul de vedere adaptat al studiului comportamentului consumatorului, acest model
opereaz cu urmtoarele patru concepte fundamentale: impuls, sugestie, reacie, recidiv.
n concluzie, modelul Pavlovian se caracterizeaz prin urmtoarele:
nu se ocup cu aprofundarea unor fenomene relativ importante ale studiului
comportamentului consumatorului ca de exemplu: subcontientul, percepia, influenarea
unor persoane etc.
importana i utilitatea acestui model const n posibilitile de introspecie pe care le
ofer mai ales n problema lansrii unui nou produs pe pia i n sfera strategiei
reclamei (respectiv prin cunoaterea unui alt col din cutia neagr).
MODELUL FREUDIAN
n baza acestui model, fundamentat pe teoria psihanalitic a lui Sigismund Freud privind
fiina uman, abordarea studiului comportamentului consumatorului se face cu ajutorul unor
elemente biologice i culturale.
Modelul Freudian presupune o cercetare de tip motivaional care pune accent pe studierea
atitudinilor. Pentru msurarea atitudinilor, psihologia social a stabilit o serie de indici:
direcia atitudinii care poate mbrca forma neutr, negativ sau pozitiv;
fora atitudinii: se poate msura cu ajutorul unor scale;
centralitatea atitudinii n structura subiectului; - emergena atitudinii conectat la dou
elemente i anume: solicitrile mediului de formare a individului precum i
oportunitatea atitudinii.
17

Un alt concept vehiculat de modelul Freudian este opinia (n strns legtur cu conceptul
de atitudine), care reprezint expresia verbal a atitudinii.
MODELUL VEBLENIAN
Iniiat de ctre Thorstein Veblen, sprijinit pe teoria consumului ostentativ, considerat a fi un
model socio psihologic, acesta propune elaborarea cercetrilor motivaionale privind studiul
comportamentului consumatorului.
Ideea principal care st la baza acestui model este c studiul comportamentului
consumatorului trebuie s se fac prin prisma dorinei de obinere a unui anumit prestigiu i nu
prin aceea a motivaiei impuse de satisfacerea nevoilor.
MODELUL HOBBESIAN
Datornd numele filozofului englez Thomas Hobbes, denumit i modelul factorilor de
organizaie, modelul Hobbesian i focalizeaz atenia asupra problematicii comportamentale a
consumatorului din punct de vedere organizaional (respectiv al consumatorilor care
achiziioneaz bunuri i servicii i care sunt organizai sub forma unor entiti colective
instituionalizate organisme guvernamentale sau sociale, firme private sau de stat, organizaii
obteti, uniti militare spitale, grdinie, coli, universiti). n aceste situaii deciziile privind
achiziionarea de bunuri i servicii cad n atribuiile unor persoane special desemnate n acest
sens sau de organe colective de conducere.
Concluzionnd, decizia de cumprare de bunuri i servicii necesare organizaiei este
influenat de aspiraiile, competena i pregtirea profesional a consumatorului, de scara de
valori a acestuia, indiferent ct de mare ar fi ataamentul unui individ fa de organizaia din
care face parte.

18

CAPITOLUL II
PREZENTAREA PIEEI LAPTOP-URILOR DIN ROMNIA
2.1. Scurt istoric
Primul concept care s-a apropiat de ceea ce avea sa devina laptopul pe care il
cunoastem azi a fost Dynabook. Conceput de Alan Kay si dezvoltat de Xerox PARC la inceputul
anilor '70, Dynabook a constituit baza de plecare a laptopurilor.
Un deceniu mai tarziu si-a facut aparitia primul model comercial. Lansat
in 1981, Osborne 1 avea la baza sistemul de operare CP/M si era mult mai mare si mai greu
decat laptopurile moderne. Ecranul CRT de care beneficia era minuscul. In ciuda
dimensiunilor si a greutatii mari, Osborne 1 a avut un impact major asupra industriei,
fiind primul computer pe care oamenii il puteau lua cu ei. Insa Osborne 1 nu functiona pe
baterii, trebuia alimentat la priza.
Un alt model notabil a fost Compaq Portable, lansat in 1983. La vremea aceea, IBM
Personal Comper devenea platforma standard pe piata PC-urilor. Compaq Portable care avea la
baza MS-DOS era intr-adevar mai usor de transportat decat Osborne 1, insa nici acesta nu functiona
pe baterii.
1982 este anul in care Bill Moggridge, un designer industrial britanic, a lansat GRiD
Compass 1101. Acesta este primul model care a beneficiat de designul de tip clamshell, in care
laptopul se inchide prin suprapunerea ecranului cu tastatura. GRiD Compass 1101 costa la acea
vreme intre 8.000$ si 10.000$.
Vremea laptopurilor cu baterii avea sa vina in 1983, cand Epson a inceput sa comercializeze
pe scara larga modelul HX-20(anuntat initial in 1981). Acesta se alimenta cu baterii
reincarcabile nickel-cadmium si dispunea de o tastatura cu numai 84 de taste. HX-20 avea
un LCD mic, cu rezolutie de numai 120 X 32 pixeli, 4 linii de text si maxim 20 de caractere pe o
linie.
Cand spui portabilitate, in domeniul IT, te gandesti imediat la laptopuri sau notebookuri,
depinde cum iti place sa le spui.Unii si le cumpara pentru ca au cu adevarat nevoie de ele. Altii doar
pentru ca asa e trend-ul . Acum la moda e ca in orice emisiune TV, talkshow, stiri sau de sport,
prezentatorul sau realizatorul sa aiba cu el si un notebook. Nu stim cat il foloseste, dar da bine ca
element decorativ.
Insa laptopul nu a fost intotdeauna asa portabil si performant cum este acum. Ba chiar
primele versiuni erau atat de grele si de mari, incat puteau fi transportate cu mare dificultate.

19

Aceasta este ironia tehnologiei: ne aduce avantaje la care nici nu ne-am fi gandit, pentru ca noi sa
radem cand privim in urma la primele prototipuri.
2.2. Prezentarea produsului

Lenovo
Avantajul invizibil. Divizia de notebook-uri de la IBM s-a transformat in Lenovo, insa toate
avantajele Thinkpad-urilor raman in continuare aceleasi. Am enumera aici ramele de magneziu
integrate in carcasa, care stabilizeaza incheieturile display-ului, sauantena integrata, pentru o
receptie optima in capacul display-ului. Seriile de la Lenovo sunt caracterizate de
initialele X, T, R sauZ. X inseamna subnotebook-uri si Tablet PC-uri, in timp ce sub denumirile T si
R se ascund adevarate calculatoare mobile -seria T este mai usoara si mai performanta, in timp ce
seria R este mai ieftina. Seria Z este un tribut adus de Lenovo trendului ecranelor widescreen. Noua
traditie: IBM Thinkpad T43 s-a transformat in Lenovo Thinkpad T43.
Lenovo are 2000 de designeri i ingineri care se concentreaz asupra unor factori ce
difereniaz produsele destinate utilizatorilor.
De la uniti de hard disk ce ajut la prevenirea deteriorrii datelor la microfoane ce reduc
zgomotul pentru discuii clare pe chatul web, pn la o gestionare responsabil a energiei pentru un
consum mai redus, echipa noastr acord mare atenie detaliilor.
Tastatura este partea cea mai personal a PC-ului dvs.
Spaierea i nlimea tastelor noastre sunt proiectate n mod specific pentru o utilizare
confortabil i pentru a mbunti acurateea.
Sistemele noastre sunt construite s reduc emisiile de cdur n zonele de baz, iar
ventilatoarele noastre sunt proiectate n mod specific pentru a funciona fr zgomot, utiliznd ct
mai puin energie.
Aceasta nseamn mai puin tensiune asupra componentelor de sistem, un consum mai
redus de energie i mai mult confort.
Toate sistemele Lenovo trebuie s corespund standardelor noastre riguroase de fiabilitate i
sunt testate pentru stabilirea durabilitii.
Multe dintre notebookurile noastre sunt testate, de asemenea, n 8 specificaii de nivel
militar, pentru rezistenten n condiii extreme de cldur, rceal, umiditate sau praf.
Cu mii de reprezentani pentru suport n 18 locuri din ntreaga lume i o echip avansat de
experi de nivel 2 n domeniul tehnic, v putem oferi un ajutor rapid i documentat atunci cnd avei
nevoie.
n chestionare, suntem evaluai n mod constant drept furnizor de vrf al suportului pentru
clieni.
20

Lenovo Ideapad Y700

Fig 2.2 Imaginea laptop-ului Lenovo


Caracteristici:

Ecran uimitor de 15,6:


Notebook-ul Lenovo Ideapad Y700 (15) aduce jocurile, filmele i imaginile la via . Un
ecran

Full HD de 15,6" cu tehnologiile antireflex i IPS v ofer culori cu adevrat realiste i

aproape 180 de vizualizare n unghi larg.

Plac video discret extraordinar:


Atunci cnd v confruntai cu cel mai feroce adversar, nu putei iei pe locul al doilea. Cu
placa video AMD R9 discret n spate, avei puterea de a reui, la fiecare pas.
Sunet stereo superb:
Cu Dolby Home Theater, v putei bucura de un sunet perfect oriunde v-ar purta
drumurile. n plus, boxele stereo JBL i subwooferul incorporat ofer sunet clar pentru jocuri,
muzic i videoclipuri.

Rcire optimizat:
21

Indiferent ct de intens este aciunea de pe ecran, modelul Ideapad Y700 rmne remarcabil
de rece. Prin stabilirea vitezei ventilatoarelor i meninerea unei temperaturi optimizate, acest
notebook v ofer procesare mbuntit i jocuri mai complexe.

Accesorii care schimb regulile jocului:


Pentru o experien de joc mai intens i captivant, vedei accesoriile pentru jocuri Lenovo
Y. De la tastatura macro instant la mouse-ul programabil de ultim generaie, fiecare dintre aceste
accesorii atrgtoare este proiectat pentru a v oferi mai mult acuratee i mai mult control.
Tastatur iluminat opional:
Cu dou niveluri de control al luminozitii, tastatura iluminat v permite s v jucai, s
navigai i s discutai pe chat pn trziu n noapte, chiar i cu luminile stinse.

Zmbii, partajai i sortai, n cteva secunde:


Ideapad Y700 include Lenovo Photo Master 2.0, o bibliotec modern de fotografii cu
instrumente de navigare i editare puternice i uor de utilizat. Acum, cu caracteristici precum Auto
Face Swap i Smart Event Sort, putei s v organizai i s v optimizai fotografiile.
Specificatii tehnice:

Procesor

Pn la AMD Carrizo A10

Sistem de operare

Windows 10 Home

Plac

Pn la AMD R9 4 GB GDDR5

grafic

discret
Memorie

Pn la 16 GB DDR3L

Camer web

HD 720p, 2 x microfoane digitale interne

Stocare

Pn la 1 TB HDD + 512 GB SSHD

Audio

2 x boxe JBL de 2,0 W, cu Chamber + 3W Subwoofer i Dolby Home Theater


22

Baterie

Pn la 4 celule, 60 WHr

Tastatur

Iluminat cu LED-uri roii i 2 niveluri de control al luminozitii

Ecran

IPS Full HD (1920 x 1080) 16:9, de 15,6", antireflex

Dimensiuni

(mm): 387 x 277 x 25,95


(inchi): 15,23" x 10,90" x 1,02"

Greutate

ncepnd de la 2,6 kg

ODD

USB extern 2.0 DVD/BD Tray-in (Opional)

Securitate

Kensington Lock

WLAN

LAN 1000 M, pn la WiFi 2 x 2 a/c + Bluetooth 4

Porturi

2 x USB 3.0, 1 x USB 2.0 + permanent activ


1 x HDMI, muf combo audio 2-n-1, intrare DC, 1 x cititor de carduri media
4-n-1
(SD,SDHC,SDXC,MMC)

2.3. Prezentarea firmelor concurente

Samsung - Intotdeauna pus pe sotii.

23

Fig 2.3.1 Imaginea laptop-ului Samsung


Cauti un notebook cu care sa poti lucra o zi intreaga fara sa-l introduci in priza? In acest
caz, Samsung e producatorul potrivit. Samsung ofera standard subnotebook-uri si notebook-uri
cu doua acumulatoare de diferite marimi. Portofoliul e impartit in cele doua serii de
subnotebook-uri Q25 si Q30 (modelele Q25 au si statie de andocare cu unitate optica), in patru
modele din seria X (care intotdeauna au facut furori la durata de utilizare in laboratoarele
noastre), in seria P, foarte rentabila, si seria R, la fel de rentabila.

24

Sony

Fig 2.3.2 Imaginea laptop-ului Sony


Calculatoare mobile de la specialistul multimedia. Sony pune la dispozitia cumparatorului
interesat cinci serii de notebook-uri, dintre care trei sunt special destinate lucratorilor mobili. La
capatul inferior al scalei greutatii se afla seria T, cu modelul VGN-T2XP - un subnotebook de
1,4 kg, cu DVD writer si ecran de 10,6'. Tot sub doua kilograme are si modelul performant
din seria S, S4, cu un ecran de 13,4'. La cealalta extrema se afla seria A, cu display-uri
widescreen de 17' si tastaturi mari, care ofera un confort aproape la fel de mare ca al desktop
PC-urilor. Toate modelele administreaza excelent energia, multumita procesoarelor Pentium M,
fara a dauna deloc performantei. Intre seriile T si S, pe de o parte, si seria A, pe de alta parte, se
situeaza clasa B, cu ecrane de 14,1' si seria FS, cu monitor de 15,4', fiecare cu nenumarate
modele. Sub doua kilograme: Sony Vaio VGN-S4, cu ecran de 13,3'.

25

Asus

Fig 2.3.3 Imaginea laptop-ului Asus


Experienta vasta in toate domeniile tehnologiei PC. Chiar daca renumele lui Asus creste in
Europa doar foarte incet, producatorul cu peste 58.000 angajati este una dintre cele mai mari
firme de profil din lume. Asus isi imparte notebook-urile in doua categorii pentru consumeri si
doua pentru business. In categoria 'Digital Home' intra calculatoare cu monitoare de 15,4'
widescreen si 17', destinate in special utilizarii stationare. Seria 'Multimedia' acopera necesitatile
de divertisment. Catre utilizatorii profesionali cu un spectru mare de aplicatie se orienteaza
aparatele din gama 'Professional', in timp ce calatorii pot profita de notebook-urile 'Thin &
Light'. Performante din plin: Asus V6889VLP se dovedeste a fi un adevarat campion la viteza.

26

Apple

Fig 2.3.4 Imaginea laptop-ului Apple


Solutii

echilibrate,

ce

reprezinta

alternativ

viabila

in

multe

situatii.

E surprinzator cat de mult s-a impus Apple in decursul timpului ca alternativa cea mai simpatica
la Windows. Daca ati lucrat vreodata cu un G4 Powerbook sau cu un iBook stiti si de ce.
Sistemul de operare MacOS X are totul sub control, fara a parea deloc suprasolicitat. iBook-urile
sunt oferite in doua marimi, cu ecran de 12,1' sau 14'. Mult mai puternicele dar si mai
scumpelePowerBook-uri se intind de la super-portabilele modele de 12,1 inch, pana la cele de
17', si pot fi folosite cu succes ca inlocuitoare pentru desktop. Deseori copiat: designul unui
iBook a devenit deja un reper, insa calculatoarele mobile de la Apple sunt convingatoare si ca
functionalitati.

27

CAPITOLUL III
STUDIEREA COMPORTAMENTULUI DE CUMPARARE SI CONSUMARE
PENTRU GAMA DE PRODUSE LAPTOP-URI PENTRU TINERII DIN
BUCURESTI
3.1 Faza preliminara a cercetarii
Faza preliminar a cercetrii de marketing se constituie dintr-un ansamblu de activiti care
au rolul de a identifica problema cu care se confrunt ntreprinderea sau dup caz, ocazia pe care
firma trebuie s o valorifice (problema decizional).
3.1.1 Definirea problemei decizionale
Definirea problemei decizionale st la baza elaborrii scopului cercetrii, prin intermediul
cruia se indic informaiile necesare fundamentrii procesului decizional, informaii ce sunt
precizate la nivel operaional prin intermediul obiectivelor.
In aceasta lucrare de licenta,problema decizionala este cea care reflecta si scopul lucrarii,cel
de a cerceta comportamentul consumatorului in cumpararea laptop-urilor.
Problema decizionala a cercetarii de fata este ce aspecte ale unui laptop trebuiesc
imbunatatite pentru a creste puterea de cumpararea a consumatorului?
3.1.2 Definirea scopului cercetarii
Scopul cercetrii, definit n funcie de problema decizional identificat, reflect ntr-o
form sintetic informaiile care trebuie culese pentru selectarea alternativei optime de aciune. De
exemplu, o ntreprindere care se confrunt cu scderea vnzrilor, ar putea organiza o cercetare
avnd ca scop determinarea imaginii produselor proprii la nivelul pieei int. Lansarea unei
campanii promoionale ar putea fi precedat de o cercetare al crei scop l-ar putea constitui determinarea profilului consumatorilor ce alctuiesc segmentul de pia int pentru respectiva
ntreprindere.
Scopul aceste lucrari de licenta este cel de a afla comportamentul consumatorului in
cumpararea unui laptop pentru aflarea cauzelor ce determina cumpararea unui laptop si pentru
aflarea cauzelor pentru necumpararea unui laptop pentru a se incerca imbunatatirea obiectivelor in
scopul cresterii vanzarilor pe piata.
Pornind de la necesitatea de a avea un laptop in ziua de azi,in randul tinerilor din
Bucuresti,am propus scopul cercetarii: Cercetarea comportamentului consumatorului pentru
cumpararea sau necumpararea laptop-urilor in randul tinerilor din Bucuresti.
3.1.3 Definirea obiectivelor si ipotezelor cercetarii
O1.Stabilirea gradului de preferin a tipului de marc deinut de consumator
I 1.Majoritatea respondenilor au ales n proporie de 30% marca Lenovo.
Q2.Determinarea motivelor de cumprare a unui laptop
I 2.Cel puin 16% opteaz pentru urmtoarele motive : performana ridicat i memoria
RAM.
28

Q3.Aprecierea caracteristicilor de cumprare a laptop-urilor


I 3.O mare parte dintre respondeni au ales urmtoarele caracteristici:pretul laptopului,dotarile laptop-ului,calitatea laptop-ului.
Q4.Dorina de mbuntire posibil adus la un laptop
I 4.Cu un procent de 35.6%,respondenii au ales memoria laptop-ului.
Q5.Cunoaterea unei caracteristici a laptop-urilor care face diferena ntre concureni
I 5.O mare parte a respondenilor, au optat pentru performanta laptop-ului.
Q6.Gradul de ncredere pentru achiziionarea unui laptop
I 6.Cei mai muli dintre respondeni au urmat recomandrile prietenilor.
Q7.Gradul de preferin a diagonalei unui laptop
I 7.Cu un procent de 60.6%respondenii prefer diagonala de 15.6.
Q8. Stabilirea gradului de preferin a tipului de marc preferat de consumator
I 8.Majoritatea respondenilor au ales n proporie de 30% marca Lenovo.
Q9.Gradul de apreciere a mrcii preferate a unui laptop
I 9.n mare parte,respondenii au ales memoria,tip procesor si design-ul laptop-ului.
Q10.Dorina de achiziionare a unui laptop
I 10.Peste 43,8% dintre respondeni prefer achiziinarea laptopurilor din magazine
specializate.
3.2 Faza de proiectare a cercetrii
In aceasta faza cuprinde cateva etape,care trebuie sa raspunda la cateva intrebari:
De unde vor fi obtinute informatiile?
Cum vor fi culese informatiile?
Cum vor sistematiza informatiile pe care urmeaza sa le obtinem?
Care va fi programul de desfasurare al cercetarii?
3.2.1 Alegerea metodei
Metoda aleas n cazul cercetarii motivelor de cumprare a laptop-urilor ,este acela de tip
sondaj, deoarece ofer factorilor decizionali posibilitatea de a identifica soluii pentru problemele cu
care se confrunt.
3.2.2 Definirea colectivitii cercetate
Colectivitatea componentelor despre care se obtin informatiile va fi definita in legatura cu
obiectivele cercetarii,n cazul de fa,potenialii cumprtori de laptop-uri.
3.2.3 Definirea unitii de sondaj
Unitatea de sondaj este unitatea de la care se recolteaza efectiv informatiile, ea fiind
reprezentate de individ (cine raspunde la sondaj, unitatea de decizie) (unitatea de sondaj se trece in
proiect),in aceasta situatie fiind reprezentata de tinerii din Bucuresti.
3.2.4 Definirea eantionului
Eantionul cercetat va fi alctuit din 160 de respondeni, acest numr a rezultat n urma
aplicrii urmtoarei formule: n= unde: n - dimensiunea esantionului, t - coeficient asociat
probabilitatii de garantare a rezultatelor cercetarii (nivelului de incredere) prestabilite de catre
cercetator (valoarea sa este preluata din tabelele statistice),nivelul de ncredere de 0,05
29

(corespunzator unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95%) p - ponderea


neprocentuala a componentelor esantionului care sunt caracterizate de un anumit atribut, q ponderea neprocentuala a componentelor esantionului care nu sunt caracterizate de un anumit
atribut; e - marje de eroare de + 5%
n= t2+p * (1-p)/e2
n=160 de personae

3.2.5 Definirea variabilelor


Variabilele sunt foarte importante in cadrul unei cercetari de marketing.O variabila poate lua
ori valori numerice ori categoriale.
In continuare voi prezenta variabilele avute in vedere in aceasta cercetare,astfel se va define
tipul de variabila atat din punct de vedere conceptual cat si operational.
Tabelul 3.1 Variabilele cercetarii incluse in chestionar
Denumire variabila

Tipul de variabila

Definire conceptuala

Definire operationala

Detinerea unui laptop

De baza

Daca respondentul
detine sau nu detine
un laptop.

DA
NU

Sunteti pasionat de
laptop-uri in general

De baza

Se refera daca
respondentul este
pasionat in general de
laptop-uri

DA
NU

Marca de laptop
detinuta

De baza

Face referire la marca


de laptop pe care
respondentul o detine

Lenovo
Samsung
Asus
Apple
Sony
22 au raspuns ca detin
ale marci de laptopuri

Motivele pentru care


se alege cumpararea
unui laptop

De baza

Sunt prezentate
primele 3 motive
pentru care se alege
cumpararea unui
laptop

Performanta ridicata
Calitate la nivel inalt
Design modern
Marimea ecranului
Memoria RAM
Pretul
Servicii si garantii
Tip procesor

30

Aprecierea
caracteristicilor pe o
scala de la 1 la 5(1foarte nemultumit,5foarte multumit)

De baza

Aprecierea
caracteristicilor
laptop-urilor:
Imaginea brand-ului
Calitatea laptop-ului
Raport calitate-pret
Design-ul laptop-ului
Bateria laptop-ului
Dotarile laptop-ului
Marimea ecranului
Modalitati de plata
Memoria laptop-ului
Pretul laptop-ului

Capacitatea pe care o
prefera pentru laptop
in vederea memoriei
laptop-ului

De baza

Enumerarea
capacitatiilor posibile
pentru memoria
laptopului

Pana in 2 GB
4GB
6GB
8GB

Principala
caracteristica menita
sa fie imbunatatita la
laptop

De baza

Sunt enumerate
caracteristicile menite
sa fie imbunatatite la
laptop,iar
respondentul este pus
sa o aleaga pe cea
principala

Design
Servicii
Memorie
Baterie
Marime ecran

Principala
De baza
caracteristica prin care
o marca se poate
diferentia de
concurentii sai

Principala
caracteristica prin care
respondentul
considera ca o marca
se poate diferentia de
concurentii sai

Performanta
Design
Baterie
Pret
Memorie
Raport calitate-pret

Achizitionarea unui
laptop

De baza

Se refera la
elementele in care se
acorda mai multa
incredere daca se
doreste achizitionarea
unui laptop

Recomandarea unui
prieten
Reclame publicitare
Participare la
evenimente de lansare
Internet

Diagonala preferata la
laptop

De baza

Se alege diagonala
preferata la laptop

10.5
15.6
17.3

Daca se v-a schimba


laptopul,se v-a alege

De baza

Se doreste a stii
incazul in care s-ar
31

Foarte nemultumiti
Nemultumiti
Nici-nici
Multumiti
Foarte multumiti

DA
NU

aceeasi marca sau nu

schimba laptopul,
daca, in general,s-ar
opta pentru aceeasi
marca

Marca de laptop
preferata

De baza

Se doreste a stii ce
Lenovo
marca de laptop prefer Samsung
respondentul
Apple
Asus
Sony

Cum se apreciaza
aceasta marca pe
oscala de la 1 la 5(1foarte nemultumiti,5foarte multumiti)

De baza

Aprecierea marcii
preferata aflata printro scala cu valori de la
1 la 5

Foarte nemultumiti
Nemultumiti
Nici-nici
Multumiti
Foarte nemultumiti

Modalitatea prin care


se poate achizitiona
un laptop

De baza

Locul de unde se
poate achizitiona un
laptop

Magazine specializate
Hypermarket
Magazine electronice
Reprezentante
Prieteni

Intervalul de varsta

Descriptiva

Intervalul de varsta in
care se incadreaza
respondentii

Sub 18 ani
18-25 ani
26-35 ani
36-45 ani
Peste 45 ani

Ultima scoala
absolvita

Descriptiva

Se doreste a stii
ultima scoala
absolvita

Gimnaziu
Liceu
Facultate
Masterat
Doctorat

Categoria in care se
incadreaza venitul
lunar

Descriptiva

Categoria in care se
incadreaza venitul
lunar al
respondentului

Sub 1000 lei


1000-2000 lei
2000-3000lei
Pete 3000 lei

Mediul de resedinta

Descriptiva

Mediul de resedinta in
care se incadreaza
respondentul

Rural
Urban

Genul respondent

Descrpitva

Genul respondentului

Femini
Masculin

32

3.2.6. Determinarea cadrului temporal spatial al cercetarii


Aceasta cercetare s-a desfasurat in perioada 28 mai-10 iunire 2016.Acesta a fost completat
de 160 respondenti,pe site-ul www.isondaje.ro .
3.2.7 Structura chestionarului
Pentru ca cercetarea noastra sa surprinda cat mai concret informatiile referitoare la
consumatori,am ales sa realizez un chestionar prin care sa obtin cele mai representative rezultate
pentru scopul cercetarii noastre.
In ceea ce priveste compozitia chestionarului,in prima parte a acestuia am dorit sa evidentiez
preferintele consumatorilor pentru diferite marci de laptop-uri,precum si locul de achizitie,in cazul
respondentilor care detin deja un laptop.
In urmatoarea parte a chestionarului am formulat intrebari care sa surprinda opinia
respondentilor cu privire la caracteristicile oferite de laptop.De asemenea,tot in aceasta parte am
formulat si intrebari referitoare la preferinta marcii laptop-ului.
In ultima parte a chestionarului am deci sa evidentiez datele particulare despre
respondent,cum ar fi mediul din care face parte.
3.3 Analiza si interpretarea datelor obtinute din cercetare
Am reusit sa obtin un esantion de 160 de personae dintre care 51 locuiesc in mediu rural,iar
restul de 109 locuiesc in mediu urban mai exact in Bucuresti,care au decis sa completeze
chestionarul realizat. Am decis ca pentru obtinerea rezultatelor cu o eroare cat mai scazuta sa ne
orientam spre chestionarea persoanelor cu diverse studii si de diverse varste. In situatia
noastra,persoanele cu cel mai ridicat nivel de studii sunt la numar de 72 insemnand absolvirea unei
facultati dar sunt luate in calcul si restul scolilor absolvite ,iar varsta medie este de 10.4 ani. Astfel
ca, laptop-urile pot fi achizitionate de totalitatea categoriilor de consumatori,detaliile si elementele
caracteristice fiecarei cateogrii,umand a fi scoase in evident in cele ce urmeaza.
1.Detineti un laptop?
Tabel 3.2 Detine sau nu detine laptop
Varianta de raspuns

Nr. respondenti

Structura %

DA

134

83.8%

NU

26

16.3%

Total

160

100%

33

Prima intrebare a avut drept scop departajarea respondentilor din punct de vedere al faptului ca
detin sau nu detin un laptop. Dupa cum se poate observa, 134 din respondenti au raspuns ca detin un
laptop,iar restul de 26 au raspuns ca nu detin un laptop.
DA

NU

16%

84%

Fig.nr 3.1 Structura respondentilor ce detin sau nu detin un laptop


2.Sunteti pasionat de laptop-uri in general?
Tabel 3.3 Structura respondentilor care sunt pasionati sau nu sunt pasionati de laptop-uri
Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Structura %
DA
98
63.2%
NU
62
36.8%
Total
160
100%
Aceasta intrebare a avut drept scop departajarea respondentilor din punct de vedere al
pasiunii pe care o detin pentru laptop in general. Dupa cum se poate oberva,98 dintre
respondenti au raspuns ca sunt pasionaiti de laptop-uri in general,iar restul de 62 de respondenti
au raspuns ca nu sunt pasionati de laptop-uri.

34

DA

NU

39%
61%

Fig nr 3.2Structura respondentilor care sunt pasionati sau nu sunt pasionati de laptop-uri

3.Ce marca de laptop detineti?


Tabel 3.4 Structura respondentilor ce detin o anumita marca de laptop
Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Structura %
Lenovo
46
28.8%
Samsung
32
20%
Asus
27
16.9%
Sony
15
9.4%
Apple
18
11.3%
Altele
22
13.8%
Total
160
100%
In aceasta intrebare sunt prezentate marcile pe care le detin respondentii. Dupa cum se poate
observa,cei mai multi respondent detin marca de laptop Lenovo,iar cei mai putini detin marca de
laptop Sony.

35

Lenovo

Samsung

Asus

Sony

Apple

Altele

14%
29%

11%
9%
17%

20%

Fig. nr. 3.3 Structura respondentilor ce detin o anumita marca de laptop


4. Care sunt primele 3 motive pentru care alegeti sa cumparati un laptop?
Tabel nr 3.4. Structura respondentilor care au ales primele 3 motive in alegerea cumpararii unui
laptop
Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Structura %
Performanta ridicata
75
16%
Calitate la nivel inalt
56
11.9%
Design modern
62
13.2%
Marimea ecranului
47
10%
Memoria RAM
75
16%
Pretul
64
13.6%
Servicii si garantii
37
7.9%
Tip procesor
49
10.4%
Altele
5
1.1%
Total

470

100%

In aceasta intrebare sunt prezentate primele 3 motive pe care le-au ales respondentii in alegerea
cumpararii unui laptop. Dupa cum putem observa, 75 de respondent au ales sa cumpere un laptop
pentru performanta ridica si pentru memoria RAM,iar un al 3 lea prim motiv ar fi pretul pe care l-au
ales 64 de respondenti.

36

Performanta ridicata

Calitate la nivel inalt

Design modern

Marimea ecranului

Memoria RAM

Pretul

Servicii si garantii

Tip procesor

Altele

10% 1% 16%
8%
12%
14%
16% 10%

13%

Fig nr 3.4 Structura respondentilor care au ales primele 3 motive in alegerea cumpararii unui laptop
5.Cum apreciati urmatoarele caracteristici pe o scala de la 1 la 5 (1-cel mai putin
important,5-cel mai important)?
Tabel nr 3.5. Structura apecierii caracteristicilor prin scala de la 1 la 5
Varianta
Foarte
Nemultumi Nici-nici
Multumit
Foarte
Media
nemultumit t
multumit
1
2
3
4
5
Imaginea
brand-ului
Calitatea
laptop-ului
Raport
calitatepret
Design-ul
laptop-ului
Bateria
laptop-ului
Dotarile
laptop-ului
Marimea
ecranului
Modalitati
deplata
Memoria
laptop-ului
Pretul
laptop-ului

13

25

54

59

3.881

16

36

100

4.4

27

47

80

4.243

42

44

66

4.043

24

51

76

4.187

17

38

101

4.468

31

63

55

12

20

27

36

65

3.762

12

56

83

4.306

24

32

97

4.35

37

Media generala

4.164

In aceasta intrebare sunt prezentate caracteristicile laptop-ului prezentate printr-o scala de la


1 la 5 (1-foarte nemultumit,5-foarte multumit).Pe primul loc s-a clasat caracteristica Dotarile
laptop-ului cu o medie de 4.468,urmatoarea fiind Calitatea laptop-ului cu o medie de 4.4. Pe locurile
trei si patru s-au clasat urmatoarele:Pretul laptop-ului cu o medie de 4.35 si urmatoarea Memoria
laptop-ului cu o medie de 4.306.
4.4

4.47
4.24

3.88

4.04

4.31 4.35

4.19
4
3.76

Fig nr. 3.5 Structura apecierii caracteristicilor prin scala de la 1 la 5


6.Avand in vedere memoria laptop-ului,bifati capacitatea pe care o preferati pentru laptopul
dumneavoastra:
Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Structura %
Pana in 2 GB
3
1.9%
4GB
42
26.3%
6GB
19
11.9%
8GB
70
43.8%
Altele
26
16.3%
Total
160
100%
In aceasta intrebare este prezentata capacitatea preferata a memoriei laptop-ului pe care o
prefer respondentii. Dupa cum putem observa, 70 de respondenti au raspuns ca prefera capacitatea
memoriei de 8GB pentru un laptop,iar 3 respondenti au raspuns ca prefer pana in 2 GB capacitatea
memoriei pentru un laptop.

38

pana in 2GB

4GB

8GB

Altele

16%

6GB

2%
26%

44%

12%

Fig nr. 3.6


7.Care este principala caracteristica menita sa fie imbunatatita la laptop?
Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Structura %
Design
16
10%
Servicii
34
21.3%
Memorie
57
35.6%
Baterie
43
26.9%
Marime ecran
10
6.3%
Total
160
100%
In aceasta intrebare au fost mai multe caracteristici menite sa fie imbunatatite la laptop in
care respondentii au fost nevoiti sa o aleaga pe cea principala. Cei mai multi respondent in numar de
57 au ales memoria ca principala caracteristica menita sa fie imbunatatita la un laptop, iar cei mai
putin respondenti in numar de 10,au ales marimea ecranului fiind o caracteristica principal menita
sa fie imbunatatita la un laptop.

39

Design

Servicii

Memorie

Baterie

Marime ecran

6% 10%
27%

21%

36%

Fig nr 3.7
8.Alegeti principala caracteristica care considerate ca o marca se poate diferentia de concurentii sai:
Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Structura %
Performanta
44
27.5%
Design
20
12.5%
Baterie
26
16.3%
Pret
28
17.5%
Memorie
16
10%
Raport calitate-pret
26
16.3%
Total
160
100%
In aceasta intrebare au fost prezentate caracteristicile prin care o marca se poate diferentia de
concurentii sai,respondentii fiind nevoiti sa o aleaga pe cea mai importanta.Dupa cum puteti vedea,
cei mai multi respondenti in numar de 44,au ales ca principala caracteristica prin care o marca se
poate diferentia de concurentii sai fiind performanta,iar cei mai putini respondenti in numar de 16,
au ales ca principala caracteristica prin care o marca se poate diferentia de concurentii sai fiind
memoria.

40

Performanta

Design

Baterie

Pret

Memorie

Raport calitate-pret

16%

28%

10%
13%

18%
16%

Fig nr. 3.8


9.In ce ati acorda mai multa incredere daca ati dori achizitionarea unui laptop?
Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Structura %
Recomandarea unui prieten
50
32.3%
Reclame publicitare
30
19.4%
Participare la evenimente de
33
21.3%
lansare
Internet
41
26.5%
Altele
6
0.6%
Total
160
100%
Dupa cum puteti vedea,in aceasta intrebare sunt prezentate elementele in care s-ar acorda
mai multa incredere daca s-ar dori achizitionarea unui laptop. Asadar cei mai multi respondenti au
raspuns in numar de 50,ca acorda mai multa incredere in Recomandarea unui prieten,iar cei mai
putini au raspuns in numar de 6 ca prefer alte elemente pentru acordarea mai multe increderi daca sar dori achizitionarea unui laptop.

41

Recomandarea unui prieten


Reclame publicitare
Participare la evenimente de lansare
Internet
Altele

4%
31%

26%

21%

19%

Fig nr. 3.9


10.Ce diagonala preferati la laptop?
Varianta de rapsuns
Nr. respondenti
Structura%
10.5
5
3.1%
15.6
97
60.6%
17.3
58
36.3%
Total
160
100%
In aceasta intrebare sunt prezentate diagonalele posibile pentru laptop. Majoritatea au ales cu
un numar de 97 ca prefer diagonal de 15.6 iar restul de respondent adica 5 la numar,ca prefer
diagonala de 10.5.
10.5

"

17.3

3%
36%

61%

Fig nr 3.10
11.In cazul in care ati schimba laptop-ul,in general,ati opta pentru aceeasi marca?
42

Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Structura%
DA
110
68.8%
NU
50
31.3%
Total
160
100%
In aceasta intrebare este vorba despre ipoteza daca s-ar schimba laptopul,in general,daca s-ar
opta pentru aceeasi marca.Dupa cum puteti vedea,cei mai multi au raspuns ca Da,ar opta pentru
aceeasi marca daca ar schimba laptop-ul, in numar de 110 respondenti,iar restul de 50 de respondent
au raspund ca Nu ar opta pentru aceeasi marca daca ar schimba laptop-ul.
DA

NU

31%

69%

Fig nr. 3.11

12.Ce marca de laptop preferati?


Varianta de raspuns
Nr. respondent
Lenovo
47
Samsung
39
Apple
36
Asus
21
Sony
10
Altele
7
Total
160

Structura%
29.4%
24.4%
22.5%
13.1%
6.3%
4.4%
100%

In aceasta intrebare sunt prezentate marcile de laptop preferate de respondenti. Dupa cum
puteti vedea,cea mai preferata marca aleasa de respondenti este Lenovo, in numar de 47 de
respondenti,iar cea mai putin preferata este Sony in numar de 10 respondenti .

43

Lenovo

Samsung

Apple

Asus

Sony

Altele

6% 4%
13%

23%

29%

24%

Fig nr. 3.12


13. Cum apreciati aceasta marca preferata pe o scala de la 1 la 5(1-cel mai putin important,5-cel mai
important)?
Varianta
Foarte
Nemultumi Nici-nici
Multumit
Foarte
Media
nemultumit t
multumit
1
2
3
4
5
Pret

16

63

64

4.037

Design

18

49

85

4.293

Durata
bateriei
Memorie

67

77

4.312

10

40

104

4.5

Marimea
displayului
Tip
procesor
Greutate

29

68

57

4.093

19

38

97

4.406

10

21

62

61

4.012

44

4.5
4.29
4.04

4.41

4.31
4.09

4.01

Fig nr. 3.13

14.De unde obisnuiti sa achizitionati un laptop?


Varianta de raspuns
Nr reprezentanti
Structura %
Magazine specializate
70
43.8%
Hypermarket
20
12.5%
Magazine electronice
42
26.3%
Reprezentante
24
15%
Prieteni
4
2.5%
Altele
0
0%
Total
160
100%
In aceasta intrebare sunt prezentate locurile de unde se poate achizitiona un laptop. Dupa
cum puteti vedea,majoritatea au ales cu un numar de 70 de respondent sa achizitioneze laptopul din
Magazine specializate,iar restul cu un numar de 4 respondenti au ales sa achizitioneze un laptop de
la prieteni.

45

Magazine specializate

Hypermarket

Magazine electronice

Reprezentante

Prieteni

Altele

15%

3%
44%

26%
13%

Fig nr 3.14

15.In ce interval de varsta va incadrati?


Varianta de raspuns
Nr reprezentanti
Sub 18 ani
11
18-25 ani
101
26-35 ani
35
36-45 ani
9
Peste 45 ani
4
Total
160

Structura %
6.9%
63.1%
21.9%
5.6%
2.5%
100%

In aceasta intrebare este prezentat intervalul de varsta in care se incadreaza


respondentii.Dupa cum puteti vedea, cei mai multi respondent cu un numar de 101,se incadreaza in
intervalul 18-25 ani,urmand cu un numar de 35 respondentii care se incadreaza in intervalul de 2635 ani.

46

Sub 18 ani

18-25 ani

36-45 ani

peste 45 ani

26-35 ani

6% 3% 7%
22%

63%

Fig nr 3.15

16.Care a fost ultima scoala absolvita?


Varianta de raspuns
Nr respondenti
Gimnaziu
9
Liceu
64
Facultate
72
Masterat
15
Doctorat
0
Total
160

Structura %
5.6%
40%
45%
9.4%
0%
100%

In aceasta intrebare este prezentata ultima scoala absolvita. Dupa cum puteti vedea cei mai
multi dintre respondenti au raspuns cu un numar de 72 ca ultima scoala absolvita a fost
facultatea,iar restul au raspuns cu un numar de 64 ca ultima scoala absolvita a fost liceul.

47

Gimnaziu

Liceu

Facultate

Masterat

Doctorat

9% 6%

40%
45%

Fig nr. 3.16

17.In ce categorie se incadreaza venitul dumneavoastra lunar?


Varianta de raspuns
Nr. respondenti
Sub 1000 lei
45
1000-2000 lei
60
2000-3000 lei
42
Peste 3000 lei
13
Total
160

Structura%
28.1%
37.5%
26.3%
8.1%
100%

In aceasta intrebare sunt prezentate categoriile in care se incadreaza venitullunar al fiecarui


respondent. Dupa cum puteti vedea cei mai multi respondent au raspuns cu un numar de 60 ca se
incadreaza in 1000-2000 lei lunar,iar restul au raspuns ca se incadreaza la peste 3000 lei lunar.

48

sub 1000 lei

1000-2000 lei

2000-3000 lei

peste 3000 lei

8%
28%
26%

38%

Fig nr. 3.17


18.Mediul de resedinta?
Varianta de raspuns
Rural
Urban
Total

Nr respondenti
51
109
160

Structura%
31.9%
68.1%
100%

In aceasta intrebare este prezentat mediu de resedinta.Dupa cum putem vedea, majoritatea
respondentilor au raspuns urban cu un numar de 109,iar restul au raspuns rural cu un numar de 51.

Rural

Urban

32%

68%

Fig nr. 3.18


49

19. Genul respondent?


Varianta de raspuns
Feminin
Masculin
Total

Nr respondenti
104
56
160

Structura%
65%
35%
100%

In aceasta intrebare este prezentat genul respondent.Dupa cum putem vedea,majoritatea


respondetilor au fost de gen feminine cu un numar de 104,iar restul au fost gen masculine cu un
numar de 56.
Feminin

Masculin

35%

65%

Fig nr.3.19

Capitolul IV
Concluzii
50

4.1 Raportul final al cercetarii


In concluzie ,putem mentiona ca cercetarea noastra a reusit sa-si atinga scopul,prezentand
concret perceptia consumatorilor pentru cumpararea sau necumpararea laptop-urilor.
Scopul lucrarii de licenta a fost acela de a studia cercetarea comportamentului consumatorului in
randul tineriilor din Bucuresti,avand ca scop aflarea cumpararii sau necumpararii de catre tineri a
unui laptop. Am incercat sa analizez opinia acestora referitoare la o serie de variabile cum ar fi
pretul,marca,calitatea,raportul calitate-pret,diferenta fata de alte produse similar,etc.
Principalul obiectiv a fost cel de a studia cei mai importanti factori care determina cercetarea
comportamentului in randul tineriilor din Bucuresti pentru cumpararea sau necumpararea laptopurilor Lenovo in defavoarea celorlalte marci concurente.
In domeniul laptop-urilor,conceptual de marketing detine ca punct de pornire
orientarea,organizarea si derularea de activitati pentru a satisface cerinetele consumatorilor cu
maximum de eficacitate. Cunoasterea trebuintelor tot mai mari si mai ample ale consumatorilor unei
marci in cazul meu marca Lenovo, constituie o necessitate nu doar a analizei activitatii derulare ci si
scopurile pe termen mediu si lung.
Conform acestor detalii am selectat aceasta tema,pentru a formula anumite concluzii referitoare la
pozitia marcii de laptop Lenovo si a produselor sale pe piata de laptopuri din Romania si deoarece
intr-o anumita masura sunt pasionata de laptop-uri.

4.2 Puncte forte si puncte slabe ale calitatii laptop-urilor Lenovo


In urma aplicarii chestionarului si analizei si interpretarii rezultatelor,am reusit sa evidentiez
urmatoarele puncte tari ale laptop-urilor Lenovo:
au un grad ridicat de performanta
au un avantaj fata de competitor prin intermediul aprecierii caracteristicilor: marimea
ecranului,tip processor si design-ul laptopului
au un design atractiv pentru consumatori
prezinta fiabilitate crescuta
achizitionarea laptopului se face prin magazine specializate
consumatorii au o imagine foarte buna despre laptop-urile Lenovo
Cat despre punctele slabe ale laptop-urilor Lenovo,am putut evidential urmatoarele:
memoria destul de slaba in opinia consumatorilor
majoritatea nu detin un laptop

51