UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

Importanța statistică (anii 2014-2015) și turistică a

Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Prov Univ. Petronela Nedea

Student :
Gabriel Sandu

BUCUREȘTI

Anul universitar 2016-2017

Județele care fac parte din regiunea de dezvoltare Sud-Est sunt: Brăila, Buzău, Constanța,
Galați, Tulcea, Vrancea.
 Este singura regiune a Romaniei unde toate formele de relief se imbina si se contopesc intr-
o perfectiune divina. De la tarmul Marii Negre, in judetele Constanta si Tulcea trecem prin
podisul Dobrogei, strajuit la nord de Muntii Macinului, pentru ca mai apoi sa traversam prin
lunca Dunarii in campia Baraganului si Covurluiului, in judetele Braila si Galati, si sa ajungem la
Subcarpatii de Curbura si Carpatii de Curbura, in judetele Vrancea si Buzau. Estul regiunii este
strajuit de Delta Dunarii, unica in Europa, si care atrage an de an, prin farmecul ei, turisti din
toata lumea.

Putini stiu ca de fapt vinurile vrancene, buzoiene sau dobrogene au facut celebra atat
regiunea de Sud-Est, cat si Romania, incantand si inveselind prin savoarea si parfumul lor, inca
din timpuri stravechi, simturile curtezanilor marilor case regale europene.

De mentionat este si faptul ca Regiunea Sud-Est este a doua ca marime din Romania si, in
contextul integrarii in Uniunea Europeana va reprezenta o granita importanta cu Moldova si
Ucraina, constituind astfel extremitatea estica a Europei continentale. Granita cu aceste state, dar
si cu Bulgaria la sud, precum si deschiderea la Marea Neagra, atat prin litoralul romanesc, cat si
prin gurile de varsare ale Dunarii, ii ofera Regiunii Sud-Est o importanta geopolitica si
geostrategica deosebita, atat pentru UE, cat si pentru NATO.

Turismul în regiune este caracterizat de existența unor resurse naturale specifice, cum ar fi
litoralul Mării Negre și Delta Dunării, stațiunile balneo-climaterice renumite în țară și străinătate,
pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane din Vrancea și Buzău și în Delta Dunării).
De asemenea, turismul ecumenic este prezent în regiune, în special prin mănăstirile din nordul
Dobrogei, din munții Buzăului și Vrancei, zona Galați, precum și prin turismul cultural prezent
prin existența vestigiilor culturale .

Litoralul Mării Negre este renumit și pentru practicarea turismului balneoclimateric.

Complexul format din apă, nisip, aer şi soare are efecte terapeutice, face miracole pentru oamenii
care caută un loc benefic pentru sănătate

Numeroasele servicii oferite pe litoral (cluburi pentru copii, piscine interioare şi exterioare,
piscine pentru copii echipate cu tobogane, spaţii de joacă, spaţii verzi amenajate pentru activităţi
sportive în aer liber, dotări pentru servicii SPA şi săli de fitness, etc,) au dus la dezvoltarea
turismului de agrement. Având o salinitate redusă în comparaţie cu alte mări continentale (numai
17%), turiştii pot practica fără reţinere sporturi sub-acvatice şi nautice.

Delta Dunării, a doua deltă ca mărime din Europa (după cea a fluviului Volga), reprezintă o
atracţie deosebită de o mare valoare ştiinţifică şi cu un potenţial turistic ridicat, în special după
includerea sa în anul 1990, împreună cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei
Delta Dunării.

Lacurile şi izvoarele terapeutice sunt localizate în judeţele Brăila, Buzău şi Constanţa, care
concentrează staţiuni balneoclimaterice de interes local sau național, amenajate cu baze de
tratament (Lacu Sărat, Soveja, Sărata Monteoru, Băile Siriului, Eforie Nord, Techirghiol,
Mangalia, Saturn).
 În județele Brăila și Galați se află două zone importante în ceea ce privește protejarea faunei
și a zonelor umede. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei din județul Brăila este singura zonă
rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după îndiguirea, în proporţie de cca. 75%,
a fostei Bălţi a Brăilei şi conservă importante valori ecologice, el fiind declarat sit Ramsar de
importanță internațională. Principalele forme de turism ce se pot practica în aceaste arii protejate
suntpescuit sportiv, agroturism, turism științific, turism educațional, turism nautic, drumeții,
turismul de week-end. Stațiunea Blasova, situată în Insula Mare a Brăilei, reprezintă o zonă de
interes turistic pentru practicarea pescuitului sportiv și a vânătorii, fiind o importantă zonă de
agrement.

Regiunea prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare în
judeţele Buzău (Gura-Teghii, Lopătari, Bisoca, Cătina, Calvini) și Vrancea (Lepşa, Soveja).

Vrancea are un relief remarcabil de variat, cu o reprezentare echilibrată a tuturor formelor de

relief ce se pretează activităților turistice:

- Zona de câmpie prezintă Valea Siretului, cu unele porțiuni de luncă prezervând un habitat
natural bine conservat, propice dezvoltării eco-turismului și turismului activ de tip foto-safari,
bird watching;

- Zona dealurilor se caracterizează prin suprafețe extinse de podgorii nobile și renumite, care
pot fi valorificate prin turismul uval (viticol);

- Zona montană a județului are un specific diferit de majoritatea zonelor montane din județ,
fiind caracterizate de o împădurire abundentă, cel mai atractiv punct de observație situându-se pe
drumul care leagă Lepșa de Soveja.

În județul Buzău principalele punctele de atracție sunt: Platoul Meledic, sistemul de peșteri
de sare din zona Meledic, Comuna Mânzălești), Muntele de sare, Vulcanii Noroioși, Muzeul
chihlimbarului.

Drumul Cramelor este un produs turistic lansat de ANTREC Buzau în anul 2008, prin care
turiștii care vizitează județul au posibilitatea de a degusta vinurile buzoiene la Stațiunea de
cercetări Pietroasa, crama La Certa ( Fîntesti-Năeni), Domeniile Săhăteni, Domeniile Franco-
Române sau Pensiunea La Butoaie ( Pietroasele).

Numeroase vestigii istorice, edificii religioase, muzee, monumente și obiective turistice atrag
turiștii an de an:

- Tezaurul de la Pietroasele Buzău sau Cloșca cu puii de aur;

- Așezare dacică-Cultura Monteoru (în punctul "Cetățuia"), Comuna Dumbrăveni, satul

Cândesti, județul Vrancea;

- Cetatea Histria (Constanţa), cea mai veche aşezare grecească de pe teritoriul României,
 - Cetatea Tomis în Constanţa (sec.VI î.Hr.) care păstrează valoroase vestigii din anticul oraşul
portuar; Acvariul Constanţa, prima secţie a Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, amplasat
la malul mării pe faleza Cazinoului, în imediata vecinătate a acestuia, este şi primul acvariu
public din România

- Delfinariul din Constanţa care şi-a început activitatea la 1 iunie 1972, constituind prima formă
muzeistică de acest gen din ţară şi prima din sud-estul Europei la acea dată.;

- Faleza Dunării din municipiile Brăila și Galați este un loc de promenadă unde construcțiile
moderne se îmbină armonios cu arhitectura începutului de secol XX (gara fluvială din Brăila),
peisajul fluvial fiind completat de o bogată colecţie de monumente de artă (sculpturi);

- Grădina Botanică din municipiul Galați face parte din Complexul Muzeal de Științele Naturii
Galati, aici putând fi admirate 260.846 de exemplare de arbori, arbuști și flori, din 1.542 de
specii, unele foarte rare, aflate pe cale de dispariție.

În concluzie, se poate spune că Regiunea Sud-Est este caracterizată printr-un

potenţial turistic ridicat și divers. Patrimoniul bogat de resurse naturale, precum și
patrimoniul cultural favorizează practicarea multor tipuri de turism cum ar fi: turismul de
litoral, montan, de croazieră, turismul rural şi ecologic, turismul cultural şi religios.

Cea mai mare valoare a sejurului mediu este înregistrată de Regiunea Sud-Est cu 3,64
zile.Regiunea Sud-Est se afla pe locul întâi în cazul numărului de locuri de
cazare(32,41%),litoralul românesc contribuind din plin la această stare de fapt,situație
neschimbată după 1990.La fel se întâmplă și în cazul înnoptărilor înregistrate în această
regiune,respectiv ponderea cea mai mare ,21,18%.

În anul 2015,Regiunea de Dezvoltare Sud-Est însumează aproximativ 30% din totalul

capacității de cazare a țării noastre,aflându-se în fruntea topului.

În anul 2014,judetul Constanța reprezinta motorul economiei zonei de sud-est.Cu privire la

unitatile de cazare,judetul Constanța se afla pe primul loc cu 67,76%.In ceea ce priveste
repartizarea turistilor cazati in structurile de primire turistica din Regiunea de Dezvoltare Sud-
Est,judetul Constanța detine din nou suprematia cu 75,03% din total,in timp ce judetul Vrancea
se afla la polul opus cu doar 3,30%.Si in cazul distributiei procentuale a innoptarilor din
Regiunea Sud-Est,judetul Constanta se afla pe primul loc cu aproape 84,22% din total,in timp ce
acelasi judet Vrancea este pe ultimul loc cu 1,47%.In ceea ce priveste durata medie a
sejurului,judetul Constanta inregistreaza o valoare de 4,09 zile,iar județul Vrancea detine cea mai
mică valoare din regiune cu 1,62 zile.

În cazul indicelui de utilizare a capacitatii de cazare,judetul Brăila inregistrează o valoare a

indicatorului de 30%,aflandu-se pe primul loc in cadrul Regiunii Sud-Est,iar judetul Vrancea se
afla pe ultimul loc cu 14,44%.
 În anul 2015,Regiunea de Dezvoltare Sud-Est are 1111 unitati de cazare,ceea ce reprezintă
16,29% din total.Pe judetele component,Constanța are cea mai mare pondere,de 67,96%.

Județul Brăila
Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin
suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie.
Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.

În 2014,populația judetului Brăila numara 312089 locuitori(1,6% din populatia

Romaniei),revenind in medie 65,5 locuitori/ km².Populația urbana este majoritara(62,2%)
comparativ cu cea rurală(37,8%).Populatia feminina detine o pondere de 51,1% fata de cea
masculina,care reprezinta 48,9% din totalul populatiei judetului.

Din totalul de 118700 persoane ocupate in judetul Brăila ,30,9% lucreaza in agricultură,
21,2% in industrie,10,2% in constructii,13,1% in comert, 4,1% in transporturi si comunicații,
4,3% in învățământ, 4,3% in sanatate si asistenta sociala, 1,7% in hoteluri si restaurant,iar restul
de 14,3% lucreaza in celelalte activitati ale economiei nationale.Se observă ca turismul are o
participare redusă la crearea de locuri de munca in acest județ.

Câstigul salarial nominal mediu brut lunar in județul Brăila era(in anul 2014) de 1851 lei,sub
media pe țară de 2328 RON.

Resursele socio-demografice din acest judet pot reprezenta,in viitor,un factor favorizant al
dezvoltarii activitatilor specific turismului.

Municipiul Brăila,in calitate de resedinta de judet,este principalul centru economic-cultural-

stiintific al județului,concentrând 57,8%(180302 locuitori)din populația totală a
județului.Municipiul dispune de 2160 locuri de cazare in 30 unitati,in anul 2015.

Unitățile de cazare și structura locurilor acestora pe grade de confort pot asigura servicii
specifice turismului de transit,pentru delegațiile societăților comerciale cu afaceri în zonă și
pentru cei sosiți în excursii pe Dunăre

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,pe tipuri de structuri,

din judetul Brăila,în anul 2015

 Tipuri de structuri de primire Număr unități în anul 2015
turistică
Total 42
Hoteluri 20
Hosteluri 1
Hoteluri apartament 1
Moteluri 3
Vile turistice 3
Popasuri turistice 2
Căsuțe turistice 1
Campinguri 1
Tabere de elevi și preșcolari 1
Pensiuni turistice 8
Pensiuni agroturistice 1

Judetul Buzau
Buzău este municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, este al optsprezecelea oraş
ca populaţie din România. Oraşul se află pe malul drept al râului Buzău si se învecinează cu
judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi
Prahova la vest.
Suprafaţa judeţului este de 6.102,6 km2.Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul
hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura Carpaţilor. Dispunerea armonioasă a celor
trei forme de relief caracterizează judeţul Buzău: la nord se găsesc Munţii Buzău, parte din
Carpaţilor de Curbură; la sud se găseşte câmpia, aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o
regiune de dealuri acoperite cu livezi

Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Buzău are 87 localităţi, din care:
2 municipii – Buzău (oraşul de reşedinţă al judeţului) şi Râmnicu Sărat;3 oraşe – Nehoiu,
Pogoanele şi Pătîrlagele; 82 comune cu 482 de sate.

Populația judetului Buzau in anul 2014 a fost de 440931 locuitori(2,21% din populatia
Romaniei),revenind in 72.2 locuitori/ km².Populația rurala este majoritara(61,6%) comparativ cu
cea urbana(38,4%).Populatia feminina detine o pondere de 51,1% fata de cea masculina,care
reprezinta 48,9% din totalul populatiei judetului.Majoritatea locuitorilor sunt români (88,43%),
cu o minoritate de romi (4,73%). Pentru 6,69% din populaţie, apartenenţa etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi(91,98%).
Pentru 6,75% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Intr-o proportie majora, adica 41,4% din populatia ocupata civila a judetului Buzau (171.800
persoane) este angajata in agricultura,vanatoare si silvicultura, 21,5% in industrie, restul de
37,4% activand in alte domenii ale eonomiei.
Castigul salarial nominal mediu brut lunar a fost de 1851 lei/salariat in anul 2014

Municipiul Buzau reprezinta una dintre principalele destinatii turistice ale judetului.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,pe tipuri de structuri,

din judetul Buzău,în anul 2015

Tipuri de structuri de Numar unitati in anul

primire turistica 2015
Total 10
Hoteluri 8
Moteluri 2

In minicipiul Buzau se gasesc 662 locuri de cazare in 10 unitati de cazare,in anul 2015.

În luna noiembrie 2015, structurile de cazare turistică din judeţul Buzău au găzduit un număr
de 5712 turişti, mai puţini cu 1814 decât în luna octombrie 2015 şi cu 223 mai mulţi faţă de
aceeaşi lună a anului precedent.
Cei mai mulţi dintre aceştia au optat pentru cazarea la hoteluri (59,3 %) şi la pensiuni
agroturistice (18,6 %).

Numărul înnoptărilor în principalele structuri de cazare turistică din judeţul Buzău în luna
noiembrie 2015 a fost de 14757, în scădere cu 26,5 % faţă de luna octombrie 2015 şi cu 1,7%
faţă de luna noiembrie 2014

Județul Galați
Judeţul Galaţi, cu o suprafaţã de 4.460 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se
înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunãrene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră, la
confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri
comerciale.

În 2014, populația judetului Galați numara 527 979 locuitori(2,6% din populatia
tării),revenind in medie 118,4 locuitori pe km².Ca pondere,populația feminină deține 50,6%,iar
cea masculină 49,4%.Populația urbană este majoritară(54,7%)comparativ cu populația
rurală(45,3%),grație industrializării orașului Galați,cu o populație urbană de 249432 locuitori.

Din totalul de 183400 persoane ocupate in județul Galați,31,0% lucrează in

agricultură,18,2% in industrie,8,6% in construcții,13,1% in comerț,5,9% in transporturi si
comunicații, 5,3% in invatamant, 4,4% in sanatate si asistenta sociala,iar restul de 18,8% in
celelalte activități ale economiei naționale. Personalul ocupat în hoteluri si restaurante(3600
persoane)deține o pondere de 1,96% ceea ce reliefează caracterul “neturistic”al județului.

Câștigul salarial nominal ,mediu brut lunar în județul Galați era de 2169 lei/salariat în
2014,ceea ce situa acest județ pe locul 11 în ierarhia națională.

Din datele prezentate rezultă că resursele socio-demografice din județul Galați pot reprezenta
un factor favorizant al desfășurării și dezvoltării activitații de turism în viitor.

În județul Galați,principala destinație turistică o reprezintă Municipiul Galați,oraș cu peste

249432 locuitori,adică 47,2% din totalul populației judetene.Este principalul centru economic-
cultural-stiintific si turistic al județului.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turisticăîn luna decembrie 2015 au însumat 655,8
mii, în creşterecu 19,6% faţă de cele din luna decembrie 2014.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2015 au însumat

1333,2mii, în creştere cu 16,3% faţă
de cele din luna decembrie 2014.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna decembrie 2015 s-au înregistrat la
hoteluri (26,3%), tabere de elevi şi preşcolari (18,8%), vile turistice (16,9%), pensiuni turistice
(16,4%), hosteluri (15,0%), pensiuni agroturistice (14,3%) şi cabane turistice (13,4%).

Galațiul dispune de 1739 locuri de cazare in 31 unitati,in anul 2015

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,pe tipuri de structuri,

din judetul Galați,în anul 2015

 Tipuri de structuri de primire Număr unitați în anul 2015
turistică
Total 40
Hoteluri 17
Hosteluri 5
Moteluri 4
Vile turistice 5
Casute turistice 1
Pensiuni turistice 8

Din datele prezentate rezultă că numarul locurilor de cazare in hoteluri si structura acestora
pe grade de confort sunt favorabile practicarii turismului de afaceri,turismului itinerant cultural-
religios si a celui legat de Dunăre.

Judetul Tulcea
Tulcea este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format
din localitățile componente Tudor Vladimirescu și Tulcea. Este situat pe 7 coline din Dealurile
Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița, continuând cu așe
zarea greacă Aegyssus, cu portul și orașul roman, cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea
cel Bătrân.

In anul 2014, populatia judetului Tulcea numara 208 242 locuitori, revenind in medie 24,5
locuitori/km2 (cea mai mica densitate din tara) , reprezentand 1,0% din populatia tarii. Populatia
feminine detine o pondere de 49,9%, iar cea masculina 50,1%. Populatia urbana este minoritara
(46,6%) fata de cea rurala (53,4%). Orasul Tulcea, capital judetului, cu cei 73 707 locuitori
detine 35,4% din populatia totala si 75,9% din populatia urbana a aceluiasi judet.

Din totalul de 42 500 persoane ocupate in judetul Tulcea, 35,3% lucreaza in agricultura, 21,0%
in industrie, 6,4% in constructii, 11,2% in comert, 4,0% in transporturi, 4,2% in invatamant,
restul in celelalte activitati ale economiei nationale. Personalul ocupat in hoteluri si restaurant
detine o pondere de 2,0% cee ce se denota o participare redusa a turismului la cererea locurilor
de munca in judet. In schimb personalul ocupat in pescuit si piscicultura cu pondere de 1,2% in
totalul celor ce lucreaza, detine primul loc pe tara deoarece reprezinta circa 30,0% din totalul
personalului ocupat in pescuit.
Populatia scolara numara 33 243 persoane din care in invatamantul liceal 6 911(20,8%) si 0%
invatamant superior ( judetul Tulcea apare in anuarul statistic alaturi de judetele Vaslui si
Giurgiu fara studenti in structura populatiei scolare).

Municipiul Tulcea, capitala judetului cu acelasi nume, oras cu 73 707 locuitori, adica 35,4% din
totalul populatiei judetului este principalul centru economic-cultural si stiintific din judet.

In anul 2015, municipiul Tulcea dispune de 1290 locuitori de cazare distribuite in 16 unitati

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, din

municipiul Tulcea, in anul 2015

Tipuri de structuri de Numar de unitati

Primire turistica in anul 2015
Total 16
Hoteluri 6
Pensiuni turistice 5
Spatii de cazare de pe navele 5
fluviale si maritime
Municipiul Tulcea a fost mentionat de Herodot sub numele de Castrum Aegyssus si reprezinta
poarta principala a Deltei Dunarii.

Delta Dunarii este situata la S-E Romaniei, in judetul Tulcea in zona de varsare a Dunarii in
Marea Neagra, fiind delimitata de malul Marii si bratele Chilia, Sulinasi Sf. Gheorge. Delta este
traversata de paralele de 45olatitudine Nordica si de meridianul de 20o longitudine estica.
Suprafata Deltei Dunarii, in care este inclus si complexul lagunar Razim-Sinoe, este de 4470km2,
aproape jumatate din suprafata judetului Tulcea.

Delta Dunarii face parte din ,,top 5” cele mai representative si valoroase zone turistice ale
Romaniei alaturi de Muntii Carpati, Litoralul Romanesc al Marii Negre etc..

In anul 2015,in Delta Dunarii,sunt inregistrate 269 locuri de cazare.

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica , pe tipuri de structuri, din

judetul Tulcea, in anul 2015

Tipuri de structuri de primireturistica Numarunitati

in anul 2015
Total 140
Hoteluri 20
Hanuri 1
Vile turistice 80
 Cabaneturistice 1
Sate de vacanta 1
Campinguri 1
Popsurituristice 2
Casuteturistice 1
Tabere de elevisiprescolari 1
Pensiunituristice 9
Pensiuniagroturistice 16
Spatii de cazare de penavelefluvialesi 7
maritime

Judetul Vrancea
Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la
sud de râul Milcov) din România. Județul are o suprafață de 4.857 km², iar reședința este
municipiul Focșani. Cele mai mari altitudinea dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m).

Județe vecine: la nord-est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la
sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul Bacău

Județul Vrancea, ca unitate administrativ - teritorială organizată cu rang de județ, cuprinde,

conform actualei împărțiri administrativ - teritoriale, 73 de localități din care 2 municipii, 3 orașe și
68 de comune în componența cărora se află 331 de sate..

În 2014,populația judetului Vrancea numara 335596 locuitori(1,7% din populatia

Romaniei),revenind in medie 69,1 locuitori/ km².Populația din mediul rural este
majoritara(63,8%) comparativ cu cea urbana(36,2%).Populatia feminina ca pondere este usor
superioara fata de cea masculina (51,0% fata de 49,0% din totalul populatiei judetului). Din
totalul de 137100 persoane ocupate in judetul Vrancea ,43,7% lucreaza in agricultură, 19% in
industrie,6,1% in constructii,11,1% in comert, 4,3% in transporturi si comunicații, 3,6% in
învățământ, 3,9% in sanatate si asistenta sociala, 1,3% in hoteluri si restaurant,iar restul de 7,0%
lucreaza in celelalte activitati ale economiei nationale.Se observă ca turismul are o participare
redusă la crearea de locuri de munca in juetul Vrancea

Câstigul salarial nominal mediu brut lunar in județul Vrancea era(in anul 2014) de 1774
ron/salariat fiind unul dintre cele mai reduse castiguri la nivel de tara datorita ponderii foarte
mari a celor ocupati in agricultura.

O posibila dezvoltare a turismului in acest judet are la dispozitie importante resurse umane care
pot fi atrase din agricultura.
 Municipiul Focsani, este una din destinatiile turistice din acest judet .Resedinta de judet si
totodata central economic-cultural-stiintific al acestuia municipiul Focsani are 79.315
locuitori,adica 23,6% din totalul populatiei judetului.

Municipiul dispune de 503 locuri de cazare in 16 unitati ,in anul 2015 .

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,pe tipuri de structuri,

din municipiul Focsani,în anul 2015

Tipuri de structuri de primire Număr unitați în anul 2015

turistică
Total 16
Hoteluri 4
Hosteluri 1
Popasuri turistice 1
Vile turistice 1
Casute turistice 1
Pensiuni turistice 8

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,pe tipuri de structuri,

din judetul Vrancea,în anul 2015

Tipuri de structuri de primire turistică Număr unități în anul 2015

Total 45
Hoteluri 7
Hosteluri 2
Moteluri 9
Vile turistice 2
Popasuri turistice 1
Căsuțe turistice 1
Pensiuni turistice 9
Pensiuni agroturistice 13

Judetul Constanta
 Județul este situat în extremitatea SE a României. La Nord este despărțit de județul Tulcea
printr-o linie convențională, ce șerpuiește între Dunăre și Marea Neagră străbătând Podișul
Casimcei și complexul limanelor Razim, Zmeica și Sinoe.Constanţa este cel mai vechi oraş de pe
teritoriul României

Astăzi, Constanţa rămâne cel mai important oraş portuar de pe coasta română a Mării
Negre. Importanţa funcţiei turistice a municipiului este de asemenea în creştere.
Constanţa face parte din grupul oraşelor foarte mari, „cu facţiuni complexe, centre economice şi
social-culturale de importanţă republicană, cu raze de influenţă ce cuprind teritorii foarte largi.

Judeţul Constanţa pare să fi ştiut să-şi valorifice din plin avantajele.

În primul rând, pe coastă se găsesc cele mai mari trei porturi maritime ale României
(Constanţa Sud-Agigea, Midia şi Mangalia), care au avut în 2014 un trafic total de mărfuri de
aproape 56 de milioane de tone. Prin Portul Constanţa au trecut anul trecut 43 de milioane de
tone de mărfuri, ceea ce îl plasează în top 15 în Uniunea Europeană. Apoi, sutele de hoteluri,
pensiuni şi campinguri din staţiunile de pe malul mării găzduiesc în fiecare an peste un
milion de turişti, ce cheltuiesc aici, potrivit estimărilor patronatelor din domeniu, circa 10.

Valorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea unor

conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. In
esenta, imbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele
destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.

In 2014 populatia judetului Constanta numara 684257 de locuitori (3,4% din populatia
Romaniei) revenind in medie 96,8 𝑘𝑚2 , medie superioara pe tara. Ca pondere populatia feminine
detine 51,2%, iar cea masculine 48,8%, populatia urmaba este majoritara 68,8% fata de cea
rurala 31,6% judetul Constanta ocupand locul 2 pe tara dupa Brajov 74,2% din punc de vedere al
populatiei urbane.

Municipul Constanta cu cei 283872 locuitori detine 41,5% din populatia totala a judetului
si 60,6% din populatia urbana a acestuia, ocupand locul 5 pe tara dupa Bucuresti, Cluj Napoca si
Timisoara.

Din totalul de 291600 de personae ocupate din judetul Constanta in sricultura lucrea 21%,
in dustrie 17,4%, in constructii 10,8%, in comert 16,6%, in transpoturi 8,6%, in sanatate si
asistenta sociala 4,4% , iar restul de 21, 2% lucreaza in celelalte activitati ale economiei
nationale. Personalul ocupat in hoteluri si restaurante (8900 persoane) reprezinta o pondere de
3%, cea mai ridicata din toate judetele Romaniaie. Judetul Constanta fiind primul din ierarhia
judetelor turistice ale tarii ( locul 1 la numarul unitatilor si locurilor de cazare, la numarul de
turisti sositi, la numarul de zile inregistrate, la incasari si, iata, la numarul de personal ocupat in
activitati de turism).
Castigul salarial mediu brut lunar in judetul Constanta a fost in 2014 de 2167 RON ( locul 13 pe
tara).

Din datele Prezentate se poate aprecia ca resursele socio-demografice din judetul Constanta
reprezinta un factor favorizant al desfasurarii si dezvoltarii activitatii de turism.

Municipiul Constanta resedinta de judet reprezinta principala unitate administrativa a zonei

Metropolitane Constanta si reprezinta prima structura administrative de acest tip din Romania
fiind alcatuita din 14 statiuni.Miniciupiul Constanta este cel mai vechi oras al Romaniei avand
o existenta neintrerupta de 26 de secole.

Populaţia Municipiului Constanţa este 300,000 persoane, majoritară fiind de naţionalitate

română alături de care întâlnim minorităţile turcă, tătară, rromă, rusă, maghiară, armeană, greacă,
germană, bulgară, ucraineană, adepţi ai religiilor ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică,
reformată, uniteriană, musulmana etc.

In present Constanta este cel de-al patrulea oras al Romaniei ca numar de locuitori,principalul
centru economic-cultural al judetului si cel mai mare port la Marea Neagra .Beneficiind de o
pozitie strategica,acest oras se constituie ca o placa turnata pentru schimburile
economice.Afirmarea Constantei ca important centru de afaceri faciliteaza dezvoltarea in oras
a turismului de afaceri.

Capacitatea de cazare a Constantei este de 24027 locuri in 145 de unitati de cazare in anul 2015

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,pe tipuri de structuri,

Din municipiul Constanta ,în anul 2015

Tipuri de structura de Numar unitati in

primire turistica anul 2015
Total 145

Hoteluri 110
Hosteluri 8
Hoteluri apartament 1
Vile turistice 15
Campinguri 3
Pensiuni turistice 8
Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,pe tipuri de structuri,

Din judetul Constanta ,în anul 2015

Tipuri de structuri de Numar unitati

primire turistica in anul 2015
total 755
Hoteluri 329
Hosteluri 54
Hoteluri apartament 6
Moteluri 1
Vile turistice 170
Bungalouri 141
Campinguri 15
Casute turistice 7
Popasuri turistice 2
Tabere de elevi si
3
prescolari
Pensiuni turistice 21
Pensiuni agroturistice 6
 BIBLIOGRAFIE

1. www.insse.ro
2. Resurse și destinații turistice în România- Neacșu N.,Baltărețu
A.,Neacșu M.,Drăghilă M.,Editura Universitară
3. www.wikipedia.ro