Componenta echipei:Mihalache Doru, Grigore Marian, Costache Adin, Beberechi Stefan, Lefter Cezar, Galbinasu Diana.

Lider:Mihalache Doru In revista se va vorbi despre lactate.

Din punct de vedere etimologic e simplu: romnescul vaier vine de la schweizer, care nseamn elveian n german. i da, dup cum am indicat i n titlu, la baz este un Emmental (emmenthal sau emmentaler), adic o brnz viereasc, originar din regiunea cu acelai nume, situat pe valea rului Emme. n crile mai vechi de bucate (inclusiv Pstorel!) l vei gsi uneori trecut printre ingrediente sub numele franuzesc de gruyre (i aici trebuie fcut o parantez: exist gruyre franuzesc, cu guri, care nu are dect IGP, n timp ce adevratul gruyre, cel elveian, cu DOC, e altceva i, n orice caz, nu are guri). Din punct de vedere gastronomic, vaierul este o brnz fcut din lapte de vac, cu o past de consisten tare, maturat n mod normal ntre 7 sptmni i trei luni (dar exist i sortimente la care affinage-ul dureaz 8-12 luni i chiar mai mult de un an), cu gust specific, fin, uor dulceag i un pic amrui. Ca utilizri, n afar de cele n stare crud (sandviciuri, salate, platouri etc.), vaierul este deseori introdus i n tav (crati, tigaie etc.), din acest punct de vedere excelentele vinete cu vaier ale lui Pstorel meritnd o meniune special.

Patria branzei Svaiter este Elvetia, unde se numeste Emmental, primind numele de la Valea Emme, unde si astazi se fabrica branza de cea mai buna calitate. Branza Svaiter face parte din categoria branzeturilor fine, avand o tehnica de fabricare destul de complicate, care cere o deosebita pricepere si experienta din partea celor care conduc intregul process de fabricatie. Reusita fabricatiei implica conditii climatice corespunzatoare, astfel ca aceste branzeturi se obtin in regiunile muntoase si nu este intamplator ca in regiunile de ses in nicio tara nu s-a reusit sa se fabrice o branza Svaiter de calitate asemanatoare celei din regiunea de munte. Receptia calitatitva: Laptele destinat fabricarii branzeturilor trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii: - sa provina de la animalele sanatoase, hranite cu furaje de calitate, care sa nu transmita laptelui, gust si miros strain; - sa fie corespunzator din punct de vedere microbiologic, adica sa aiba un numar scazut de germeni si in special un numar redus de bacterii butirice; - sa aiba o aciditate cuprinsa intre 16 - 20 T pentru laptele de vaca; - sa nu contina antibiotice si antiseptice care au actiune de inhibare asupra microorganismelor care produc acidifierea si maturarea. Receptia calitativa a laptelui se face pe baza aprecierii senzoriale (culoare, vascozitate, gust, miros) si pe baza analizelor de laborator (grad de impurificare, densitate, aciditate, continut de grasime, proteine). Aciditatea laptelui nu constituie singurul criteriu de selectare a laptelui si trebuie completata cu proba reductazei (timpul de decolorare sa fie de minimum 3 ore). De asemenea, este necesar sa se execute proba de fermentare si proba care pune in evidenta bacteriile sporulate (proba Weinziril). Receptia cantitativa: In flux continuu, masurarea volumetrica se face cu precizie cu ajutorul galactometrului cu piston excentric oscilant. Galactometrul cu piston excentric oscilant realizeaza masurarea volumului de lapte, care il tranziteaza prin debitarea la o rotatie completa, a unui volum fix de lapte cuprins intre pistonul oscilant si camera de masurare. Miscarea pistonului oscilant este determinata de presiunea diferentiala care apare intre punctul de intrare si punctul de iesire al lichidului din camera de masurare. Impulsurile generate de miscarea rotorului sunt preluate in blocul electronic, unde are loc convertirea acestora si afisarea pe panoul pupitrului de comanda. Instalatia se monteaza in aval de cisternele auto si in amonte fata de racitoarele cu placi. Curatirea laptelui: Se efectueaza cu scopul indepartarii impuritatilor ramase in lapte dupa filtrarea sa in zona de producere si la colectarea lui in centrele respective.

1.Obiectul de activitate - O fabrica de lactate din localitatea timisoreana Izvin produce mozzarella si alte preparate din lapte pe care le exporta in Statele Unite si Italia - Aceasta apartine de compania LactItalia, care mai detine o linie de productie si in Italia,avand o experienta de peste 10 ani in domeniul producerii de branzeturi. - O fabrica de lactate din localitatea timisoreana Izvin produce mozzarella si alte preparate din lapte pe care le exporta in Statele Unite si Italia - Aceasta apartine de compania LactItalia, care mai detine o linie de productie si in Italia,avand o experienta de peste 10 ani in domeniul producerii de branzeturi. 2. Cerintele pietei - In prezent, LactItalia este singura fabrica de produse lactate din judetul Timis care detine autorizatiile de conformitate cu standardele Uniunii Europene - Pentru piata interna, firma fabrica, printre altele, si un sortiment special de branza mozzarella, mai tare decat prevede reteta originala - Fabrica de la Izvin a fost deschisa in anul 2006 si a reprezentat, potrivit directorului Mario Bassi, o investitie de 5 milioane de euro - In 2007 au colectat din judet 1 milion de litri de lapte, iar in acest an isi propun sa colecteze 4 milioane de litri - Cea mai mare parte din productie merge la export, dar italienii de la Izvin doresc sa cucereasca si piata romaneasca asa ca a dat la testat din produsele sale mai multor restaurante si pizzerii din toata tara, o parte dintre acestea devenindu-le clienti. Dupa ce a aflat care sunt reactiile clientilor si nevoile lor, conducerea fabricii de la Izvin a decis sa modifice reteta originala italieneasca de branza mozzarella. - Activitatea intreprinderii depinde de cererea din orasele judetului si a tarilor unde isi exporta sortimentele de branzeturi ,astfel , piaa se segmenteaz n primul rnd dup criteriul geografic. - Din punct de vedere al clienilor, piaa este segmentat n consumatori instituionali (restaurante i firme din strintate - pentru brnzeturi, industria alimentar din ar i strintate) i consumatori individuali - n ceea ce privete vrsta i categoriile sociale, se pot delimita mai multe segmente: populaia cu venituri medii i sczute, din care multe persoane vrstnice, copii i tineri, populaia cu venituri peste medie - n prezent fabrica colecteaz lapte din 15 localiti prin cele 15 puncte de colectare. - Mediul concurenional al societii pentru fabrica de procesare a laptelui este mai puin pronunat, produsul propriu este mai competitiv, deoarece la fabricarea lui nu se utilizeaz stabilizani i colorani - intreprinderea are un ir de avantaje, cum ar fi utilaj performant, sortiment variat de produse lactate, mijloace specializate de transport proprii pentru colectarea laptelui i distribuire, personal calificat, istorie de activitate de mai bine de 10 ani i o cerere sporit i n continu cretere n produsele lactate ale ntreprinderii

2. Proiectarea - Realizarea productiei se face in conformitate cu caietul de sarcini ,in care sunt stabilite operatiunile care trebuie executate .precum si modalitatile obligatorii de implinire a acestora respectand normele europene - Trebuie evideniat capacitatea organizatoric a conducerii societii , Ponderea cea mai nsemnat este deinut de angajaii cu vrsta cuprins ntre 30-50 de ani, deci personalul societii are o distribuie echilibrat n jurul vrstei mijlocii, ceea ce constituie un aspect pozitiv cu privire la potenialul personalului - A proiecta un produs de calitate care sa satisfaca cerintele exprimate sau implicite ale clientilor sai inseamna a furniza sectorului de productie o documentatie tehnica cuprinzand toate asteptarile clientului si solutiile tehnologice cele mai economice prin luarea in considerare a tuturor cerintelor mentionate in caietul de sarcini. - Consumatorul joaca un important rol, n proiectarea activitatilor de productie, deciziile si actiunile ntreprinzatorilor vor avea drept punct de referinta nevoile de consum, preferintele consumatorului si comportamentul acestuia. - Branza Mozzarella este un produs foarte apreciat de majoritatea consumatorilor; n ciuda faptului ca pe piata se confrunta cu o concurenta puternica, este considerat unul dintre produsele cele mai naturale, ingredientele sale dovedind acest fapt - laptele, si totodata pretul acestui produs este accesibil. Prezentarea produsului se realizeaza cu ajutorul vitrinele frigorifice apartinnd unitatilor comerciale, fiind foarte accesibil pentru consumatori - In compartimentul de proiectare sunt analizate si conceptia constructiva ,conceptia tehnologica si de executie,procesul de uzare a masinilor,factorii de stres al mediului ambiant.

Brnz de origine olandez, din oraul Gouda de unde a mprumutat i numele, gouda se produce n prezent n foarte multe ri i se comercializeaz fie tnr, fie maturat. Din lapte de vac, gouda este o brnz tare de culoare galben, ntr-un strat protector de cear de parafin, de asemenea galben. Sortimentele cele mai bune sunt cele cu vechime de 2-3 ani; sunt mai nchise la culoare i au un gust puternic, de unt. Exist multe sortimente de gouda:

nepasteurizate; au cuvntul boeren (ran, n olandez) imprimat pe coaj. roomkaas, o versiune cu un gust foarte bogat, mbogit cu smntn (un procent de grsime mai mare fa de sortimentele obinuite, de aproape 60%) aromatizate; cu semine de mutar, boabe de piper, ierburi aromate, usturoi etc. Gouda (n olandez Goudse kaas, brnz de Gouda) este cea mai cunoscut i mai consumat brnz olandez (aproximativ 60% din producie). Locul ei de origine, dup cum o indic i numele, este oraul Gouda, din provincia Zuid-Holland (Olanda de Sud). Termenul Gouda Holland este protejat n Uniunea European (dar cel de Gouda nu!) i descrie o brnz de culoare galben, cu o past de consisten (n general) semidur, un coninut de grsimi de minimum 48% i care se prezint sub forma unei roi, acoperite cu cear, de dimensiuni variabile, care poate cntri ntre 200 g i 20 kg. Puin istorie Chiar dac Gouda nu are o istorie bogat n legende, precum alte brnze celebre, se tie despre ea c, nc din secolul al XII-lea, era exportat n ntreaga Europ. Att datorit poziiei geografice a rilor de Jos, ct i datorit faptului c e vorba despre o brnz care se conserv foarte bine, a figurat n listele de aprovizionare ale mai tuturor exploratorilor. i alte ri europene au adoptat tehnologia de fabricare (n primul rnd Suedia), iar emigranii olandezi au nceput dus-o cu ei n toat lumea, astfel c astzi exist producie de Gouda n Statele Unite, Australia, Noua Zeeland etc. Tehnologie de fabricare Aceast brnz este produs din lapte pasteurizat de vac (preponderent Holstein, n zilele noastre) i are ca principal trstur de difereniere faptul c, n cursul procesului de fabricaie, zerul care se strnge n cuve este nlocuit parial cu ap cald (splarea caului), ceea ce elimin din acidul lactic i face ca aceast brnz s fie mai dulce, mai moale i puin mai elastic. Cel mai bun sortiment este considerat boerenkaas, adic o Gouda produs tradiional, n cantiti mici i din lapte nepasteurizat, provenind de la vaci care au pscut n aer liber. i, mai ales dup ce, n secolul al XVII-lea, a fost nfiinat Compania Indiilor Orientale, Gouda a nceput i ea s fie parfumat cu diverse condimente, cele mai des ntlnite fiind chimenul, chimionul, piperul i cuioarele. Cum se degust Att gustul, ct i consistena, variaz n funcie de perioada de maturare, Gouda proaspt fiind relativ moale i cu un gust suav, n timp ce variantele maturate (aceast brnz poate fi nvechit pe o perioad de pn la 3 ani) sunt dure i cu o arom pronunat. Dac cea tnr (maturat n jur de 4 luni) este potrivit pentru sandviciuri, salate etc, variantele mai btrne intr n compoziia

platourilor de brnzeturi sau pot fi folosite n buctrie (tarte srate, gratinaje).

Untul este fcut prin agitarea smntnei sau laptelui proaspt sau fermentat. Se consum ntins pe alte feluri de mncare, pe post de condiment, ajut la coacere, la realizarea de sosuri, sau pentru prjire. Ca rezultat, untul este consumat zilnic n multe pri ale lumii. Untul const din grsime care nconjoar minuscule picturi de ap, proteine i din lapte. Cea mai des ntlnit form de unt este cea obinut din lapte de vac, dar se poate obine i din laptele altor mamifere, inclusiv oaie, capr, bivoli sau iac. Untului i se pot aduga uneori sare, arome, sau conservani. inut la frigider, untul rmne solid, dar se nmoaie la temperatura camerei, i se topete, devenind un lichid subire la 32 35 C. n general, untul are o culoare galben, dar poate fi i alb. Culoarea untului depinde de regimul alimentar al animalului i este controlat i cu ajutorul coloranilor alimentari n procesul de fabricare comercial, cel mai des fiind folosit anato sau caroten..

O afacere extrem de profitabila pentru multi straini care si-au infiintat ferme la noi in tara este cea cu cresterea bivolitelor, prelucrarea laptelui acestora si vanzarea produselor in tarile lor, la pret de delicatesa. Avem foarte putini producatori romani care se ocupa cu aceasaa afacere si multi straini care beneficiaza de pe urma posibilitatilor oferite de aceste animale, scrie ideideafaceri.manager.ro. Animalele sunt usor de crescut, dau lapte putin, dar sunt foarte rentabile Romanii nu sunt un popor de oameni ignoranti. Suntem inteligenti, creativi, avem si talent, mai nou. Dar de ce nu profitam de abilitatile noastre. De ce sa nu le transformam in ceva folositor, in profit, in sanse de dezvoltare? Iata cum sta situatia cu bivolitele. Am si stat de vorba cu o persoana de afaceri care doreste sa isi infiinteze o ferma in scurt timp. Animalele sunt usor de crescut, traiesc aproximativ 28 de ani, sunt rezistente si sanatoase, nepretentioase la clima sau la hrana, se mai si ataseaza de stapani odata ce se obisnuiesc cu prezenta lor.

Nu stiu ce altceva mai lipseste din aceasta combinatie de factori benefici. Da, desigur ca bivolitele mananca mai mult, din punct de vedere cantitativ si laptele este mai putin decat in cazul vacilor, dar preturile de vanzare ale laptelui si porduselor din lpate sunt si ele mai mari. In fine, se pare ca romanii nu prefera laptele de bivolita, iar branza rezultata nu prezinta nici ea un interes major. Per total, strainii duc de la noi carne, lapte si branza si le comercializeaza la ei in tara la preturi de delicatese. Asa si sunt considerate. Branza de bivolita este mai ceva decat cea de capra si se consuma in combinatii rafinate de vin, sosuri de soia si apa de flori de portocal. De fapt, mozarella de bivolita este originara din Italia si se produce in multe locuri de pe glob. Este preparata din lapte proaspat de bivolita si are un continut mai scazut de colesterol si un continut de calciu mult mai mare decat branza de vaca. Este o branaa moale, fina, foarte sanatoasa. Se fabrica manual si nu necesita costuri mari de productie. Cu toate acestea, bivolitele nu sunt pe lista de interese a romanilor Nu doar ca nu exista ferme, bivolitele sunt pe cale de disparitie in Satu Mare In judetul Satu Mare, in urma cu 10 15 ani, in gospodariile locuitorilor existau peste 10.000 de bivoli si bivolite. Cele mai multe erau in zonele Hodod si Oas, unde in orice localitate intalneai, la orele serii, cirzei de bivoli. Conform datelor detinute de directia agricola, in acest moment numarul lor este de sub 1500, iar tendita de scadere continua.. Din aceleasi date, rezulta ca nici un satmarean din judet nu si-a exprimat sau anuntat intentia de a infiinta o ferma de bivolite.