BRANZA TELEMEA CU MASLINE

IDEEA DE PRODUS NOU

In prezent asistam la un ritm foarte rapid de modernizare si perfectionare

a societatii, care se manifesta prin tendinte noi, standarde ridicate ceea ce
inplica cresterea exigentelor consumatorilor. Acesta reprezinta motivul
necesitatii diversificarii productiei si innoirii gamei sortimentale a
produselor din industria alimentara si nu numai. Se incearca astfel o
corelare a cerintelor consumatorilor cu ofertele producatorilor pentru a se
obtine un efect social cat mai ridicat.

In lumea marfurilor alimentare se manifesta o permanenta perfectionare

calitativa si o sporire a cantitatii consumatefabricate pentru unele
sortimente, in timp ce altele isi restrang volumul cererii sau sunt chiar
eliminate de pe piata de altele mai competitive.

Fiecare produs sau serviciu evolueaza corespunzator unui ciclu propiu de

viata. Acesta cuprinde:

perioada de formare a obisnuintei de consum;

perioada de relativa stabilitate la nivel ridicat al cererii;

perioada de pierdere a pozitiei detinute ca urmare a schimbarii cererii

consumatorilor, care se afla in continua evolutie.

Prin produs nou se intelege un produs care nu a mai fost comercializat

niciodata intr-o anumita zona. Gradul de noutate a unui produs este cu
atat mai mare cu cat reinnoirea antreneaza modificarea tuturor
componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o multitudine de noi
insusiri.`Noutatea` trebuie sa fie sesizata de cumparator, sa se
evidentieze clar pe piata pentru ca, altfel ar putea ramane nesesizata.

E bun stiut ca, ideile cu adevarat bune sunt rezultatul inspiratiei,

transpiratiei si al tehnicienilor.

Impulsionarea setului nostru de idei s-a realizat prin utilizarea tehnicii de

brainstorming, tehnica de creativitate des utilizata de noi. Prin simplificare
am ajuns la ideea finala de produs nou pe care am supus-o sondajelor mai
apoi.

DEFINIREA TIPULUI DE PRODUS

In vederea lansarii unui produs nou pe piata, se initiaza o serie de actiuni

care se refera la efectuarea in prealabil a unui studiu de piata care sa
confirme necesitatea introducerii, produsului gandit pe piata si
disponibilitatea consumatorului de a achizitiona respectiv, consuma acel
produs.

In acest scop este necesara initierea uneu serii de sondaje de diferite

tipuri pentru ca actiunile sa fie cat mai eficiente in lansarea noului nostru
produs.

Sunt necesare sondaje personale , telefonice dar si sondaje online cu

chestionare ce contin intrebari legate direct de informatia dorita, precise
pentru a se evita ambiguitatile. Utilizarea atat intrebarilor deschise,
inchise cat si mixte., scurte in care am folosit cuvinte simple din
vocabularul de baza, pe care le-am adresat persoanelor interesate de
produsul nostru.

Asadar, produsul pentru care am optat la intocmirea acestui proiect,

este branza telemea cu masline negre.
In urma sondajului bazat pe un set de intrebari, adresate in majoritate
genului feminin care se ocupa cu alimentatia in familie, dar si , intr-un
procent mai mic, genului barbatesc, am obtinut un procent majoritar care
a condus catre urmatorii pasi in realizarea branzei telemea cu masline
negre.

Odata confirmate aceste cerinte, am luat angajamentul ca produsele noi

sa fie de calitatea promisa, cu efecte pozitive asupra satisfacerii
consumatorului.

Tot in urma studiului de piata recent intocmit, s-a ajuns la concluzia ca

este necesara diversificarea branzeturilor, atat datorita curiozitatii cat si
datorita amestecului intre un aliment de origine animala si unul de origine
vegetala, ceea ce are si un rol benefic asupra organismului, Acest lucru
este din ce in ce mai mult recomandat de specialistii din lumea medicala si
a industriei alimentare.

Aspectul produsului finit nu este nici el un element mai prejos, avand in

vedere aspectul produsului nostru nou care atrage ochiul clientului
manandu-i curiozitatea pana la a-l cumpara si apoi a-l consuma.

Am avut in vedere si STANDARDUL DE STAT (editie oficiala) care

precizeaza la capitolul adaosuri pentru branzeturi:

"2.4.1. se admit urmatoarele produse alimentare fierte bine sau supuse

unei alte prelucrari corespunzatoare, adecvate produsului, ca:

produse vegetale (paste de tomate, ciuperci, telina, ceapa, masline,

fructe,etc)"

Desi branza telemea exista pe piata traditionala, acest produs nu a fost

gandit in varianta cu masline negre, in forma de triunghiuri de 20-30 g,
ambalate individual.

Aceasta consideram ca reprezinta un convenient pentru cei ce calatoresc,

pentru copii, dar confera oricarui consumator sansa de a putea rationaliza
alimentul, impiedicand pierderile de produs.

Triunghiurile ambalate individual vor fi grupate cate 10 si ambalate apoi

colectiv intr-o cutie cu aceeasi forma, dar de dimensiune mai mare.
Avand in vedere rezultatele sondajelor, am luat masuri pentru proiectarea
ideii de produs, in vederea introducerii lui in fabricatie.

IMPLEMENTAREA PRODUSULUI

Conform FAOOMS, `branza este un produs proaspat sau maturat, solid

sau semisolid, obtinut prin coagularea laptelui integral, degresat sau
partial degresat, a smantanii din lapte sau zer, a zarei, sau a unei
combinatii intre aceste materii prime, prin actiunea cheagului sau a altor
agenti coagulanti convenabili si printr-o eliminare partiala a zerului
rezultat dintr-o astfel de cogulare.`

Branzeturile in saramura

Aceste tipuri de branzeturi sunt originare din zone situate in estul

Mediteranei. Caracteristic pentru aceste branzeturi este utilizarea in
fabricatie a laptelui de oaie dar si a altor tipuri de lapte si pastrarea in
saramura datorita temperaturii ambiante ridicate.

In prezent, fabricarea acestor branzeturi s-a extins si in tari ca:

Danemarca, Marea Britanie, S.U.A, Australia, Noua Zeelanda si Irlanda.

Branzeturile in saramura pot fi:

branzeturi moi(55-65% apa), obtinute prin coagulare acida, coagulare cu

cheag, cu sararea casului, cu sararea laptelui;

branzeturi semitari(45-55% apa).

In categoria, branzeturi moi cu sararea casului, intra si branza
telemea, fabricata atat in Romania cat si in Grecia.

Asadar, branzeturile telemea sunt branzeturi tip moale. O clasificare a lor

este:

branzeturi telemea maturate din lapte de oaie cu masa caracteristica de

0.8-2.5 kg; S.U de 45%; 47 GS.U si 19% proteine.

Branza telemea proaspata din lapte de oaie cu masa caracteristica de 0.8-

2.5 kg; 43 % S.U ; 47 GS.U; 18% proteine;

Branza telemea din lapte de bivolita, cu masa de 0.8-2.5kg; S.U 45%;

GS.U 47; 19%proteine;

Branza telemea maturata superioara din lapte de vaca ; cu masa de 0.8-

2.5 kg; 45% s.u; 50GS.U; 15 % proteine;

Branza telemea maturata inferioara din lapte de vaca, cu masa de 0.8-2.5

kg; 40 % S.U; GS.U 42; 17% proteine;

Branza telemea proaspata superioara din lapte de vaca; 0.8-2.5 kg; S.U
40%; GS.U 50%; 15%proteine;

Branza telemea proaspta inferioara din lapte de vaca, 0.8-2.5kg; S.U

40%; GS.U 42%; 17% proteine;

Procedee de fabricare a branzei telemea.

Caracteristic pentru acest tip de branza este tehnologoia de fabricare,

continutul relativ ridicat de sare si faptul ca sunt maturate si conservate
pana la consum, in saramura.

Ele sunt produse in toate tarile balcanice dupa o tehnologie aproximativ

asemanatoare.
Procesul de fabricatie traditional al branzei telemea are particularitatea ca
masa de coagul nu se prelucreaza in cazan, ci se scoate cu causul in felii
pe crinta, in rame, sub forma de solzi, asigurandu-se o structura
compacta a branzei.

Ulterior, prin prelucrarea unor cantitati mai mari de lapte procesul de

fabricatie a fost adaptat la utilizarea vanelor mecanizate cu o capacitate
de pana la 5000 l.

De asememnea, a fost elaborat un procedeu ce permite precipitarea

prioteinelor zerului si retinerea lor in masa branzei.

Procedeul conventional de prelucrare in cazan.

Laptele de vaca, oaie sisau bivolita, este supus tratamentului preliminar

(receptia, curatirea centrifugala, standardizarea compozitiei), dupa care
este pasteurizat in cazan in regim LTLT( 67-68 OC20 min).

Pasteurizarea laptelui.

Procesul de distrugere termica a formelor vegetative ale

microorganismelor este detreminat de relatia temperatura-durat de
incalzire. Se considera ca actiunea letala se realizeaza la temperaturi de
minimum 60oC, insa efectul de distrugere termica incepe imediat peste
temperatura optima de dezvoltare a microorganismelor. Regimul
depasteurizare care asigura obiectivele pasteurizarii nu trebuie sa modifice
prea mult proprietatile fizico-chimice ale laptelui.

In pasteurizatoarelecu placi, efectul de pasteurizare se realizeaza in etapa

de incalzire( peste 60oC), de mentinere la temperatura de pasteurizare si
de racire peste 60oC.
Prin pasteurizarea laptelui in industria branzeturilor, se urmaresc trei
obiective:

distrugerea bacteriilor patogene;

distrugerea in masura cat mai mare, a microflorei daunatoare si oprirea

fermentatiei lactice;

reducerea consumurilor specifice in fabricarea branzeturilor.

Tratarea laptelui la 65oC 30min sau 71oC15 s asigura obtinerea acestui

efect.

Pregatirea pentru coagulare consta in racire la 32-33oC adaus de

CaCl2 (10-15 g100l lapte)si maia de bacterii lactice (0.05-0.40%) formate
din Lc.lactis, ssp.lactis si Lactobacillus casei , ssp. casei in raport 11
(iarna) si 81 (vara). Coagularea laptelui se face la 31-33 oC in 60-90min,
dupa care se intoarce stratul superficial si se taie coagulul cu harfa in
coloane cu sectiune patrata ( 2-3 cm) care sunt apoi sectionate cu causul
in cuburi.

Dupa un repaus de 5-10 min si eliminarea zerului separat la suprafata,

masa de coagul se scoate cu scafa pe crinta compartimentala si acoperita
cu sedila. Continutul sedilei legate se lasa 20-30 min pentru autopresare,
operatie care se repeta dupa ruperea marginilor casului.
Urmeaza presarea cu o forta progresiva de 20 kg pentru fiecare
compartiment care se dubleaza dupa 10-15 min. Presarea este incheiata
cand aciditatea branzei este de 60oT, iar continutul de apa 63-65%, apoi
masa de cas se taie in bucati care dupa racire se introduc
in saramura (20-22 NaCl;14-18oC) pentru 14-16 h. Dupa acest interval de
timp branza are o aciditate de 130oT, 58-62% apa, 2-2,5% NaCl. Dupa
scoaterea din saramura pe crinta sau in navete pe suprafata bucatilor de
branza se presara sare granulara si se mentin in aceste conditii 10-12h.

Sararea uscata pe crinta poate fi inlocuita cu sararea in ambalaj. Daca

saramura formata in cutie nu este suficienta, se completeaza cu saramura
in zer dezalbuminat cu 11-12% NaCl.
LAPTE BRANZA TELEMEA

Pasteurizare depozitare(2-8oC)

67-85oC

Mentinere maturare(14-16oC; 20-25 zile)

20min

Racire saresaramura sarare uscata (10-12h)

32-33oC 20-22%NaCl

Coagulare CaCl2(10-15 mgl)

sarare umeda(14-16h) 30-33oC60-90min
Cultura starter

Taiere 0.05-0.4% taiere

Repaus autopresare
presare

5-10min pe crinta

zer

Schema procesului de fabricare a branzei telemea.

LAPTE BRANZA TELEMEA

Pasteurizare depozitare in saramura

85oC 2 . 8 oC(max 6 luni)

Mentinere maturare

(85oC10-15min) 14-16oC;20-25zile

Racire saresaramura sarare uscata

42oC (max 14oC) 10-12h

Solutie HClapa

Coagulare 1:130 80oT sarare umeda

38 . 40OC25-45min cultura starter 14-16h

0.05-0.2%

Taiere taiere

Repaus autopresare presare

15-30min pe crinta

Zer
Schema procesului defabricare a branzei telemea (cu inglobare de
proteine serice).

Maturarea branzei telemea.

Formarea acidului lactic sub actiunea bacteriilor starter este mai

importanta pentru conservarea branzeturilor in saramura decat pentru alte
grupuri de branzeturi. Formarea de acid lactic si in consecinta reducerea
pH-ului la aproximativ 5.2 in 24 h dupa fabricare este esentiala pentru
branzeturile in saramura. Aceasta se intampla in timpul fermentarii
lactozei.

Tot in timpul procesului de maturare are loc proteoliza, catabolismul

aminoacizilor, lipoliza si producerea de acizi grasi liberi.

Utilajelele si instalatiile specifice fabricarii branzeturilor utilizate in fabrica

noastra sunt:

instalatii de standardizare a continutului de grasime GEA Westfalia

Separator;

separatorul centrifugal pentru indepartarea microorganismelor( pentru

prelungirea terenului de valabilitate; imbunatatirea gustului; reducerea
numarului de celule de microorganisme in lapte; reducerea continutului de
impuritati.);

utilaje pentru coagulare si prelucrarea laptelui(vane mecnizate);

utilaje si instalatii pentru scurgere si presare preliminara;

utilaje pentru sarare;

instalatii de igienizare CIP.

Pe piata romaneasca exista un numar destul de mare de firme

producatoare de branzeturi, precum: Primulact, Miercurea Ciuc; Napolact,
Cluj Napoca; Milli; Delaco; Prodlacta S.A; Clever; etc. Aceste firme produc
o gama variata de branzeturi de la cele mai comune pana la branzeturi in
noua aparitie. Asadar, gama de branzeturi au cunoscut, in ultima vreme, o
continua extindere prin innoirea tehnologiei de obtinere, cat si in ceea ce
priveste modul de ambalare.

Branzeturile cu adaosuri diferite reprezinta un procent considerabil din

totalitatea branzeturilor.

Este de remarcat faptul ca adaugarea produselor vegetale conduce la

schimbarea caracteristicilor senzoriale dar si nutritive.

RAFINAREA CONCEPTULUI

Materiile prime utilizate la fabricarea branzeturilor sunt reprezentate de

lapte, provenit de la diferite surse si cheag, iar materiile auxiliare pentru
fabricarea branzei telemea sunt: sarea uscata sau sub forma de saramura,
apa, solutie HCl, culturi starter.

Branzeturile sunt alimente care au o mare valoare nutritionala si biologica

datorita continutului lor in proteine, lipide, saruri minerale si vitamine,
nutrienti de o foarte buna calitate si o biodisponibilitate ridicata.
In esenta, branzeturile reprezinta o sursa concentrata de substante
nutritive care provin din laptele utilizat la fabricarea lor.Ele sunt
reprezentate de cazeina laptelui, minerale, aproape toate lipidele si
vitaminele liposolubile din laptele din care provin si diferite cantitati de
constituenti solubili in apa existenta, reprezentati delactoza, proteine din
zer, vitamine si alti componenti minori ai laptelui.

Compozitia chimica a branzei telemea(g100g):

Apa- 54.2 proteine-19.4 lipide-20.4 glucide-1.0 colesterol- energie-

273kcal.

Branzeturile au potential anticancerigen si antioxidant, numeroase

experimente efectuate de diferite laboratoare de cercetare au pus in
evidenta surprinzatoare proprietati protectoare ale CLA(Conjugated
Linoleic Acid), vizavi de cancer: CLA diminueaza semnificativ dezvolatrea
tumorilor localizate in stomac, a tumorilor mamare si ale pielii.

Ambalarea branzeturilor in saramura s-a diversificat pe masura cresterii

dinamice a productiei de branzeturi in saramura.

Branza telemea se ambaleaza sub forma de bucati paralelipipedice cu

dimensiuni medii de 100*100*90 mm, cu masa de cca 1 kg sau bucati cu
baza triunghiulara cu masa de cca 0.5 kg. Bucatile sarate uscat sau umed
se aseaza in straturi, apoi se acopera cu saramura din zer. Ambalajele
utilizate pentru branza telemea sunt putinile si butoiasele din lemn de fag
sau cutii din HDPE de forma paralelipipedica.

Depozitarea branzeturilor urmareste realizarea maturarii acestora si

pastrarea produselor corespunzatoare pentru consum. In timpul
depozitarii trebuie prevenita orice pierdere, produsa , in special, de o
evaporare excesiva a apei, ca si deteriorarea cojii sausi a texturii de
microorganisme nedorite.

Conditiile de depozitare si durata de maturare pentru branza telemea:

Temperatura-12 . 14oC umezeala relativa a aerului-95%.

PROIECTAREA PROTOTIPULUI

Branza telemea cu masline negre este un sortiment de branza ce

foloseste ca materii prime laptele fie de oaie, vaca sau bivolita, cheagul si
maslinele negre. Ca materii auxiliare in fabricarea acestui produs nou
folosim: sarea, apa, solutie de HCl, cultura starter, saramura.

Maslinele confera branzeturilor insusiri senzoriale deosebite datorita

caracteristicilor pe care le au. Maslinul(Olea Europeae Silvestris
L.fam.Oleaceae), este un arbore de climat mediteranean, care se cultiva
din antichitate in Asia Mica, Egipt si Grecia.

Astazi, culturi extinse de maslin exista in tarile riverane Marii

Mediteraneene, in California si America Centrala.

Fructul de maslin este o drupa carnoasa monosperma, de forma ovala

( 15-30 mm lungime, 15-20 mm diametru ) constituite din:

pielita (epicarp) subtire-1-2%,

pulpa fructului, in care se concentreaza cantitatea principala de lipide si

care reprezinta 63-86% din fruct,

coaja samburelui (endocarp) tare, cu tesut lignificat(10-30%),

miezul fructului (2-6%).

Compozitia chimica a fructului de maslin(pulpa) este urmatoarea:

apa: 22-28%;

ulei 40-60%
proteine: 6-7%

glucide: 9-10%

cenusa: 2-3%.

Maslinele mature sunt utilizate in alimentatie ca atare sau conservate prin

sarare, in cea mai mare parte.

Continutul mare de apa, lipide si un echipament enzimatic deosebit de

active fac, ca fructele de masline sa fie extrem de alternabile si sa impuna
in tarile de origine prelucrarea in vederea consumului.

In vederea obtinerii, branzeturile telemea cu masline negre sunt supuse

urmatoarelor operatii tehnologice: spalare, indepartarea partii
o
necomestibile, oparire (3-5 min95 C), maruntire.

Spalarea maslinelor are rolul de a elimina eventualele impuritati existente

si excesul de saramura.

Pentru aceasta se folosesc masinile de spalat cu dusuri.

Indepartarea partilor necomestibile consta in eliminarea samburilor cu

masini de scos samburi si a eventualelor codite (operatie executata
manual).

Oparirea ( blansare) se efectueaza in scopul indepartarii excesului de

saramura din pulpa fructului de maslin pentru realizarea in masline a unui
continut de 5%.

Maruntirea presupune reducerea dimensiunii maslinelor.

Prin adaosul de masline se mareste valoarea nutritiva a produsului finit

ceea ce va atrage interesul consumatorilor.

Valoarea nutritiva crescuta a produsului se datoreaza continutului de

proteine, estimat la 18%, continut de lipide 27% precum si aportului de
vitamine atat din branza cat si din vegetale.

Adaosul de masline in branza telemea confera acestor produse caracter

exotic.
SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A BRANZEI TELEMEA CU MASLINE
NEGRE

LAPTE saresaramura CaCl2 cultura starter MASLINE

20-22%NaCl 10-
15mgl 0.05-0.4% NEGRE

Pasteurizare
 67 . 85oC spalare

Mentinere scoatere
samburi

20min

oparire

Racire (3-5min)

32 . 33oC

maruntire

Coagulare

30 . 33oC60-90min

Taiere

Repaus

5-10min

Autopresare pe crinta
 Presare ZER

Taiere

Sarare umeda

14-16h

Sarare uscata

10-12h

Maturare

14-16oC20-25zile

Ambalare
ambalaje

Depozitare

2 . 8oC
 BRANZA TELEMEA CU MASLINE
NEGRE

MATERII PRIME:

lapte

masline negre

ambalaje

MATERII AUXILIARE:

cheagculturi starter(0.05-0.4%)

saresaramura (20-22%NaCl)

CaCl2;(10-15 mgl)
Ambalarea branzeturilor telemea cu masline negre

Ambalarea branzeturilor telemeacu masline negre consta in portii

triunghiulare, prin impartire in 10 parti egale. Aceste portii cantaresc, 20-
30 g.

Pentru ambalare se foloseste folie de aluminiu fiind mai ieftina si cu o

rezistenta tehnica mai ridicata decat folia de staniu folosita inainte, folia
dealuminiu fiind termosudata.

Grosimea foliei de aluminiu folosita pentru ambalarea triunghiurilor de

branza telemea cu masline negre variaza intre 12-15micrometri.

Pentru a usura desfacerea bucatilor de branza, inainte de ambalare, pe o

margine interioara a materialului de ambalare, se termosudeaza o banda
ingusta din film de celuloza regenerata sau PET. Banda este mai lunga cu
cativa mm decat bucata de material folosita pentru ambalarea unei bucati
astfel incat sa poata fi apucata cu doua degete. Punctul de iesiredin
ambalaj trebuie safie la randul sau termosudat pentru a evita orice
posibilitate de scurgere sau contaminare. Benzile sunt colorate de obicei in
rosu pentru a atrage atentia consumatorului.

Portiile triunghiulare sunt apoi ambalate in cutii rotunde confectionate din

carton sau in recipiente din material plastic acoperite cu un capac, de
aceeasi forma.
 DEFINIREA STRATEGIEI DE MARKETING SI TESTAREA PIETII

Marketingul consta in totalitatea actiunilor menite sa creeze noi piete si sa

asigure satisfacerea deplina a consumatorilor prin desfacerea unor
produse si oferirea de servicii, care sa corespunda celor mai ridicate
exigente ale clientilor; atributiile sale incep de la cercetarea si producerea
de noi marfuri calitativ superioare continuand pana la punerea acestora pe
piata si instituirea consumatorilor in ceea ce priveste utilizarea produselor
respective.

Se poate considera ca, marketingul are ca scop definirea raportului care

se stabileste intre producator si consumator, pozitia pe care producatorul
trebuie sa o ocupe in preferinteleconsumatorului folosind un complex de
mijloace pentru a-si realiza scopul propus. Aceasta presupune ca
departamentul de marketing sa ia o serie de masuri pentru informarea din
timp a consumatoruluiasupra intentiilor producatorului de a lansa pe piata
un nou produs a carui caracteristici difera de produselor deja existente pe
piata.

Testarea noilor produse pe piata reprezinta ultimul si cel mai serios

filtru prin care trebuie sa treaca prototipul noului produs pentru aajunge in
stadiul omologarii si a putea fi astfel capabil sa reprezinte obiectul
activitatii de contractare.

Scopul testarii este de inlatura incertitudinile provenite din faza realizarii

tehnice a produsului sau din faza pregatirii sale comerciale. Testarea
urmareste verificae produselor sub raportul componentelor sale caliatative
si al destinatiei pentru care este realizat. Sub raportul parametrilor
calitativi si cantitativi supusi observarii, a modalitatii de efectuare si a
cadrului in care se realizeaza, operatiunea testarii comporta doua
momente: testarea tehnica si testarea de acceptabilitate pe piata.

Testarea tehnica se refera in principal la respectarea parametrilor, a

compozitiei sia consumurilor normate de materii prime si materiale sia
normativelor de timp de lucru.

Testarea de acceptabilitate urmareste sa stabileasca opiniile si atitudinea

consumatorului fata de noul produs.
Cadrul in care se realizeaza testarea trebuie sa reproduca fidel conditiile in
care urmeaza a fi comercializate noile produse si sa asiguredeplina
reprezentativitatesubiectilor antrenati in operatia de testare in raport cu
segmentele de piata carora se adreseaza noul produs.

Metodologia testarii de acceptabilitate foloseste o serie de tactici cum ar

fi: vanzarile de proba, expuneri in expozitii, trimiteri de esantioane insotite
cu un chestionar cu raspuns platit, degustari inmarile magazine,
consultarea liderilor de opinie ai principalelor segmente de potentiali
consumatori.

Introducerea pe piata a unui nou produs presupune rezolvarea

urmatoarelor probleme:

Stabilirea perioadei de lansare corelata cu natura produsului si specificul

sau de consum;

Fixarea zoneiteritoriale de lansare;

Alegerea canalelor de distributie in functie de natura produsului si de

costul distributiei;

Pregatirea pietei presupune asigurarea unui climat de interese, curiozitate

si nerabdare fata de noul produs printre potentialii cumparatori;

Alegerea modalitatii de distributie si pregatirea fortelor de vanzare.

Difuzarea noului produs pe piata implica lamurirea urmatoarelor

probleme:

Proprietatile produsului si factorii de mediu care favorizeaza difuzarea

produsului nou pe piata;

Procesul de acceptare a produsului de catre consumatori;

Determinarea diferitelor categorii deacceptanti (pot fi inovatori, timpurii,

tarzii sau intarziati).

Comercializarea se realizeaza dupa ce produsul a primit avizul de lansare

pe piata si se iau in considerae factorii:
Gradul de acceptare a noului produs de catre consumatori si distribuitori;

Preturilepracticate;

Intensitatea distributiei

Concurenta;

Costurilecomercializarii.

Factorii care stau la baza esecului lansarii produsului nou:

Analiza incorecta a pietei;

Defecteleprodusului;

Costurile mai mari decat cele anticipate

Alegerea gresita a momentului lansarii;

Reactia concurentei.

Forta de vanzare nedecvata;

Distributie neadecvata.

Factorii care contribuela succesul unui produs nou:

Produs adaptat la nevoile pietei;

Produsul sa aiba atribute functionale intrinseci;

Produsul sa fie rezultatul unei tehnologii superioare;

Produsul sa fie realizat prin procese de fabricatie noi;

Mediu concurential sa fie favorabil.

 III.INTRODUCEREA PRODUSULUI IN FABRICATIE

Ambalarea branzeturilor telemea cu masline negre

Ambalarea branzeturilor telemeacu masline negre consta in portii

triunghiulare, prin impartire in 10 parti egale. Aceste portii cantaresc, 20-
30 g.

Pentru ambalare se foloseste folie de aluminiu fiind mai ieftina si cu o

rezistenta tehnica mai ridicata decat folia de staniu folosita inainte, folia
dealuminiu fiind termosudata.

Grosimea foliei de aluminiu folosita pentru ambalarea triunghiurilor de

branza telemea cu masline negre variaza intre 12-15micrometri.

Pentru a usura desfacerea bucatilor de branza, inainte de ambalare, pe o

margine interioara a materialului de ambalare, se termosudeaza o banda
ingusta din film de celuloza regenerata sau PET. Banda este mai lunga cu
cativa mm decat bucata de material folosita pentru ambalarea unei bucati
astfel incat sa poata fi apucata cu doua degete. Punctul de iesiredin
ambalaj trebuie safie la randul sau termosudat pentru a evita orice
posibilitate de scurgere sau contaminare. Benzile sunt colorate de obicei in
rosu pentru a atrage atentia consumatorului.

Portiile triunghiulare sunt apoi ambalate in cutii rotunde confectionate din

carton sau in recipiente din material plastic acoperite cu un capac, de
aceeasi forma.

A existat de-a lungul timpulu o preocupare continua a omului in a-si apara

bunurile ce-I apartin, manifestandu-se tot mai pregnant simtul de
proprietate. Intr-o definitie scurta, proprietatea reprezinta dreptul de a
detine, de afolosi un bun, iar pe de altaparte,
adjectivul intelectual defineste capacitatea omului de a gandi, de a
cunoaste, de a opera cu notiuni noi.

Asfel, proprietatea intelectuala o putem defini ca fiind orice produs nou,

unic si neevident al inteligentei umane.( si care are o anumita valoare pe
piata).

MARCA este un alement de distinctie al diverselor serviciibunuri, aplicat la

producator la iesirea acestora din procesul de productie, este in acelasi
timp un instrument indispensabil in relatia cu consumatorii si elementul
cheie in strategia unei firme.

Durata de protectie a unei marci este de 10 ani de la data constituirii

depozitului national si aceasta durata de protectie poet fi reinnoita pentru
alti 10 ani. O marca inregistrata pote fi anulata daca pe o perioada
neintrerupta de 5 ani nu a fost folosita.

Scopurile marcii:

Extinderea cotei de piata a producatorului, imbogatirea si dezvoltarea

relatiei dintre consumator si serviciile si bunurile oferite;

Garantarea permanenta a calitatii produsului in contextul progresului

tehnico-stiintific si al concurentei puternice existente ineconomia de piata;

Sustinerea alegerii facute de consumator unui produsserviciu pe baza

informatiilor transmise prin marca respectiva cu privire la calitatea
produsului;

Constituirea increderii si loialitatii consumatorilor fata de bunulserviciul

oferit de producator, garantand originalitatea bunurilorserviciilor pentru
care a fost creat.

Firmele membre ale UE pot inregistra marci in UE numai printr-un

reprezentant legal recunoscut de OHIM.

Recunoasterea de catre OHIM a acestui reprezentant legal se face pe baza

unui atestat de calitate profesionala a acestei persoane, precum
consultantii specializati in procedurile de inregistrare a marcilor, care isi
desfasoara activitatea intr-un birou national al proprietatii industriale
existente pe teritoriul unei tari membre UE, sau care au o experienta de
minimum 5 ani in acets domeniu. Activitatea reprezentantior legali alesi
trebuie sa fie recunoscuta in oricare dintre tarile membre UE, la fel si
dreptul acestora de a profesa in legatura cu toate aspectele legale de
inregistrarea marcii din tara respectiva.

Procedurile de inregistrare constau in:

Trimiterea unei cereri de inregistrare la OHIM, a marcii respective;

Verificarea de catre OHIM, a cererii de inregistrare, inclusiv a

documentelor necesare demararii procesului de inregistrare;

Intocmirea unui studiu de cercetare de catre OHIM , cererea de

inregistrare putand fi respinsa;

Publicarea de catre OHIM a acceptului de inregistrare a marcii in Buletinul

Comunitar al Marcilor Inregistrate. Contestatiile cu privire la marca
inregistrata se pot face in decursul unei perioade de 3 luni de la publicarea
acesteia in Buletin. Daca in aceasta perioada stabilita nua fost formulata
nici o contestatie, marca inregistrata la OHIM va figura in Registrul OHIM.

In baza prevederilor Conventiei pentru Instituirea Organizatiei Mondiale a

Proprietatii Intelectuale si a Conventiei de la Paris, pentru protectia
proprietatii industriale se considera ca proprietatea intelectuala cuprine:
drepturile de autor si proprietatea industriala.

Dreptul de autor se dobandeste odata cu crearea operei, nefiind necesara

nici o formalitate de inregistrare.

Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor functioneaza ca organ de

specialitatea in subordinea guvernului si are autoritate unica pe teritoriul
Romaniei in ceea ce priveste evidenta, observatiile si controlul aplicarii
legislatiei in domeniul dreptului de autor

Drepturile de proprietate industriala se dobandesc prin inrtegistrare si

examinare la un oficiu de proprietate industriala, aceste drepturi fiind
drepturi de monopol.

In Romania, OSIM-ul isi desfasoara activitatea ca organ de specialitate

guvernamental cu autoritate unica in asigurarea protectiei proprietatii
industriale. Drepturile de proprietate industriala sunt instrumente cu
ajutorul carora se previne adoptia neautorizata a unor obiecte specifice de
proprietate industriala.

In cadrul promovarii produselor pe paita, marcile indeplinesc urmatoarele

roluri:
Semn de proprietate a marcii, conferit de protectia sa legala;

Mijloc de identificare a produselor firmei, oferind cumparatorului

posibilitatea orientarii rapide spre acele produse verificate calitativ si care
apartin unor producatori consacrati;

Instrument de protectie a vcaracteristicilor unice aleprodusului impotriva

eventualelor imitatii sau contrafaceri;

Mijloc de diferentiere a produsului unei anumite intreprinderi de cele

similare apartinand concurentei;

Modakliate de certificare a calitatii si de autentificare a sursei produsului;

Mijloc de stimulare a producatorilor pentru imbunatatirea caliatatii

produselor si de asiguare a cresterii raspunderii lor pentru calitatea
produselor oferite pietii;

Permit organizarea si controlul pietii, eliminand confuziile dintre produse,

narcisisme, producatori, etc

Indeplinesc functia de monopol, deoarece marca este apanajul unui singur

produs apartinand unei intreprinderi;

Contribuie la desfasurarea unei concurente loiale, in conditiile doferentierii

tot mao accentuate a ofertei de marfuri;

Simbol al caracteristicilor de baza si al clturii intreprinderii;

Rol de `umbrela`, acoperind si alte produse apartinand aceleiasi

intreprinderi;

Functie de reclama ca urmare a dinamismului accentuat al marcilor,

sustinut de publicitate.

O inventie este brevetabila daca este noua, daca rezulta dintr-oactiviate si

daca poate fi aplicata industrial. Noutatea inventiei se apreciaza prin
analiza stadiului tehnicii la momentul solicitarii brevetarii de catre un
reprezentant al OSIM, se considera ca inventiaimplica o activitate
inventiva daca ea nu rezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in
stadiul tehnicii.
Brevetarea in strainatate a inventiilor create de persoane fizice romane pe
teritoriul pe teritoriul Romaniei se face dupa 30 zile dupa ce a
fostinregistratat cererea de brevet de inventie, invocarii prioritatii,
eliberarea brevetului de inventie, mentinerera in vigoare a acestora sunt
supuse taxelor. Taxele sunt stabilite prin legea 3832002 anexa 1.

Legea numarul 641991 privind brevetele de inventie stipuleaza

urmatoarele:

Prin obtinerea brevetului de inventie este protejata pe teritoriul Romaniei

timp de 20 ani iar apoi inventia devine bun public.

Prin actiuni penale titularul unui brevet poate sesiza organele penale in
legatura cu infractiunile: contrafacere, concurenta neloiala, insusirea fara
drept a calitatii de inventator, incalcarea confidentialitatii cereriide brevet
de inventie pana la publicarea acesteia;

Titularul brevetului poate exploata liber inventia sa in Romania, singur sau

in cooperare cu firme romanesti sau straine, poate transmite drepturile
sale printr-o cesiune, poate acorda licente de exploatare persoanelor
interesate sau poate transmite drepturile printr-o succesiune
testamentara;

Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular al brevetului de

inventie sunt de competenta instantelor judecatoresti;

Informarea consumatorului prin etichetare.

Primul inteles al verbului ` a consuma` care ne revine in minte este

intotdeuna referitor la consumarea hranei. Mancarea este una dintre
placerile fundamentale ale omului, nu numai `furnizorul` nostru de
energie.

Pentru ca placerea dea manca sa ramana, intr-adevar, o placere si sa nu

se transforme in boli sau indigestii, consumatorul trebuie a stie ce
mananca, ce cumparapentru a manca si, daca se intampla ca respecyivul
aliment sa nu respecte standardele agreate, sa stie ce masuri poet lua
pentru a fi despagubit.

Prima si cea mai importanta sursa de informatie o reprezinta eticheta.

Activitatea de etichetare a alimnetelor face obiectul HG 10607.02.2002. In
viziunea acestei hotarari se vorbeste despre etichetarea alimentelor,
etichetarea nutritionala a alimentelor si informatii suplimentare care se
indica obligatoriu prin etichetare in cazul alimentelor obtinute din
organisme modificate genetic sau care contin aditivi sia rome modificate
genetic ori obtinutre din organisme modificate genetic.

Prin eticheta se intelege orice material scris, imprimat gravat sau ilustrat
ce contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul
sau care este aderent la ambalajul acestuia.

Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare,

suficiente, verificabile astfel incat el sa-si aleaga un produs corespunzator
exigentelor sale.

O eticheta trebuie sa contina, in mod obligatoriu:

Denumirea sub care se vinde alimentul;

Ingredientele;

Durata valabilitatii minimala sau data limita de consum (pentru alimentele

cu grad mare de perisabilitate);

Conditiile de depozitare sau folosire;

Denumirea sau denumirea comercila si sediul producatorului,

importatorului, distribuitorului sau ambalatorului;

Locul de origine sau de provenienta a alimentului;

Instructiuni de utilizare

Concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de

1.2% din volum.

Numarul autorizatiei sanitare de fabricatie

Cantitatea ingredientelor

Cantitatea neta a produsului

Etichetarea nutritionala este orice informatie care apare pe etichete si se
refera la valoarea energetica a alimentului si la substantele nutritiveca, de
exemplu: proteine, lipide, glucide, fibre, vitamine si saruri minerale.

Etichetarea nutritionala este optionala, ea fiind obligatorie doar atunci

candla prezentarea sau publicitatea produsului, cu exceptia companiilor
publiciatare colective, apare pe eticheta o mentiune nutritionala.

Informatiile inscriptionate trebuie sa fie usor de inte;les de catre oricine.

Mentiunile de etichetare sa fie redactate in limba romana, lizibil, inteligibil,
asezate in mod vizibil.

Marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme si denumirile

cunoscute publicului nu trebuie redactate in limba romana (pizza, chips,
snacks, croassant, popcorn).

Informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin

alte indicatii sau desene.

Este interzisa reetichetarea produselor.

Lista ingredientelor trebuie sa apara inscrise pe mabalaj in ordinea

cantitativa descrescatoare din continutul total.

In privinta continutului de nutrienti s-au facut o serie de revendicari,

acestea pot arata consumatorului ca produsul contine o anumita cantitate
dintr-un nutrient, dar nu se mentioneaza nimic din efectele pe care le are
asupra sanatatii. Consumatorul trebuie sa aiba anumite cunostinte casa
stie ce trebuie sa aleaga, un produs low fat sau high fibre.

Revendicarile de sanatate pot fi corelate cu componentele alimentelor sau

cu alimentele, ele sunt separate in trei categorii:

revendicarile generale care sunt legate de nutrient nu se aplica pe un

produs deoarece

se considera ca nu produsul este protectiv ci nutrientii din acesta;

revendicarile pentru produseingrediente sunt admise numai pe baza

argumentelor stiintifice care sustin efectul benefic al produsuluisau
nutrientului;

revendicarile specifice produsului mentioneaza ca produsul are efect

protectiv impotriva bolii sau este folositor in tratarea simptomelor.
 PRODUS 100% NATURAL

Producator: nume companie producatoare informatii nutritive100g

Adresa: . . . . . . . ..

Telefon: . valoare energetica100g

Branza telemea

cu

masline negre

ingrediente: lapte pasteurizat, masline negre, sare, apa, CaCl 2, cultura

starter.

Masa neta: 300g (10 x 30) a se consuma de

preferinta inainte de: .

A se pastra la temperaturi de pana la 14oC.

GUSTOS SI HRANITOR PENTRU ORICINE!!!

Triunghiurile de branza telemea cu masline negre vor fi ambalate fiecare
in parte in folie de aluminiu si apoi acestea vor fi ambalate colectiv in cutii
de carton bine sigilate, ceea ce va permite o mai buna manipulare a
acestora, o pastrare mai buna a insusirilor senzoriale si a principalilor
nutrienti.

Ambalajul are doua functii importante:

functia de conservare, in sensul protejarii continutului de influente

vatamatoare producatoare de pirderi calitative si cantitative, precum si
asigurarea pastrarii proprietatilor si valorii produsului ca marfa.

Functia de manipulare, depozitare, trnsport care ajuta la rationalizarea si

simplificarea distributiei alimentelor.

Functia de conservare a ambalajului este asigurata de insusirile principale

ale acestuia si anume:

Compatibilitatea ambalajului: stabilitate fizico-chimica;

Impermeabilitate la apa;

Impermeabilitate la grasime;

Impermeabiliate la lumina si radiatii

Impermeabilitate la microorganisme

Rezistenta la actiunea temperaturilor scazuteridicate

Stabilitate laactiunea factorilor externi din mediu in perioada prelucrarii,

pastrarii, transportului produsului alimentar.

Toate aceste insusiri ale ambalajului trebuie sa asigure pastrarea

proprietatilor senzoriale, fizico-chimice si a valorii nutritive a produsului
alimentar cu care vinein contact in timpul prelucrarii, manipularii si
pastrarii acestuia.
Din studiu de piata efectuat a reiesit faptul ca produsele alimentare
ambalate eficient sunt mai preferate de consumatori deoarece acestea
ofera un plus de siguranta deci se elimina riscul eventualelor contaminari
pe traseul distributie- cmercializare.

PROMOVAREA PRODUSULUI

Dupa fabricarea produsului si efectuarea testarilor tenologice se trece la

promovarea produsului si apoi la lansarea acestuia pe piata.

In scopul unei promovari eficientese recurge la selectare atenta a

unitatilor de desfacere.

Pentru o mai buna promovare optam pentru organizarea de degostari in

marile magazine alimentare astfel se va infiripa o legatura intre
consumatori si producatori testandu-se reactia consumatorilor. In cadrul
acestor degustari se ofera consumatorilor o serie de informatii in ceea ce
priveste calitatea si proprietatile branzei telemea cu masline negre.

Totodata organizam concursuri cu premiipentru cei ce vor achizitiona acest

produs, premiile oferite consumatorilor fiind tacamuri cu inscriptia firmei
noastre si denumirea produsuluide promovat.

Ne-am propus, in ceea ce priveste campania publicitara urmatoarele

obiective:

Lansarea produsului pe plan local printr-o campanie publicitara adecvata;

Lansarea produsului in orasele limititrofe;

Lansare produsului la nivel national.

In cadrul lansarii pe plan local vom introduce produsul nostru in
magazinele, cantinele studentilor, elevilor care corespund din punct de
vedere calitativ.

Acelasi gen de reclama il adoptam si pentru orasele limititrofe.

La nivel national procedam la reclame pe posturile TV si radio, dar si prin

postere publicitare.

Din punctul de vedere al pretului, precizam practicare unui pret

promotional care sa atraga consumatorul si sa-si permita satisfacerea
curiozitatii vizavi de produsul nostru.

BRANZA TELEMEA CU MASLINE

TOT CE E MAI SANATOS PENTRU TINE

BIBLIOGRAFIE:

G.M.COSTIN, STIINTA SI INGINERIA BRANZETURILOR, Editura

ACADEMICA;

MANUALUL INGINERULUI DE INDUSTRIA ALIMENTARA, vol. II, Editura

Tehnica, Bucuresti, 2002.
COLECTIA DE STANDARDE DE RAMURA.