Raport Plagiat

https://plagiarism-detector.
com 1/25
Detector de plagiat v. 1921 - Raportul originalității: 23-Jun-22 01:43:44
Document analizat: DIZERTAȚIE_ERemia.docx Licențiat la: Irina Chiurciu

Comparație presetată: Rescrie Limba detectată: Ro
Tipul de verificare: Verificare Internet
[tee_and_enc_string] [tee_and_enc_value]
Analiza detaliată a corpului documentelor:

Diagrama relațiilor:
Grafic de distribuție:
Surse de top ale plagiatului: 13

4% 458 1. https://reporterglobal.ro/scrovistea-resedinta-pe-care-s-au-batut-toti-sefii-de-stat/
4% 377 2. https://www.comunamaracineni.ro/chestionar
4% 377 3. https://www.comunamaracineni.ro/chestionar/
Detalii privind resursele procesate: 148 - O.K / 17 - A eșuat
Notite importante:
Wikipedia: Google Books: Servicii de ghostwriting: Anti-înșelăciune:
Wiki Detectat! [nu a fost detectat] [nu a fost detectat] [nu a fost detectat]
[uace_headline]
[uace_line1]
[uace_line2]
[uace_line3]
[uace_line4]
[uace_line5]
[uace_line_recommendation_title]
[uace_line_recommendation]
[uace_abc_stats_header]
[uace_abc_stats_html_table]
Referințe active (URL-uri extrase din document):

https://plagiarism-detector.com 2/25
1. http://www.insse.ro
2. http://www.insse.ro)
3. http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/
4. http://www.primaria-peris.ro
5. https://lacul-peris.ro
6. https://protoieriailfovnord.ro/parohia-cocioc
7. https://protoieriailfovnord.ro/parohia-peris/
8. https://reporterglobal.ro/scrovistea-resedinta-pe-care-s-au-batut-toti-sefii-de-stat/
9. https://www.google.com/maps/place)Vegetația
10. https://www.hermes-peris.ro
11. https://www.hermes-peris.ro/prezentare.html
12. https://www.hermes-peris.ro/prezentare.html#firstab-2)Potențialul
Adresele URL excluse::

Nu s-au detectat URL-uri
Adresele URL incluse:

Nu s-au detectat URL-uri
Analiza detaliată a documentului:
CUPRINS
INTRODUCERE
................................................................................................................................4CAPITOLUL I
- PREZENTAREA COMUNEI PERIȘ................................................................5 Poziție
geografică.....................
............5 Sinteză istorică..................
..............10 Caracterizarea socio-demografică................
........12 Economia locală
: agricultură, sănătate, cultură și educație................15 Potențialul turistic natural și
antropic.................
.....16CAPITOLUL II
- DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI PERIȘ..........25 Viziunea strategică și obiective
strategice........................25Analiza SWOT
................................................................................................................... 30CAPITOLUL II
I - CONSULTAREA PUBLICĂ a cetățenilor din comuna Periș ..........333.1
. Modelul de chestionar pentru locuitorii comunei Periș, jud. Ilfov .................................. 333.2.
Rezultatele obținute la chestionarul aplicat locuitorilor din comuna Periș ......................
39CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
................................................................................................46BIBLIOGR
AFIE..............................................................................................................................47INTROD
UCEREStrategia de dezvoltare face posibilă coordonarea activă a procesului de dezvoltare care
se desfășoară în teritoriu, luând în considerare caracteristicile locale și schimbările din mediul
extern, și implementarea unei abordări pro-active a implementării procesului de dezvoltare
teritorială într-un mod inovator.
Strategiile de dezvoltare locală se caracterizează prin cel puțin șapte caracteristici recomandate
managerilor locali responsabili de domeniu. Cele șapte caracteristici ale strategiei sunt
următoarele (CSÁTH M., 1993): imagine de viitor, creativitate, flexibilitate, mobilitate, creație
pentru acțiune, orientată spre schimbare, sustenabilă orientată spre beneficii.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Periş a fost elaborată pentru a identifica, analiza şi
implementa obiective strategice pentru dezvoltarea zonelor de acţiune identificate de
comunităţile locale la nivel local şi integrate în zone de acţiune la nivel judeţean, regional,
naţional şi european. Atingerea obiectivelor strategice promovează economia locală, dezvoltarea,
îmbunătățirea calității vieții și bunăstarea socială.
Plagiatul detectat: 0.07% https://documents1.worldbank.org/curated/ar/1… + 2 id: 1
resurse! de dezvoltare locală trebuie să se
Strategiile
bazeze pe principiile dezvoltării durabile, ținând cont de nevoile prezentului fără a compromite
șansele generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Pentru ca dezvoltarea să fie durabilă,
trebuie luați în considerare factorii economici, sociali și de mediu și trebuie evaluate consecințele
pe termen lung. Abordarea cuprinzătoare a evaluării propunerilor de dezvoltare urbană se
bazează pe convingerea că durabilitatea presupune satisfacerea simultană a criteriilor ecologice,
sociale și economice. O abordare integrativă și includerea tuturor intereselor trebuie luate în
considerare încă din etapele inițiale de analiză și planificare, ceea ce poate îmbunătăți
acceptarea problemelor și deciziilor controversate.
Strategia se bazează pe principiul dezvoltării locale integrate, făcând legătura între principalele
componente ale dezvoltării: dezvoltarea economică, dezvoltarea socială, managementul
echilibrat al resurselor și al mediului natural, astfel încât să se realizeze fiecare obiectiv strategic
care aparține fiecărei componente de dezvoltare, afectează sau nu nu afectează realizarea
obiectivelor celorlalte două componente principale de dezvoltare.
CAPITOLUL I - PREZENTAREA COMUNEI PERIȘ
Poziţie geografică
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea Cocioc și făcea parte din rețeaua Snagov din
județul Ilfov, formată din satele Bălteni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu - Hereasca și Văleni
- Buriașu cu un total de 2447 locuitori, locuiau in 612 case si in 5 cabane. Proprietatea funciară a
comunei aparține în principal Teritoriului Coroanei. În prezent, comuna Periș este situată în
partea de nord a județului Ilfov, la 33 km de București și aproape la aceeași distanță de Ploiești.
DN 1 asigură acces rutier către București și Ploiești, DJ 101 A și DJ 101 B până la Şos. Buftea -
Ploiești. Pe teritoriul său întâlnim păduri mari (Pădurea Scroviştea), zone lacustre (Lacul Snagov,
Balta Hermes Periş şi Băltenii) şi numeroase câmpuri agricole.
Comuna Periș era formată din următoarele sate:Bălteni;
Buriaș;
Brătulești;
Periș;
Cocioc.
Fig. 1.1. - Harta comunei Periș (sursa: www.google.com)În prezent, satele Brătulești, Periș și
Cocioc s-au sunt și formează un singur sat denumit Periș. În concluzie, comuna Periș este
alcătuită din 3(trei) sate: Bălteni, Buriaș și P
eriș, însă locuitorii comunei nu au renunțat la vechea împărțire teritorială a acesteia.Fig. 1.2. -
Harta comunei Periș (sursa: www.google.com)Prima dovadă documentară a zonei Perişului a fost
făcută în anul 1579, când a fost menţionată prima dată sub denumirea actuală. Cercetările
arheologice ample din zonă au scos la iveală câteva urme de așezări umane datând din epoca
Daciei, ceea ce indică faptul că zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri. Istoria zonei
amintește și de evoluția orașelor prospere la sfârșitul secolelor al XIV-lea și al XVI-lea, precum și
de bătălia care a avut loc pe aceste meleaguri în anul 1546, când Mircea Ciobanul i-a învins pe
boierii aceștia veniți în Țara Românească și pretendentul la tron.
De
Secțiunea cotată: 0.3% in: https://protoieriailfovnord.ro/ id: 2
la sfârşitul secolului al XIV-lea, sub stăpânirea lui Basarab I, care a durat până în secolul al XVI-
lea, în zonă au apărut mai multe aşezări şi oraşe (cum ar fi Snagov, Chitila,
Afumaşi şi Tâncăbeşti). Au existat dintotdeauna și s-au dezvoltat până astăzi. Numele
Citate detectate: 0.01% id: 3
"Ilfov"
a fost menționat pentru prima dată într-un act de donație către Mănăstirea Snagov scris de
călugărul principele Vlad în 1482.
Comună Periș este compusă din 3 sate: Periș, Bălteni și Buriaș și ocupă o suprafață de 7786 ha.
Extravilanul ocupă 6.762 ha iar intravilanul ocupă 2.160,2 ha.Pentru satul Periș împărțirea
terenului intravilan este făcută astfel:
Fig. 1.
3. - Împărțirea terenului intravilan a satului Periș (sursa: Primăria comunei Periș)Satul Bălteni are
terenul intravilan împărțit astfel:
Fig. 1.
4. - Împărțirea terenului intravilan a satului Bălteni (sursa: Primăria comunei Periș)În satul Buriaș
terenul intravilan este
împărțit în următorul fel:Fig. 1.
5. - Împărțirea terenului intravilan a satului Buriaș (sursa: Primăria comunei Periș)Adunând fiecare
categorie de teren intravilan au reieșit următoarele valori:
Fig. 1.
6. - Împărțirea terenului intravilan comuna PERIȘ (sursă proprie)Terenul agricol reprezintă 72%
din totalul suprafeței teritoriului administrativ și are următoarele categorii de folosință : Arabil -
4704.82 ha; Pășuni - 150 ha; Vii și pepiniere viticole - 55 ha; Livezi și pepiniere pomicole - 11 ha;
Păduri și altă vegetație forestieră - 119.98 ha; Ocupată cu bălți și apă - 286 ha; Căi de
comunicații și căi ferate 183.4 ha; Canale de irigații - 6.9 ha; Teren neproductiv - 23.58 ha.
Fig. 1.7. - Suprafaţa comunei Periș pe tipuri de terenuri 2014 (sursa: http://www.insse.ro)
Datorită amplasării în Câmpia Românească, terenul este preponderent
Secțiunea cotată: 0.44% in: https://protoieriailfovnord.ro/parohia-cocioc/ id: 4
câmpie (105-137 m. față de nivelul Mării Negre). Pădurea comunei face parte din celebrii Codrii
Vlăsiei. Din punct de vedere hidrologic, comuna este situată între râul Ialomița și Lacul Snagov,
iar datorită micilor diferențe ale nivelurilor apei ale râurilor se formează un număr mare de
lacuri, majoritatea
fiind lacuri naturale.
Căi de acces
Comuna se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele Prahova și
Dâmbovița, pe malul drept al râului Ialomița și pe ambele maluri ale râului Vlăsia. Prin comună
trece șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Niculești și Butimanu (ambele în
județul Dâmbovița; unde se termină în DN1A) și spre est de Snagov (
Plagiatul detectat: 0.1% https://ro.wikipedia.org/wiki/Buftea id: 5
unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în

județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. La Periș, din această șosea se ramifică șoseaua
județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de
Târg (unde se termină în DN72). Rețeaua de cale ferată împarte teritoriul județului Ilfov în
sectoare relativ egale, toate liniile convergând către București.
Comuna Periș - deservită de stația Periș prin care trec 24 de trenuri CFR ci 8 trenuri ale
operatorilor privați - se situează pe magistralele feroviare:
București - Ploiești - Predeal - Brașov - Blaj - Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihorlui (cu stații în
județul Ilfov la Chitila, Buftea, Periș);
București - Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Suceava - Vicșani (cu stații în județul Ilfov la Chitila,
Buftea, Periș).
Condițiile tehnice ale rețelei de cale ferată din comuna Perish sunt în general bune. Reducerea
numărului de trenuri, alături de creșterea îngrijorătoare a timpilor de călătorie din cauza
restricțiilor de circulație și a planurilor de refacere, a condus la o reducere semnificativă a
utilizării trenurilor în favoarea altor moduri de transport, în special a transportului rutier.
Amplasarea comunei Periş aproape de Aeroportul Internaţional Henri Coandă (la aproximativ 20
de minute distanţă) cu acces direct la DN1 reprezintă o oportunitate de dezvoltare a acesteia şi
de atragere a investiţiilor.
Sinteză istorică Prima dovadă documentară a zonei Perişului a fost făcută în anul 1579, când a
fost menţionată prima dată sub denumirea actuală. Cercetările arheologice ample din zonă au
scos la iveală câteva urme de așezări umane datând din epoca Daciei, sugerând că zona a fost
locuită din cele mai vechi timpuri. Istoria zonei amintește și de evoluția orașelor prospere la
sfârșitul secolelor al XIV-lea și al XVI-lea, precum și de bătălia care a avut loc pe aceste
meleaguri în anul 1546, când Mircea Ciobanul i-a învins pe boierii aceștia veniți în Țara
Românească și pretendentul la tron.
De
Secțiunea cotată: 0.3% in: https://protoieriailfovnord.ro/ id: 6
la sfârşitul secolului al XIV-lea, sub stăpânirea lui Basarab I, care a durat până în secolul al XVI-
lea, în zonă au apărut mai multe aşezări şi oraşe (cum ar fi Snagov, Chitila,
Afumaşi şi Tâncăbeşti). Au existat dintotdeauna și s-au dezvoltat până astăzi. Numele
"Ilfov"
a fost menționat pentru prima dată într-un act de donație către Mănăstirea Snagov scris de
călugărul principele Vlad în 1482.La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea Cocioc și
făcea parte din rețeaua Snagov din județul Ilfov, formată din satele Bălteni, Brătulești, Cocioc,
Periș, Piscu, Piscu - Hereasca și Văleni - Buriașu cu un total de 2447 locuitori, locuiau in 612 case
si 5 cabane. Proprietatea funciară a comunei aparține în principal Teritoriului Coroanei. În comună
există un hambar, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici - în Bălteni, Cocioc și Piscu. În
1925, comuna a fost încercuită până la platoul Buftea - Bucoveni din acelaşi judeţ, formată din
satele Bălteni, Brătuleşti, Cocioc, Periş, Piscu, Văleni şi Buriaşi, cu un total de 5380 de locuitori. În
1950 comuna Cocioc a fost încorporată în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al
regiunii București. În 1968, a devenit din nou parte a județului Ilfov, de data aceasta odată cu o
reorganizare a comunei.Astfel, satele Pârlita, Cocioc şi Brătuleşti au fost comasate şi incluse în
satul Periş, care a devenit reşedinţa comunei şi a primit numele. În 1981, comuna Periș a fost
trecută la Direcția Agricolă Ilfov, entitate pe lângă municipiul București, iar în 1997 a devenit
județul Ilfov.
Satul Periș este situat
pe malul stâng al Văii Snagov, care în această zonă arată ca un culoar larg
întortocheat, cu maluri blânde ale râului.
Satul Buriaș este dezvoltat în zona terasată joasă de pe partea dreaptă a râului Ialomița, iar
suprafața construită se află la aproximativ 120 de metri deasupra nivelului mării.
Satul Bălteni, consemnat pentru prima dată în anul 1476, este situat în partea de sud-est a
teritoriului administrativ al comunei, într-o zonă joasă terasată lângă lacul mănăstirii, la o
altitudine de circa 100 de metri. zonă.
Satul Cocioc este cel mai sudic dintre toate satele din comună, situat pe dealul cu acelaşi nume,
mărginind la nord cu satul Brătuleşti. Până la reformele administrative din perioada comunistă,
satul Cocioc a dat și numele comunei.
Satul Brătuleşti, cel mai mare dintre toate satele din comuna Periş, este situat în centru,
mărginind satul Periş la vest (linia de cale ferată la vest de satul Brătuleşti) şi satul Cocioc la sud
( hotarul satului este valea Snagovului). La est, satul Brătuleşti se învecinează cu satul
Tâncăbeşti, care aparţine comunei Snagov.
Caracterizarea socio-demografică
Structura şi evoluţia populaţiei
Conform datelor
Plagiatul detectat: 0.13% http://luncasiretului.biodiversitate.ro/mediul-soc… id: 9
furnizate de Institutul Naţional de Statistică, comuna Periș avea la recensământul din anul 2011
un număr de 7.062 locuitori, număr ce reprezenta 2% din populaţia totală a judeţului Ilfov.
În prezent, populaţia din comuna Periș este caracterizată printr-o evoluţie ascendentă astfel că în
2017 populaţia număra 7
.256 de persoane, în creștere cu 194 de persoane față de anul 2011, când figurau înregistrați
7.062 locuitori. Conform Institutului Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2021, populaţia comunei
Gruiu a ajuns la un număr de 7.266 de persoane.Tabel 1.1.
Evoluţia populaţiei comunei Periș
Anul
2017
2018
2019
2020
2021
Număr persoane
7.256
7.250
7.254
7.271
7.266
(sursa: www.insse.ro)
Fig.1.8.- Evoluţia populaţiei comunei Periș (sursa: interpretare proprie pe baza datelor de pe
INSSE.RO)
Structura populaţiei pe grupe de vârste şi sexe

Comuna Periș prezintă o structură demografică echilibrată pe grupe de vârstă
și sexe. Astfel, conform Institutului Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2021 în comuna Periș
populația cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani reprezenta 13,61% (989 persoane), populaţia cu vârsta
cuprinsă între 15-24 ani reprezenta 11,35 % (825 persoane), populaţia cu vârsta cuprinsă între
25-39 ani reprezenta 19,96% (1450 persoane), populaţia cu vârsta cuprinsă între 40-64 ani
deţinea cea mai mare pondere de 37,6% (2732 persoane), iar populaţia cu vârsta de 65 ani şi
peste reprezenta 17,48% (1270 persoane).Tabel 1.2.
Structura populaţiei pe grupe de vârste
Grupa de vârstă
0-14 ani
15-24 ani
25-39 ani
40-64 ani
65 ani și peste
Număr persoane
989
8
25145
027
3212
70(sursa: www.insse.ro)
Structura pe sexe este echilibrată raportat la numărul total al locuitorilor, cu uşoară înclinaţie
către populaţia de sex feminin care reprezintă aproximativ 51% din totalul populaţiei (3754
persoane).
Fig. 1.
9. -
Structura populaţiei pe grupe de vârste (sursa: interpretare proprie pe baza datelor de pe

INSSE.RO)
Tabel 1.3.
Structura populaţiei pe grupe de vârste şi sexe Grupa de vârstă
0-14 ani
15-24 ani
25-39 ani
40-64 ani
65 ani și peste
Masculin
489
422
768
1369
464
feminin
500
403
682
1363
806
(sursa: www.insse.ro)
Fig.1.10.- Structura populaţiei pe grupe de vârste şi sexe
(sursa: interpretare proprie pe baza datelor de pe INSSE.RO

Mişcarea naturală a populaţiei
Mișcarea naturală a populației se caracterizează prin rate de natalitate (
Plagiatul detectat: 0.19% https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explaine… id: 12
nașteri la 1.000 de locuitori într-un an de referință) și rate de mortalitate (decese la 1.000 de

locuitori
într-un an de referință).Conform datelor raportate pentru anul 2017, în comuna Periș au fost
înregistraţi 64 de nou născuţi. În ceea ce priveşte anul 2018, rata de natalitate atinge pragul de
6,88%, cu un număr de 50 nou născuţi. Putem observa o scădere a gradului de natalitate cu un
procent de 1,94%, de la 8,82% în anul 2017, la 1,94% în anul 2020.Rata de mortalitate din
comuna Periș în anul 2017 a fost de 16,81%, înregistrând un număr de 122 decese, iar la nivelul
anului 2020, au fost înregistrate 100 de persoane decedate, atingând o rată a mortalităţii de
13,75%, în scădere cu 3,12 procente, raportat la anul 2017.Pe ansamblu, mișcarea naturală a
populației poate fi determinată cu ajutorul ratei de spor natural care reprezintă relaţia dintre
natalitate şi mortalitate și măsoară intensitatea creşterii/ descreşterii unei populaţii din cauza
unui excedent/ deficit de naşteri în comparaţie cu decesele dintr-un an de referinţă. Conform
informațiilor primite de la Primăria Periș
sporul natural înregistrat în comună este cu minus.Mişcarea migratorie a populaţiei
Evoluția dimensiunii și structurii populației în timp este și rezultatul mișcărilor migratorii.
Mişcările migratorii desemnează o formă de mobilitate geografică care include schimbarea
statutului de rezidență. Comună Periș prezintă un spor migratoriu pozitiv la nivelul anului 2021,
gradul de stabiliri cu domiciliul fiind
Plagiatul detectat: 0.07% https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explaine… id: 13
mai mare decât numărul persoanelor care au

plecat din comună. Fiind interesați de factorii de atracție și oportunitățile localizării comunei Periș
în aria limitrofă municipiului București, multe persoane și-au schimbat domiciliul în localitate.
Astfel, comună Periș reprezintă o arie de atracție pentru dezvoltarea sectorului rezidențial.
Economia locală
: agricultură, sănătate, cultură și educațieEconomia este susținută de societăți private comerciale
sau de producție. În economia comunei, agricultura este pilonul de bază, reprezentată de
proprietatea privată a fermierilor individuali sau a asociațiilor agricole.Până în 2010, numărul
agenților economici din Periș a continuat să crească. În ciuda crizei economice începute în 2008,
evoluția numărului de companii este pozitivă, ceea ce arată avantajele proximității față de capital
și un grad ridicat de atractivitate investițională.
Agricultura
În 2010, în Comuna Periș erau 1.243 de exploatații agricole care utilizau suprafețe agricole și/sau
animale. Dintre acestea, 99,5% sunt societăți fără statut de persoană juridică, adică societăți
individuale. Doar 6 societăți au statut de persoană juridică, între acestea sunt: 1 asociație agricolă
și 3 societăți cu capital majoritar privat, iar restul sunt alte forme de organizare.
Productivitatea agricolă este îngreunată de tehnologiile agricole învechite care utilizează
echipamente tehnologice învechite
Plagiatul detectat: 0.09% https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT… id: 14
din punct de vedere al consumului de energie și

al productivității. În plus, lipsa de utilizare a mașinilor agricole duce, de asemenea, la
productivitate scăzută, doar 58,2% fermierii folosesc utilaje agricole în 2010
.La sfârșitul anului 2013, în Parcul de mașini agricole județul Ilfov erau înmatriculate un total de
3.876 de tractoare și utilaje agricole De asemenea, în mediul rural, puține ferme dețin utilaje
agricole, dintre care multe sunt închiriate pentru anumite activități agricole. În Comuna Periș, în
2010, unde s-au folosit tractoare, 724 de ferme au folosit unul, dar doar 22 au avut tractoare
proprii.
În comuna Periș, agricultura este în general axată pe cultivarea cerealelor - grâu, orz, porumb,
floarea soarelui, iar din categoria leguminoaselor este cultivată mazărea.
În ceea ce privește creșterea animalelor, există mici ferme familiale locale pentru porci, vite și
păsări. Datele referitoare la randamentul mediu al principalelor culturi, precum și prețurile de
vânzare, provin de la societatea Agro Star Periș SRL, ale cărei recolte din ultimul an agricol au
avut următoarea structură: Orz - 28 ha, Grâu - 136 ha, Floarea soarelui - 165 ha, porumb - 36 ha,
Mazăre - 20 ha.Tabel 1.4.
Producţiile medii la principalele culturi
U.M.
Orz
Grâu
Porumb
Floarea
soareluiMazăre
2019
kg/ha
5.500
6.100
8.300
3.800
2.400
2020
kg/ha
1.900
2.100
6.000
3.000
1.200
2021
kg/ha
6.500
6.000
5.500
1.800
2.100
(sursa
: societatea Agro Star Periș SRL )Tabel 1.5.
Preţurile de vânzare la principalele produse agricole
U.M.
Orz
Grâu
Porumb
Floarea
soarelui
Mazăre
2019
lei/ha
0.65
0.68
0.65
1.27
1.2
2020
lei/ha
0.7
0.80
0.85
1.60
1.3
2021
lei/ha
0.82
0.89
1.07
1.9
1.7
(sursa
: societatea Agro Star Periș SRL )Anul 2020 nu poate fi considerat an de referin
ță deoarece s-a instalat seceta pedologică (seceta a fost și la nivel atmosferic și la nivel de
sol).Sănătate
Comuna Periș dispune de numeroase instituții de sănătate printre care:
trei dispensare medicale unde lucrează patru medici de familie și patru asistente;
două cabinete stomatologice unde lucrează patru medici și două asistente;
un cabinet de dermatologie unde lucrează un medic dermatolog și o asistentă;
un cabinet psihiatric unde lucrează un medic psihiatru și o asistentă
;un cabinet veterinar unde lucrează doi medic veterinari;
șapte
farmacii.Toate unitățile medicale sunt dotate cu echipamente medicale de ultimă generație, iar
marea majoritate a clădirilor și utilităților au fost recent renovate. Prin urmare, serviciile medicale
sunt asigurate în clădiri cu echipamente necesare și dotate cu aparatură medicală modernă -
toate pentru a asigura accesul facil la îngrijiri medicale de calitate, în timp util și adecvate.Cultură
și educație
În comuna Gruiu există următoarele unităţi de învăţământ:
Liceul Teoretic Periș;
Şcoala Gimnazială nr. 1 Periș;
Şcoala Gimnazială nr. 2 Brătulești;
Şcoala Gimnazială nr.3 Buriaș;
Grădiniţa nr. 1 Periș;
Grădiniţa nr. 2 Brătulești;
Grădiniţa nr. 3 Cocioc;
Grădinița nr. 4 Bălteni;
Grădiniţa nr. 5 Buriaș.
De asemenea, în comună, la momentul actual se lucrează la două grădinițe cu program prelungit
de stat ce urmează a fi deschisă anul acesta (2022) în toamnă.În comună mai există și două
cămine de cultură ce au bibliotecă, i
ar unul dintre aceste deține și sala unde este și clubul pensionarilor.Comuna le pune la dispoziție
tuturor persoanelor sală de sport modernă și patru terenuri de fotbal, iar pentru prichindei sunt
disponibile șase parcuri cu locuri e joacă.
Comuna are și 2 echipe de fotbal (juniori și seniori), o echipă de handbal, o echipă numeroasă la
karate și un cor de copii condus de preotul Răbușapcă Cătălin.
Potențialul turistic natural și antropic
În comuna Periș t
urismul este doar o oportunitate, posibilitățile nefiind valorificate mai ales sub aspect
economic.Caracterul agricol al comunei oferă vizitatorilor posibilitatea, în primul rând, de a
cunoaște unele dintre tradițiile culturale ale comunei Peri
ș, de a-și petrece vacanțele într-un adevărat cadru rural, unde caută liniște, aer curat și doresc să
practice drumeții. , sport sau alte activități.Obiectivele turistice precum bisericile şi mănăstirile,
pădurile, lacurile și ospitalitatea sătenilor implică diverse categorii sociale și de vârstă și oferă
vizitarea monumentelor istorice, muzeelor sau participarea la desfășurarea unor sărbători sau
datini tradiționale, practici legate de calendarul agricol sau evenimente sociale din viața
comunității, contemplarea naturii.
Potenţialul turistic natural
Pădurea Scroviștea
face parte din renumiții Codrii Vlăsiei. Codrii Vlăsiei, reprezentată la începutul secolului trecut de
o pădure vastă de 12.000 de hectare, plus cele 3.965 de hectare deținute de familia regală, a fost
principalul vecin al Perișului. Pădurea Scroviștea a fost declarată arie protejată prin HCM 894 în
1952 și confirmată prin Legea nr. 5/2000.Pădurea Scroviștea este o arie protejată de arbori
destinată cercetării științifice, cuprinzând elemente naturale de valoare deosebită în dendrologie,
oferind posibilitatea cercetării științifice și vizitelor educaționale. Presiunile turistice existente pot
crește în viitor, punând în pericol latura naturală, sălbatică, neafectată de prezența
oamenilor.Fig.1.1
1.- Localizarea Pădurii Scroviștea(sursa:
https://www.google.com/maps/place)Vegetația forestieră este constituită din arbori și arbusti cu
specii de stejar (Quercus robur), tei pucios (Tilia cordata), cer (Quercus cerris), alun (Corylus
avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), cătină albă (Hippophaë rhamnoides L) sau Soc
(Sambucus L.).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: crin de pădure (Lilium
martagon), drobiță (Genista tinctoria), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), lăcrămioară
(Convallaria majalis), ghiocel (Galanthus L.) fragi de pădure (Fragaria vesca), pojarniță
(Hypericum perforatum), firuță (Poa pratensis), mărgelușe (Lithospermum purpurocaeruleum),
brebenei (Corydalis pumila) sau păștiță (Anemone nemorosa).
Suprafața de pădure a Scroviștei a ajuns la
Secțiunea cotată: 0.41% in: https://reporterglobal.ro/scrovistea-resedinta-p… id: 15
2.500 de hectare. În timpul guvernării lui Adrian Năstase, acestea au fost scoase din patrimoniul
forestier identificat ca arii protejate și predate conducerii Asociațiilor de Vânători și Pescari
patronate de fostul premier. Apoi, la încheierea negocierilor de aderare a României la UE,
pădurea a fost inclusă ca zonă protejată permisă de Comisia Europeană. Abia în 2012, HG
guvernului USL, condus de Victor Ponta, a scos din nou 2.500 de hectare de pădure din
rezervație și a transferat-o în patrimoniul RA APPS ca fond
de vânătoare.Fig.1.1
2.- Pădurea Scroviștea(sursa:
arhivă personală)Lacul Periș
se afla la o distanță de aproximativ 30 km de capitală și este unul dintre cele mai cunoscute
locuri de pescuit din București. Pescari din toată țara vin aici în mod regulat în principal pentru
potențialele capturi, dar și pentru condițiile lor de pescuit.Găzduind multe curse și multe circuite
pentru ucenicii pescarilor români și străini, Peri
ș oferă o combinație unică de confort și satisfacție tuturor celor cu aparate scumpe sau ieftine,
iubitori de apă sărată sau iubitori ai stilului Catch&Release care îndrăznesc să captureze crap
uriași printre ramuri scufundate.Fig.1.1
3.- Lacul Periș(sursa:
arhivă personală)Balta Hermes Periș
este situă la marginea zonei Periș, iar accesul este foarte ușor datorită apropierii de drumul
principal din zonă. După 2 ani de lucrări de dragare, consolidare a malului și amenajarea
platformelor de pescuit, din 2014, Balta Hermes a fost deschis pentru pescuit și a fost introdus un
circuit competițional. Reglementările permit pescuitul în regimul de
"captură și eliberare"
C&R, fie ziua, fie noaptea.Suprafața totală a Bălții Hermes este de aproximativ 20 de hectare,
adâncimea este cuprinsă între 1,6 și 4 m, substratul este tare, dar există structuri scufundate pe
alocuri unde se raportează
Secțiunea cotată: 0.21% in: https://www.hermes-peris.ro/prezentare.html id: 18
cele mai mari capturi. Distanța medie dintre cele două maluri este de 150 m, iar pescuitul se
desfășoară pe un singur mal.
Între standuri este suficient spațiu și o zonă mare în față, pentru ca pescarii să nu se deranjeze
între ei.Populațiile de pești sunt dominate de crap (România) și crapul oglindă (salonta), cu
greutatea cuprinsă între 3 kg și peste 30 kg, iar recordul actual al lacului este format din 28 kg
de crap românesc.
Fig.1.1
4.- Balta Hermes Periș(sursa:
https://www.hermes-peris.ro/prezentare.html
https://www.hermes-peris.ro/prezentare.html#firstab-2)Potențialul turistic antropicPalatul
Scroviștea
Perla
Coroanei este ascunsă în ruinele Codrilor Vlăsiei, la doar 35 km de București. Regele român a
construit-o inițial ca cabană de vânătoare și a transformat-o într-un palat. Ceauşescu şi-a lăsat
amprenta arhitecturală, iar preşedintele României tânjea după Scroviștea ca loc de relaxare.
Liviu Dragnea s-a mutat aici din primul an la putere și a construit un teren de tenis acoperit.
Aici, cele mai secrete decizii se iau într-unul dintre cele mai bogate domenii din România,
gestionat de RA APPS din fonduri publice.Pentru a înțelege ce este domeniul Scroviștea, nu este
suficient să ajungi doar acolo, pentru că oamenilor obișnuiți le este interzis accesul la domeniu.
Peste 2.500 de hectare de teren sunt păzite de jandarmerie, iar cele patru vile aflate în
funcțiune sunt protejate de SPP. Când România găzduiește șefi de stat străini, ei locuiesc aici.
Într-un defileu natural al lacului alimentat de un râu, se află o insulă pe care
este construită moșia, ascunsă într-o pădure vastă care a fost declarată Rezervație Europeană
încă din anii 1990.
Plagiatul detectat: 0.12% https://vatra-mcp.ro/palatul-si-domeniul-scrovis… id: 20
Înainte de Primul Război Mondial, regele Carol I a cerut o listă cu

cele mai frumoase așezări. Prin urmare, Sinaia, Scroviştea şi Săvârşinul au fost alese drept
reşedinţe ale familiei regale.
După venirea comuniștilor la putere, palatul a căzut în ruine, iar Ceaușescu, dornic de vânătoare
și de pescuit, și-
a pus ochii pe Scrov

iștea. A demolat multe dintre anexe și a construit patru vile și o cramă, în stil comunist, cu linii
rigide care ascunde splendoarea interiorului. Arhitectul Constantin Frumuzache, unul dintre
favoriții regimului, a proiectat celebra cramă Scroviștea, care găzduiește cele mai scumpe
vinuri.După 1990, domeniul Scroviştea a fost preluat de RA APPS regia automată de protocol,
care gestionează până în prezent domeniul Scroviştea.Oaza Scroviştea este dedicată
Administrației Prezidenţiale încă de la începutul anilor
1990. Sunt multe investiții în acest domeniu. Există crescătorii de pești și de fazani, iar cele patru
vile au propriile lor ferme
de porci și păsări de curte, pistă de bowling, piscină interioară și port propriu. Clădirile din
perioada regală sunt și astăzi abandonate.Ion Iliescu a locuit
aici în tim
pul preşedinţiei pentru că soţiei sale, Nina, îi fusese recomandat de medici aerul din Scroviştea.
Chiar și în timpul pauzei dintre mandate, 1997 până în
2000, Iliescu a avut acces la Scroviștea. În mandatul lui Traian Băsescu, fostul șef al statului a
continuat să deschidă una dintre vile, unde își organiza zilele de naștere și sărbători.Emil
Constantinescu nu a
locuit pe domeniu alatului, însă a invitat jurnaliştii să-l viziteze și pe acesta pentru că le-a permis
să viziteze şi alte reşedinţe de protocol la începutul preşedinţiei, precum foaierul Sinaiei şi
Pelişorul, pentru transparenţă.Sfârșitul mandatului lui Traian Băsescu a stârnit vâlvă, iar locuința
care i-a fost repartizată de APPS RA în condițiile legii fostului șef al statului nu a fost încă
amenajată. Băsescu a locuit două luni în Scroviştea la parterul uneia dintre vile, unde avea la
dispoziţie 150 de metri pătraţi. Între timp, Ion Iliescu a cerut ca una dintre vilele construite de
comuniști să-i fie repartizată ca reședință pentru fostul președinte. Nu am cunoștințe oficiale
despre vizita lui Ion Iliescu pe domeniul Scroviștea, dar surse apropiate RA APPS spun că fostul
șef al statului și-a petrecut din când în când
weekenduri aici până anul trecut.Fig.1.1
5.- Palatul Scroviștea(sursa:
Palatul Scroviștea)Schitul Bălteni
Una dintre bijuteriile istorice ale județului Ilfov este Schitul Bălteni, care își ridică profilul
arhitectural în comuna Periș la intrarea în satul cu același nume și este monumentul protejat
UNESCO. Șoseaua Periş - Bălteni (la numărul 114) duce pelerini şi turişti la minunata biserică
dintre brazi.Zona Scroviştea din satul Bălteni are dovezi istorice încă din perioada geto-dacică. II -
I î.Hr., locuită ulterior, rămâne controversată (înregistrată în 1476). Ars
ă și distrusă de multe ori de tătari și turci, a renăscut, încă sălbatic într-o oază de verdeață între
un lac plin de nuferi și legendara Pădure Vlăsia. Tradiția dovedește că mănăstirea Bălteni a fost
construită într-un schit și mai vechi construit de legendarul Negru Vodă. Actualul monument este
unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală din sudul țării. Ca o
trăsătură unică, extrem de rară în bisericile din țara noastră, veranda clădirii speciale înconjoară
cele trei laturi ale vestibulului. Un caz asemănător a fost găsit si la Tismana, județul Gorj.Legenda
acestui loc menționează că mănăstirea Bălteni a fost ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea, în
urma unui vis de prevestire avut de voievodul Radu Negru. Locul ales pentru a-l construi trebuia
să le servească drept cetate naturală în vremuri de suferință și ca loc de rugăciune în timp de
pace. Locul în care se afla mănăstirea la acea vreme era ca o insulă între lacurile din zonă, o
așezare care putea fi protejată de atacul inamicului. Pe lângă o serie de lacuri, se află și stejarii
lumești ai pădurii Vlăsia, un zid de nepătruns pentru cei care nu cunosc potecile și potecile
misterioase. Pădurea Cocioc, care înconjoară parțial acest loc, este rămășițele naturale ale
celebrului vechi Codri din Vlăsia (Vlasia = Vlahia). Potrivit tradiției locale, aici a fost ucis și
domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, în ultimele luni ale anului 1476.Sute de ani mai târziu,
găsim dovezi că biserica a fost refăcută de la zero de către marele Vornic Hrizea - cea mai înaltă
autoritate administrativă aflată în fruntea Principatului Român. Între timp, biserica a fost distrusă
de invadatori. Arsă și distrusă de tătari în timpul domniei lui Simion Movilă (1600-1602), biserica
Schitul Bălteni a fost refăcută
"pe pământ",
după cum ne spune inscripția de deasupra porții pronaos în 1626, în timpul domniei lui vornic
Hrizea Radu Mihnea. Astăzi nu se găsește nimic di
n fosta mănăstire pustnicească care a fost devastată de tătari în 1602. Biserica pe care o găsim
astăzi în satul Băltenii - cu hramul Sfântului Nicolae - este mai nouă și aparține anului
1626.Fig.1.1
6.- Schitul Bălteni(sursa:
arhivă personală)
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

Biserica Adormirea Maicii Domnului din parohia Cocioc a comunei Periş, judeţul Il
fov îşi are originile înainte de 1700, când pe locul actualei biserici
exista o biserică de lemn. A fost ridicat
actualul lăcaș de cult, clopotnița a fost adăugată pridvorului în 1934, legătura de fier a fost
construită în 1951, iar pictura originală a fost restaurată.Biserica este din cărămidă, acoperită cu
tablă, uși și ferestre termopan, stil arhitectural românesc, boltă joasă, un singur turn octogonal,
altar încăpător, naos simplu cu două coloane pe patru laturi. Pridvorul este cald și aerisit.
Fig.1.1
7.-
Secțiunea cotată: 0.36% in: https://protoieriailfovnord.ro/parohia-peris/ id: 27
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"(sursa:

arhivă personală)Parohia Periș
Parohia
Perişului, din satul Periş, comuna Periş, judeţul Ilfov, are hramul "Naşterea Maicii Domnului",
"Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon" şi "Sfântul Domn Calinic de la Cernica" face
parte din
Arhiepiscopia Ilfovului de Nord și a fost înființată la 1 februarie 2006.Până în 2006, credincioșii
ortodocși din satul Periș și-au vărsat sufletul în parohiile din jurul așezărilor Movila, Cocioc,
Bălteni, dar visul duhovnicesc al creștinilor
de pe aceste meleaguri a fost întotdeauna să aibă o sfântă biserică parohială, un izvor de

credință inepuizabil și unitate. Comunitate. Pentru a îndeplini această sarcină sfântă și grea,
părintele Răbușapcă Dumitru Cătălin, fiul satului, a fost numit paroh al acestei parohii nou
înființate sub însărcinarea și binecuvântarea lui Teoctist, Patriarhul Fericirilor. La 5 aprilie 2006, în
corturi ridicate, împodobite cu icoane și obiecte de cult, în aceste locuri istorice a avut loc pentru
prima dată sfânta și sfânta liturghie, răspândind bucurie și lumină spirituală în sufletele
oamenilor. credincioșii ortodocși.
Fig.1.1
8.- Parohia Periș(sursa:
arhivă personală)CAPITOLUL II - DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI PERIȘ
Viziunea strategică și obiective strategice
Viziunea Comunei Peri
ș este concepută într-o manieră integrată, cu accent central pe dezvoltarea echitabilă, pentru toți
cetățenii comunei, dezvoltare în concordanță cu caracterul tradițional al comunității și bazată pe
experiența acumulată în timp locuitorilor (aceasta este o reflecție asupra vieții și politicii publice,
iar lecțiile trebuie învățate din trecut și din istorie pentru a nu le repeta).Obiectivul Strategic 1 -
"STIMULAREA SECTOARELOR CU POTENŢIAL DE DEZVOLTARE ŞI CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII

ECONOMICE"
În urma unei analize SWOT la nivelul comunei Peri

ș, s-a constatat că este extrem de importantă sprijinirea sectoarelor cu potențial de creștere,
Plagiatul detectat: 0.3% https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT… id: 30
în acest sens, pentru a păstra dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea sectoarelor productive,

agricultură și turism. Din rezultatele prezentate, luăm în considerare valorificarea avantajelor
(ne referim aici la tradițiile domeniului în ceea ce privește
sectoarele de producție și agricultură), dar și evaluăm corect oportunitățile viitoare în domeniu
(în special în servicii și turism).Pentru a compensa punctele slabe (reprezentate de șomajul în
masă recent), este de așteptat să fie creat un mediu propice atragerii de noi investitori și
susținerii inițiativelor micilor antreprenori. Scopul este împărțit în 3 priorități
principale:stimularea invest
iţiilor durabile în comuna Periș; dezvoltarea şi creşterea calităţii activ
ităţilor în domeniul agricol; susţinerea şi dezvoltarea turismului.
PRIORITATEA.1.1. Stimularea investiţiilor durabile în comuna Gruiu
Prioritatea 1 din cadrul primei axe strategice cuprinde un număr de 7 măsuri principale de
acţiune, după cum urmează:
Crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor şi al activităţilor productive;
Atragerea de noi investitori în comuna
Periș;Simplificarea procedurilor pentru obţinerea avizelor necesare investiţiilor
;Crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante
;Susţinerea întreprinzătorilor mici şi mijlocii
;Dezvoltarea de servicii pentru susţinerea inovaţiei şi a unei competitivităţi crescute
;Dezvoltarea unei politici fiscale de susţinere a investitorilor.
Prioritatea 1.2. Dezvoltarea şi creşterea calităţii activităţilor în domeniul agricol
Prioritatea 2
din cadrul primei axe strategice cuprinde un număr de 7 măsuri principale de acţiune, după cum
urmează:Modernizarea tehnologiei folosite în domeniul agricol şi zootehnic;
Susţinerea micilor agricultori şi dezvoltarea de servicii de asistenţă pentru aceştia
;Diversificarea producţiei agricole şi dezvoltarea unei agriculturi alternative;
Dezvoltarea unor structuri pentru susţinerea activităţilor agricole şi profesionalizarea modului de
comercializare a produselor (exemplu: Bursa de mărfuri agricole);
Dezvoltarea capacităţii de prelucrare a produselor agro-zootehnice
;Creşterea capacităţii producătorilor locali de a accesa programe europene
;Realizarea unui sistem de irigaţii
.Prioritatea 1.3. Susţinerea şi dezvoltarea turismului
Integrarea turismului în conceptul de marketing teritorial este legată de turism ca o oportunitate
de promovare a regiunii. Turismul este una dintre politicile transversale ale UE, iar litera
"u"
este practic legală în temeiul articolului 3 din Tratatul de la Maastricht, care autorizează
Comunitatea să ia măsuri de dezvoltare în acest domeniu. Reglementările privind libera circulație
a persoanelor, bunurilor și serviciilor de către IMM-uri sunt specifice industriei turismului.
Dintre principalele măsuri luate în considerare în acest sens, amintim:Crearea și aranjarea
obiectivelor turistice;
Diversificarea și modernizarea posibilităților de cazare pentru dezvoltarea turismului de afaceri;
Conservarea și utilizarea potențialului natural și cultural;
Dezvoltarea materialelor informative și promovarea ofertelor de călătorie prin diferite canale de
comunicare;
Cunoașterea stării clădirilor istorice care există în comunitate;
Intensificarea activităților culturale și dezvoltarea continuă a relațiilor transfrontaliere;
Dezvoltarea marketingului regional prin crearea de mărci locale.
Obiectivul Strategic 2
"DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE "
Acest obiectiv strategic își propune să investească în resurse umane pentru creșterea
Plagiatul detectat: 0.07% https://www.europarl.europa.eu/doceo/docume… id: 33
ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii

sociale. Acțiunile din cadrul acestui obiectiv strategic vor fi sinergice cu acțiunile stabilite în alte
priorități pentru atingerea obiectivului general. Principalele probleme luate în considerare se
referă la sprijinirea sistemelor de învățământ primar și de formare profesională, combaterea
impactului restructurării economice pe piața muncii, combaterea pensionării anticipate și a
ratelor scăzute de participare la educație, combaterea excluderii populației de etnie romă de pe
piața muncii și a altor persoane vulnerabile.Acest obiectiv strategic stabilește trei priorități, după
cum urmează:Sprijinirea sistemului de învăţământ şi a formării profesionale continue
;Creşterea gradului de ocupare a populaţiei din
Periș;Dezvoltarea sistemului de servicii sociale şi a serviciilor furnizate de administraţia publică.
Prioritatea 2.1. Sprijinirea sistemului de învăţământ şi a formării profesionale continue
Asigurarea calității îmbunătățite a educației necesită o serie de investiții în infrastructura fizică
(deseori învechită), precum și în formarea continuă a profesorilor. Măsurile prevăzute pentru
această prioritate vizează atât asigurarea spațiului fizic și dotările necesare, cât și îmbunătățirea
calității procesului educațional și asigurarea accesului egal la practicile educaționale. Principalele
măsuri prevăzute se referă la:Modernizarea şi perfecţionarea infrastructurii educaţio
nale; Re
alizarea unui complex şcolar; Promovarea î
nvăţării pe parcursul vieţii; Creşterea accesului la educaţie, în special pent
ru categoriile dezavantajate; P
revenirea abandonului şcolar; Dezvoltarea programelor de alfabetizare şi a programelor de tipul
"a doua şansă"

pentru persoanele care nu au absolvit învăţământul obligatoriu; Asigurarea calităţii serviciilor
educaţionale în educaţia timpurie şi în învăţământul pentru copiii şi elevii cu c
erinţe educaţionale speciale; Recunoaşterea şi certificarea învăţării non-formale şi informale prin
realizarea de parteneri
ate cu instituţii competente; Creşterea calităţii actului de predare;Stimularea participării în
învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.
Prioritatea 2.2. Creşterea gradului de ocupare a populaţiei din PerișPrincipalele măsuri avute în
vedere în cadrul acestei axe prioritare se referă la:
Consolidarea măsurilor active
Plagiatul detectat: 0.11% https://www.europarl.europa.eu/doceo/docume… id: 35
de ocupare a forței de muncă;

Adaptarea ofertei la nevoile pieței muncii
din Periș și regiunile învecinate;Servicii de consiliere pentru dezvoltare, orientare în carieră și
informare în carieră;
Facilitarea accesului la cursuri de formare și formare continuă;
Dezvoltarea măsurilor de combatere a muncii
"nedeclarate"
(
"la negru"
).Prioritatea 2.3. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale şi a serviciilor furnizate de
administraţia publică
Refacerea infrastructurii sociale
- pentru asigurarea unui standard ridicat de calitate a vieții este necesar să existe o
infrastructură socială dezvoltată în funcție de nevoile populației actuale. Cele mai importante
elemente pe care le-am menționat includ: infrastructura sanitară, infrastructura serviciilor sociale
pentru diverse populații, infrastructura culturală și infrastructura existentă pentru petrecerea
timpului liber.Dezvoltarea serviciilor administrației publice și îmbunătățirea calității legilor de
guvernanță locală
- Pentru a asigura un nivel ridicat de aplicare a legilor de guvernanță, sunt prevăzute următoarele
tipuri de acțiuni: accent mai mare pe mediatizarea activităților de modernizare pentru a apropia
administrația publică de cetățeni;
reduce birocrația;
t
ransparenţă în activităţile administraţiei publice locale şi asigurarea participării active a
cetăţenilor la procesul decizional, cu respectarea deplină a prevederilor Legii nr. 52/2003;c
onsolidarea cooperării cu sectorul neguvernamental și societatea civilă, implementarea
parteneriatelor public-privat și încurajarea participării organizațiilor neguvernamentale din
sectorul la procesul de elaborare a politicilor publice;a
plicarea corectă a procedurilor de evaluare a activității angajaților ca o condiție prealabilă pentru
promovare și motivare;s
ă adopte, să modifice sau să completeze organigrama, numărul de personal și statutul funcțional
al propriei instituții în raport cu prevederile legale în vigoare, în conformitate cu necesitatea
impusă de apartenența acesteia;î
mbunătățirea procedurilor computerizate de gestionare a dosarelor de personal;dezvoltarea unui
program de formare continuă pentru funcționarii publici și angajați pe baza rezultatelor
evaluărilor performanței ocupaționale și a prevederilor legale în vigoare.
Obiectivul Strategic 3
"DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZĂ RESPECTÂND STANDARDELE DE MEDIU"
Obiectivul strategic este de a îmbunătăți transportul, energia și infrastructura de mediu pentru a

aborda problemele cheie din domeniu și a profita de oportunitățile existente. De asemenea, va
completa acțiunile stabilite în alte priorități. Concret, această prioritate urmărește: extinderea
oportunităților de dezvoltare, îmbunătățirea canalelor de distribuție pentru afaceri (în special în
sectorul agricol), utilizarea infrastructurii de transport, a energiei și a mediului pentru a atrage
activități productive, utilizarea oportunităților create de investițiile în mediu pentru a atrage
activităţilor productive, valorificarea oportunităţilor create de investiţiile de mediu pentru crearea
unei pieţe de bunuri şi servicii ecologice. Un aspect important al acestui obiectiv strategic este
prioritatea amenajării teritoriului. Toți acești pași se vor desfășura în funcție de caracteristicile
regionale, respectând principiul utilizării raționale a spațiului. În cadrul acestei priorități au fost
identificate 5 priorități, după cum urmează:Modernizarea şi extinderea infrastructurii de
transport;
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii electrice;
Amenajarea teritoriului şi creşterea accesului la utilităţi;
Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor şi a deşeurilor;
Conservarea naturii şi protecţia mediului.
Principiul 3.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport
Principalele tipuri de măsuri luate în considerare în cadrul acestei priorități se referă la:
creșterea capacității de transport a rețelei de drumuri existente;
repararea/modernizarea drumurilor ce se află sub conducerea autorităților locale;
asigurarea siguranței traficului rutier;
fluidizare circulanta - alege soluția cea mai potrivită;
amenajarea pistelor pentru biciclete;
repararea/modernizarea tuturor podurilor si podurilor pietonale situate pe raza comunei.
Principiul 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii electrice
Principalele măsuri avute în vedere se referă la:
Racordarea tuturor gospod
ăriilor la energia electrică; Retehnologizarea sistemului de transport şi de dist
ribuţie a energiei electrice; Investiţia în echipamente de producere a energiei electrice cu e
ficienţă energetică ridicată; Dezvoltarea de surse a
lternative de energie electrică;Modernizarea şi extinderea iluminatului public.
Principiul 3.3. Amenajarea teritoriului şi creşterea accesului la utilităţi
Dezvoltarea re
ţelei de alimentare cu gaze naturale;Îmbunătăţirea randam
entului termic al clădirilor; Creşterea accesului la reţeaua de telefonie fixă, mobilă şi internet
pentru un număr cât mai mare de locuitor
i;Racordarea tuturor gospodăriilor la sistemul de colectare a apelor uzate. Principiul 3.4.
Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor şi a deşeurilor
Realizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu
apă a tuturor gospodăriilor; Realizarea şi modernizarea sistemelor de epurare a apelor u
zate menajere şi industriale; Reabilitarea zonelo
r cu grad ridicat de poluare; Gestionarea deşeurilor menajere şi industri
ale; Administrarea
apelor pluviale şi freatice. Realizarea şi modernizarea sistemului de colectare a apelo
r uzate menajere şi industriale.Principiul 3.5. Conservarea naturii şi protecţia mediului
Definirea de zone speciale de protecţie a medi
ului şi gestionarea acestora; Creşterea nivelului de informaţii şi conştientizare a populaţiei cu
privire la prob
lematica mediului; Protejarea p
arcurilor şi a zonelor verzi; Construirea / Dezvoltarea şi modernizarea unor sp
aţii verzi / parcuri în cadrul comunei.2.2 Analiza SWOTResursele materiale și umane pe care orice
instituție le investește în atingerea obiectivelor sale strategice vor face obiectul unei evaluări a
sistemelor pe care se bazează acțiunile sale. Prin
"sistem"
înțelegem atât microsisteme, cât și macrosisteme, atât oameni cât și oameni în relație cu mediul
înconjurător. Analiza va evidenția punctele forte și punctele slabe ale sistemului evaluat. Acestea
sunt combinate cu așa-numitele analize - o listă de
"oportunități și amenințări"
din mediul extern.
Prin urmare, factorii clasificați drept
"strategici"
sunt cei mai importanți factori în dezvoltarea unui sistem deschis, iar atunci când acești factori
sunt identificați și analizați, pot fi determinate sarcini sau acțiuni adecvate. Cuvântul SWOT este
alcătuit din primele litere ale cuvintelor Strenghts (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe),
Opportunities (Oportunități), Threats (Amenințări).
Prin efectuarea unei analize SWOT ne propunem să prezentăm punctele forte și punctele slabe,
precum și amenințările și oportunitățile care determină spațiul geografic și socio-uman al
comunei Periș. Analiza este prezentată într-o manieră intuitivă și concentrată cât mai precis și
succint posibil pe:
punctele forte (S = strengths) care aparţin organizaţiei / comunităţii şi cuprind de obicei resurse,
abilităţi disponibile;
punctele slabe (W = weaknesses) care aparţin organizaţiei / comunităţii şi cuprind ceea ce - i
lipseşte acesteia pentru a-şi atinge scopul propus;
oportunităţile (O = opportunities) care cuprind evenimente sau procese externe care pot ajuta la
atingerea scopului (rezolvarea problemei);
ameninţările (T = threats) evenimente sau procese externe ce pot împiedica atingerea scopului.
Tabel 2.1.Analiza SWOT a comunei Periș
Puncte tari
Puncte slabe
comuna Periș este străbătută de DJ 101B care o leagă spre vest de Niculești și Butimanu, iar din
aceasta se ramifică DJ 101 A care duce spre nord în județul Prahova la Șirna;reţele de alimentare
cu electricitate, telefonie, internet, gaze naturale, apă şi canal;
puncta turistice de interes;
există dorinţa de a întocmi şi aplica proiecte destinate dezvoltării locale;
nu există factori cu poten
țial crescut de poluare asupra mediului (apei sau solului);colectarea deşeurilor menajere se face
printr-un sistem centralizat de o societate autorizată;
suprafaţa agricolă este folosită în mare parte pentru cultura cerealelor şi a plantelor de nutreţ;
în comună există infrastructură educaţională;
infrastructură rutieră asfaltată în proporţie de 90%.
majoritatea forţei de muncă disponibilă a comunei lucrează în agricultura şi activităţi
gospodăreşti;
nu există programe locale de calificare şi recalificare a forţei de muncă;
producţiile obţinute nu sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor cetăţenilor;
experienţă insuficientă în administrarea proiectelor şi în atragerea de fonduri structurale;
lipsa personalului instruit în întocmirea de proiecte eligibile şi în implementarea lor;
dezvoltare insuficientă sau inexistenţa unor servicii publice
;Insuficiența spațiilor de recreere.
(sursa
: interpretare proprie)Tabel 2.2.Analiza SWOT a comunei Periș
Oportunităţi
Ameninţări
programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural;
încadrarea ariei geografice a comunei în aria de eligibilitate a programului de finanţare a
fondurilor structurale al Uniunii Europene;
posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie
profesională şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri;
Implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii,
deschiderea la realizarea de parteneriate;posibilitatea accesării unor programe de finanţare
comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural;
programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale, în special în domeniul agricol,
vegetal şi zootehnic.
extinderea fenomenul de eroziune a solului, cu posibile consecinţe grave pe termen lung
;creşterea în continuare a costului vieţii;
schimbarea legislaţiei;
schimbări politice;
estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecerea timpului.
(sursa
: interpretare proprie)Elementele de bază ale analizei SWOT sunt foarte simple şi clare.
Transpunerea punctelor slabe, a atuurilor, oportunităţilor şi ameninţărilor în alternative
strategice, este destul de di
ficilă iar formularea lor exactă este o chestiune de durată şi foarte delicată.CAPITOLUL II
I - CONSULTAREA PUBLICĂ a cetățenilor din comuna PerișCa studiu de caz pentru lucrarea de față
am ales să realizez
un sondaj de opinie în rândul cetățenilor din comuna Periș.Sondajul de opinie a fost realizat atât
în mediul online cât și fizic, pe hârtie.
Sondajul a avut următori respondenți: 61 din mediul online și 702 din formularele completate
fizic, rezultând un total de 763 de răspunsuri.
3.1 Modelul de chestionar pentru locuitorii comunei Periș, jud. IlfovBună ziua!
Numele meu este Gabriela Nicoleta Eremia și sunt studentă la UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE
AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI, Facultatea de Management și Dezvoltare
Rurală, programul de master Management și Dezvoltare Rurală.
Sunt născută și crescută în Comuna Periș și am ales ca lucrarea mea de finalizare a programului
de masterat să fie un studiu despre comuna noastră intitulat
"Aspecte privind dezvoltarea durabilă a localității Periș din județul Ilfov".
V-aș ruga să vă rupeți câteva minute din timpul dumneavoastră pentru a completa acest
chestionar și vă mai rog să fiți sinceri în răspunsurile oferite.
Răspunsurile sunt anonime, deci nimeni nu va ști ce a răspuns oricare dintre dumneavoastră, iar
răspunsurile obținute de pe urma acestuia vor fi folosite strict în interes științific.
Vă mulțumesc!
1. În care dintre următoarele sate din comuna Periș locuiți:
Bălteni;
Brătulești;
Buriaș;
Cocioc;
Periș.
2. Sexul dumneavoastră:
Masculin
Feminin
3. Categoria de vârstă în care vă încadrați:
14 - 17 ani;
18 - 29 ani:
30 - 39 ani;
40 - 49 ani;
50 - 64 ani;
Peste 65 ani.
4. Studiile dumneavoastră:
Gimnaziale;
Liceale;
Postliceale;
Universitare;
Postuniversitare;
Nu am studii.
5. Ocupația dumneavoastră:
....................................
6. Venitul dumneavoastră:
Până în 1000 lei;
Între 1000 și 2000 lei;
Peste 4000 lei;
Sunt elev/student;
Nu am venituri.
7.
Plagiatul detectat: 0.64% https://www.comunamaracineni.ro/chestionar/ id: 43
Numiţi trei lucruri care vă plac cel mai mult în aceasta comună:
Natura;
Oamenii din comună;
Conducerea locală;
Condițiile de petrecere a timpului liber;
Locul de muncă stabil;
Altele.
8. Dar care sunt trei lucruri care nu vă plac?
Starea drumurilor si utilităţilor;
Nu se păstrează curăţenia;
Conducerea locală;
Condiţii de petrecere a timpului liber;
Nu sunt locuri de muncă bine plătite;
Altele...
9. Cât de mulţumit sunteţi de:
Deloc mulțumit/ă
Nu prea mulțumit/ă
Nici mulțumit/ă, nici nemulțumit/ă
Destul de mulțumit/ă
Mulțumit/ă
Starea drumurilor din comună
Starea utilităţilor din comună
Posibilităţi de a face cumpărături în comună
Școala / liceul din comună
Instituţiile medicale
Primăria comunei
Mijloacele de transport public
10. Sunteţi satisfăcut/ă de nivelul
dumneavoastră de trai?
Foarte satisfăcut
/ă;
Destul de satisfăcut/ă;
Satisfăcut/ă;
Nici satisfăcut/ă, nici nesatisfăcut/ă;
Deloc satisfăcut/ă.
11. În comună este ușor de găsit
un loc de muncă?
Da, poţi găsi ușor un loc de muncă;
Nu, e greu a găsi un loc de muncă;
Nu știu.
12. Consideraţi că nivelul de trai al populaţiei (asigurat de venituri, utilităţi, servicii) este
satisfăcător?
Da;
Într-o măsură limitată;
În mica măsură;
Nu, deloc.
13. Dacă la întrebarea anterioară aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt
motivele?
Cai de acces si utilităţi deficitare;
Resurse financiare insuficiente;
Lipsa de atractivitate a comunei;
Lipsa de personal calificat;
Lipsa de interes a autorităţilor locale;
Altele.
14. Ce activităţi economice credeţi că ar trebui încurajate în zonă?
Infrastructura socială;
Investiţii în infrastructura de bandă largă (internet, wifi etc);
Forme asociative (cooperative, asociaţii etc);
Scheme de calitate (în toate domeniile);
Mediu și climă;
Altele.
15. Câtă încredere aveţi în:
Nu am încredere deloc
Nu prea am încredere
Am încredere
într-o măsură limitată
Am deplină încredere
Primar și Consilierii locali
Biserică
Profesori și învăţători
Politie
Doctori
16. Care credeţi că este caracteristica cea mai relevantă pentru teritoriul comunei Periș? Ce
reprezintă cel mai bine zona? (un obiect, un loc, un produs, un obicei, o culoare etc)
........................................
17. Ce tradiții și obiceiuri se mai păstrează în zonă?
.....................................
18. În familia dumneavoastră ce tradiții respectați?
........................................
19. Care probleme ar trebui rezolvate în regim de urgenţă?
Foarte necesar
Necesar
Nu este necesar, există deja
Conectarea la utilităţi
Întreţinerea și reconstrucţia drumurilor
Crearea de servicii publice pentru locuitori

Reparaţia/dotarea instituţiilor de învăţământ
Reparaţia/dotarea instituţiilor medicale
Înfiinţarea de spatii de recreere
Atragerea oamenilor de afaceri in localitate
Crearea locurilor de muncă pentru tineri
Asigurarea ajutorului social pentru bătrâni
Salubrizarea localităţii
20.
Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunei?

Starea infrastructurii;
Lipsa locurilor de muncă;
Conectarea la utilităţi;
Migraţia tinerilor;
Încurajarea agriculturii si creșterii animalelor;
Îmbătrânirea populaţiei, număr mic de copii;
Dotarea unităţilor de învăţământ;
Lipsa spatiilor de recreere;
Neîndeplinirea atribuţiilor de către funcţionarii publici;
Dotarea precară a instituţiilor;

Conducerea.
21. Pe scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă cea mai nesatisfăcătoare iar 5 cea mai satisfăcătoare,
ce părere aveți de sistemul de apă potabilă din comuna Periș?
1
2
3
4
5
22. Ce ați dori să fie schimbat și/sau îmbunătățit la acest sistem?
........................................
23. În ce măsură sunteți mulțumit/ă de sistemul de canalizare din comuna Periș?
Foarte mulțumit/ă;
Mulțumit/ă;
Nemulțumit/ă;
Foarte nemulțumit/ă;
Nu beneficiez de acest serviciu.
24. Ce ați dori să fie îmbunătățit sau schimbat la acest sistem?
........................................
25. Ați accesat fonduri europene pentru un proiect? Dacă da, ce proiect?
Da;
Nu;
Altele.
26. Intenționați să accesați fonduri europene în viitorul apropiat?
Da;
Nu;
Altele.
3.2 Rezultatele obținute la chestionarul aplicat locuitorilor din comuna Periș
Respondenții sondajului sunt:
107 din Bălteni
;209 din Brătulești
;92 din Buriaș
;153 din Cocioc
;203 din Periș
.Fig.
3.1.- Repartizarea pe sate a locuitorilor respondenți la chestionar(sursa:
interpretare proprie)Dintre cei 763 de respondenți 449 sunt femei și 314 bărbați.
La sondaj
, au răspuns oameni ce sunt cuprinși în toate categoriile de vârstă menționate, iar cea mai mare
pondere au avut-o categoriile 18-29 ani și 30-39 ani.14 - 17 ani
- 78 persoane;18 - 29 ani
- 98 persoane;Peste 65 ani
- 59 persoane.Fig.
3.2.- Respondenții repartizați pe grupe de vârstă(sursa:
interpretare proprie)Cea mai mare pondere dintre respondenți au finalizate studiile liceale
Liceale
- 313;Universitare
- 259; Postliceale
- 76; Postuniversitare
- 76; Gimnaziale
- 39. Fig.
3.3.- Respondenții repartizați pe studii(sursa:
interpretare proprie)Ca și ocupație, locuitorii comunei Periș lucrează mai prin toate domeniile, de
la elevi și studenți, la medi
ci și asistenți medicali, farmacist, contabil economist, aviator, mecanic, constructori, asistent
manager, fermieri, primar, operatori PC, optometrist, referent cadastru, șofer, cameraman,
viceprimar make-up artist, hair stilist, consultant IT, lucrător comercial, operator apă, inspector
RH.Veniturile respondenților sunt:
Până în 1000 lei
- 53; Între 1000 și 2000 lei
- 122;Între 2000 și 3000 lei
- 191;Între 3000 și 4000 lei
- 114;Peste 4000 lei
- 122;Sunt elev/student
- 122;Nu am venituri
- 39.Fig.
3.4.- Veniturile locuitorilor(sursa:
interpretare proprie)Locuitori din Periș au considerat că lucrurile ce le plac cel mai mult în
comună sunt: Natura - 89% (679 persoane) au spus că le place comuna noastră deoarece este
plină de natură (pădurea este aproape iar în perioada aceasta a anului, în special seara miroase
numai a floride tei);
Oamenii din comună - 54% (412 persoane) apreciază amabilitatea oamenilor din comună;
Condițiile
de petrecere a timpului liber - 41% (313 persoane) apreciază condițiile de petrecere a timpului
liber,
cu toate că nu sunt numeroase.
Printre lucrurile nefavorabile din comună
, respondenții au considerat că următoarele sunt cele mai problematice: Nu se păstrează
curățenia - 74% (565 persoane) au considerat că cel mai mult din comună nu le place mizeria, cu
toate acestea nimeni nu face nimic pentru a rezolva această problemă
;Starea drumurilor și a utilităților - 62% (473
persoane) consideră că starea drumurilor și a utilităților este printre lucrurile cele mai
nefavorabile din comună, ceea ce și este, încă nu toate străzile din comună beneficiază de asfalt,
gaze și canalizare;
Nu sunt locuri de muncă bine plătite - 60% (459 persoane) au apreciat că lipsa locurilor de
muncă bine plătite
sunt a treia cea mai mare problemă din comună, fapt ce este și adevărat, cei mai mulți dintre
locuitorii comunei sunt nevoiți să își caute un loc de muncă în comunele învecinate și chiar și în
capitală, lucru ce este destul de incomod deoarece necesită mai mult timp petrecut pe drum
înspre locul de muncă.
În urma un
unei întrebări cu cât de mulțumit/ă sau nemulțumit/ă sunteți de, respondenții au apreciat
astfel:Nu sunt prea mulțumiți de starea drumurilor din comună
- 46% (351 persoane);Starea utilităților din comună - 28% (214 persoane) nu sunt nici mulțumiți
nici nemulțumiți;Posibilitatea de a face cumpărături
- 33% (252 persoane) sunt mulțumiți deoarece în comună există numeroase supermarket-uri de
unde îți poți face cumpărăturile;Școala/liceul din comună - 38% (290 persoane) sunt nici
mulțumiți nici nemulțumiți de instituțiile de învățământ, lucru îngrijorător, deoarece școala
reprezintă unul dintre motivele pentru care un copil este educat;Instituțiile medicale - 26 % (198
persoane) nu sunt prea mulțumiți deoarece, trebuie să aștepte afară, fie că e soare, fie că plouă
pentru a putea beneficia de o vizită la medicul de familie;Primăria comunei - 32% (244 persoane)
sunt destul de mulțumiți de instituția de bază a comunei, lucru ce este îmbucurător, totuși mereu
este loc de mai bine;Mijloacele de transport public - 28% (214 persoane) sunt destul de mulțumiți,
și au și de ce, pot ajunge la București atât cu trenul (localitatea are două stații de tren, una în
Periș unde este gară de unde se pot lua și bilete, și una la Scroviștea, în satul Buriaș) cât și cu
STB-ul cu linia 443;Curățenia din localitate - 33% (252 persoane) sunt nu prea mulțumiți de acest
aspect al comunei, însă nimeni nu face nimic. Ar trebui aplicate sancțiuni celor care îți aruncă
deșeurile peste tot, în special pe câmp sau în pădure.36% (275 persoane) dintre respondenți
consideră că sunt satisfăcuți de nivelul lor de trai, lucru ce est îmbucurător, însă
, cum unele persoane nu au venituri nu mai este l fel de îmbucurătoare situația. În această
situație ar trebui luate câteva masuri de către autoritățile competente pentru a schimba acest
aspect negativ în comună. 389 dintre respondenți (51%) consideră ca în comună nu se găsește
un loc de muncă ușor, lucru ce este adevărat, în loc să se construiască alte clădiri și să se
deschidă noi afaceri local, autoritățile dărâmă și închid micile afaceri locale sau nu le dau
autorizație pentru a putea deschide legal o afacere. 275 persoane (36%
de respondenți) consideră ca nivelul de trai al populației este satisfăcător într-o măsură limitată,
fapt ce este din nou adevărat, odată ce nu se deschid noi afaceri, cele vechi se închid, in comună
nu mai circulă cum ar trebui banii, nu se mai percep taxe, oamenii își caută în altă parte un loc de
muncă ceea ce duce la scăderea veniturilor comunei, adică un nivel de trai limitat.397 dintre
respondenți au considerat că resursele financiare insuficiente este cea mai mare cauză, 382 au
considerat că lipsa de interes a autorităților locale este a doua cea mai mare cauză a nivelului de
trai limitat al populației din comună, 366 de persoane au considerat ca a treia cea mai mare
cauza a nivelului de trai limitat al populației din comună, este atractivitatea comunei, lucru ce nu
este în totalitate adevărat (nu există atât de mult obiective turistice, însă cele existente sunt
unice). 57% (435 persoane) dintre respondenți consideră că activitatea ce ar trebui cel mai
încurajată în comuna este forma asociativă (cooperative, asociații agricole) 56%
(437) consideră că schemele de calitate în toate domeniile sunt a doua cea mai importantă
activitate ce ar trebui încurajată, 313 (41%) dintre respondenți au considerat că infrastructura
socială este a treia cea mai importantă activitate ce trebuie încurajată în comună, lucru ce este
necesar, am avut spital, ce acum este transformat în cămin de bătrâni, o mare parte dintre străzi
sunt asfaltate într-o manieră în care două mașini nu pot trece una pe lângă cealaltă fără a-și lovi
oglinzile între ele, nu în toată comuna este rețea de gaze, iar rețeaua de canalizarea abia începe
să își pună mai bine temeliile.La capitolul încredere, locuitorii comunei sunt limitați. Aceștia au
încredere într-o măsură limitat
ă în:primar și consilierii locali, deoarece s-au promis multe și puține s-au realizat, în biserică
deoarece în acest lăcaș se presupune te duci să te simți mai aproape de Dumnezeu, să te
liniștești, să găsești răspunsuri la nelămuririle pe care le ai, însă nu prea mai poți face acest lucru
deoarece ce te confesezi preotului nu știi dac va rămâne doare între tine și el, nu mai inspiră
încrederea de altădată, în profesori și învățători, învățătorii nu mai au răbdare cu elevii, lucru ce
duce la o relație slabă între aceștia, în poliția locală deoarece legea nu este aceeași pentru toată
lumea, în doctori deoarece nu sunt atât de deschiși cu pacienții, nu le explică pe înțelesul lor, nu
toată lumea are școală sau să știe să folosească internetul și să afle ce a vrut medicul să spună.
Întrebând locuitorii comunei care cred
că este caracteristica cea mai relevantă pentru Periș (un obiect, un loc, un produs, un obicei, o
culoare) aceștia au răspuns cel mai adesea cu Pădurea Scroviștea,Schitul Bălteni, bălțile de
pescuit, culoarea verde - deoarece comuna are foarte mult spațiu verde plin cu pomi fructiferi și
flori și magnolia - pe toată strada principală de unde este gara până la ieșirea din comună înspre
DN1 aproape fiecare curte are plantată cel puțin o magnolie. Sunt destul de multe tradiții ce se
mai păstrează în comună
: sărbătoare Crăciunului cu toate tradițiile (mersul cu colindul, cu Steaua, cu plugușorul, cu
capra), sărbătorile Pascale (încondeiatul ouălor, mersul la biserica la Denii, luatul sfintei lumii și
al Paștelui), Tradițiile de nuntă (pusul bradului in poarta la nași și fini, jucatul apei la mireasa,
bărbieritul mirelui).Locuitorii încă mai păstreaz
ă tradițiile vii și le transmit mai departe din generație în generație.Întrebându-i pe locuitori cât de
necesare ar trebui să fie rezolvarea unor aspecte din comună aceștia au răspuns astfel:
Conectarea la utilităţi - 39% foarte necesar
Întreţinerea și reconstrucţia drumurilor - 51% necesar
Crearea de servicii publice pentru locuitori - 48% foarte necesar

Reparaţia/dotarea instituţiilor de învăţământ - 48% foarte necesar
Reparaţia/dotarea instituţiilor medicale
- 64% foarte necesar
Înfiinţarea de spatii de recreere - 48% foarte necesar
Atragerea oamenilor de afaceri in localitate

- 58% foarte necesarCrearea locurilor de muncă pentru tineri
- 74% foarte necesarAsigurarea ajutorului social pentru bătrâni
- 49% foarte necesarSalubrizarea localităţii

- 54% foarte necesar75% (572) din respondenți consideră că principala problemă în comună este
lipsa locurilor de muncă
, lucru ce este adevărat; 389 (51%) dintre respondenți au spus ca lipsa spațiilor de recreere este
a doua principală problemă în Periș, fapt ce este împărțit (în comună există un mic restaurant, o
cofetărie deschisă de curând(1 iunie), două terenuri sintetice de fotbal, 2 parcuri mari), unii
consideră că este de ajuns, alții că mai trebuie, eu personal consider că ar mai trebui înființate și
alte locuri de recreere; încurajarea agriculturii și creșterii animalelor și migrația tinerilor
reprezintă cea de-a treia cea mai mare problemă a comunei, 41% (313) dintre respondenți
consideră că ar trebui să existe mai multe ferme în comună, unde să se producă materie primă
atât din agricultură(cereale) cât și de la animale (lapte, carne, ouă), acest lucru ar duce la
crearea de noi locuri de muncă, la deschiderea unei mori unde să se poată face uruială, făină,
mălai, chiar la înființarea unei fabrici de prelucrare a laptelui în unt, iaurt, smântână.Cât despre
sistemul de apă potabilă din comună 41% (313) din respondenți au spus ca au o părere neutră
înspre destul de nemulțumită23% ( 176) despre sistem, deoarece încă
Plagiatul detectat: 0.08% https://www.teobebe.ro/nasii-de-botez-respons… id: 52
sunt multe lucruri ce trebuie puse la punct,

când s-a înființat rețeaua de apă echipa ce lucra atunci au făcut treabă de mântuială, au
cumpărat țeavă de cea mai proastă calitate, nu au folosit protecție, ceea ce aduce în prezent
consecințe severe. Fiind întrebați ce are dori să schimbe sau să îmbunătățească la sistemul de
apă potabilă din comună, respondenți au amintit cel mai des de dozajul de clor din apă, pentru a
menține apa la normele impuse, echipa e lucrează la apă trebuie să introducă periodic o doză de
clor în apă, însă pentru locuitori acea doză este mult prea mare, decolorează hainele la spălat,
usucă foarte mult pielea.
Fiind întrebați cât de mul
țumiți sunt de sistemul de canalizare, locuitorii comunei, în număr de 386 (43%) au spus că nu
beneficiază de acest serviciu; încă se implementează sistemul de canalizare în comună și doar
câteva străzi beneficiază de acest serviciu.Fiind întrebați ce ar dori să schimbe sau să
îmbunătățească la sistemul de canalizare, locuitori au răspuns că ar dori să fie în toată comuna,
iar cei ce beneficiază de acest serviciu ar dori să existe un abonament mai accesibil.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRIFiecare așezare umană are propriile caracteristici de configurație și
conținut. Acestea sunt trăsăturile de personalitate care disting o comunitate de alta și mai ales o
fac unică.Pentru comuna Periș din Ilfov, câteva dintre acestea o impun aparte:poziţionarea
geografică (între Codrii Vlăsiei, Pădurea Scroviștea, Balta Hermes și Lacul Periș);manifestarea
istorică (atestarea în timp şi implicarea în evenimente)
încărcătura de spiritualitate (
Schitul Bălteni,
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din

Cocioc, Biserica
"Sfinții Constantin și Elena"

din Brătulești și Parohia Periș din Periș);nivelul de intelectualitate şi intelectualizare (
Toma Caragiu - actor, Grigore Popescu-Băjenaru - scriitor, Dinu Cocea - regizor și scenarist,
Ovidiu Ioanițoaia - jurnalist, învăţători şi profesori, pictori, cântăreţi, oameni de afaceri, diplomaţi,
medici, ingineri, jurişti, militari);starea materială şi financiară (
Palatul Scroviștea - fostă reședință a regilor și președinților României);zonă nepoluată cu ozonare
ridicată (păduri, ape, multă verdeaţă);
confort imobiliar avansat (ansamblul de vile rezidenţiale);
resurse subterane bogate, potenţial faunistic şi floral diversificat, ş.a.
Oricare dintre cele sus-menţionate conferă comunei Periș atributul de
"vortex energetic valoric"

de personalitate şi personalităţi şi poate acorda aşezării statutul de
"localitate de interes turistic deosebit".

Din cele relatate rezultă un adevăr ce poate fi sintetizat în doar câteva cuvinte: comuna Periș are
un trecut istoric bogat şi măreţ, un prezent încărcat de realizări şi un viitor plin de
speranţe.BIBLIOGRAFIE
Balta Hermes, https://www.hermes-peris.ro, accesat în data de 15.06.2022;
Băjenaru Popescu G., Schitul Bălteni din Codrul Vlăsiei , 1912;
Biserica
"Adormirea Maicii Domnului",

https://protoieriailfovnord.ro/parohia-cocioc,
accesat în data de 15.06.2022;
Bucur Sorinel-Ionel, Dezvoltarea durabilă complexă în spațiul rural românesc, Studiu de caz
regiunea sud-muntenia, editura UNIVERSITARĂ București 2020
Csath
Magdolna, Stratégiai tervezés és vezetés, 1993;CJ ILFOV, www.cjilfov.ro, accesat în data de
12.05.2022;
Ghinea D., Enciclopedia Geografică a României volumul II , Editura Enciclopedica, 1997;Marcu M.,
Buletinul societății de geografie din România, Anul I, Editura CD PRESS, pag. 48-57, 2012;
Marcu M., Buletinul societății de geografie din România, Anul II, Editura CD PRESS, pag. 14-18,
2013;
Marcu M., Buletinul societății de geografie din România, Anul IV, Editura CD PRESS, pag. 67-68,
2015;
Mureșan Zenobia, Monografia Perișului, 2012;
INS, http://www.insse.ro, accesat în data de 17.05.2022;
Lacul Periș, https://lacul-peris.ro, accesat în data de 15.06.2022;
Parohia Periș,
https://protoieriailfovnord.ro/parohia-peris
/, accesat în data de15.06.2022;
Palatul Scroviștea,
https://reporterglobal.ro/scrovistea-resedinta-pe-care-s-au-batut-toti-sefii-de-stat
/, accesat în data de 15.06.2022.
Primăria Periș, http://www.primaria-peris.ro, accesat în data de 10.04.
Secțiunea cotată: 0.04% in: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare… id: 61
2022;
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-
2020-2030
/
3
[diclaimer-line0]
Declinare de responsabilitate: acest raport trebuie interpretat și analizat corect de către o persoană calificată care poartă
responsabilitatea evaluării!
Orice informații furnizate în acest raport nu sunt finale și fac obiectul unei revizuiri manuale și analize!
Detector de plagiat - Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea! SkyLine LLC

Raport Plagiat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Plagiat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://plagiarism-detector.

Detector de plagiat v. 1921 - Raportul originalității: 23-Jun-22 01:43:44

Document analizat: DIZERTAȚIE_ERemia.docx Licențiat la: Irina Chiurciu

Analiza detaliată a corpului documentelor:

Surse de top ale plagiatului: 13

Detalii privind resursele procesate: 148 - O.K / 17 - A eșuat

Referințe active (URL-uri extrase din document):

Adresele URL excluse::

Adresele URL incluse:

unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în

Structura populaţiei pe grupe de vârste şi sexe

Structura populaţiei pe grupe de vârste (sursa: interpretare proprie pe baza datelor de pe

(sursa: interpretare proprie pe baza datelor de pe INSSE.RO

nașteri la 1.000 de locuitori într-un an de referință) și rate de mortalitate (decese la 1.000 de

mai mare decât numărul persoanelor care au

din punct de vedere al consumului de energie și

Înainte de Primul Război Mondial, regele Carol I a cerut o listă cu

a pus ochii pe Scrov

Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

Biserica "Adormirea Maicii Domnului"(sursa:

de pe aceste meleaguri a fost întotdeauna să aibă o sfântă biserică parohială, un izvor de

"STIMULAREA SECTOARELOR CU POTENŢIAL DE DEZVOLTARE ŞI CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII

În urma unei analize SWOT la nivelul comunei Peri

în acest sens, pentru a păstra dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea sectoarelor productive,

"DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE "

ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii

"a doua şansă"

de ocupare a forței de muncă;

"DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZĂ RESPECTÂND STANDARDELE DE MEDIU"

Obiectivul strategic este de a îmbunătăți transportul, energia și infrastructura de mediu pentru a

"Aspecte privind dezvoltarea durabilă a localității Periș din județul Ilfov".

Crearea de servicii publice pentru locuitori

Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunei?

Dotarea precară a instituţiilor;

Crearea de servicii publice pentru locuitori - 48% foarte necesar

Atragerea oamenilor de afaceri in localitate

- 49% foarte necesarSalubrizarea localităţii

sunt multe lucruri ce trebuie puse la punct,

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din

"Sfinții Constantin și Elena"

"vortex energetic valoric"

"localitate de interes turistic deosebit".

"Adormirea Maicii Domnului",

Detector de plagiat - Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea! SkyLine LLC

S-ar putea să vă placă și