FINAL Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027

Anexă la HCL nr.
42 din 19 mai 2023
FOTOGRAFII DIN SÂNGEORZ-BĂI

COPYRIGHT: DAVID BODESCU
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ

A ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI
2021-2027
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE
URBANĂ
A ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI
2021-2027
CUPRINS
1. PROFILUL SOCIAL, ECONOMIC ȘI DEMOGRAFIC AL ORAȘULUI SÂNGEORZ-

BĂI5
1.o. CADRUL GENERAL ............................................................................................................... 5
1.1. DEZVOLTARE URBANĂ ..................................................................................................... 20
1.2. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII PUBLICE ..................................................................... 32
1.3. ECONOMIE ............................................................................................................................ 40
1.4. TURISM .................................................................................................................................. 65
1.5. DEMOGRAFIE ȘI FORȚĂ DE MUNCĂ .............................................................................. 87
1.6. EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ ................................................................................................... 102
1.7. SĂNĂTATE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ............................................................................. 116
1.8. MEDIU .................................................................................................................................. 131
1.9. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ ................................................................................... 141
1.10. ANALIZA SWOT ............................................................................................................... 147
2. STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ ........................................... 161
2.1. VIZIUNE. OBIECTIVE ........................................................................................................ 161
2.2. PLANURI SECTORIALE DE MĂSURI ȘI ACȚIUNI ........................................................ 165
2.3. PORTOFOLIUL DE PROIECTE ......................................................................................... 171
2.4. SURSE DE FINANȚARE ..................................................................................................... 287
2.5. COERENȚA CU POLITICILE EXISTENTE. ..................................................................... 314
2.6. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA ................................................................................ 318
2.7. ANALIZA FACTORILOR INTERESAȚI ........................................................................... 324
2.8. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI ............................................................... 331
3. STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPȚIEI LOCUITORILOR DIN ORAȘUL
SÂNGEORZ-BĂI ASUPRA DEZVOLTĂRII ACESTUIA PRIN IMPLEMENTAREA DE
NOI PROIECTE, RESPECTIV EVALUAREA CALITĂȚII VIEȚII ...................................... 338
3.1. Definirea problemei ............................................................................................................... 339
3.2. Conceperea chestionarului ..................................................................................................... 339
3.3. Modul de culegere a datelor .................................................................................................. 340
3.4. Rezultate și discuții. Analiza rezultatelor privind studiul evaluării percepției locuitorilor din
orașul Sângeorz-Băi asupra dezvoltării acestuia prin implementarea de noi proiecte, respectiv
evaluarea calității vieții ................................................................................................................. 341
3.5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI .............................................................................................. 361
Anexă 1 ......................................................................................................................................... 363
CHESTIONAR ............................................................................................................................. 363
Tablou de vară, Sângeorz-Băi
Copyright: David Bodescu
4
Profilul social, economic și demografic al orașului Sângeorz-Băi
1. PROFILUL SOCIAL, ECONOMIC ȘI DEMOGRAFIC AL

ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI
Porția de apă de la Cascada Cheilor, Cormaia, Sângeorz-Băi

1.o. CADRUL GENERAL
5
Scurt istoric
Fiind o așezare foarte veche, cunoscută încă din cele mai vechi timpuri sub numele de “Sf.
Gheorghe”, Sângeorz-Băi a avut de suferit în urma năvălirii tătarilor în anul 1241. Localitatea apare ca fiind
atestată documentar pentru prima dată în anul 1245, când purta numele de Sanct Gurgh. Așa cum o legendă
arată, ceata de tătari ar fi fost atrasă și nimicită într-o vale îngustă la poalele Muntelui Măgura, care poartă și
astăzi denumirea de Valea Tătarilor, iar unele nume de persoane, care datează și în zilele noastre în Sângeorz-
Băi, precum: Ogîgău, Ivu, Cîrc, se consideră a fi de origine tătară. Ulterior, în anul 1440 urmează să apară
într-un document al reginei Elisabeta în care mai multe sate din Valea Someșului erau donate familiei
nobiliare Jack. Înaintând până în anul 1475 aflăm că localitatea Sângeorz-Băi este subordonată orașului
Bistrița, iar mai apoi în anul 1518 fiind condusă de voievoul cu numele de Toma. De asemenea, în anul
1770(Viena)se consemnează oficial pe harta imperială orașul Sângeorz-Băi ca localitate cu ape minerale.
Ceea ce este spectaculos și caracteristic acestui oraș este faptul că aceste izvoare minerale pe care le
are teritoriul localității sunt considerate a fi tămăduitoare, fiind cunoscute încă din timpul militalizării
ținutului(1780) abia din anul 1900, prinzând rădăcini ale unei modeste stațiuni balneare cu un hotel, băi calde
și reci, respectiv o serie de vile. În anul 1876 s-a decis ca stațiunea să poarte denumirea de “Hebe”, din
mitologia greacă zeița tinereții veșnice(se datorează izvoarelor tămăduitoare, urmând ca în anul 1880 să fie
ridicată statuia zeiței Hebe din marmură de Carrara de o deosebită frumusețe plastică).
Dacă în documentele medievale localitatea apare sub denumirea de Szent Gyorgy, Zentgyurgy,
Sângeorz (1598), Olah Szent Gyorgy (1839), după 1918 este înregistrat ca Sângeorzul Român, iar din anul
1925 ca Sângeorz Băi. Statutul de oraș îl câștigă în anul 1960, dată după care încep o serie de amenajări
edilitare urbanistice - canalizare, respectiv ridicarea celor două hoteluri de 600 și 900 de locuri de cazare,
descoperirea de noi izvoare și punerea în valoare a potențialului tămăduitor a zonei.
6
Imagine nr. 2
Imagine nr. 2
Imagine nr. 1
Imagine nr. 3
7
Harta administrativă a orașului Sângeorz-Băi și Harta interactivă
Sursa: https://www.singeorzbai.com/blog/turism/sangeorz-bai-ghidul-turistului, respectiv David Bodescu
Localitatea Sângeorz-Băi s-a dezvoltat în epoca modernă, în urma descoperirii și punerii în

valoare a apelor minerale. La începutul activității balneoclimaterice de aici au existat 5 izvoare, iar
in anul 1951 s-a format izvorul 6, având un debit de 65.000l/zi, asigurând astfel necesarul de apă
atât pentru tratamente cu apă minerală, cât și pentru îmbuteliere. Urmează ca în anul 1958 să fie
descoperite izvoarele 7,8 și 9, cu valențe în conținut mineralier, bicarbonatic, clorosodic, calcic,
magnezian și izoton. Apele minerale lecuitoare ale Sângeorzului prezintă o eficacitate mare în a
trata boli ale tubului digestiv, ale afecțiunilor hepato-biliare, boli metabolice și de nutriție.
Organizare administrativă
Orașul Sângeorz-Băi este o unitate administrativ-teritorială de rang III, care face parte din
județul Bistrița-Năsăud (nivel NUTS III), regiunea de dezvoltare Nord-Vest (NUTS II). Orașul are
în componența sa 1 localitate și 2 cartiere: Sângeorz-Băi (reședința orașului), cartier Cormaia și
cartier Valea Borcutului.
Așezare geografică
Orașul Sângeorz-Băi se află situat în partea de nord-est a județului Bistrița-Năsăud, într-un
bazin depresionar pe cursul superior al râului Someșul Mare la capătul de răsărit al culoarului înalt
Splai, fiind intersectat de paralela 47o 29' latitudine nordică și de meridianul 24o 43' longitudine
estică, la o altitudine de 435 m.
Teritoriul administrativ al orașului, situat în partea de nord a județului este cuprins între
Someșul Mare și culmile munților Rodnei și este determinat în cea mai mare parte de Văile
Cormaia și Valea Vinului și cuprinde vârfuri montane de peste 1800 m altitudine: Nedeia Țăranului
- 1857m, Rabla – 1920 m, Laptelui - 1931 m, Mihăiasa - 1804 m.
8
Distanța față de municipiul reședință de județ - Bistrița este de 50 km, iar față de cel mai
apropiat oraș - Năsăud este de 28 km.
Orașul Sângeorz-Băi se delimitează teritorial după cum urmează:
- la nord județul Maramureș;
- la est comuna Maieru și comuna Poiana Ilvei;
- la sud comuna Ilva Mică și comuna Feldru;
- la vest comuna Parva.
Accesibilitate
Din punct de vedere rutier, orașul Sângeorz-Băi este străbătut de drumul național 17D, care
asigură legătura acestuia și a comunelor din amonte de oraș cu restul localităților din județ. DN 17D
face legătura directă cu orașul Năsăud, precum și cu orașul Beclean. Pe același drum prin Pasul
Rodna se face legătura cu județul Suceava prin Cârlibaba.
În teritoriul intravilanului orașului, DN 17D parcurge străzile Republicii și Carpaților pe o
lungime totală de 25,76 km. Accesul între reședința de oraș și localitățile componente (Cormaia și
Valea Borcutului) se face prin drumurile comunale.
Distanțe rutiere spre principalele repere din județ și din țară:

Bistrița 50 km
Năsăud 30 km
Beclean 60 km
Vatra Dornei 91 km
Suceava 173 km
Cluj-Napoca 138 km
Târgu Mureș 139 km
Baia Mare 171 km
Iași 290 km
Timișoara 455 km
Constanța 673 km
București 493 km Tabel nr. 1
9
Suprafața și populația orașului Sângeorz-Băi, în anul 2019
Populație* Suprafață
Densitatea
suprafața demografică-
% din total % din total
populația stabilă fondului funciar loc/kmp teritoriu
la 1 ianuarie persoane județ kmp județ
România 22.154.572 238.390,71 89,18
Regiunea Nord - Vest 2.828.542 34.160,46 79,27
Județul Bistrița-
Năsăud 327.708 100,00% 5.355,20 100,00% 58,96
Orașul Sângeorz-Băi 11.875 3,62% 146,82 2,74% 75,33
* aceste date pot fi revizuite conform metodologiei INS Sursa: INS, calcule Addvances
Tabel nr. 2
Din punct de vedere feroviar, orașul este străbătut de calea ferată secundară Ilva Mică –
Rodna, însă, la 1 ianuarie 2014, compania privată care opera până la acea dată a renunțat la acest
tronson. Conform autorităților administrației publice locale se dorește pe viitor repunerea în
funcțiune a trenului de călători, în special pentru turiștii care aleg să vină în stațiunea Sângeorz-Băi.
Din punct de vedere aerian, cele mai apropiate aeroporturi sunt cel din Cluj-Napoca (138
km) și cel din Târgu Mureș (139 km).
Suprafață
Suprafața totală a orașului Sângeorz-Băi este de 14.682 ha. În ceea ce privește suprafața
intravilană în anul 2019, aceasta era de 549 ha, reprezentând 4,74% din suprafața totală.
Orașul Sângeorz-Băi ocupă primul loc ca suprafață administrativă totală dintre localitățile
urbane din județul Bistrița-Năsăud, reprezentând 2,74% din totalul județului, și ultimul loc ca
suprafață intravilană, cu 549 ha în anul 2019, spre deosebire de 4.389 ha ale municipiului Bistrița.
10
Populație
La Recensământul Populației și Locuințelor de la 1 iulie 2019, orașul Sângeorz-Băi avea o
populație stabilă de 11.875 locuitori, conform datelor Institutului Național de Statistică. La 1 iulie
2020, populația orașului Sângeorz-Băi era de 11.924 locuitori.
Orașul concentrează 9,26% din populația urbană a județului Bistrița-Năsăud și 0,41% din
populația regiunii Nord-Vest. Densitatea demografică a orașului Sângeorz-Băi este de 75,33
locuitori/km2.
Relief
Stațiunea este situată în extremitatea nord-estică a județului Bistrița-Năsăud, în partea de sud
a Munților Rodnei, la o altitudine de 435-450 m, la 50 km de municipiul Bistrița şi 31 km de
Năsăud, la confluența pâraielor Borcut şi Cormaia cu Someşul Mare. Localitatea Sângeorz-Băi este
înconjurată de măguri vulcanice (dealuri) acoperite de păduri de fag şi conifere.
Culmile înalte ale munților Rodnei se caracterizează prin prezența fenomenelor glaciare
(circuri glaciare cu extensiuni reduse, văi glaciare cu pășuni întinse pe suprafețe mari), iar la
altitudinile mai ridicate, de peste 1800 m se observă procese periglaciare: grohotișuri, zone de
solifluxiune, nișe de nivație etc. În zona montană, sub formă insulară apar și fenomene carstice,
remarcându-se unele peșteri care contribuie la interesul turistic al zonei.
Formațiunile sedimentare paleogene și neogene depuse peste cristalinul Munților Rodnei
sunt alcătuite din marne, gresii, conglomerate, stratificate alternativ, ceea ce îi imprimă reliefului de
pe malul drept al Someșului Mare o serie de trăsături caracteristice, de tipul cuestelor, suprafețelor
structurale, sau văi consecvente, relativ strâmte.
11
Afluenții râului Someș de pe teritoriul administrativ la orașului nu au terase, datorită

caracterului lor torențial, însă în cazurile în care acestea apar, au mai mult caracter de mici terase în
rocă. În general, lunca este puternic aluvionată, cu un nivel freatic ridicat, nivelul hidrostatic fiind
direct influențat de nivelul apei din albia râului și cu grosimi ale aluviunilor ce depășesc 5-6 m.
Clima
Ca urmare a așezării spre versantul sudic al Munților Rodnei, orașul Sângeorz-Băi
beneficiază de un climat subalpin, cu veri răcoroase și ierni blânde lipsite de geruri puternice. În
localitatea Sângeorz-Băi, regimul termic prezintă aspecte pozitive din punct de vedere turistic și
bioclimatic, pentru că indică existența unor areale locale cu condiții termice ușor diferite între ele și
asigură condiții topoclimatice bune de petrecere a timpului destinat plimbărilor sau odihnei, fără ca
organismul să resimtă acea senzație de disconfort termic, în funcție de necesitățile sau indicațiile
climatoterapeutice primite, pentru desfășurarea diverselor activități în mai multe locuri din
cuprinsul stațiunii.
Temperatura medie anuală oscilează între 7,5 – 80C, cu variații în funcție de anotimp și cu o
medie anuală ce coboară sub 00C la peste 1900 m altitudine. În timpul verii, temperatura medie se
situează în general în jurul valorii de 180C.
Precipitațiile atmosferice prezintă valori mai ridicate primăvara și iarna, verile fiind sărace
în precipitații, iar toamnele sunt lungi și ploioase. În consecință, precipitațiile medii anuale prezintă
valori de 800 – 900 mm. Intervalele de timp apreciate ca având condiții de confort bioclimatic
favorabile omului sunt cele din anotimpul de vară, în cea mai mare parte, deoarece contribuie la
crearea unei legături între minte, corp, viață, comunitate (wellness) și la creșterea rezistenței
nespecifice a organismului.
12
În conformitate cu unii indici bioclimatici (W.B.G.T, Thom, temperatura aparentă,

Arakawa) sunt necesare anumite atenționări în legătură cu sezoanele de tranziție pentru primele ore
ale dimineții, dar și în sezonul rece pe parcursul întregii zile, pentru evitarea expunerii persoanelor
la o stare de stres, biometeorologic prin răcire.Vânturile dominante în timpul iernii sunt de natură
polar-maritimă sau maritimă-arctică, fiind mase de aer din direcția nord, nord-vest, iar cele din vest,
sud-vest, sunt specifice pe timpul verii, fiind mase de aer cald temperat maritim și bogate în
precipitații.
În general, clima zonei se caracterizează prin preponderența zilelor calme cu vânturi
moderate, în care se manifestă frecvent inversiuni termice și fenomene meteorologice generate de
acestea: roua, bruma, sau ceața. Frecvența zilelor calme este de peste 60% din timpul anului în
orașul Sîngeorz-Băi, putându-se sesiza brizele de munte și vale care alimentează depresiunea cu aer
răcoros din zona montană.
Rețea hidrografică
Rețea hidrografică aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare. Orașul Sângeorz-Băi
se situează la confluența dintre râurile Cormaia și Borcut cu Someșul Mare. Cursul de apă principal
este reprezentat de Someșul Mare, însă pe teritoriul unității administrative Sângeorz-Băi mai sunt
prezente două cursuri de apă, afluenți de dreapta ai Someșului Mare: Valea Borcutului – 7 km
lungime și Cormaia – 21 km lungime. Deși densitatea afluenților Someșului este mică, deoarece
izvorul lor este în apropierea orașului, prezintă un debit destul de mare. Cel mai mare debit al apelor
se înregistrează primăvara și toamna datorită topirii zăpezilor și ploilor abundente din amonte.
Pe teritoriul orașului Sângeorz-Băi, râul Someșul Mare este amenajat printr-o lucrare de
regularizare, albia fiind calibrată pentru tranzitarea unui debit de 5%. Cel de-al doilea curs de apă ca
13
importanță este Valea Borcutului, cadastrat în administrația S.G.A. Bistrița-Năsăud. Având o

altitudine medie de 701 m, Valea Borcutului este tributară regimului pluviometric al zonei, cursul
apei fiind regularizat și dimensionat la un debit de asigurare de 5%. Pe teritoriul orașului Sângeorz-
Băi albia văii este amenajată pe sectorul mediu cu dale de beton, pe ambele maluri existând ziduri
de sprijin din beton. Pe teritoriul localității Cormaia, cursul de apă Cormaia este parțial amenajat
prin lucrări de consolidare de mal pe o porțiune de aproximativ 400 m.
Din punct de vedere hidrochimic, apele celor doi afluenți de dreapta ai râului Someșul Mare
intră în categoria apelor bicarbonatate, cu mineralizare redusă în regiunile montane ce crește pe
măsură ce pătrund în formațiunile sedimentare (2.000 – 2.500 mg/l). Apele subterane au o mare
răspândire în tot arealul Munților Rodnei, deci le întâlnim și aici.
Zona de apariție a apelor minerale de la Sângeorz-Băi, situată pe malul stâng al Văii
Borcutului este alcătuită din punct de vedere geologic din sedimente Eocene și Oligocene.
Formațiunile Oligocene predomină și sunt formate dintr-un complex argilos în bază și altul gazos în
partea superioară. Eocenul apare insular numai în centrul stațiunii, în zona de ivire la suprafață a
apelor minerale și este alcătuit din marne și marno-calcare în partea superioară și din gresii în partea
inferioară.
Zăcământul de ape minerale este cantonat în gresiile de la partea inferioară a Eocenului și se
află sub presiune datorită aportului de bioxid de carbon din adâncime, care urca înspre suprafață pe
o serie de fracturi legate de falia Someșului ce au favorizat și punerea în loc a corpului subvulcanic
rio-dacitic. La acesta se mai adaugă acoperișul protector constituit din marne eocene impermeabile.
Eroziunea a îndepărtat treptat o parte a sedimentelor din acoperișul impermeabil permițând apariția
la zi a apelor minerale. În zona lor de apariție, apele minerale au depus tuful calcaros care în prezent
marchează ieșirea acestora.Treptat depunerile de sulf calcaros au generat un mamelon de travertin
14
(Dealul Borcutului) în care se produce un amestec al apelor minerale venite din adâncime cu ape de
infiltrație de la suprafață, ajungându-se la grade diferite de diluare a apelor din izvoarele de la
Sîngeorz-Băi.
Vegetație și faună
Vegetația este dispusă în fâșii pe altitudine care formează etaje de vegetație lemnoasă și
ierboasă. În zona munților Rodnei între 1500 si 2000 m altitudine, în etajul subalpin se află
pâlcuri\de afini, merișor, ienuperi, etc. și numeroase specii rare de plante, inclusiv endemisme
carpatice. În etajul montan de la 500 la 1500 m altitudine se află păduri cu carpen, fag, gorun,
pâlcuri de molid de afini și merișor, pajiști cu fânețe și pășuni. Dealurile sunt acoperite de păduri de
fag, carpen și gorun, încadrate de fânețe, pășuni și culturi.
Fauna urmărește în general etajele vegetației, fiind reprezentată prin câteva specii ocrotite,
care se regăsesc în special în arealul montan: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocoșul de mesteacăn,
ierunca, vulturul pleșuv, cocostârcul alb, cocostârcul negru.
De asemenea, pe plan local mai pot fi întâlnite: mistrețul, pisica sălbatică, căpriorul, rasul,
jderul, vulpea, lupul, iepurele, veverița, viezurele, vidra, dihorul, nevăstuica, ariciul, potârnichea și
altele. Toate aceste specii au găsit aici un mediu prielnic pentru a se dezvolta, datorită așezării
altitudinale si vegetației.
Soluri
În orașul Sângeorz-Băi sunt prezente trei tipuri de soluri specifice zonei montane:
- până la altitudinea de cca. 1100 m sunt prezente solurile podzolice brune și brun-
gălbui;
15
- caracteristică acestor soluri este permeabilitatea și

capacitatea redusă de menținere a apei, care au favorizat dezvoltarea pădurii. Deși au un grad de
fertilitate scăzut, aceste soluri sunt pretabile culturii cartofului și a porumbului;
- de la circa 1100 m sunt prezente solurile brune acide și podzolice brune, pe care s-a
dezvoltat o vegetație spontană alcătuită din molid, jnepenișuri și o floră de pășuni alpin;
- la altitudinile cele mai ridicate, reprezentative sunt pajiștile alpine cu soluri
humicosilicioase;
Resursele naturale
Orașul Sângeorz-Băi deține o suprafață semnificativă acoperită cu păduri, caracteristice
reliefului local. Resursele forestiere prezintă o importanță ridicată la dezvoltarea economică a
orașului, existând o serie de meserii și meșteșuguri în zonă bazate pe prelucrarea lemnului. Însă
pădurea nu oferă ca resursă doar lemnul, în această categorie putând fi încadrat și vânatul, destul de
dezvoltat în Munții Rodnei, fructele de pădure sau ciupercile.
Cele mai importante resurse naturale de care dispune orașul Sângeorz-Băi sunt apele
minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, care sunt carbonatate, hipertonice și
izotonice, nămol mineral și mofete. Exploatarea și beneficiile acestora au făcut cunoscută stațiunea
pe plan regional și chiar național.
Apele minerale de la Sângeorz-Băi sunt recomandate în tratamentul afecțiunilor tubului
digestiv ( gastrita hipoacidă cronică și hiperacidă, gastrita cronică, ulcer duodenal, sechele după
operații de ulcer efectuate pe stomac, colita cronică, constipație cronica), al bolilor hepato-biliare
(dischinezie biliara, colecistită calcaroasă sau necalcaroasă, stări postoperatorii ale ficatului,
hepatita cronică, pancreatita cronică), al bolilor metabolice și nutriționale (diabet melitus,
16
hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, gută cu

manifestări la nivelul articulațiilor). În cura
externă, apele minerale de la Sângeorz -Bai au
un efect terapeutic asupra bolilor reumatismale
degenerative şi diartritice. Apele minerale de la
Sângeorz-Băi se exploatează de către SC HEBE
SA, posesoarea licenței emise de către ANRM și
se face prin intermediul a 2 izvoare naturale
Panoramă Sângeorz-Băi Imagine nr. 4
(sursa 1 și sursa 3) și 5 surse forate (S2, S4, S7, Copyright: David Bodescu
S8 și S9).
Conform reprezentanților HEBE SA, după captare, apa minerală și dioxidul de carbon sunt
transportate printr-o rețea de conducte pozate în canivouri la trei pavilioane de distribuție unde,
după trecerea prin sistemul de degazare, apa minerală este folosită pentru cura internă iar dioxidul
de carbon obținut prin degazare la tratamentul mofetic în incinta amenajată în cadrul unuia dintre
pavilioanele de cură.
Izvorul nr. 1 - este captat printr-un bazinet pe punctul de manifestare la zi fiind transportat
prin conducta directă și distribuit în incinta pavilionului pentru cura internă. Variația debitului este
în funcție de regimul de precipitații și de presiunea de zăcământ având o valoare medie de
0,10L/secunda și o temperatură a cărei valoare medie este de 11 grade C.
Izvorul nr. 3 - Sursa 3 are emergența în imediata apropiere a izvorului 1, este captat printr-
un bazinet, transportat și distribuit pentru cura internă. Variația debitului și a temperaturii este
asemănătoare cu cea a izvorului 1, valoarea debitului oscilând intre 0,116-0,136L/s.
17
Sonda nr. 2 SAFAR - Sursa 2 a fost executată în anul 1988 la o adâncime de 200 metri.
Debitul de exploatare stabilit a fost de 9,7mc/zi cu o temperatură a apei de circa 12oC și o
mineralizare totală de 10,2g/l. Este distribuit pentru cura internă în incinta pavilionului prevăzut și
cu mofeta unde CO2 obținut după degazarea apei este folosit la tratament pentru cura externă.
Sonda 7 SAFAR - Sursa 7 executată în anul 1988 la adâncimea de 175 metri cu un debit
exploatabil de 10mc/zi și o temperatură de 12,6oC. Are o mineralizare de circa 8g/l și un conținut de
CO2 dizolvat de 1,9g/l fiind distribuit pentru cura internă.
Sonda 1- ISPIF - Sursa 8 a fost executată la adâncimea de 62 metri cu un debit al forajului
reglat la 0,75l/s în condiții de neinfluențare a celorlalte surse. Apa
minerală are o mineralizare de 12g/l și un conținut de CO2 de 1,5-1,8g/l fiind distribuita într-un
pavilion de cură internă.
Sonda 4 – ISPIF - Sursa 9 executată în anul 1973 la adâncimea de 173 metri de 0,075l/s
având o mineralizație totală de 11,5-12g/l și un conținut de CO2 de 1-2g/l. Apa este folosită pentru
cura internă iar dioxidul de carbon obținut pentru tratament mofetic.
Sonda 14 - ISLGC - Sursa 4 a fost executată în anul 1984 până la adâncimea de 250 metri.
Debitul maxim obținut a fost de 25,9mc/zi dar pentru a evita influența negativă a celorlalte surse
debitul de exploatare a fost fixat la 10mc/zi. Mineralizația totală este de 9,4g/l și conținutul de CO2
dizolvat de 2,2g/l. Apa minerală este transportată și distribuită pentru cură internă.
Potrivit SC HEBE SA, toate captările sunt asigurate cu cabine de protecție iar exploatarea
zăcământului hidromineral se face cu respectarea cerințelor stipulate în Licența de exploatare emisa
de ANRM.
Izorul 6 – cel mai mare izvor exploatat în scop curativ, cu cel mai mare debit dintre toate
celelalte izvoare, cu o abundență relativă a resursei naturale și de o calitate și capacitate de
18
regenerare miraculoasă. Orașul-stațiune Sângeorz-Băi este titularul licenței de concesiune pentru

explorare încă din anul 2016, licență prin care Primăria orașului a executat lucrări de curățare și
decolmatare a acestuia, de verificare tehnică, de punere în producție, mai apoi amenajarea unei noi
aducțiuni până la zona de amenajare a captării apei minerale terapeutice prezentă în Izvorul 6.
Prin implementarea proiectului “S.O.S. (SATUL-ORAȘUL-STAȚIUNEA) AQUA
PRIMUS” în orașul Sângeorz-Băi se propune transportul apei minerale de la Izvorul Primus la
Pavilionul Primus, respective de la Iazvorul 6 apa va fi captată și adusă prin cădere printr-o
conductă lungă de aproximativ 250 m lungime până la pavilionul Primus. Pentru Izvorul Primus s-a
propus realizarea unui pavilion care să adăpostească un spațiu public pentru degustare/tratament apă
mineral, cu locuri de ședere, dar și spații exterioare amenajate atractiv.
19
1.1. DEZVOLTARE URBANĂ
Așezare tradițională, Sângeorz-Băi

20
Relații de înfrățire
Conform acordului de înfrățire de la 1 Decembrie 2011 dintre orașul Sângeorz-Băi și
Republica Moldova, raionul Nisporeni, orașul Nisporeni, în dorința de a dezvolta relații de
colaborare și prietenie, bazate pe respect, sprijin reciproc în soluționarea unor probleme de interes
comun, încredere și egalitate, orașul Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud, România și orașul
Nisporeni, raionul Nisporeni, Republica Moldova s-au angajat să dezvolte colaborarea bilaterală pe
principii de paritate, înțelegere, încredere, avantaj
reciproc în diferite domenii, să se sprijine reciproc și
să promoveze activități și proiecte comune în
domeniile: administrație publică locală, economic,
schimb comercial și servicii, socio-cultural,
învățământ, tineret, ocrotirea sănătății, protecția
mediului, agricultură și sport.
Întâlnire Ginta Latină 2021, Sângeorz-Băi

Copyright: Larionesi V-Ioana
Relații în teritoriu
Conform clasificării rețelei urbane realizate Populație Suprafața
(loc.) (ha)
de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului național, orașul Municipiul 94.303 14.547
Bistrița
Sângeorz-Băi este o localitate de rang III. Din Orașul Beclean 12.257 5.957
punct de vedere administrativ, aparține județului Orașul Năsăud 11.559 4.325
OrașulSângeorz- 11.875 14.682
Bistrița-Năsăud și Regiunii Nord-Vest. Situat în Băi
Sursă date: INS
partea de Nord - Est a teritoriului județean, orașul
Tabel nr. 3
21
Sângeorz-Băi se află la o distanță de 50 de km de reședința de județ – Bistrița și la 138 de km de cel

mai mare oraș al regiunii – Cluj Napoca. Față ce celelalte 2 centre urbane din județ, orașul
Sângeorz-Băi se află la o distanță de 30 km (orașul Năsăud) și 60 km (orașul Beclean).
Comparativ cu celelalte 3 centre urbane din județ, orașul Sângeorz-Băi este al treilea ca
număr de locuitori în anul 2019 (11.875 locuitori), după reședința de județ, Bistrița (94.303
locuitori), și Beclean (12.257 locuitori), fiind urmat de orașul Năsăud, cu 11.559 locuitori.
În ceea ce privește suprafața teritoriului administrativ, orașul Sângeorz-Băi ocupă primul loc
în ierarhia centrelor urbane ale județului cu 14.682 ha, fiind urmat de municipiul Bistrița (14.547
ha), orașul Beclean (5.957 ha) și orașul Năsăud (4.325 ha).
Integrarea strategiei în teritoriu – raportul dintre orașul Sângeorz- Băi și Valea

Someșului Mare
Raportând orașul Sângeorz-Băi la întreaga Vale a Someșului Mare s-au observat de-a lungul
timpului relațiile care s-au creat cu restul comunelor/localităților de pe Valea Someșului Mare și
anume: orașul Sângeorz-Băi face parte din teritoriul GAL Lider Bistrița-Năsăud, alături de alte 9
localități/comune, Asociație cu ajutorul căreia toate aceste UAT-uri s-au dezvoltat nu doar din punct
de vedere turistic, ci au reușit să acceseze fonduri pentru a finanța diferite idei de proiecte la nivel
local, dar și în comun, ajungând să fie promovat și destinat și altor tipuri de turiști decât a fost
obișnuită în trecut stațiunea Sângeorz-Băi. Prin GAL Lider Bistrița-Năsăud, orașul Sângeorz-Băi
reușește să dezvolte și turismul gastronomic, prin organizarea de diferite evenimente la care
participă producători locali, socăcițe, diferite delegații datorate parteneriatelor dezvoltate între GAL
Lider Bistrița-Năsăud și alte GAL-uri din diferite țări ale Europei.
22
Relațiile care se creează între localități/comune/orașe învecinate sau care fac parte din
același teritoriu duc la dezvoltarea, mai ales a zonei respective și la initiative precum diferite
parteneriate, oferte turistice, circuite turistice, angrenarea în competiții care să include toate
localitățile/comunele/orașele din teritoriul respectiv. Pe Valea Someșului Mare au ajuns turiști din
diferite părți ale României, dar și din afară, turiști care s-au bucurat de fiecare zonă în parte, creând
un traseu al someșenilor, demn de trecut pe harta turistică a Văii Someșului, traseu care face
legătura între Sângeorz-Băi și Munții Rodnei, Sângeorz-Băi și Valea Anieșului, Sângeorz-Băi și
Valea Ilvelor, spre exemplu, cu servicii de cazare la diferite unități de primire turistică din teritoriu.
De la an la an crește numărul turiștilor care frecventează Valea Someșului Mare, chiar dacă oferta
turistică nu este una foarte bine pusă la punct și este puțin haotică, însă îmbucurător este faptul că
încep să apară tot mai multe unități de cazare construite după arhitectura locului, puncte
gastronomice locale unde sunt servite preparate tradiționale, implementarea sistemului Zimmer
Frei, prin care locuitorii comunelor/orașelor/localităților de pe Valea Someșului Mare cazează
turiștii veniți în zone în propriile gospodării și le oferă mese îmbelșugate, specific, produse în
gospodărie.
Turismul practicat în mod curent în zonă constă în drumeţii pe munte, turism balnear şi de
relaxare, pescuit, rafting, însă nu se ridică la potenţialul zonei. Pe Valea Someşului Mare nu au fost
realizate prea multe investiţii în turism, având în vedere potenţialul enorm al zonei. Din aceste
considerente, numărul turiştilorcare aleg să îşi petreacă weekend-urile sau vacanţele în zonă, în
sezonul rece, este mult mai scăzut decât numărul turiştilor din sezonul cald, deoarece nu există
pârtii de schi sau alte activităţi specifice care se pot practica în această perioadă.
23
De aceea, Sângeorz-Băi își propune să devină o atracție turistică prin realizarea unui
domeniu schiabil pe 8.57 km de pârtie, pe Vârful Nedeia Țăranului, Munții Rodnei, la aproximativ
1850 m altidutinde după cum urmează:
- 7.37 km pentru nivel mediu, 1.2 km pentru nivel începători;
Aceste pârtii vor fi deservite de 3 instalaţii de transport pe cablu astfel:
 1 telegondolă;
 2 telescaune fixe;
Datorită variaţiilor de temperatură pe timpul iernii este necesară realizarea unui sistem de
zăpadă artificială ce va asigura funcţionarea optimă a domeniului schiabil pe întreaga perioadă a
sezonului de schi. Serviciile complementare domeniului schiabil sunt următoarele: zonă parcare,
restaurant, punct de prim ajutor, salvamont, grupuri sanitare, apreschi. Parteneriatul public-privat
pentru domeniu schiabil în Nedeia Ţăranului este un proiect de dezvoltare a turismului. Un prim pas
a fost deja făcut, Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei acceptând transformarea
acelui perimetru din zonă de conservare durabilă în zonă de dezvoltare durabilă.
De asemenea, pentru a crea condiții accesibile serviciilor de sănătate de pe Valea Someșului
Mare, orașul Sângeorz-Băi își propune să construiască pe raza acestuia un Centru Medical de
Permanență specializat, care să deservească întreaga Vale a Someșului Mare, formându-se astfel o
mai strânsă legătură între comunele/localitățile/orașele învecinate.
24
Populația stabilă a orașului Sângeorz-Băi la 1 iulie

Zone 1992 1997 2002 2007 2012 2017 2018 2019 Evoluție
1992 -
2019
Județul 331.028 330.510 329.985 330.796 330.388 329.034 328.775 327.708 -4,25%
Bistrița-Năsăud
Județul 120.105 122.397 122.598 124.858 127.263 129.729 129.975 129.994 -0,05%
Bistrița-Năsăud
- urban
Orașul 10.528 10.746 10.829 11.190 11.463 11.791 11.856 11.875 +7,46%
Sângeorz-Băi
% din județul 3,18% 3,25% 3,28% 3,38% 3,47% 3,58% 3,61% 3,62% -
Bistrița-Năsăud
% din jud. 8,77% 8,78% 8,83% 8,96% 9,01% 9,09% 9,12% 9,14% -
Bistrița-Năsăud
- urban
Sursa: INS; calcule Addvances
Tabel nr. 4
Dezvoltare demografică
De la o populație de 10.528 persoane în anul 1992, efectivul populației stabile a crescut

constant, ajungând la un număr de 11.875 în anul 2019. La nivel județean se observă un trend
descendent, populația stabilă înregistrată în anul 2019 fiind cu 4,25% mai
redusă decât în anul 1992. În schimb, la nivelul mediului urban din județul Bistrița-Năsăud,
numărul de locuitori a avut o evoluție constantă, în anul 2019 înregistrându-se un efectiv al
populației asemănător celui din 1992. Din punct de vedere al densității urbane, în orașul Sângeorz-
Băi se înregistrează valoarea de 80,88 loc/km2 suprafață intravilană urbană.
25
Zonarea teritoriului
În ciuda faptului că este considerat oraș, Sângeorz- Băi păstrează și unele caracteristici ale
mediului rural, în special în localitățile rurale aparținătoare. Din punct de vedere industrial nu este o
zonă dezvoltată, majoritatea gospodăriilor având în aria de preocupări și agricultura, iar aceste
gospodării sunt predominant situate în case, mai puțini fiind cei care locuiesc la bloc.
Suprafața totală a orașului Sângeorz-Băi în anul 2019 este de 14.582 ha, aceasta
reprezentând 2,74% din suprafața județului Bistrița-Năsăud. Din totalul fondului funciar al orașului
Sângeorz-Băi, 6.834 ha reprezintă terenuri agricole și 8.298 reprezintă terenuri neagricole. Cea mai
mare parte a terenurilor agricole este ocupată cu pășuni (3.645 ha) și fânețe (2.358 ha), iar suprafața
arabilă fiind de doar 636 ha.
În cazul terenurilor neagricole, cea mai mare pondere o au pădurile și vegetația forestieră cu
49,88% din totalul fondului funciar (14.402 ha),
urmate de terenurile degradate și neproductive
(345 ha), terenurile ocupate cu căi de
comunicație și căi ferate (80 ha), terenurile
ocupate cu ape și bălți (64 ha), terenurile
ocupate cu construcții deținând doar 90 ha.
În anul 2018, conform INS, în ceea ce
privește distribuția terenurilor pe tipuri de
proprietate, 13.918 ha se află în proprietate
privată, iar restul de 1484 ha se află în
proprietate publică. Conform Institutului
Național de Statistică, suprafața spațiilor verzi
Figura nr. 1
Sursă date INS
26
amenajate în orașul Sângeorz-Băi cuprinde 49 ha, însemnând 21,40% din totalul spațiilor verzi
amenajate în județul Bistrița-Năsăud. În condițiile în care legislația europeană prevede minim 26
mp de spațiu verde per cap de locuitor, media de spații verzi amenajate pe cap de locuitor în
Sângeorz-Băi este de 44,30 m2 spații
verzi/locuitor, valoare net superioară municipiului Bistrița (10,75 m2 spații verzi/locuitor) și a
mediei înregistrate la nivelul populației urbane a județului Bistrița-Năsăud (19,21 m2 spații
verzi/locuitor).
27
Figura nr. 2
Sursă date INS
Figura nr. 3
Sursă date INS
Locuințe terminate în cursul anului şi autorizații de construire emise în orașul Sângeorz-Băi

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2017 2018 2019 Total
Locuințe terminate 25 18 31 54 40 37 27 33 4 5 4 4 282
Autorizații de 10 14 58 52 59 36 39 20 20 20 15 20 363
construcții eliberate
Sursa: INS
Tabel nr. 5 28
Aspecte ale locuirii

Numărul de locuințe existente în orașul Sângeorz-Băi era de 3.976 la nivelul anului 2020,
totalizând o suprafață locuibilă de 173.115 m2. Astfel, suprafața medie a unei locuințe este de 53,21
m2, iar suprafața locuibilă ce revine, în medie, unui locuitor este de 11,15 m2.
În perioada 2010 – 2020, numărul de locuințe de la nivel local a crescut cu 22,46%. Această
creștere a fondului de locuințe a generat o creștere mai mare a suprafeței locuibile, ceea ce denotă
că locuințele noi sunt mai spațioase decât majoritatea celor deja existente, situație dovedită și de
ritmul mai accelerat de creștere al suprafeței medii a unei locuințe. În perioada 2010 – 2020 se
remarcă o creștere semnificativă a numărului de locuințe, cu 901 mai multe în 2020 față de anul
2010. Același trend ascendent este înregistrat și în cazul suprafeței medii locuibile per locuitor.
În ceea ce privește ultimul an de analiză, 2020, potrivit INS în orașul Sângeorz-Băi s-au
finalizat un număr de 4 de locuințe noi și s-au eliberat 20 de autorizații de construcții (din care 1
pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul).
Confortul locuințelor
Confortul locuințelor din orașul Sângeorz-Băi a crescut în perioada 2010 – 2020 cu 4,18
m2/persoană, ajungând la o suprafață medie locuibilă per locuitor de 11,15 m2/persoană. În ceea ce
privește suprafața medie per locuință, valoarea înregistrată la nivel local a crescut de la 44,27
m2/locuință în 2010, la 53,21 m2/locuință în anul 2020 (creștere procentuală de 20,18%).
În ceea ce privește disponibilitatea utilităților gospodărești în locuințele din Sângeorz-Băi, în
anul 2012, din totalul de 3.056 gospodării, 87,7% sunt conectate la rețeaua de apă potabilă (2.680).
Conform Recensământului Populației și Locuințelor realizat în 2012, 2.622 locuințe erau conectate
la rețeaua de canalizare, reprezentând 85,8% din total.
29
În ceea ce privește gradul de conectare la instalația electrică, 99,3% din gospodării

beneficiază de această facilitate, iar pe de altă parte, doar 16,6% din totalul gospodăriilor au
încălzirea centrală (termoficare și centrală termică proprie).
Din totalul gospodăriilor existente în orașul Sângeorz-Băi, 90% dintre acestea dispun de
bucătărie în locuință și un procent de 76,8% dispun de baie în locuință. Procentele înregistrate la
nivel local sunt mai scăzute decât media înregistrată la nivelul localităților urbane ale județului
Bistrița-Năsăud: 94,1% gospodării cu bucătărie în locuință, respectiv 86,3% gospodării cu baie în
locuință.
Infrastructura de petrecere a timpului liber

Datorită poziționării sale geografice,
orașul Sângeorz-Băi dispune de numeroase
posibilități de recreere și petrecere a timpului
liber. Cu toate acestea, locuitorii orașului au
semnalat necesitatea unor spații amenajate
pentru agrement și petrecere a timpului liber.
Spre exemplu, se urmărește reamenajarea Figura nr. 4
parcului stațiunii ca parc tematic, construirea Sursă date INS
unui complex sportiv, construirea unui bazin de înot, construirea unui Centru de îmbuteliere a apei
minerale.
Rețea comercială
Rețeaua comercială din orașul Sângeorz-Băi este formată în principal din magazine
alimentare și nealimentare de mici dimensiuni.
30
Arhitectura urbană
Arhitectura orașului nu este unitară, existând variații destul de mari la nivel local în ceea ce
privește materialele de construcții folosite, design ul clădirilor, densitatea clădirilor într-un areal,
regimul de înălțime etc. În zona centrală se remarcă existența unor blocuri cu regim mai mare de
înălțime (4 niveluri), însă în general locuințele au un caracter rural. Per ansamblu, nu putem vorbi
de un stil arhitectural respectat la nivelul întregului oraș, ci de un mix de stiluri specifice diferitelor
perioade istorice.
Figura nr. 5
Sursă date INS
31
1.2. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII PUBLICE
Lumini în Sângeorz-Băi
32
Infrastructură rutieră
Potrivit Institutului Național de Statistică,
lungimea totală a drumurilor din orașul
Sângeorz-Băi (drumuri naționale și locale,
incluzând și căile carosabile din ansamblurile noi
de locuit, dacă au denumire) a fost, în anul 2018,
de 41 kilometri, valoare fiind aceeași încă din
anul 1996 până în prezent. În anul 2018, din
Figura nr. 6
lungimea totală a străzilor orașului Sângeorz- Sursă date INS
Băi, 29 km de drum erau modernizați,
reprezentând 13,36% din totalul drumurilor modernizate în județul Bistrița-Năsăud, și 0,16% din
totalul drumurilor modernizate în Regiunea Nord-Vest, potrivit INS.
Densitatea străzilor orășenești din orașul Sângeorz-Băi, în anul 2019, a fost de 5.489.847
mp drum suprafață intravilană, respectiv in 2020 557.047 mp drum suprafață intravilană. În urma
consultării actorilor socio-economici locali, în contextul creșterii semnificative a parcului auto, s-a
constatat că starea infrastructurii rutiere de la nivel local necesită intervenții de
modernizare/reabilitare, inclusiv drumul național DN17D.
Lungimea și gradul de modernizare al străzilor orășenești

Orașul Sângeorz-Băi Județul Bistrița-Năsăud
2010 2013 2018 2010 2013 2018
Lungimea străzilor orășenești 41 41 41 312 327 365
(km)
Lungimea străzilor orășenești 26 29 29 217 217 245
modernizate (km)
Gradul de modernizare (%) 63,41 70,73 70,73 69,55 66,36 66,36
Sursa: INS, calcule Addvances
Tabel nr. 6 33
Rețea de furnizare a apei potabile

Alimentarea cu apă a orașului Sângeorz-Băi se face din sursă de suprafață, stația de tratare a
apei fiind amplasată în amonte de oraș la confluența Someșului Mare cu Valea Cormaia. În 2018,
potrivit INS, orașul Sângeroz-Băi dispune de o rețea de distribuție a apei potabile întinsă pe o
lungime de 37,8 km, reprezentând 3,45% din rețeaua existentă la nivel județean.
În perioada 2013 – 2018, rețeaua de distribuție a apei potabile s-a extins cu 7,84%. Astfel,
cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în anul 2018 a crescut cu 64,26% față de
cantitatea distribuită în anul 2013, în orașul Sângeorz-Băi (5.260, respectiv
8.640 metri cubi/zi). Orașul Sângeorz-Băi se confruntă cu probleme în ceea ce privește alimentarea
cu apă potabilă, fiind necesară identificarea de noi surse de alimentare cu apă potabilă și realizarea
infrastructurii de captare și furnizare a acesteia.
Consumul casnic de apă potabilă în Județul Bistrița-Năsăud și în orașul Sângeorz-Băi

Consumul casnic, % din consumul total Consumul individual lunar (mc/locuitor)
2000 2005 2010 2015 2017 2018 2000 2005 2010 2015 2017 2018
Jud. Bistrița-Năsăud – total 45,40 55,28 55,93 55,49 69,41 18,21 4,69 1,43 1,74 1,50 1,53 1,52
Jud. Bistrița-Năsăud – urban 42,85 51,99 45,37 48,17 64,08 31,66 3,93 3,22 2,83 2,77 2,74 2,64
Orașul Sângeorz-Băi 84,65 62,15 69,94 82,08 83,21 19,71 3,36 1,74 1,69 1,74 1,76 1,64
Tabel nr.7
Rețea de evacuare a apelor uzate
În orașul Sângeorz-Băi, gospodărirea resurselor de apă, captarea, aducțiunea, tratarea,
înmagazinarea și distribuția apei, precum și canalizarea, colectarea,
epurarea, evacuarea și descărcarea apelor uzate, meteorice și de suprafață sunt asigurate de
Operatorul Regional S.C.”AQUABIS” S.A Bistrița-Năsăud.
34
Evacuarea apelor uzate se face în râul Someșul Mare după epurarea acestora în stația de
epurare a orașului, amplasată în aval de oraș, pe malul Someșului mare, care funcționează la o
capacitate de 83,40%. În 2018, conform Institutului Național de Statistică, lungimea totală simplă a
conductelor de canalizare din orașul Sângeorz-Băi era de 16,7 km, mai puțin cu 8,3 km față de anul
2013, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Vechimea dotărilor hidroedilitare
necesită lucrări de modernizare atât la tratarea apelor captate pentru alimentarea cu apă, cât și
epurarea apelor uzate. În aceeași situație este și cea mai mare parte a rețelelor de alimentare cu apă
și canalizare care necesită reabilitare.
Orașul Sângeorz-Băi a fost cuprins în „Master Planul privind alimentarea cu apă și
evacuarea apelor uzate în județul Bistrița-Năsăud”, FAZA I - 2007-2013, investițiile fiind realizate
în cadrul proiectului „Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul
Bistrița-Năsăud” ce s-a derulat în perioada 2010 – 2014, în cadrul Axei prioritare 1 a POS Mediu –
Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată, și a avut ca obiectiv principal
îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață ale locuitorilor din aglomerările urbane
Bistrița, Năsăud, Sângeorz-Băi, Beclean și din localitățile rurale arondate acestora.
Una din componentele proiectului vizează extinderea conductelor de aducțiune apă şi
construirea unui rezervor, extinderea şi reabilitarea sistemului de distribuţie a apei, extinderea staţiei
de epurare în clusterul Sângeorz-Băi, pentru localităţile Sângeorz-Băi, Anieş, Maieru, Cormaia şi
Rodna.
În perioada 2013-2018 a fost prevăzută demararea lucrărilor cuprinse în „Master Planul
privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în județul Bistrița – Năsăud” - FAZA II - 2013-
2018 care propune implementarea unor noi rețele de aducțiune de apă potabilă, precum și
îmbunătățirea rețelei de distribuție a apei potabile.
35
Rețea de furnizare a gazelor naturale

Deoarece orașul Sângeorz-Băi nu dispune de rețea de alimentare și distribuție cu gaz metan,
pe raza orașului încălzirea construcțiilor se realizează în sisteme proprii pe combustibil lichid, GPL
sau pe bază de lemne.
Siguranța publică
În anul 2019, la Poliția orașului Sângeorz-Băi și-au desfășurat activitatea 13 polițiști.
Tot în același an s-au sesizat la nivelul orașului Sângeorz-Băi un număr de 815 infracțiuni, cu
23,31% mai multe decât în anul 2015. Dintre acestea, 87,87% reprezintă infracțiuni incriminate în
codul penal, 44,91% infracțiuni contra persoanei, 32,27% infracțiunicontra patrimoniului, 6,13%
reprezintă infracțiuni prevăzute în legi speciale cu privire la Codul Silvic sau legislația rutieră, etc.
Se remarcă numărul crescut de infracțiuni contra siguranței publice (35,35% din total), furt (11,29%
din total). Raportat la numărul de locuitori, rata infracționalității sesizate în anul 2019 este de
1,38%, sub valoarea înregistrată la nivelul județului Bistrița-Năsăud (1,95%).
Potrivit Poliției orașului Sângeorz-Băi, în ceea ce privește siguranța publică, printre
problemele cu care se confruntă populația locală se remarcă tulburarea liniștii publice, încălcarea
regulilor de protecție a mediului înconjurător și faptele antisociale desfășurate în proximitatea
localurilor publice (în special în week-end), sau problemele cauzate de venirea animalelor sălbatice
din Parcul Rodnei în zonele populate.
Deși administrația publică locală a implementat un proiect de supraveghere video au fost
identificate o serie de probleme de poziționare și claritate a sistemelor instalate. Tocmai pentru asta
s-au achiziționat încă o serie de camere de supraveghere care au fost amplasate în zonele
36
neacoperite inițial. De asemenea, a fost semnalată necesitatea introducerii unor limitatoare de viteză
în Stațiune și a indicatoarelor rutiere și de orientare acolo unde se impune.
Infracțiunile sesizate la nivelul Poliției orașului Sângeorz-Băi la nivelul anului 2019

Anul 2019 FAPTE PENALE
TOTAL Comisie în mediul urban Comisie în mediul rural
SESIZĂRI - TOTAL 815 189 626

INCRIMINATE ÎN CODUL 765 180 585
PENAL
INFRACȚIUNI CONTRA 366 84 282
PERSOANEI
INFRACȚUNI CONTRA 263 53 210
PETRIMONIULUI
INFRACȚIUNI PRIVIND
AUTORITATEA ȘI 3 1 2
FRONTIERA DE STAT
ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI
INFRACȚIUNI DE
CORUPȚIE ȘI DE 4 - 4
SERVICIU
INFRACȚIUNI DE FALS 7 1 6
SIGURANȚEI PUBLICE
INFRACȚIUNI CARE
ADUC ATINGERE UNOR 23 7 16
RELAȚII PRIVIND
CONVIEȚUIREA
SOCIALĂ
INFRACȚIUNI
INCRIMINATE ÎN LEGI 50 9 41
SPECIALE
Tabel nr. 8
Sursă date Inspectoratul de Poliție Județean BN
37
Coeficientul de criminalitate specifică la nivelul orașului Sângeorz-Băi
2015 Sângeorz-Băi urban 53,68

Tabel nr. 9
Intervenții pe domeniul situațiilor de urgență în orașul Sângeorz-Băi, dar și a județului Bistrița-Năsăud, în perioada
2015-2019:
Perioada 2015 2015 2016 2016 2017 2017 2018 2018 2019 2019
SMURD SMURD SMURD SMURD SMURD
Sângeorz- 6 32 39 164 59 276 20 287 57 504
Băi
Cormaia 1 16 5 10 12 1 2 22 0 0
Valea 1 0 0 3 0 0 3 0 0 0
Borcutului
Total UAT 8 48 44 177 71 277 25 309 57 504
Jud B.N. 770 10026 1415 9756 2196 10027 1215 10635 1505 10610
Tabel nr. 10
Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență este o structură specializată, care s-a
constituit în subordinea consiliului local, destinată să execute activități de prevenire, monitorizare și
gestionare a situațiilor de urgență în orașul Sângeorz-Băi, asigură coordonarea de specialitate a
activităților de apărare împotriva incendiilor și de protecție civilă, îndeplinește atribuțiile de
prevenire a riscurilor producerii unor situații de urgență, prin activități de îndrumare şi control,
38
intervine în timp oportun pentru limitarea sau înlăturarea consecințelor situațiilor de urgență şi să
efectueze acțiuni de ajutor şi salvare a oamenilor şi a bunurilor materiale în caz de dezastre, în
cooperare cu celelalte structuri abilitate pentru asemenea situații.
Pentru situațiile de urgență intervine atât Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, cât și
echipajele SMURD. În anul 2019, s-au înregistrat la nivel local 504 de intervenții SMURD, 4,75%
din totalul intervențiilor de acest tip de la nivel județean. Cele mai multe intervenții SMURD au fost
cazurile de asistență medicală și prim ajutor, cu 97,68% din total.
Secția de Pompieri a înregistrat, pe parcursul anului 2019, un număr de 57 intervenții, 3,79%
din total. În anul 2019 s-au înregistrat cu 472 de intervenții SMURD mai multe decât în 2015 și cu
51 de alte intervenții mai multe decât în anul 2015.
Servicii de salubritate
În ceea ce privește serviciul de salubritate, conform Hotărârii nr. 33/2012 a Consiliului local
al orașului Sângeorz-Băi s-a luat decizia înființării Serviciului Public Local de Salubrizare, unitate
fără personalitate juridică cu rol de precolectare, colectare, transport și transfer al deșeurilor
municipale în Județul Bistrița-Năsăud. În prezent, serviciile de salubrizare sunt asigurate de SC
VITALIA Servicii pentru Mediu SRL, care operează facilitățile Depozitul regional de la Tărpiu,
construit ca o componentă a Sistemului de Management Integrat al deșeurilor solide, investiție
finanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
La nivelul orașului Sângeorz-Băi, conform reprezentanților administrației publice locale,
serviciile de salubrizare deservesc 1.645 gospodării, prin intermediul a 1.645 europubele, 86
eurocontainere și 4 autoutilitare. Pe cuprinsul orașului există o platformă de colectare, însă
depozitul unde sunt transportate deșeurile este Centrul de management integrat Tărpiu.
39
1.3. ECONOMIE
Cascada Cheilor, Cormaia, Sângeorz-Băi

40
Structura economiei județene și regionale

Notă: În realizarea analizei evoluției și structurii pe domenii de activitate a agenților
economici activi economic s-au utilizat date furnizate de către Oficiul Național al Registrului
Comerțului, cu privire la agenții economici care și-au depus situația financiară la finalul anului și
au înregistrat o cifră de afaceri egală sau mai mare decât 0 (zero). Conform procedurii de
raportare a informațiilor financiare, în categoria agenților economici activi, din punct de vedere
economic (cu situația financiară depusă la finalul anului) nu sunt incluse Persoanele Fizice, ce
includ următoarele forme de organizare: persoanele fizice şi asociațiile familiale ,persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.
Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, la sfârșitul anului 2019, erau 210.543
agenți economici activi din punct de vedere juridic în Regiunea N-V, 20.502 la nivelul județului
Bistrița-Năsăud, respectiv 594 în orașul Sângeorz-Băi.
Numărul agenților economici activi juridic și economic la sfârștiul anului 2019
Zonă Nr. profesioniști active juridic la Nr. profesioniști care au depus bilanțul
sfârșitul anului 2019 anului 2019
Orașul Sângeorz-Băi 594 308

Județul Bistrița-Năsăud 20.502 9.977
Regiunea N-V 210.543 116.119
* sunt incluse următoarele forme de organizare: PF, SNC, SCS, SCA, SA, SRL, RA, SC, APJ.
** PF – Persoane fizice; în această categorie sunt incluse următoarele forme de organizare: persoanele fizice şi asociațiile familiale înregistrate
până la sfârșitul anului 2019, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.
Tabel nr. 11
Sursă date Oficiului Național al Registrului Comerțului
41
Statistica pe secțiuni de activitate a societăților care au sediul în județul Bistrița-Năsăud și care au depus bilanț pe anul 2019
Nr. Cifra de Profitul net Numărul

agenților afaceri (lei) de
economici (lei) salariați
Total 9.977 13.097.231.048 981.362.751 47.550
A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 421 522.781.334 52.003.116 2.087
B - Industria extractivă 48 41.409.111 5.544.243 236
C - Industria prelucrătoare 1.257 5.682.791.744 244.226.740 20.996
D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă 35 4.961.371 2.850.588 17
caldă şi aer condiţionat
E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de 46 109.641.926 14.265.528 671
decontaminare
F - Construcţii 1.408 1.623.662.277 197.444.878 6.067
G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor 2.800 2.960.145.221 180.280.615 7.408
şi motocicletelor
H - Transport şi depozitare 1.160 1.187.834.403 76.100.299 4.142
I - Hoteluri şi restaurante 548 226.778.685 45.051.725 1.786
J - Informaţii şi comunicaţii 234 52.591.336 17.237.680 256
K - Intermedieri financiare şi asigurări 126 97.487.352 11.963.175 221
L - Tranzacţii imobiliare 148 36.049.341 19.556.689 148
M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 724 138.599.962 38.081.296 883
N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 296 157.284.342 15.162.742 1.125
O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul 3 18.701 7.435 1
public
P - Învăţământ 71 8.290.939 2.260.968 130
Q - Sănătate şi asistenţă socială 207 69.530.447 19.069.616 491
R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 175 142.825.709 35.722.791 543
S - Alte activităţi de servicii 270 34.546.847 4.532.627 342
Sursa: ONRC
Tabel nr. 12
Densitatea întreprinderilor de la nivel județean este de 24,96 unități la 1.000 de locuitori,

mai scăzută decât la nivel regional (34,12 agenți activi din punct de vedere economic la 1.000 de
locuitori).
În ceea ce privește cifra de afaceri de la nivel județean a agenților economici care au depus
bilanțul pe anul 2019, aceasta însumează 13.097.231.048 lei, reprezentând 7,58% din cifra de
42
afaceri obținută la nivel regional. Cifra medie de afaceri pe agent economic este de 689.327.950,
cu 7,98% mai mică decât cea înregistrată la nivel regional (8.637.563.608).
Productivitatea muncii - calculată ca raport dintre cifra totală de afaceri şi numărul de

salariați – la nivelul județului Bistrița-Năsăud este de 275.441,24 lei, cu 14,53% mai mică decât în
regiunea Nord-Vest (315.465,79).
În cele 9.977 unități economice din județul Bistrița-Năsăud își desfășoară activitatea, potrivit
ONRC, 47.550 salariați, media pe unitate fiind de 5,44 salariați. Numărul total de salariați din
județ(47.550) reprezintă 8,68% din numărul total de salariați din Regiunea Nord-Vest(547.607).
Analizând structura agenților economici după cifra de afaceri, se observă că cel mai
dezvoltat sector economic este Industria prelucrătoare (43,39% din total), 1.257 firme având acest
sector de activitate (12,6% din total). Din punct de vedere al salariaților, industria prelucrătoare
însumează 44,16% din totalul de la nivel județean (20.996 angajați).
Poziția secundă în ceea ce privește cifra de afaceri este deținută de sectorul Comerț cu
ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, în care activează cei mai mulți
agenți economici – 2.685, reprezentând 34,09% din total. O importanță crescută în economia
județului o are și sectorul construcțiilor, unde activează 1.014 agenți economici.
43
Alte sectoare bine reprezentate la nivel

județean din punct de vedere al numărului de
agenți activi economic sunt cei din domeniul
Comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea
autovehiculelor și motocicletelor (2.800 –
28,06% din total firme), Construcții(1.408 –
14,11% din total firme) sau Transport și
depozitare(1.160 – 11,63% din total firme).
Comparativ cu anul 2014, în anul 2019,
numărul de înmatriculări de la nivel județean, a
crescut cu 54,06%, ajungând de la un volum de
1.761 de înmatriculări la un volum de 2.713
Figura nr. 7
înmatriculări.
Dacă în perioada 2014-2019, la nivelul
județului Bistrița-Năsăud, numărul total de
înmatriculări a fost de 13.660 (11,70% din
volumul regional al înmatriculărilor), numărul
radierilor a fost mai scăzut, de 7.268 (adică
8,93% din numărul de radieri de la nivel
regional). În anul 2019, numărul radierilor de
la nivelul județului Bistrița-Năsăud a fost de
1.459, cu 60,86% mai multe decât în anul
2014.
44
Figura nr. 8
Figura nr. 8
Figura nr. 9 Figura nr. 10

Sursă date ONRC Sursă date ONRC
Structura economiei locale

La nivelul orașului Sângeorz-Băi, la sfârșitul anului 2019, erau înregistrați la Registrul
Comerțului 308 agenți economici activi cu sediul în orașul Sângeorz-Băi și care au depus bilanț pe
anul 2019. Din totalitatea agenților activi din punct de vedere juridic, 90% sunt SRL-uri, 5% SA, iar
restul agenților au alte forme de organizare.
Densitatea agenților economici activi din punct de vedere economic, de la nivel local,
este de 22,06 unități la 1.000 de locuitori. Se observă că densitatea agenților economici activi de la
nivelul orașului Sângeorz-Băi este sub media județeană (24,95 agenți economici activi/1.000 loc.)
sau regională (34,08 agenți economici activi/1.000 loc.).
45
La sfârșitul anului 2019, agenții

economici activi din punct de vedere economic
din orașul Sângeorz-Băi au realizat o cifră de
afaceri de 149.988.658 lei, obținând un profit de
22.123.877 lei cu un număr de 880 salariați.
Raportat la nivel județean, în orașul
Sângeorz-Băi sunt înregistrați 3,09% din agenții
economici activi din punct de vedere economic
de la sfârșitul anului 2019 și au realizat 1,15%
din cifra de afaceri județeană, au obținut 2,25%
din profitul firmelor din județ și concentrează
1,85% din numărul total de angajați de la nivel Figura nr. 11
Sursă date ONRC
județean.
Conform datelor furnizate de ONRC, cifra medie de afaceri pe agent economic în orașul
Sângeorz-Băi în 2019 era de 8.822.862 lei, cu 58,43% mai scăzută decât la nivel județean și cu
59,56% mai scăzută decât în Regiunea Nord-Vest.
Productivitatea muncii (raportul dintre cifra totală de afaceri şi numărul de salariați), la

sfârșitul anului 2019, era de 170.441,67 mii lei. Comparativ cu situația înregistrată la nivel județean
și regional, productivitatea muncii la nivelul orașului Sângeorz-Băi este inferioară celei de la nivelul
județului Bistrița- Năsăud (275.441,24 mii lei) sau din Regiunea Nord-Vest (315.465,79 mii lei).
46
Pe sectoare economice, în orașul Sângeorz-Băi se evidențiază sectorul de comerț, cu 44,8%

din totalul cifrei de afaceri de la nivel local, urmat de domeniul construcțiilor cu 17,81% din totalul
cifrei de afaceri, Hoteluri și restaurante, Transport și depozitare, industria prelucătoare și altele.
În ceea ce privește distribuția agenților economici pe clase de mărime, 94,26% sunt micro-
întreprinderi (au maxim 9 salariați), 5,33% sunt întreprinderi mici (între 10-49 salariați), iar 0,41%
sunt întreprinderi mijlocii.
Structura agenţilor economici activi din punct de vedere economic, după cifra de afaceri din oraşul Sângeorz-Băi, pe sectoare
economice la sfârşitul anului 2019
Agricultură, silvicultură şi pescuit 13,02%
Industria extractivă 2,70%
Industria prelucătoare 3,16%
Distribuţia apei 1,55%
Construcţii 17,81%
Comerţ 44,80%
Transport şi depozitare 3,45%
Hoteluri şi restaurante 9,63%
Informaţii şi comunicaţii 0,14%
Intermedieri financiare şi asigurări 0,15%
Tranzacţii imobiliare 0,05%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1,03%
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 0,90%
Învăţământ 0,50%
Sănătate şi asistenţă socială 0,47%
Activităţi de spectacole, cultturale şi recreative 0,51%
Alte activităţi de servicii 0,15%
Tabel nr. 13
Sursă date ONRC
47
În anul 2019, la nivelul orașului Sângeorz-

Băi s-au înregistrat 78 de înmatriculări, din care
72,37% au fost persoane fizice și 27,63% SRL-
uri. Conform ONRC, în anul 2019, numărul de
înmatriculări din orașul Sângeorz-Băi a fost cu
11,54% mai mare decât în anul precedent și cu
35,9% mai mare decât în anul 2017.
În ceea ce privesc radierile de la nivel
local, numărul acestora a fost de 50 în 2019, din
care 35,42% persoane fizice și 62,50% SRL-uri.
Spre deosebire de anul precedent, numărul de
radieri de la nivel local a fost mai ridicat cu 28%,
iar raportat la anul 2017, numărul radierilor a fost Figura nr. 12
mai ridicat cu 58%.
Per total, în perioada 2014 – 2019, numărul înmatriculărilor și radierilor de la nivelul
orașului Sângeorz-Băi a avut o evoluție asemănătoare celei de la nivel județean. În anul 2019 s-au
înregistrat 2,80% din numărul înmatriculărilor și 3,29% din numărul radierilor de la nivel județean.
48
Comerțul și serviciile
Principalii indicatori financiari ai sectorului de COMERȚ din orașul Sângeorz-Băi, la sfârșitul anului
2019 Tabel nr. 14
TOTAL % din totalul activității economice de la nivelul % din totalul
COMERȚ ORAȘULUI activității de comerț
de la nivelul
JUDEȚULUI
Nr. agenți economici 66 41% 2,25%
activi din punct de
vedere economic
Cifra de afaceri (mii lei) 67.188.869 44,80% 2,14%
Profitul net (mii lei) 3.376.830 1,96% 0,11%
Număr salariați 214 0% 0%
Sursa: ONRC, calcule Addvances
COMERȚUL este cel mai reprezentativ

sector din orașul Sângeorz-Băi în ceea ce privește
cifra de afaceri, firmele cu această activitate
obținând 44,80% din totalul cifrei de afaceri
înregistrate la nivel local.
În sectorul comerț sunt înregistrați 66
agenți economici activi , ce au înregistrat o cifră de
afaceri totală de 67.188.869 mii lei și au un număr
de 214 angajați.
Numărul de agenți economici activi din
punct de vedere economic din sectorul de comerț
local reprezintă 41% din totalitatea agenților
economici din oraș și 2,25% din totalitatea
Figura nr. 12
agenților economici ce au ca activitate principală Sursă date ONRC
49
comerțul din județul Bistrița-Năsăud, în anul 2019.
Principalii indicatori financiari ai sectorului de SERVICII din orașul Sângeorz-Băi, la sfârșitul anului 2019
TOTAL % din totalul activității % din totalul activității de
SERVICII economice de la nivelul servicii de la nivelul
ORAȘULUI JUDEȚULUI
Nr. agenți economici activi din 48 3,77% 2,4%
punct de vedere economic
Număr salariați 4913 0,1% 4,0%
Tabel nr. 15
În ceea ce privește sectorul comerțului, acesta înregistrează o productivitate medie de 394,84

mii lei, peste valoarea de la nivel județean (298,29 mii lei), sau chiar de la nivel regional (365,39
mii lei).
În sectorul SERVICIILOR sunt înregistrate 48 de firme, ceea ce reprezintă 3,77% din
totalul agenților economici de la nivel local. Principalele categorii de servicii din localitate sunt
reprezentate de Transport și depozitare și Hoteluri și Restaurante, cu 15, respectiv 20 agenți
economici, care au înregistrat în anul 2018 o cifră de afaceri de 3.963,03 mii lei.
Având statutul de stațiune, turismul poate reprezenta pentru orașul Sângeorz-Băi o
componentă importantă a economiei locale. În prezent, sectorul de activitate Hoteluri și restaurante
contribuie cu 4,33% din cifra de afaceri totală de la nivel local, totalizând un număr de 86 de
angajați.
50
Industria și construcțiile
INDUSTRIA, în special industria
prelucrătoare, reprezintă o activitate economică
importantă în orașul Sângeorz-Băi. Sectorul
industrial din Sângeorz-Băi concentrează 41 de
agenți economici activi din punct de vedere
economic (12,01% din economia locală și 2,84%
din agenții economici din industrie de la nivel
județean). Aceștia au realizat în anul 2019 o cifră
de afaceri totală de 11.102.786 mii lei,
Figura nr. 13
reprezentând 7,4% din cifra de afaceri totală de la Sursă date ONRC
nivel local. Deși sectorul industrial ocupă un loc important în economia locală, productivitatea medie
(cifra de afaceri obținută raportată la numărul de salariați) este destul de scăzută. Astfel,
productivitatea medie per angajat în Sângeorz-Băi este de 125.440,63 mii lei.
Principalii indicatori financiari ai sectorului INDUSTRIAL din orașul Sângeorz-Băi, la sfârșitul anului 2019
% din totalul activității % din totalul activității
TOTAL
economice de la nivelul industriale de la nivelul
INDUSTRIE
Nr. agenți economici activi
143 46,43% 25,83%
din punct de vedere economic
Tabel nr. 16
51
Dezvoltarea industrială a orașului Sângeorz-Băi s-a realizat îndeosebi în sectorul industriei

ușoare, de textile și îmbrăcăminte, dar și de exploatare a lemnului. Majoritatea firmelor din sectorul
industrial desfășoară activități specifice industriei prelucrătoare, deținând 93,58% din totalul
salariaților din industria de la nivel local. Se remarcă astfel oactivitate producătoare și anume
AUTOSOMEȘ SRL, cu domeniul de activitate Tăierea și rindeluirea lemnului - CAEN 1610
(3.463.029 lei cifră de afaceri și 14 angajați). În ultimii ani, industria textilă a intrat în declin, una
din marile firme de profil de pe plan local, fabrica de tricotaje SC Zanobetti S.R.L. s-a închis în anul
2008 rezultând disponibilizarea a peste 100 de angajați.
Cu toate acestea, existența pădurii, a apelor minerale de valoare recunoscută şi a stațiunii
balneoclimaterice oferă orașului Sângeorz-Băi posibilități de dezvoltare a diferitelor ramuri
economice. Chiar dacă s-a inchis, s-a remarcat firma Izvorul Vameșul SRL, care a avut ca obiect de
activitate producția de apă plată valorificând un izvor mineral, recunoscut pentru calitatea apei. În
anul 2013 firma era înregistrată cu 5 salariați, având o cifră de afaceri de 247,83 mii lei.
Situația agenților economici activi din punct de vedere economic, la sfârșitul anului 2019
din COMERȚ și SERVICII
Cifra de afaceri medie per agent Număr mediu de salariați Productivitatea medie per
Rev. 2 economic (mii lei) (pers.) angajat (mii lei)
Reg. Jud. Oraș Reg. Jud. Oraș Reg. Jud. Oraș
Nord Bistrița- Sângeorz- Nor Bistrița- Sângeorz Nord Bistrița- Sângeor
Vest Năsăud Băi d Năsăud -Băi Vest Năsăud z-Băi
Vest
Total 1.122,95 1.092,14 454,10 5,33 5,44 3,09 210,87 200,74 146,75
Comerţ 1.214,52 779,01 947,96 3,32 2,61 2,41 365,39 298,29 393,84
Servicii 171,34 374,59 527,47 3,62 3,40 2,86 145,54 110,33 59,87
Alte sectoare 1.884,01 2.166,69 193,37 10,0 10,54 3,82 187,53 205,48 50,62
economice 5
Tabel nr. 17
52
Principalii indicatori financiari ai sectorului de CONSTRUCȚII din orașul Sângeorz-Băi, la sfârșitul anului 2019
TOTAL % din totalul activității % din totalul activității de

CONSTRUCȚII economice de la nivelul construcții de la nivelul
Nr. agenți economici activi 102 33,12% 1,02%
din punct de vedere economic
Tabel nr. 18
Sectorul de CONSTRUCȚII este cel de-al

doilea sector din economia orașului Sângeorz-Băi
în funcție de cifra de afaceri de la nivelul anului
2019. Sectorul concentrează 33,12% din totalul de
agenți economici ai localității, 31,36% din totalul
de salariați, însă realizează doar 17,81% din totalul
cifrei de afaceri de la nivel local.
La finalul anului 2019, conform ONRC, în
domeniul construcțiilor erau active 102 firme cu un
total de 276 salariați. Cifra de afaceri realizată de Figura nr. 14
Sursă date ONRC
acești agenți economici a fost de 26.711.728 lei,
înregistrând un profit net de 5.398.711 lei.
Conform indicatorilor economici, în ceea ce privește sectorul construcțiilor, orașul
Sângeorz-Băi se situează mult sub valorile înregistrate la nivel județean și regional. Astfel, dacă
cifra de afaceri medie per agent economic la nivelul regiunii Nord-Vest în 2019 era de
53
8.637,563.608 lei, iar la nivelul județului Bistrița-Năsăud era de 689.327.950 lei, valoarea pentru
orașul Sângeorz-Băi a fost de doar 8.822.862 lei.
Agricultură, silvicultură şi pescuit
Situația agenților economici activi din punct de vedere economic, la sfârșitul anului 2019
din INDUSTRIE și CONSTRUCȚII
Secțiune CAEN Rev. 2 Cifra de afaceri medie per agent Număr mediu de salariați Productivitatea medie per angajat
economic (mii lei) (pers.) (mii lei)
Reg. Jud. Oraș Reg. Jud. Oraș Reg. Jud. Oraș
Nord Bistrița Sângeorz- Nord Bistrița Sângeorz Nord Bistrița- Sângeorz-Băi
Vest - Băi Vest - -Băi Vest Năsăud
Năsăud Năsăud
Total 1.122,95 1.092,14 454,10 5,33 5,44 3,09 210,87 200,74 146,75
INDUSTRIE TOTAL, 3.184,60 3.736,55 492,44 17,45 17,11 7,27 182,48 218,34 67,77
din care:
Industria extractivă 1.294,74 662,44 258,39 7,22 6,55 4,00 179,28 101,11 64,60
Industria 3.276,88 4.053,78 517,94 18,13 18,18 8,16 180,78 222,95 63,47
prelucrătoare
Producţia şi 2.945,36 657,64 498,35 7,20 0,32 3,00 409,18 2.035,54 166,12
furnizarea de energie
electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer
condiţionat
Distribuţia apei; 2.649,56 2.271,34 404,70 21,66 23,03 1,50 122,31 98,64 269,80
salubritate,
gestionarea
deşeurilor, activităţi
de decontaminare
CONSTRUCŢII 821,80 555,47 46,00 4,45 3,89 1,98 184,88 142,85 23,19
Alte sectoare economice 837,11 614,09 616,74 3,50 3,18 2,73 239,47 192,89 226,04
Tabel nr. 19
54
În ceea ce privește sectorul Agricultură,

silvicultură și pescuit, potrivit ONRC, la sfârșitul
anului 2019 s-au identificat 20 agenți economici
care își desfășoară activitatea în acest sector, care
au înregistrat o cifră de afaceri de 19.535.703
lei. Numărul de salariați din sectorul respectiv
era de 102, ceea ce reprezenta 11,59% din totalul
salariaților din economia locală a orașului
Sângeorz-Băi.
Teritoriul administrativ al orașului
Sângeorz-Băi, fiind predominant muntos, nu
oferă cele mai bune condiții pentru practicarea
Figura nr. 14
AGRICULTURII, fiind considerat zonă Sursă date INS
defavorizată din punct de vedere a agriculturii. Conform APIA (Agenţia de Plăți şi Intervenție
pentru Agricultură), orașul Sângeorz-Băi se încadrează în lista unităților administrativ teritoriale
catalogate drept Zone Montane Defavorizate (ZMD).
În acest sens, în anul 2014 a fost adoptat Memorandumul privind aprobarea Orientărilor
strategice naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate (2014 – 2020).
Potrivit documentului, din cauza limitării considerabile a posibilităților de utilizare a terenului
agricol, sunt antrenate eforturi mari din punct de vedere financiar și tehnic pentru valorificarea
acestuia, aspecte ce conferă producătorilor agricoli crescători de animale, un drept natural la
diferență și compensare.
55
Pe raza orașului nu există ferme agricole organizate, agricultura desfășurându-se pe terenuri

mici ca întindere, în gospodării particulare individuale, dar există grupuri de societăți cooperative
agricole de creștere a bovinelor și ovinelor și procesare a laptelui, pentru producerea de produse
naturale din lapte, asociații care își desfășoară activitatea la stâne, terenuri concesionate, respectiv
creșterea animalelor face numai pentru nevoile gospodărești sau pentru vânzare în târguri sau piețe.
Din punct de vedere a suprafețelor terenului agricol, se remarcă ponderea ridicată a
pășunilor – 3.390 ha (53,10%) și a fânețelor – 2.139 ha (33,51%), terenul arabil având o pondere de
doar 13,39% din totalul terenului agricol (855 ha). Principalele culturi practicate sunt cele mai puțin
pretențioase: cartoful, porumbul sau plantele de nutreț. Secundar, în zonă mai sunt cultivate grâul,
ovăzul și secara, iar vegetația viticolă și pomii fructiferi sunt practic inexistente.
Ponderea ridicată a pășunilor favorizează creșterea animalelor, aceasta fiind principala
preocupare în sectorul agricol la nivel local. Efectivul de animale a crescut ca urmare a constituirii
unor ferme și microferme în teritoriu, cele mai multe fiind specializate pe bovine pentru lapte.
Pentru o mai bună promovare a produselor naturale ale crescătorilor de animale, care sunt
majoritari în această zonă, la nivelul local s-au înființat o serie de asociații: Asociația crescătorilor
de taurine și Asociația crescătorilor de ovine/caprine. În orașul Sângeorz-Băi, mai precis în
localitatea Cormaia, au fost amenajate crescătorii piscicole.
Având în vedere specificul local, pentru dezvoltarea agriculturii locale este necesară
stimularea formelor asociative, formarea profesională a fermierilor, cât și modernizarea
tehnologică.
În ceea ce privește SILVICULTURA, se remarcă ponderea ridicată a fondului forestier,
categoria păduri și altă vegetație forestieră ocupând cca. 50% din totalul teritoriului administrativ al
orașului (7.264 ha). Astfel, pădurile reprezintă una dintre cele mai importante resurse creatoare de
56
valoare adăugată prin utilizarea în mod durabil atât a lemnului cât și a produselor de tip nelemnos
(de exemplu: fructe de pădure, ciuperci ș.a.).
Conform Strategiei de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014 – 2020,
în anul 2012, din exploatarea lemnului, la nivel judeţean s-a înregistrat o cifră de afaceri de 12
milioane euro. De asemenea, în ceea ce privește resursele naturale constituite din fructe de pădure
(zmeură, mure, afine negre) şi ciuperci (gălbiori, hribi, ghebe), cantităţile recoltate de la an la an la
nivelul judeţului prezintă următoarele medii: zmeură – 100 tone, mure – 5 tone, afine negre – 50
tone, gălbiori – 25 tone, hribi – 30 tone şi ghebe – 90 tone. Mare parte din aceste cantități este
destinată exportului.
Conform Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL Bistrița-Năsăud, deși Silvicultura
reprezintă o ramură importantă a regiunii, defrișările insuficient controlate (Bistrița-Năsăud,
Maramureș) şi lipsa unui program coerent de reîmpăduriri şi construcții de drumuri forestiere către
interiorul bazinelor, conduc la reducerea continuă a suprafețelor împădurite.
Exploatarea nerațională a resurselor forestiere conduce la o serie de efecte negative nu
numai asupra economiei locale, ci și asupra mediului, prin dereglarea echilibrului sistemului
natural, care poate duce la inundații, alunecări de teren, suprafețe afectate de doborâturi de vânt etc.
Capitalizarea insuficientă, pierderea piețelor externe, neadaptarea la exigențele calitative au
determinat ca numeroase fabrici de mobilă să fie închise sau să funcționeze la parametri reduși. Se
impune așadar o susținere financiară mai mare a acestor unități cu scopul îmbunătățirii condițiilor
de muncă ale angajaților, creșterii productivității și realizării de investiții în tehnologii mai puțin
poluante.
57
Topul firmelor din orașul Sângeorz-Băi

Pe baza datelor financiare raportate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului
pentru societățile din orașul Sângeorz-Băi pentru anul 2019 se evidențiază următoarele firme după
cifra de afaceri:
MIDIVOX SERVCOM S.R.L. – are ca domeniu de activitate Comerțul cu amănuntul al
carburanților pentru autovehicule în magazine specializate. Conform datelor financiare raportate la
finalul anului 2019, firma se situează pe primul loc în topul firmelor după cifra de afaceri, cu
20.094.666 lei, reespectiv profit net de 977.565 lei. În această firmă își desfășoară activitatea 11
angajați.
FOREST GOSEN S.R.L. – este o firmă specializată în Comerțul cu amănuntul al
carburanților pentru autovehicule în magazine specializate. Potrivit datelor transmise de către
ONRC, firma înregistra în 2019 o cifră de afaceri la nivel local de 8.580.482 lei și un număr de 21
angajați.
CICLOMAR PROD S.R.L. – are ca domeniu de activitate Comerțul cu amănuntul în
magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. La
sfârșitul anului 2019 în această firmă și-au desfășurat activitatea 14 angajați, iar cifra de afaceri
înregistrată a fost de 4.255.612 lei.
HEBE S. A. – administrează hotelul cu același nume, clădire cu care se identifică trecutul
stațiunii-oraș Sângeorz-Băi. Conform datelor transmise de către ONRC, societatea HEBE S.A. a
înregistrat în anul 2019 o cifră de afaceri de 4.159.391 lei și un profit net de 156.027, în firmă
activând 32 de angajați.
EXPLO TERASIT SRL – are ca domeniu de activitate Extracția pietrei ornamentale și a
pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei. La sfârșitul
58
anului 2019 în această firmă își desfășurau activitatea un număr de 9 angajați, cifra de afaceri fiind
de 4.255.612 lei, iar profitul net de 1.518.932 lei.
VIAN-TRANS SRL – având obiect de activitate exploatarea forestieră, înființată în anul
2002, având o cifră de afaceri la finalul anului 2019 de 3.900.024 lei, profit net de 6.026 lei și fără
niciun angajat.
HEBE PHARM S.R.L. – are ca domeniu de activitate Comerțul cu amănuntul al produselor
farmaceutice, în magazine specializate. Din punct de vedere a cifrei de afaceri, firma se situează pe
locul al șaptelea la nivel local, însumând în 2019 3.796.025 lei și un profit net de 26.291 lei, cu un
număr de 11 angajați.
FOREST GOSEN S.R.L. – este o firmă specializată în Comerțul cu amănuntul al
carburanților pentru autovehicule în magazine specializate. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor,
firma înregistra în 2018 cea mai mare cifră de afaceri de la nivel local (12.788,68 mii lei), și un
număr de 49 de angajați.
AUTOSOMEȘ S.R.L. – are ca domeniu de activitate Tăierea și rindeluirea lemnului, în
care își desfășoară activitatea 8 angajați. Firma înregistrează în 2019 o cifră de afaceri la nivel local
de 3.463.029 lei și un profit net de 60.311 lei.
59
Top 20 companii din orașul Sângeorz-Băi, după cifra de afaceri, în 2019
Firma Cod CAEN Rev. 2 Salariați Cifra Profit Net (RON)
(pers.) Afaceri
(RON)
1 MIDIVOX 4730 Comerţ cu amănuntul al carburanților pentru 11 20 094 204 541

SERVCOM SRL autovehicule in magazine specializate 666
2 EXPLO TERASIT 0811 Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru 9 4 041 317 815
SRL construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, 050
cretei și a ardeziei
3 ELLYFARM 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, 8 3 356 19 541
STARCOM SRL in magazine specializate 935
4 PANLACTO- 5510 Hoteluri și alte activități de cazare similare 2 497 213 515
VICTOCRIS SRL 945
5 CICLOMAR PROD 4711 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, 14 4 255 14 198
SRL cu vânzare predominanta de produse alimentare, 612
băuturi si tutun
6 HEBE PHARM SRL 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, 11 3 796 26 291
in magazine specializate 025
7 FOREST-GOSEN 4730 Comerţ cu amănuntul al carburanților pentru 21 8 580 35 213
SRL autovehicule in magazine specializate 482
8 LIVENZA SRL 4312 Lucrări de pregătire a terenului 12 2 188 467 726
771
9 TEKO 4673 Comerț cu ridicata al materialului lemnos și a 2 2 321 163 232
TRANSCOLOR SRL materialelor de construcție și a echipamentelor sanitare 828
10 VIAN-TRANS SRL 220 Exploatarea forestieră 0 3 900 6 026
024
11 GEORALEMAR 4941 Transporturi rutiere de marfă 5 2 324 844 312
IMPEX SRL 571
12 HEBE SA 5510 Hoteluri și alte activități de cazare similare 32 4 159 745 702
391
13 OCOLUL SILVIC 0210 Silvicultura si alte activități forestiere 26 2 870 14 515
CORMAIA ANIEȘ 374
SA
14 PROELIEZER COM 4752 Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al 10 3 351 235 600
SRL articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit în 494
magazine specializate
15 FIADYFLORDOM 4711 Comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate, 7 2 183 6 303
SRL cu vânzare predominanta de produse alimentare, 187
băuturi si tutun
16 MEGAPARK 5610 Restaurante 16 2 955 151 574
FRATELLI SRL 360
17 AUTOSOMEȘ SRL 0210 Silvicultură și alte activități forestiere 8 3 463 60 311
029
60
18 COMEXPERT 4639 Comerț cu ridicata nespecializat de produse 5 3 006 178 736

REGIO SRL alimentare, băuturi și tutun 590
19 LILIODENDRON 220 Exploatarea forestieră 11 2 265 170 339
TULIP SRL 945
20 MS. 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și 13 3 462 736 293
INDUSTRIEBAU nerezidențiale 224
GESELSCHAFT
SRL
Sursa: ONRC
Tabel nr. 20
61
Tabel nr. 21
Top 20 companii din orașul Sângeorz-Băi, după numărul de salariați, în 2019
Firma Cod CAEN Rev. 2 Salariaț Cifra Profit Net
i Afaceri (RON)
(pers.) (RON)
1 HEBE SA 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, in 32 20 094 666 204 541
2 OCOLUL SILVIC 0210 Silvicultura si alte activități forestiere 26 2 870 374 14 515
CORMAIA ANIEȘ
SA
3 GOSEN AUTO 4520 Întreținerea și repararea autovehiculelor 22 1 906 706 54 735
SERVICE SRL
4 FOREST-GOSEN 4730 Comerţ cu amănuntul al carburanților pentru 21 8 580 482 35 213
SRL autovehicule in magazine specializate
5 PANLACTO- 5510 Hoteluri și alte activități de cazare similare 18 2 497 945 213 515
VICTOCRIS SRL
6 GABRIEL 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și 16 1 241 662 40
TOURISM SRL nerezidențial
7 MEGAPARK 5610 Restaurante 16 2 955 360 151 574
FRATELLI SRL
8 FILDES-ONYX SRL 1071 Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a 15 2 141 248 275 433
produselor proaspete de patiserie
9 CICLOMAR PROD 4711 Comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate, cu 14 4 255 612 14 198
SRL vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si
tutun
10 MS. 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și 13 3 462 224 736 293
INDUSTRIEBAU nerezidențiale
GESELSCHAFT
SRL
11 DURNEA SRL 1439 Fabricarea prin tricotare sau croșetare a altor articole 12 710 736 20 319
de îmbrăcăminte
12 LIVENZA SRL 4312 Lucrări de pregătire a terenului 12 2 188 771 467 726
13 ULTRAIMEX 9002 Activități suport pentru interpretare artistică 12 139 096 44 258
POPICA SRL
14 MIDIVOX 4730 Comerţ cu amănuntul al carburanților pentru 11 20 094 666 204 541
SERVCOM SRL autovehicule in magazine specializate
15 HEBE PHARM SRL 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, in 11 3 796 025 26 291
16 LILIODENDRON 220 Exploatarea forestieră 11 2 265 945 170 339
TULIP SRL
17 EDDY 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și 11 269 057 -39 976
PROFESIONAL nerezidențial
EXPERT SRL
18 ASGARD PRIM 5610 Restaurante 10 789 025 37 210
SRL
19 PROELIEZER COM 4752 Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al 10 3 351 494 235 600
SRL articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit în magazine 62
specializate
20 TURDEAN 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și 10 210 000 -55 273
CONSTRUCȚII SRL nerezidențial
Sursa: Ministerul Finanțelor
Structuri de sprijin în afaceri

Structurile de sprijinire şi consultanță în afaceri precum incubatoarele de afaceri, centre de
afaceri, parcuri industriale, tehnologice şi științifice, centre de expoziție, instituții de susținere sunt
esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri local. La nivelul orașului Sângeorz-Băi nu există
incubatoare sau centre de afaceri. Instituțiile de susținere sunt în principal instituții județene sau
chiar regionale precum: ADR Nord – Vest, Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud sau
Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Cluj-Napoca.
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Vest

ADR Nord-Vest Transilvania Nord este un organism de utilitate publică, cu personalitate
juridică, ce acționează în domenii specifice dezvoltării regionale. ADR Nord-Vest este organul
executiv al Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.
ADR Nord – Vest sprijină autoritățile publice locale din Regiunea Nord – Vest în vederea
dezvoltării unor proiecte relevante, mature și cu impact și furnizarea suportului tehnic pentru
identificarea, definirea, dezvoltarea de propuneri de proiecte pentru portofoliul regional.
Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud este o organizație autonomă,

neguvernamentală, de utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, non-profit, cu personalitate
juridică, creată pentru a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor săi și ale comunității de
afaceri în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țară și din străinătate.
63
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud

Agenția pentru ocuparea forței de muncă oferă angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă următoarele servicii: măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă prin
creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; măsuri pentru
stimularea angajatorilor în vederea încadrării în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri de
muncă.
Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud este o organizație autonomă,

neguvernamentală, de utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, non-profit, cu personalitate
juridică, creată pentru a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor săi și ale comunității de
afaceri în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țară și din străinătate. Misiunea CCI
BN, ca parte integrantă a comunității de afaceri, este de a contribui activ la dezvoltarea durabilă a
economiei locale și de a promova mediul economic la nivel național și internațional.
Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Cluj-Napoca

O.T.I.M.M.C. este organizat și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice, cu
personalitate juridică, în subordinea Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor
pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. Oficiul Cluj-Napoca are ca principală atribuție implementarea
tehnică și financiară a programelor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi și de susținere a
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, la nivel local potrivit procedurilor de implementare
aprobate de Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM.
64
1.4. TURISM
Gospodărie în deal, Sângeorz-Băi

65
1.4. TURISM
Județul Bistrița-Năsăud are o tradiție veche în ceea ce privește turismul balnear în special
datorită stațiunii Sângeorz-Băi, care era una din destinațiile preferate ale românilor până acum 25 de
ani. Încă din secolul al XVII-lea orașul devine cunoscut ca stațiune balneară în primul rând datorită
izvoarelor minerale cu proprietăți curative prezente aici.
În anul 1949 stațiunea este naționalizată şi trece în proprietatea statului și administrată de
Ministerul Sănătății, luând ființă unul dintre primele sanatorii balneare din România, destinat tratării
afecțiunilor gastrointestinale, ale ficatului şi ale bolilor de nutriție. Tot în această perioadă, datorită
afluxului de turiști, au fost modernizate și amenajate izvoarele de pe teritoriul stațiunii. De
asemenea, a fost realizat Hotelul Hebe, cu o capacitate de 900 de locuri, care a devenit simbolul
orașului Sângeorz-Băi. Numele avea rolul de a sugera calitățile apelor minerale, de vindecare și
revitalizare. În anul 1960, stațiunea a primit titlul de oraș, fiind realizat cel de-al doilea hotel,
Someșul, cu o capacitate de 600 de locuri. Proprietățile apelor minerale de la Sângeorz-Băi au atras
și atenția specialiștilor, care vizitau orașul-stațiune cu scopul de a studia și de a organiza conferințe
pe tema apelor minerale.
Deși orașul este înscris oficial pe lista stațiunilor balneare, lipsa investițiilor în infrastructura
turistică au făcut ca numărul turiștilor să scadă semnificativ, în prezent orașul-stațiune fiind căutat
în special de persoanele vârstnice care primesc bilete din partea statului și care vin să se trateze
pentru diferite afecțiuni.
Atracții Sângeorz-Băi
Orașul Sângeorz-Băi oferă un cadru turistic complex datorită peisajului natural, cu
posibilități variate de valorificare a timpului liber, cu tradiții etnografice și folclorice bine păstrate și
66
conservate în această zonă, fiind cunoscut în principal datorită turismului balnear, recomandat atât
celor cu diverse probleme de sănătate, cât și pentru odihnă sau tratarea stresului pentru persoanele
cu un grad de activitate ridicat.
Principalele atracții turistice din orașul Sângeorz-Băi sunt Muzeul de Artă Comparată,
Mănăstirea Cormaia, Parcul Stațiunii, Cascada Cheilor de pe valea Cormăii, Satul artistic “Dosul
Gârciului” și mai ales aria naturală Parcul Național Munții Rodnei.
Atracția principală a zonei este dată de cadrul natural pitoresc și de peisajul montan deosebit
pe care îl oferă. Factorii climatici, proprietățile solului, precum și condițiile de relief generează o
compoziție floristică de unicitate prin diversitate și valoare ecologică. Apele de munte sunt
cristaline și coboară din apropierea crestei munților Rodnei de la circa 10 km de Pietrosul Mare,
începându-și cursul de la 1800 m altitudine. Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai
mare arie protejată din nordul Carpaților Orientali având o suprafață de 46.399 ha, din care 3.300 ha
au fost declarate rezervație a Biosferei încă din 1979. Datorită diversității de comori peisagistice
existente în perimetrul său, Munții Rodnei oferă posibilitatea practicării a numeroase tipuri de
turism.
Muzeul de Artă Comparată din orașul Sângeorz-Bai, județul Bistrița-Năsăud este, din
punct de vedere juridic, secție a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, clasificat ca fiind instituție
de importanță județeană.
Colecția de bază o constituie lucrările de artă contemporană – sculptură (lemn, marmură,
metal), dar și elemente de pictură, fotografie, grafică, ceramică, porțelan și altele, ale 135 de artiști
invitați la toate edițiile Simpozionului de Artă Contemporană „ART”. Piesele etnografice existente
67
permit vizitatorilor comunicarea între trecut și prezent. Scopul declarat al muzeului este de a
surprinde și transmite spiritualitatea zonei prin artă, refuzând să accepte ideea de muzeu ca spațiu –
adăpost pentru bunuri mobile ce aparțin trecutului. Desfășurarea Muzeului nu oferă decât repere, nu
informație gata prelucrată, astfel că produsul finit este în sine un produs artistic.
Deși este un muzeu mic, instituția se dorește a fi un centru de informare în arta plastică
contemporană, astfel că sunt puse la dispoziția publicului o arhivă audiovizuală conținând
fotografii, clișee, filme foto, casete audio și video, CD-uri, în majoritate având legătură cu
Simpozioanele organizate și o bibliotecă formată în special din albume de artă. Organizat în forma
actuală pe parcursul anului 2006, Muzeul a fost inaugurat în data de 5 mai 2007.
Mănăstirea din Cormaia este situată în localitatea componentă a stațiunii Sângeorz-Băi,

Cormaia. Biserica de lemn din cadrul acestui ansamblu monahal, cu hramul „Buna Vestire”,
declarată monument istoric, datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, datarea fiind
indicată de forma structurii sale și de elementele decorative; face parte din categoria bisericilor
„umblătoare”, care se întorc la locul de unde au plecat, după trei mutări succesive.
Biserica de lemn a fost construită în jurul anului 1636 pe Valea Pleșii, de călugării ortodocși
veniți de la mănăstirile Neamț și Putna. O inscripție aflată deasupra ușilor împărătești, consemnează
sfințirea acestui locaș de cult ca mănăstire în Valea Mărului între 1749-1751.
Biserica de lemn de la Mănăstirea Cormaia face parte din grupul de biserici de lemn din
Transilvania, ce domină patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din aceste părți. Prin
planimetrie și elementele decorative monumentul se înscrie în seria de biserici de lemn de la
mijlocul secolului al XVIII-lea, care cuprind un altar decroșat cu trei laturi îmbinate în unghi drept,
un naos cu bolta semicilindrică, un pronaos deasupra căruia a fost amenajată tribuna, un turn cu o
68
galerie deschisă și coiful octogonal. Turnul are baza pătrată și galerie deschisă cu o singură arcadă,
iar coiful, având o înălțime medie, este construit pe bază octogonală.
Cascada Cheilor, Valea Cormăii

Este uşor să te pierzi în frumuseţea pură a pădurilor dese de aici. Legenda spune că această
zonă minunată a servit ca şi adăpost tătarilor şi cailor lor. Zgomotul apei care coboară djin munte a
creat o ascunzătoare perfectă, formând o fortăreaţă ascunsă între vârfuri de munţi. Ruta turistică
care duce la cascadă oferă acces comod prin Valea Cormăii, considerată una dintre cele mai
frumoase atracţii turistice naturale din nordul României. Cascada se află la 4 km de staţiunea
Sângeorz Băi.
Satul artistic “Dosul Gârciului”

Sculptorul român, Maxim Dumitraş, a avut o iniţiativă unică atunci când s-a decis să
transforme casa în care a crescut într-un refugiu pentru artişti care doresc să scape de haosul
oraşului şi să creeze artă în mijlocul naturii. România rurală s-a dovedit a fi o inspiraţie foarte bună
pentru oaspeţii săi. Împreună au construit alte 5 case şi au extins proiectul. Arta se combină cu
natura în “satul artistic” unde operele de artă sunt asunse în peisajul rural. În viitor se plănuiesc
tabere de creaţie dar şi access deschis turiştilor care îşi doresc să admire această atracţie românească
unică.
Atracții turistice din apropierea orașului Sângeorz-Băi

Din punct de vedere turistic zona este foarte ofertantă, atât în ceea ce privește cadrul natural,
cât și cel cultural. Astfel, se pot organiza trasee pentru vizitarea Munților Rodnei, a lacului Lala,
69
Dealul Prihodiște-Marcus cu mofeta naturală Sonora (gazul trece prin apă producând un zgomot
asemănător fierberii, sesizabil de la distanță), sau altor puncte naturale de interes turistic din
împrejurimi cum ar sunt: Vârful Ineu, Munții Suhardului, Vârful Omul, Cascada Cailor sau Poiana
Narciselor.
Potrivit Autorității Naționale pentru Turism, au fost omologate o serie de trasee turistice
pentru drumeții care fac legătura între mai multe puncte de interes. Spre exemplu, turiștii care vin în
Stațiunea Sîngeorz-Băi pot alege varianta „Sângeorz-Băi – V. Cormaia – Cabana Farmecul Pădurii
– Vf. Cormaia”, cu o lungime de 28 km și un grad de dificultate mediu sau „Stațiunea Sângeorz-Băi
– Vf. Țapului – Tarnița Obârșia Rebrei”, cu un grad de dificultate ridicat și o lungime de 34 km.
Deși traseele sunt bine amenajate, pe anumite porțiuni este necesară echiparea corespunzătoare a
turiștilor.
Amatorii de sporturi de iarnă au posibilitatea de a le practica pe pârtia amenajată în M-ții
Rodnei numită Alpina Blazna. În această locație a fost amenajat complexul turistic Alpina Blazna,
oferind iubitorilor de senzații tari primul parc de aventură din județ. Deși neomologată, poate fi
amintită pârtia de pe Valea Anieșului, din comuna vecină Maieru, care este dotată cu teleschi și care
atrage un număr ridicat de turiști.
Tipuri de turism practicate

Orașul Sângeorz-Băi a devenit cunoscut ca stațiune balneară încă din secolul al XVII-lea.
Stațiunea dispune de izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, iar
în cura balneară se mai utilizează nămolul mineral şi mofetele.
70
Stațiunea este renumită prin apele minerale vindecătoare ale căror proprietăți rivalizează cu
cele de la Vichy (Franța) sau Karlovy Vary (Cehia), care sunt cunoscute și sub numelee de Hebe,
fiind cele mai bogate în calciu din sud-estul Europei.
Potrivit Anexei nr. 1 „Localitățile și arealele pentru care se acordă statutul de stațiune
balneoclimatică” la HG nr. 1016/2011, orașul Sângeorz-Băi a primit statutul oficial de stațiune
balneară și balneo-climatică datorită factorilor naturali de cură de care dispune. Conform actului
legislativ, orașul Sângeorz-Băi dispune de următorii factori naturali terapeutici: ape minerale
bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase, hipotone; nămol mineral de
izvor; gaz mofetarian provenit din fegazeificarea apei; minerale; bioclimat sedativ, de cruțare.
În stațiunea Sângeorz-Băi cele mai multe locuri de cazare a turiștilor sunt asigurate de cele 2
hoteluri, dintre care cel mai cunoscut este SC HEBE SA, clasificat cu 2 stele. Hotelul este dotat cu
bază de tratament proprie, săli de conferință, sală de fitness, fizioterapie sau saună. Dacă în trecut
capacitatea hotelului era de 900 de locuri, astăzi mai dispune de 460 de locuri, suficiente pentru
cererea turistică înregistrată în prezent. Cel de-al doilea hotel este SOMEȘUL, de asemenea
clasificat cu 2 stele, care dispune de 362 de locuri.
În trecut, stațiunea era o destinație de vacanță foarte căutată, fapt atestat de infrastructura
turistică cu o capacitate de primire ridicată. Pe lângă hoteluri au apărut o serie de pensiuni, vile,
cabane sau tabere de elevi și preșcolari, însă numărul turiștilor a scăzut în ultimii ani foarte mult,
generând probleme în economia locală.
71
Conform Autorității Naționale pentru Turism, în prezent, în plus față de cele două hoteluri,
mai sunt înregistrate 3 vile și 1 pensiune turistică, fiind clasificate ca având 2 sau 3 stele, având
capacitatea de cazare de la 7 la 25 camere. Unele dintre aceste structuri de primire turistică sunt:
Vila Decorale, care se regăsește în localitatea Cormaia, Vila Luminița, care se regăsește în
vecinătatea Parcului Stațiunii, Vila Ioana, care se regăsește exact în inima parcului stațiunii,
respectiv Casa de Vacanță Popasul Verde, care este amplasată pe unul dintre cele
mai frumoase dealuri ale Văii Borcutului, 2 case tradiționale amplasate într-un cadru de vis și o casă
de vacanță specială, construită pentru a hrăni dorința turiștilor de relaxare.
Tipuri de structuri de primire turistică din oraşul Sângeorz-Băi

Nume unitate Categorie Număr spaţii Număr locuri
HOTEL HEBE 2 STELE 230 460
HOTEL SOMEŞUL 2 STELE 181 362
VILĂ DECORALE 3 STELE 25 50
VILĂ IOANA 3 STELE 7 14
VILĂ LUMINIȚA 3 STELE 14 28
PENSIUNE TURISTICĂ HYPERION 3 STELE 7 14
CASĂ DE VACANȚĂ POPASUL VERDE 3 7
CASĂ TRADIȚIONALĂ MOSH RADU 4 10
CASĂ TRADIȚIONALĂ CASA DE HODINĂ 5 12
MARIA
CENTRU DE CENTRUL DE 37 110
AGREMENT AGREMENT
SÂNGEORZ-BĂI
Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism
Tabel nr. 22
72
Cadrul natural al orașului Sângeorz-Băi

cuprinde în partea de nord a teritoriului
administrativ, culmile înalte ale munților Rodnei,
care prezintă importante comori naturale, atât
faunistice, floristice, cât și ale peisajului natural.
Acestea fac parte din Parcul Național
Munții Rodnei (PNMR), cel de-al doilea parc
național din țară, ale cărui arii protejate se
datorează atât geologiei și geomorfologiei
munților, cât și prezenței a numeroase specii de
faună și floră, endemice și relicte glaciare. Toate
Figura nr. 14
acestea favorizează dezvoltarea turismului Sursă date INS
montan, cu reale perspective în dinamica activității turistice locale.
În acest sens au fost amenajate o serie de complexuri turistice/pensiuni care oferă o gamă
variată de servicii turistice specifice turismului de agrement. Un astfel de exemplu este complexul
turistic „Farmecul Pădurii” este situat într-o zonă
pitorească la poalele munților Rodnei, la 9 km de orașul Sângeorz-Băi, la altitudinea de 550 m și
beneficiază de un climat subalpin. Acesta este compus din 5 pensiuni amenajate conform
specificului locului.
Datorită cadrului natural deosebit de pitoresc, există condiții pentru dezvoltarea
agroturismului, îndeosebi în cele două localități aparținătoare ale orașului Sângeorz-Băi. În urma
consultării actorilor locali este evidențiată posibilitatea creării în Cormaia a unei zone turistice care
73
să cuprindă cabane și zone de drumeții, pârtii de schi și nu în ultimul rând dezvoltarea unei industrii
a fructelor de pădure, sau dezvoltarea unei zone de pescuit recreativ.
Turismul cultural poate fi valorificat prin vizitarea Mănăstirii „Buna Vestire” din Cormaia,
Mănăstirea Maicii Domnului – Rebra, Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, precum și
localitățile cu un bogat tezaur folcloric și de porturi populare. Muzeul de Artă Comparată atrage
anual aproximativ 2000 de vizitatori, fiind organizate expoziții temporare, simpozioane și alte tipuri
de activități culturale. De asemenea, în apropiere mai pot fi vizitate Casa Memorială George
Coșbuc, din localitatea ce îi poartă numele, și Casa Memorială Liviu Rebreanu în localitatea
Prislop.
Pe fondul scăderii aportului turismului în economia locală și regională, se impune
reorganizarea sectorului turistic la nivel local prin reabilitarea infrastructurii-suport pentru
dezvoltarea și îmbunătățirea activităților turistice, și implicit, prin crearea unui cadru favorabil
atragerii investițiilor locale și străine în vederea creșterii economice.
Direcțiile principale de dezvoltare în plan turistic la nivelul orașului Sângeorz-Băi trebuie să
fie conforme cu potențialul natural și cultural al regiunii. O importanță deosebită o prezintă
revitalizarea turismului de tip balnear, datorită apelor minerale cu proprietăți curative, în care un
accent deosebit trebuie pus, pe lângă dezvoltarea infrastructurii turistice, pe campanii eficiente de
promovare a facilităților oferite.
Datorită condițiilor fizico-geografice locale, în special configurației reliefului și a menținerii
unui strat de zăpadă o perioada mare din an, localitatea deține un potențial ridicat pentru
dezvoltarea sporturilor de iarnă.
74
Stadiul de dezvoltare al turismului local
A. OFERTA TURISTICĂ
Structuri de primire turistică
Conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, la nivelul anTualubie2l0n1r.92,3în
orașul Sângeorz-Băi erau înregistrate 10 structuri de primire turistică (2 hoteluri, 1 pensiuni, 3 vile,
2 case tradiționale, 1 casă de vacanță și 1 centru de agrement), reprezentând 10,53% din totalul
structurilor de primire din județul Bistrița-Năsăud, cu o capacitate totală de cazare de 1.067 locuri,
situându-se pe locul 2 la nivel de județ, după municipiul Bistrița, cu 18 structuri.
Spre deosebire de anul 2018, numărul de structuri de primire turistică de la nivel local a
crescut cu 2 unități, în anul 2019. Deși dispun de o capacitate de cazare ridicată, structurile de
primire turistică de la nivel local sunt clasificate cu 2 sau 3 stele, fapt ce semnalează necesitatea
îmbunătățirii infrastructurii turistice.
Deși deține cel de-al doilea număr de locuri de cazare de la nivel județean, se remarcă o serie
de proiecte de succes cu privire la modernizarea infrastructurii turistice. Amintim în acest sens
Oferta turistică
Număr structuri de Capacitatea de cazare Capacitate de cazare

primire turistică existentă - locuri în funcțiune - locuri - zile
Regiunea Nord - Vest 658 1124 26.103 40.154 8.105.382 11.766.476

Județul Bistrița-Năsăud 27 95 2.626 3.449 718.709 909.271
Urban 15 29 2.326 2.258 674.621 668.825
Municipiul Bistrița 10 20 876 1.280 318.806 446.648
Orașul Năsăud 1 3 48 33 6.519 2.560
Orașul Beclean 2 2 56 64 20.358 20.868
Orașul Sângeorz-Băi 3 5 1.122 758 290.747 205.839
Rural 9 16 557 511 80.675 132.738
Sursa: INS
Figura nr. 15
Sursă date INS 75
proaspăta stațiune balneară și de petrecere a timpului liber, Băile Figa, care a fost inaugurată în anul
2010.
Capacitatea de cazare existentă
Deși numărul structurilor de primire turistică a crescut de la 4 la 10 în perioada 2005 – 2019,
se constată scăderea numărul de locuri de cazare, cu 1,39%, de la 1.082 la 1.067.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2019, din totalul
capacității de cazare existente, 75,46% (576 locuri de cazare) sunt locuri în hoteluri, 10,29% sunt
reprezentate de vile, 6,60% pensiuni turistice, 3,95% tabere de elevi și preșcolari, 4,45% sunt
reprezentate de tabere de elevi și preșcolari, 2,07% case tradiționale, iar 3,20% sunt locuri ale
caselor de vacanță.
Figura nr. 16
Sursă date INS
76
Capacitatea de cazare în funcțiune

În ceea ce privește capacitatea de cazare în funcțiune (numărul de locuri de cazare puse la
dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt
deschise unitățile în perioada considerată) din Sângeorz-Băi, în anul 2019 aceasta era de 205.839
locuri-zile. În comparație cu anul anterior, capacitatea de cazare în funcțiune a scăzut cu 8,08%.
Orașul Sângeorz-Băi deținea în anul 2011 cea mai mare capacitate de cazare în funcțiune din
județul Bistrița-Năsăud - 496.332 locuri-zile, reprezentând 64,28% din total, fiind urmată de
municipiul Bistrița, cu 21,02% din total. În prezent, situația se prezintă diferit, capacitatea de
cazare în funcțiune de la nivel local scăzând cu 57,61% în 2019 față de anul 2007, ajungând la
205.839 locuri-zile. Spre deosebire de orașul Sângeorz-Băi, municipiul Bistrița a înregistrat o
evoluție total opusă, crescându-și capacitatea de cazare în funcțiune cu 64,92%
Figura nr. 17
Sursă date INS
77
CEREREA TURISTICĂ
Sosirile turiștilor în structurile de cazare
În anul 2019, numărul turiștilor cazați în cadrul structurilor turistice din orașul Sângeorz-Băi
a fost de 3.526 persoane, reprezentând 2,9% din numărul turiștilor înregistrați la nivelul județului
Bistrița-Năsăud.
Pe tipuri de structuri de primire turistică, Cererea turistică Tabel nr. 23
Număr sosiri ale Număr înnoptări
49,23% dintre turiștii înregistrați în anul 2019, la
turiștilor - pers.
nivelul orașului Sângeorz-Băi, au preferat să se 2007 2019 2007 2019
cazeze în hoteluri, în timp ce 19,54% s-au cazat în Regiunea 2.549.49 1.766.28 2.549.49 3.764.42
Nord - Vest 0 9 0 7
pensiuni, 5,1% în vile, 26,12% în tabere de elevi Județul 72.570 118.112 253.267 220.105
Bistrița-
și preșcolari, 5,81% în case tradiționale și 2,89% Năsăud
49.725 78.433 82.983 119.857
în case de vacanță. Municipiul
Bistrița
Numărul sosirilor la nivel local în anul Orașul 139 686 139 782
Năsăud
2019 a scăzut cu 73,38% față de anul 2007, în
Orașul 1496 1479 2.125 2.312
timp ce la nivel județean a crescut cu 7,31% în Beclean
Orașul 13.248 3.526 153.760 33.428
aceeași perioadă. Sângeorz-
Băi
Înnoptări ale turiștilor Sursă date: INS
În ceea ce privesc înnoptările turiștilor în Sângeorz-Băi, valoarea acestora confirmă faptul că

stațiunea este una dintre cele mai atractive destinații turistice din județ. Astfel, numărul
înnoptărilor înregistrat, în anul 2019 este de 33.428, în scădere cu 78,26% față de anul 2007,
reprezentând 32,85% din numărul înnoptărilor înregistrate la nivelul județului Bistrița-Năsăud. De
asemenea numărului de sosiri turistice, numărul de înnoptări a urmat un trend descendent în ultimii
ani.
78
Sursă date INS
Figura nr. 18
În perioada 2007 – 2019, numărul înnoptărilor în cadrul structurilor de primire turistică a

scăzut considerabil, fiind cu 78,26% mai mic în 2019 decât în anul 2007. Dintre structurile de
primire turistică, hotelurile înregistrează cel mai mare număr de 27.192
înnoptări, ceea ce reprezintă 97,01% din numărul total de înnoptări în orașul Sângeorz-Băi în anul
2019.
Sosirile și înnoptările turistice din Sângeorz-Băi înregistrează o evoluție lunară destul de
fluctuantă, fapt ce evidențiază că practicarea turismului are încă un pronunțat caracter sezonier.
79
Astfel, lunile ianuarie - aprilie sunt lunile cu cele mai puține înnoptări turistice, în timp ce lunile de
vară au cel mai ridicat număr de înnoptări turistice (în special lunile iunie, iulie, august). Diferența
dintre cele două perioade este destul de mare, numărul minim lunar de înnoptări turistice variind în
jurul a 12 înnoptări, în timp ce maxima este de circa 13.03 înnoptări pe lună.
Figura nr. 20
Sursă date INS
Durata medie de ședere
La nivelul anului 2019, în structurile de cazare din orașul Sângeorz-Băi, durata medie de
ședere a turiștilor a fost de 10,15 zile, valoare net superioară duratei medii de ședere de la nivel
județean (2,12 zile) sau regional (2,35 zile). Deși numărul de sosiri și de înnoptări a scăzut continuu
în perioada 2015 – 2019, durata medie de ședere nu s-a modificat semnificativ, ajungând de la
12,98, la 10,15 zile.
80

Sursă date INS Sursă date INS
Indicele de utilizare netă a capacității de cazare

Acest indicator se calculează prin raportarea numărului de înnoptări înregistrate la
capacitatea de cazare turistică în funcțiune. La nivelul orașului Sângeorz-Băi, indicele de utilizare
netă a capacității de cazare în funcțiune este de 22,41%, valoare superioară celei de la nivel județean
(17,52%), dar apropiată celei de la nivel regional (22,58%).
81
Figura nr. 23
Sursă date INS, calcule
Făcând o comparație, în anii 2007-

2019 indicele de utilizare netă a capacității
de cazare în funcțiune din Sângeorz-Băi
era mult mai ridicat, valorile înregistrate
fiind apropiate de 46%.
Odată cu crearea de noi structuri de
cazare și creșterea capacității de cazare în
funcțiune de la nivel local, indicele a
început să descrească treptat, până la
valoarea actuală.
Figura nr. 24 82
Aceeași situație s-a înregistrat și la nivelul județului Bistrița-Năsăud, valoarea indicelui de

utilizare netă a capacității de cazare fiind în anul 2019 de 41,27%, iar la nivelul regiunii Nord-Vest
fiind de 32,82%. Scăderea numărului de turiști de la nivelul Stațiunii Sângeorz-Băi poate fi explicat
și prin evoluția numărului de bilete pentru tratament balnear și odihnă acordate prin asigurările
sociale de stat stațiunilor balneoclimaterice.
Figura nr. 25
Sursă date INS
La nivelul Regiunii Nord-Vest, cele mai cunoscute stațiuni balneare de importanță națională
sau locală declarate oficial (conform HG 1122/2002 și HG 867/2006) sunt: Băile Felix, Băile 1 Mai,
Băile Turda, Sângeorz-Bai, Ocna-Șugatag și Tășnad. De altfel, regiunea dispune de unele dintre
cele mai valoroase rezerve naturale balneare din Europa.
83
Figura nr. 26
Sursă date INS
Analizând evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din stațiunile

balneare din regiunea Nord-Vest în perioada 2005 – 2019 se constată o ușoară creștere la nivelul
majorității stațiunilor, excepție făcând Băile Felix și Băile 1 Mai, localizate în comuna Sînmartin,
care și-a înmulțit numărul de structuri de cazare de la 32, în anul 2005, la 112, în 2019. Aceasta se
explică datorită faptului că Băile Felix este o stațiune de interes internațional, oferind cele mai
multe locuri de cazare pe segmentul stațiunilor balneare din România.
În ceea ce privește durata medie de ședere a turiștilor în stațiunile balneare analizate, se
observă o descreștere constantă în perioada 2007 – 2019. Se remarcă însă orașul Sângeorz-Băi, cu o
durată medie a șederii de 9,48 zile în 2019, spre deosebire de Băile Felix și 1 Mai (4,43 zile), la
polul opus situându-se Turda, cu 2,27 zile.
Pentru a revigora turismul local, în anul 2011, administrația publică locală a orașului
Sângeorz-Băi, în parteneriat cu UAT Municipiul Turda a inițiat proiectul „Dezvoltarea
84
infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivității Regiunii Nord-Vest (Turda –

Sângeorz-Băi)”, derulat prin Programul Operaţional Regional (POR), Axa prioritară 5 -
„Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenție 5.2- „Crearea,
dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi
creșterea calității serviciilor turistice”. Valoarea contractului de lucrări a fost de 28.407.057,92 lei
(TVA inclus), iar durata de implementare a proiectului 26 de luni.
Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Reabilitarea infrastructurii suport (acces spre obiective turistice, alei pietonale și parcări)
pentru dezvoltarea si îmbunătăţirea activităţilor turistice în locaţiile Sîngeorz Băi și Turda;
2. Creșterea atractivității celor două zone turistico-balneare, Sîngeorz-Băi si Turda Băi
pentru noi investiții;
3. Îmbunătățirea condițiilor de mediu și a confortului ambiental din cele 2 locații prin
reducerea poluării sonore si a nivelului noxelor.
Prin intermediul proiectului au fost modernizate zece străzi care duc spre obiectivele
turistice, aleile din parcul stațiunii și parcările aferente, precum și mobilierul urban. De asemenea,
în scopul creșterii calității serviciilor turistice, s-au efectuat lucrări la rețeaua de apă-canal și la
iluminatul public.
Pentru revitalizarea și diversificarea ofertei turistice este necesară valorificarea mai bună a
potenţialului natural de care dispune oraşul-staţiune Sângeorz-Băi. Având în vedere specificul local,
condițiile climatice şi relieful existent, există posibilitatea realizării unui domeniu schiabil, cu
implicații pozitive asupra turismului local şi regional.
În acest sens au fost realizate o serie de studii în urma cărora a reieșit că cea mai pretabilă
zonă pentru desfăşurarea acestui tip de investiții este Nedeea Țăranului, unde pot fi amenajate 4
85
pârtii, cea mai lungă având 4 km. Pentru facilitarea acestui proiect s-a început realizarea lucrărilor
pentru îmbunătățirea infrastructurii de acces pentru domeniu schiabil și s-au realizat o serie de studii
cu privire la fezabilitatea proiectului. În anul 2012 s-a realizat un studiu de bio-diversitate cu scopul
scoaterii a cca. 200 hectare din aria protejată a Parcului Naţional Munţii Rodnei. Astfel, trecerea din
domeniul de conservare în cel de dezvoltare durabilă face posibilă amenajarea domeniului schiabil.
În urma studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia că se poate schia până la cota 900, iar perioada
pretabilă pentru desfășurarea sporturilor de iarnă este 1 noiembrie – 1 mai. Realizarea pârtiei de schi
ar putea avea efecte pozitive asupra turismului și economiei întregii regiuni, crescându-i
notorietatea pe plan național.
86
1.5. DEMOGRAFIE ȘI FORȚĂ DE MUNCĂ
Ansamblul folcloric Păunița

87
Structura și evoluția demografică
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2020, populația
stabilă a orașului Sângeorz-Băi era de 11.907 persoane, ceea ce reprezintă 3,52% din efectivul
populației județului Bistrița-Năsăud, 9,26% din populația urbană a județului și 0,41% din populația
totală a Regiunii Nord-Vest.
Distribuția populației pe sexe este una
Populația stabilă la 1 ianuarie 2020
relativ echilibrată, 49,95% din locuitori fiind de sex
total feminin masculin
feminin, în timp ce 50,05% sunt de sex masculin. Regiunea total 2.831.281 1.447.878 1.383.403
Nord -
Conform datelor de la Recensământul Vest
Județul total 327.886 164.936 162.950
Populației și Locuințelor din anul 2020, structura pe Bistrița- urban 130.300 67.250 63.050
Năsăud
etnii este următoarea: 94,5% români, 3,8% romi, în Orașul 11.907 5.954 5.953
Sângeorz-
timp ce pentru 1,7% reprezintă procentajul pentru Băi
Sursă date: INS
Tabel nr. 24
alte etnii.
În orașul Sângeorz-Băi, 69,44% dintre
locuitori sunt de religie ortodoxă, 20,99% de
religie penticostală, 5,21% de religie greco-
catolică, iar 4,68% din populație sunt de alte
religii.
Conform datelor furnizate de Institutul
Național de Statistică, populația orașului
Sângeorz-Băi este în curs de îmbătrânire.
Analizând structura pe grupe mari de vârstă, se
observă că populația tânără (0 – 14 ani) reprezintă
Figura nr. 27
Sursă date INS 88
22,03% din populația orașului, populația adultă (15
– 64 ani) reprezintă 68,23% din total, iar populația
vârstnică (65 ani și peste) reprezintă 10,15% din
total.
În graficul alăturat se poate observa faptul
că în partea superioară o prezență a fenomenului de
supra – mortalitate a populației de sex masculin,
comparativ cu cea de sex feminin.
Figura nr. 30
Sursă date INS
Durata medie a vieții în anul 2020, în

județul Bistrița-Năsăud este de 74,86 ani
ambele sexe, respectiv de 71,75 ani
pentru bărbați și de 78,08 ani pentru
femei.
Figura nr. 31
Sursă date INS
89
Figura nr. 29
Sursă date INS
În mediul urban al județului Bistrița-Năsăud, durata medie de viață pentru ambele sexe este
puțin mai ridicată, de 74,91 ani, pentru bărbați fiind de 72,03 ani, iar pentru femei de 77,79 ani,
potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
Populația stabilă pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie

persoane % din populația totală
Orașul 0-14 ani 2.765 2.371 2.330 25,92% 21,72% 20,98%

Sângeorz-Băi 15-64 ani 7.059 7.453 7.623 835,38% 683,13% 661,72%
65 ani și peste 845 1.091 1.152 7,92% 10,00% 10,37%
total 10.669 10.915 11.105 100,00% 100,00% 100,00%
Județul Bistrița- 0-14 ani 70.409 54.424 52.448 21,59% 17,15% 16,62%
Năsăud 15-64 ani 217.495 221.273 220.024 66,69% 69,73% 69,71%
65 ani și peste 38.211 41.619 43.166 11,72% 13,12% 13,68%
total 326.115 317.316 315.638 100,00% 100,00% 100,00%
Tabel nr. 25
90
INDICATORI STATISTICI DEMOGRAFICI, LA 1 iulie 2020 (sursă date INS)
91
Indicatori statistico-demografici
Pentru o analiză detaliată a populației trebuie avuți în vedere o serie de indicatori statistici
demografici precum: gradul de îmbătrânire a populației, rata de dependență demografică, rata de
dependență a tinerilor sau rata de înlocuire a forței de muncă.
Gradul de îmbătrânire demografică al orașului Sângeorz-Băi este de 457,66‰, ceea ce

presupune că la 5 persoane tinere, cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani, revin 2,28 persoane vârstnice,
de peste 65 ani și peste.
Comparativ cu gradul de îmbătrânire de la nivelul județului Bistrița-Năsăud (772,95 ‰), dar
și localităților urbane de la nivel județean (572,63‰), valoarea înregistrată în orașul Sângeorz-Băi
este inferioară (457,66‰). Gradul de îmbătrânire al populației din Sângeorz-Băi prezintă valori mai
reduse cu aproximativ 50%, decât Regiunea Nord-Vest (940‰) sau decât nivelul național
(1.028,91‰).
Rata de dependență demografică - indicator ce măsoară presiunea exercitată de populația

inactivă (tânără şi vârstnică) asupra populației active (populația adultă) – este de 471,04‰, ceea ce
înseamnă că la 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani revin 2,35 persoane inactive (tinere: 0
– 14 ani și persoane vârstnice: 65 ani și peste).
Valoarea înregistrată la nivelul orașului este mai ridicată decât cea a celorlalte teritorii de
referință (județul Bistrița-Năsăud - 328,88‰, județul Bistrița-Năsăud – urban - 436,01‰, Regiunea
Nord-Vest – 424,20‰ și România - 431,75‰).
92
Raportul de dependență al tinerilor reprezintă raportul dintre persoanele de vârstă 0-14

ani şi persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani şi are o valoare de 323,15‰. Conform
calculelor statistice realizate pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie, anul
2020, la 5 persoane adulte din Sângeorz-Băi revin aproximativ 1,61 persoane tinere.
În comparație cu nivelul județean (245,93‰), regional (218,66‰) și național (211,80‰),
pentru orașul Sângeorz-Băi se observă o presiune exercitată de tineri asupra populației semnificativ
mai redusă.
Rata de înlocuire a forței de muncă – calculată prin raportarea populației cu vârsta între 0-
14 ani la o treime din populația cu vârsta între 15-64 ani – este 969,45‰. Această valoare înseamnă
că 5 persoane adulte (15 – 64 ani) vor fi înlocuite peste 15 ani de 4,84 persoane, creându-se un
deficit de resurse de muncă nesemnificativ.
Prin comparație cu nivelul județean, regional și național situația în ce privește deficitul de
forță de muncă prognozat este îmbucurătoare. Astfel, valoarea înregistrată la nivelul orașului
Sângeorz-Băi este net superioară celei de la nivelul mediului urban al județului Bistrița-Năsăud
(627,38‰), de la nivelul Regiunii Nord-Vest (655,97‰) sau de la nivel național (638,40‰).
93
Figura nr. 35
Sursă date INS
Figura nr. 36
94
Mișcarea naturală a populației

În anul 2019 s-au înregistrat, la nivelul orașului Sângeorz-Băi, un număr de 170 născuți vii
și 79 decedați, rezultând astfel un spor natural pozitiv de 91 persoane.
La nivel național tendința numărului de nou născuți în perioada 2006 – 2019 este în scădere,
iar numărul deceselor îl depășește pe cel al născuților, ceea ce determină un spor natural negativ.
Rata natalității corespunzătoare orașului Sângeorz-Băi a fost de 14,77‰ în anul 2019, ceea
ce presupune că la 1.000 locuitori s-au născut aproximativ 14 copii (născuți vii). Rata natalității
înregistrată în Sângeorz-Băi are o valoare net superioară ratei natalității din județ (11‰), din mediul
urban al județului Bistrița-Năsăud (11,3‰), din regiune (9,8‰), precum și ratei natalității de la
nivel național (9,3‰).
Rata mortalității a fost de 6,86‰ în anul 2019 în Sângeroz-Băi, valoare mai mică decât
cele înregistrate la nivel județean (10,10‰), la nivelul mediului urban județean (7,20‰), regional
(11,40‰) sau chiar național (11,70‰).
În perioada 2006 – 2019 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale ratei natalității sau
mortalității, păstrând în general valori asemănătoare, cu mici fluctuații. Astfel, rata natalității a
fluctuat între 13,16‰ în 2018, la 16,22‰ în 2015, iar rata mortalității a înregistrat valori între
6,29‰ în 2015 și 8,55‰ în anul 2009.
Sporul natural, calculat ca diferență între numărul nașterilor și cel al deceselor a fost
negativ în perioada 2006 – 2019 la nivelul României și Regiunii Nord-Vest, dar pozitiv la nivelul
orașului Sîngeorz-Băi, la nivelul mediului urban județean și la nivelul județului Bistrița-Năsăud.
95
În anul 2019 rata sporului natural în orașul Sângeorz-Băi este de 7,90‰, valoare apropiată
celei din anul 2000. În perioada 2006 – 2019 valoarea minimă a ratei sporului natural a fost de
4,97‰ în anul 2018, iar cea maximă de 9,93‰ în 2012.
Starea civilă a populației

În anul 2020, în orașul Sângeorz-Băi s-au oficiat 54 de căsătorii și s-au înregistrat 6
divorțuri.
Rata nupțialității a avut o valoare de 5,65‰ în Sângeorz-Băi, în anul 2019, valoare

superioară celei înregistrate la nivel județean (5,6‰), regional (5,6‰) și național (5,1‰), însă
inferioară cele de la nivelul mediului urban al județului (6,5‰).
Rata divorțialității avea în același an o valoare de 0,78‰, ceea ce înseamnă că la 1.000

locuitori din Sângeorz-Băi s-a desfăcut aproximativ o căsătorie. Valoarea indicatorului este
inferioară celei de la nivelul județean (0,88‰), regional (1,22‰) și național (1,34‰), cât și celei
din mediul urban al județului Bistrița-Năsăud (1,01‰).
Mișcarea migratorie a populației

Există un cumul de factori care stau la baza migrației, printre care nemulțumirea față de
nivelul de trai sau de oportunitățile de la nivel local de dezvoltare personală și/sau a familiei.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2019 s-au înregistrat 155
persoane care au plecat cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din orașul Sângeorz-Băi și 127
persoane care s-au stabilit cu domiciliul (inclusiv migrația externă) în localitate.
96
Figura nr. 37
Soldul schimbărilor de domiciliu a fost negativ în anul 2019, respectiv -28 persoane, cu
57,58% mai mic decât în anul 2006. În anul 2019, au plecat cu reședința din orașul Sângeorz-Băi un
număr de 81 persoane, în timp ce doar 34 de persoane s-au stabilit cu reședința în localitate.
Soldul schimbărilor de reședință avea în 2019 o valoare negativă de -47 persoane, mai
mică decât în anul de referință 2006 cu 65,69%, când soldul avea o valoare de -137 persoane.
Soldul migratoriu are o contribuție semnificativă, pe lângă sporul natural, la fluctuațiile
numărului de locuitori al orașului Sângeorz-Băi. Deși soldul migratoriu la nivelul orașului
Sângeorz-Băi în perioada 2006 – 2019 este negativ, se observă un trend ascendent în perioada
analizată, un număr din ce în ce mai redus de persoane alegând să plece din localitate.
Acești factori contribuie la ușoara creștere a numărului de locuitori din orașul Sângeorz-Băi,
în perioada analizată, această situație fiind opusă celei înregistrate la nivel național.
97
Forța de muncă
Numărul mediu al salariaților din orașul
Sângeorz-Băi, înregistrat în anul 2019, potrivit
Institutului Național de Statistică, a fost de 1.873
persoane, reprezentând 3,30% din totalitatea
angajaților din județul Bistrița-Năsăud și 0,32%
din Regiunea Nord-Vest.
Comparativ cu anul 2015, când a fost
înregistrat cel mai scăzut număr de angajați în
Sângeorz-Băi (1.109 persoane), în anul 2019
numărul mediu al angajaților de la nivel local a
crescut cu 40,79% (764 persoane), în anul 2007 Figura nr. 38
Sursă date INS
fiind înregistrat cel mai mare număr de angajați (2.003 persoane).
În anul 2019, câștigul salarial mediu net la nivelul județului Bistrița-Năsăud avea o valoare
de 1.198 lei/persoană, cu 39 lei mai mult față de anul precedent, și cu 100 lei mai mult decât în anul
2015. Comparativ cu nivelul câștigului salarial nominal net înregistrat la nivel regional (1.342
lei/persoană) și național (1.579 lei/persoană), în județul Bistrița-Năsăud se înregistrează un câștig
salarial inferior, potrivit datelor INS.
Conform Buletinului statistic lunar al județelor nr. 12/2019, câștigul salarial mediu net lunar
în anul 2019 la nivelul județului Bistrița-Năsăud este de 2.247 lei/persoană, valoare inferioară
mediei naționale, de 2.936 lei/persoană. Pe sectoare economice, cea mai ridicată valoare pentru
județul Bistrița-Năsăud se înregistrează în sectorul Industrie și construcții (2.332 lei/persoană),
urmat de Servicii (1.232 lei/persoană) și Agricultură, Silvicultură și Pescuit (2.069 lei/persoană).
98
Figura nr. 39
Sursă date INS
În ceea ce privește numărul șomerilor înregistrați din orașul Sângeorz-Băi, în anul 2019
era de 246 persoane, din care 65,04% de sex feminin. Comparativ cu anul precedent se constată o
scădere a numărului de șomeri cu 21 persoane, iar față de anul 2015 numărul de șomeri a scăzut cu
58 persoane.
În ceea ce privește rata șomajului la nivelul orașului Sângeorz-Băi în anul 2018, valoarea
locală (6,47%) este superioară celei înregistrate la nivel județean (4,90%), regional (4,10%) sau
național (5,70%).
Analizând evoluția lunară a numărului de șomeri pe sexe se observă ponderea mai
ridicată a femeilor comparativ cu numărul șomerilor de sex masculin. De asemenea, analiza
evolutivă pentru perioada 2014 – 2019 relevă un regres evident al numărului de șomeri din orașul
Sângeorz-Băi, rata medie lunară de creștere fiind de -0,87%.
99
Astfel, în luna ianuarie 2019 numărul șomerilor înregistrați s-a redus cu 29,20% decât
numărul șomerilor din aceeași perioadă a anului 2014. Reducerea este cu atât mai mare în cazul
femeilor, numărul acestora reducându-se cu 33,97% în aceeași perioadă.
Conform AJOFM Bistrița-Năsăud, în
anul 2019, la nivelul orașului Sângeorz-Băi
81,71% erau șomeri indemnizați, în timp ce
procentul șomerilor neindemnizați era de
18,29%.
Rata șomajului în anul 2019 (%)

Feminin Masculin Total
România 5,10 6,20 5,70
Regiunea Nord - Vest 3,90 4,40 4,10
Județul Bistrița-Năsăud 4,70 5,00 4,90
Orașul Sângeorz-Băi 5,67 4,89 6,47
Sursa: INS, estimări Addvances
Tabel nr. 26
Figura nr. 40
În ceea ce privește nivelul de pregătire a șomerilor din orașul Sângeorz-Băi, în anul 2019,
cea mai mare parte a acestora au absolvit ciclul primar, gimnazial și profesional (70,49%). Șomerii
cu studii liceale reprezintă 26,59% din total, în timp ce șomerii cu studii superioare reprezintă
2,93% din totalul șomerilor.
Pe grupe de vârstă, se reliefează faptul că majoritatea șomerilor (37,86%) înregistrați în anul
2019 au 50 de ani și peste, urmați de categoria celor de 40 – 49 ani (28,71%). Se semnalează totuși
o pondere ridicată a numărului mediu de șomeri tineri, cu vârsta mai mică de 25 de ani (14,36%).
100
101
1.6. EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ
Infrastructură școlară, Sângeorz-Băi

102
Infrastructura școlară
Conform datelor furnizate de Inspectoratul Județean Bistrița-Năsăud, în anul 2019, în orașul
Sângeorz-Băi funcționează 9 unități educaționale, dintre care 6 își desfășoară activitatea în ciclul
preșcolar (grădinițe), 2 în ciclul primar și /sau gimnazial și încă una în ciclul liceal.
Conform reprezentaților administrației publice locale, deși s-au realizat lucrări de
modernizare ale unor unități educaționale din orașul Sângeorz-Băi, există unele astfel de instituții
care necesită lucrări de reabilitare urgente. Un exemplu este Școala Cormaia, cu opt clase, care se
află într-o stare avansată de degradare, necesitând astfel lucrări de modernizare. De aceea, primăria
orașului are în implementare proiectul de construire a unui local al școlii gimnaziale P+E cu 9 săli
de clasă și anexe, în locul scolii vechi de pe Cormaia și modernizarea acesteia la standarde
europene, în execuție modernizarea și mansardarea grădiniței de pe strada Teilor, construirea unor
alte două noi grădinițe, europene, dar și modernizarea și reabilitarea școlilor din orașul Sângeorz-
Băi.
În anul 2019, unitățile educaționale din orașul Sângeorz-Băi erau dotate, conform INS, cu 79
săli de clasă și cabinete școlare, 6 laboratoare școlare, 2 terenuri de sport, 76 PC-uri și 53 laptopuri.
Numărul sălilor a crescut față de anul precedent cu 1 unitate, Pe de altă parte, îmbucurătoare este și
creșterea numărului de laboratoare școlare, cât și a numărului de PC-uri și laptopuri. De menționat
este scăderea numărului de ateliere școlare și a sălilor de gimnastică.
Indicatori ai structurii școlare, în anul 2019 Tabel nr. 27

România Regiunea Județul Bistrița- Județul Bistrița- Orașul Sângeorz-
Nord-Vest Năsăud Năsăud - urban Băi
Nr. Elevi/Sală de clasă și cabinete 30,23 26,68 22,91 25,48 25,60
Nr. Elevi/Laborator școlar 136,90 120,69 209,75 202,76 274,29
Nr. Elevi/Sală gimnastică 764,11 690,43 548,74 559,62 384,00
Nr. Elevi/ Atelier școlar 697,94 612,96 696,47 458,70 1920,00
Nr. Elevi/Teren de sport 711,68 672,68 590,49 756,24 960,00
Nr. Elevi/PC 10,23 7,82 12,12 13,06 21,82
Sursa: INS, Calcule Addvances
103
Conform Ministerului Educației Naționale, rețeaua unităților de învățământ din orașul

Sângeorz-Băi cuprinde următoarele instituții:
 Liceul Teoretic „Solomon Haliță” Sângeorz-Băi;
 Școala Gimnazială "Artemiu Publiu Alexi" Sângeorz-Băi;
 Școala Primară Valea Borcutului;
 Școala Gimnazială Cormaia;
 Clubul Copiilor Sângeorz-Băi;
 Grădinița cu program normal, str. Sălciilor, Sângeorz-Băi;
 Grădinița cu program normal, str. Carpaților, Sângeorz-Băi;
 Grădinița cu program normal nr.6, Valea Borcutului, Sângeorz-Băi;
 Grădinița cu program normal, str. Izvoarelor, Sângeorz-Băi;
 Grădinița cu program prelungit, str. Teilor, Sângeorz-Băi;
 Grădinița cu program normal nr. 7, Cormaia,Sângeorz-Băi;
Figura nr. 43
Sursă date Instituțiile de Învățământ din Sângeorz-Băi 104
Indicatorii structurii școlare 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Săli de clasă și cabinete școlare 77 78 78 79 79 79
Laboratoare școlare 5 5 6 6 6 6
Cabinete școlare 4 4 5 5 5 5
Săli de gimnastică/sport 3 3 3 2 2 2
Ateliere școlare 1 1 0 0 0 0
Terenuri de sport 1 1 1 1 1 1
PC-uri 70 70 70 70 76 76
Laptopuri 0 0 53 53 53 53
Tabel nr. 28
Sursă date Instituțiile de Învățământ din Sângeorz-Băi
Suficiența infrastructurii educaționale nu era reflectată de numărul brut al sălilor de clasă, în

ceea ce privesc grădinițele din orașul Sângeorz-Băi la nivelul anului 2013-2015, însă prin
implementarea proiectelor de construire și dotare a acestora, raportarea populației școlare la aceste
elemente de infrastructură școlară este corelată.
Astfel, în ceea ce privesc școlile în orașul Sângeorz-Băi, în anul 2019, la o sală de clasă
revin 25,60 elevi, valoare superioară celei de la nivel județean (22,91 elevi/sală de clasă), dar
inferioară celei de la nivel regional (26,68 elevi/sală de clasă) sau național (30,23 elevi/sală de
clasă).
În anul 2019, la un laborator școlar reveneau 274,29 elevi, situație mult sub valorile
înregistrate la nivel județean (209,75 elevi/laborator), regional (120,69 elevi/laborator) sau național
(136,90 elevi/laborator școlar). În ceea ce privesc atelierele școlare, situația nu este deloc
îmbucurătoare, existând la nivel local un sigur atelier.
105
Cele 2 terenuri de sport existente în unitățile educaționale din localitate sunt insuficiente în
raport cu numărul de elevi existent (960 elevi/teren de sport), valoare inferioară celor de la nivel
județean (756,24 elevi/teren de sport), regional (672,68 elevi/teren de sport) sau național (711,68
elevi/teren de sport). Tocmai de aceea, Primăria orașului Sângeorz-Băi are în implementare un
proiect ce vizează Construirea unui Complex Sportiv, care include în mare construirea unui teren de
fotbal și tribuna polivalentă acoperită, dar și construirea unui bazin de înot acoperit, care să ofere o
infrastructură de agrement sportivă, capabilă să găzduiască diferite activități.
La nivel local, la un PC revin 21,82 elevi, valoare superioară comparativ cu situație de la
nivelul județului Bistrița-Năsăud (12,12 elevi/PC), de la nivelul Regiunii Nord-Vest (7,82 elevi/PC)
sau de la nivelul României (10,23 elevi/PC).
În orașul Sângeorz-Băi nu sunt prezente filiale ale universităților, dar în Județul Bistrița-
Năsăud se regăsesc filiale ale Universității Babeș Bolyai, dar și altele. Centre universitare se
regăsesc la Cluj-Napoca, la 138 km distanță și Baia Mare, la 171 km distanță.
Astfel, în municipiul Cluj-Napoca există un număr de 6 universități de Stat acreditate de
Ministerul Educației:
- Universitatea Tehnică;
- Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară;
- Universitatea „Babeș-Bolyai”;
- Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu” ;
- Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima”;
- Universitatea de Artă şi Design.
În municipiul Cluj-Napoca funcționează și 4 instituții de învățământ superior acreditate:
- Universitatea „Bogdan Vodă”;
106
- Universitatea „Avram Iancu”;

- Institutul Teologic Protestant;
- Universitatea „Sapienția”.
Evoluția populației școlare din orașul Sângeorz-Băi, pe tipuri de învățământ
Anul 2015 2016 2017 2018 2019

2014
Copii înscriși în grădinițe 461 448 505 515 477 479
Elevi înscriși în învățământul primar (inclusiv 536 607 667 686 689 681
învățământul special)
Elevi înscriși în învățământul gimnazial 701 630 570 551 548 556
(inclusiv învățământul special)
Elevi înscriși în învățământul liceal 444 545 655 555 530 534
Elevi înscriși în învățământul profesional 120 194 32 : 23 23
Total populație școlară 2.262 2.424 2.429 2.307 2.267 2.273
Tabel nr. 29
Sursă date Instituțiile de Învățământ din Sângeorz-Băi
În Baia Mare există o singură universitatea de stat acreditată: Universitatea de Nord, care
cuprinde 4 facultăți:
- Facultatea de Inginerie;
- Facultatea de Resurse Minerale și Mediu;
- Facultatea de Litere;
- Facultatea de Științe;
107
Populația școlară
În anul 2019, populația școlară a
orașului Sângeorz-Băi era de 2.273 persoane,
dintre care 21,07% (479 copii) reprezintă elevi
înscriși în învățământul preșcolar și 77,91%
(1.771 persoane) sunt elevi înscriși în
învățământul primar, gimnazial și liceal.
Comparativ cu anul 2014, numărul
copiilor înscriși în grădinițe a crescut cu 3,9%
(18 copii). De asemenea, în ceea ce privește
învățământul primar și liceal, numărul elevilor
înscriși a crescut cu 27,05% (145 elevi), Figura nr. 44
respectiv 20,27% (90 elevi), în timp ce numărul
elevilor înscriși în învățământul gimnazial a
înregistrat o scădere față de anul 2014 cu
26,08% (145 elevi).
În ceea ce privește învățământul
profesional s-a înregistrat cea mai drastică
scădere (90,38%), ajungând de la 120 de elevi
în anul 2014, la 23 de elevi în 2019.
În ceea ce privește distribuția populației
pe nivelul instituției de învățământ absolvite,
conform Recensământului Populației și Figura nr. 45
108
Locuințelor din anul 2019, majoritatea locuitorilor din Sângeorz-Băi au absolvit cursurile
învățământului secundar (67,94%), urmați de cei cu școala primară absolvită (18,93%). Se remarcă
numărul de persoane cu studii superioare (7,34%), iar la polul opus cei fără școală absolvită
(2,93%).
Personalul didactic
În ceea ce privește personalul didactic din orașul Sângeorz-Băi, conform Institutului
Național de Statistică, în anul 2019, corpul didactic era format din 150 cadre. În comparație cu anul
precedent, numărul de cadre didactice a înregistrat o creștere de 5 persoane, iar comparativ cu anul
2014, numărul a crescut cu 11 persoane (7,34%). Cele mai mari reduceri de personal în perioada
2014 – 2019 s-au resimțit la nivelul gimnazial.
Din cele 150 de cadre didactice, 16,67% (25 cadre didactice) deserveau nivelul preșcolar,
22% nivelul primar (33 cadre didactice), 30% nivelul gimnazial (45 cadre didactice), iar 31,33%
nivelul liceal (47 cadre didactice). Fiecărui cadru didactic din orașul Sângeorz-Băi, în anul 2019, îi
reveneau 15,96 elevi, valoare superioară celei de la nivel județean (14,45 elevi/cadru didactic),
regional (13,51 elevi/cadru didactic) sau național (14,72 elevi/cadru didactic).
Cea mai mare solicitare este la nivelul cadrelor didactice din nivelul primar, la un profesor
revenind cca. 21 elevi. Pe de altă parte, unui cadru didactic din ciclul liceal îi revin 14,23 elevi, iar
unui cadru didactic din ciclul gimnazial revin 11,82 elevi.
109
Numărul de elevi care revin la un cadru didactic, pe niveluri de educație, în anul 2019 (sursă
date INS)
110
Instituții culturale
Principalele instituții culturale prezente de care dispune orașul Sângeorz-Băi sunt 2
biblioteci, un Muzeu de Artă Comparată și Casa de Cultură.
Muzeul de Artă Comparată – Sângeorz-Băi este din punct de vedere juridic, secție a
Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, clasificat ca fiind instituție de importanță județeană.
În prezent, colecția de bază a muzeului o constituie lucrările de artă contemporană -
sculptură (lemn, marmură, piatră, metal), pictură, fotografie, grafică (desen, xilogravură,
linogravură, linogravura), ceramică, porțelan, teracotă – a 135 de artiști invitați în edițiile
Simpozionului Internațional de Artă Contemporană „ART”.
De altfel, planul conceptual al Muzeului – ce aparține plasticianului Maxim Dumitraș, șef de
secție - se bazează pe ideea de dialog estetic între obiectul utilitar cu semnificație etnografică și
obiectul artistic contemporan. De aici și denumirea de Muzeu de Artă Comparată. Scopul declarat
este de a surprinde și transmite spiritualitatea zonei prin artă, prin creație, refuzând să accepte ideea
de muzeu ca spațiu – adăpost pentru bunuri mobile ce aparțin trecutului.
Centrul Cultural Iustin Sohorca - Sângeorz-Băi găzduiește activități de tip cultural –

educative, care a cunoscut în anul 2017 o reabilitare și recompartimentare conformă cu standardele
cerute și necesare, starea edificiului în trecut impunând reabilitarea/modernizarea acestuia, precum
și dotarea cu echipamentele specifice necesare.
111
Biblioteci Tabel nr. 30
Conform datelor furnizate de Institutul Indicator 2017 2018 2019

Biblioteci 2 2 2
Național de Statistică, în anul 2019 funcționau 2 Volume existente 82.505 82.451 81.574
Volume eliberate 45.798 47.143 41.213
biblioteci, ceea ce reprezintă 2,27% din totalul Cititori activi 3.750 2.565 2.505
Sursă date: INS
bibliotecilor existente la nivelul județului Bistrița-
Năsăud și 10,20% din totalul bibliotecilor din mediul urban al județului.
Orașul Sângeorz-Băi dispune de un fond de carte destul de ridicat, numărul de volume
existente în bibliotecile de la nivel local în 2019 fiind 81.574 bucăți. În același an, circa 41.213
volume au fost eliberate către cititori. Procentul cititorilor activi din localitate este de 22,65% din
populația totală, apropiat celui de la nivelul mediului urban județean (21,00%) și net superior
procentului înregistrat la nivelul județului Bistrița-Năsăud (15,75%).
Monumente istorice
Biserica de lemn „Buna Vestire” din Cormaia, declarată monument istoric, datează din
prima jumătate a secolului al XVIII-lea, datarea fiind indicată de forma structurii sale și de
elementele decorative. Edificiul face parte din categoria bisericilor „umblătoare”, care se întorc la
locul de unde au plecat, după trei mutări succesive.
În anul 2000, obștea monahală a Mănăstirii Cormaia, la sfatul și cu binecuvântarea
arhiepiscopului și mitropolitului Bartolomeu Anania, a început demersurile pentru strămutarea
bisericii pe vechea ei vatră, la mănăstire. Biserica a fost mutată pe actualul amplasament în anul
2003. Biserica de lemn de la Mănăstirea Cormaia face parte din grupul de biserici de lemn din
Transilvania, ce domină patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din aceste părți.
112
Activitate culturală
Clubul Elevilor din Sângeorz-Băi este o instituție care asigură educația nonformală a
copiilor și elevilor, în conformitate cu aptitudinile și talentele acestora, asigurându-le o modalitate
plăcută și instructivă de petrecere a timpului liber, care în prezent necesită un spațiu pentru
continuarea activităților destinate copiilor și elevilor
Ansamblul folcloric „Păunița” Sângeorz-Băi este unul din cele mai reprezentative
ansambluri folclorice din județul Bistrița-Năsăud. Activitatea folclorică a Ansamblului început
odată cu înființarea Căminului Cultural în anul 1953, denumirea ansamblului, „PĂUNIŢA” , a
primit – o în anul 1971, an în care ansamblul a ieșit pentru prima dată peste hotare, în Franța la
Festivalurile internaționale de la Chanzeaux şi Nancy, câștigând Marele Premiu „COUPE L”EST
REPUBLICAIN”.
De-a lungul timpului a participat şi la alte festivaluri internaționale: Turcia (1974 şi 1997),
Emiratele Arabe Unite (1975), Letonia (1991), Polonia (1995), Bulgaria (1995 şi 2008), Portugalia
(2007), Festivalul International de Folclor „Toporașul de Aur” – Zakopane, Polonia (2008), Ziua
Culturala a Românilor din Gyula – Ungaria (2008), Volos – Grecia (2009), „La Obârşii la izvor”
Gyula – Ungaria (2009).
De asemenea a participat la numeroase festivaluri şi concursuri naționale de unde a cules
numeroase trofee şi premii dintre care premiul I la Festivalul Internaţional de Folclor „Peștișorul de
aur” Tulcea, în anii 2009 şi 2010.
În ceea ce privește activitățile/manifestările culturale publice organizate în Sângeorz-Băi,
cele mai importante sunt:
113
 Festivalul de jazz internațional „Roland Jazz Festival”, organizat de Asociația

Cultural-Umanitară „Puntea” sprijinită de Centrul Județean pentru Cultură și Primăria Sângeorz-Băi
– primul week-end din August;
 Sângeorz Youth Festival;
 Expoziția de artă „Formă și dialog”, organizată de Muzeul de Artă Comparată –
februarie 2015;
 Simpozionul ArtForEst NO LIMIT – luna august;
 Zilele orașului-stațiune Sângeorz-Băi – luna august;
 Festivalul Regional Sărbătoarea Străbunilor „Alesul” – luna Septembrie;
 Festivalul Regional Sărbătoarea Străbunilor „Mulsul laptelui” – luna mai;
 Festivalul Regional Sărbătoarea Străbunilor în Ținutul Grăniceresc –
TRANSHUMANȚA – luna mai;
 Hramul orașului Sângeorz-Băi – Ziua Sângeorzenilor – luna aprilie;
 Hai-Hui pe Coclauri – luna septembrie;
Personalități locale
Artemiu Publiu Alexi (8 aprilie 1847 – 15 octombrie 1896) – profesor și cercetător român,
născut la Sîngeorz-Băi. În 1874 și-a luat doctoratul în științe naturale la Graz. A fost profesor de
științe naturale și fizică la Școala Gimnazială din Năsăud. A scris o serie de lucrări științifice,
realizând prima carte românescă, de meteorologie din Ardeal (Compendiu de meteorologice,
Tipografia Alecsi, 1889).
Scrie un volum de "Poesi" cu pseudonimul Publius. Ca biolog, a studiat flora din Munții
Rodnei și a descoperit o plantă pe care a numit-o "Sinedra alexiana", flora din Dobrogea, specii
114
forestiere. A făcut pentru prima dată referiri la raportul om-natură, la necesitatea ocrotirii și
conservării naturii, la importanța împăduririi. A scris o carte despre plantele din zona izvoarelor din
Sîngeorz-Băi. În calitate de cercetător științific, a scris 22 lucrări, primind medalia "Bene Merente"
clasa I de la Prințul Carol , în anul 1890. În anul 1878, activitatea sa intelectuală este completată de
elaborarea, împreună cu vărul său dinspre mamă, profesorul Maxim Pop, a monumentalei lucrări
“Resbelul orientale ilustratu”, publicată la Graz în 724 pagini.
Maxim Pop (1838 – 1892) – profesor de istorie și geografie, născut la Sîngeorz-Băi și
decedat la Năsăud. Și-a luat licența la Universitatea din Pesta. Din 1865 a fost profesor la gimnaziul
superior românesc din Năsăud, până la moartea sa. A redactat împreună cu V. Petri și C. Anca
revista "Magazinul pedagogic" apoi cu Dr. A. P. Alexi "Resbelul orientale" și câteva cărți didactice
A desfășurat o intensă activitate în diferite societăți culturale, a scris numeroase articole în gazete și
reviste de specialitate.
115
Profilul social, economic și demografic al orașului Sîngeorz-Băi
1.7. SĂNĂTATE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
Frumuseți din natură

116
Infrastructura sanitară
Organizarea și asigurarea serviciilor de
sănătate pentru populația orașului Sângeorz-Băi
este realizată prin utilitățile sanitare publice,
mixte și particulare. La nivel local, conform
Institutului Național de Statistică, în anul 2019
existau:
 1 policlinică;
 1 cabinet medical școlar;
 4 cabinete medicale de familie;
 3 cabinete stomatologice; Figura nr. 50
Sursă date INS
 1 cabinet stomatologic școlar;
 3 farmacii;
 2 laboratoare de tehnică dentară;
Dintre acestea, cabinetele stomatologice, farmaciile și laboratoarele de tehnică dentară
aparțin domeniului privat. Dată fiind situația actuală a sistemului sanitar de la nivel local, pentru
îmbunătățirea condițiilor medicale și accesului populației la servicii medicale de calitate, se impune
înființarea unui dispensar medical în Cormaia, dotat modern și în care să-și desfășoare activitatea un
medic specialist.
Personalul medico-sanitar
Potrivit Institutului Național de Statistică, personalul medico-sanitar cuprindea, în anul
2019, un număr de 5 medici, dintre care unul care activează în sectorul privat, 3 medici stomatologi
(privat), 6 farmaciști și 44 de angajați ca personal sanitar mediu, dintre care 9 în sectorul privat.
117

Sursă date INS Sursă date INS
Indicatori ai sistemului sanitar

Numărul cabinetelor medicale de
familie din orașul Sângeorz-Băi, raportat la
11.00 de locuitori este de 3,62, această valoare
fiind inferioară celei de la nivel județean (4,59
cabinete/11.000 locuitori), regional (5,10
cabinete/11.000 locuitori) sau național (5,24
cabinete/11.000 locuitori).
De asemenea, se observă numărul redus
al farmaciilor și a punctelor farmaceutice care
Figura nr. 53
Sursă date INS 118
deservesc orașul Sângeorz-Băi (2,71

farmacii/11.000 locuitori) comparativ cu
valorile înregistrate în județul Bistrița-Năsăud
(3,55 farmacii/11.000 locuitori), Regiunea
Nord-Vest (4,47 farmacii/11.000 locuitori)
sau România (4,21 farmacii/11.000 locuitori).
Comparativ cu anul precedent (2018),
numărul farmaciilor de la nivel local s-a redus
cu o unitate, rezultând o valoare de 3,62
farmacii/11.000 locuitori, medie superioară
valorii înregistrate pentru județul Bistrița-
Năsăud în anul 2018 (3,44 farmacii și puncte Figura nr. 54
farmaceutice/11.000 locuitori). Sursă date INS
Numărul de cabinete stomatologice din orașul Sângeorz-Băi în anul 2019 (2,71

cabinete/11.000 locuitori) este inferior celui de la nivel județean (5,26 cabinete/11.000 locuitori) și
cu mai mult de jumătate mai redus decât mediile înregistrate în regiune (8,39 cabinete/11.000
locuitori) sau la nivel național (6,32 cabinete/11.000 locuitori). Aceste valori se explică prin
reducerea numărului de cabinete stomatologice de la 6, în anul 2017, la 3 unități în 2018.
În ceea ce privește numărul medicilor şi a personalului mediu sanitar, se observă de
asemenea o situație negativă, orașul Sângeorz-Băi înregistrând valori net inferioare celor județene,
regionale sau naționale. Dacă numărul personalului mediu sanitar raportat la 11.000 locuitori de la
nivel local (39,78) este apropiat mediei județene (47,95), numărul medicilor de la nivel local (4,52
119
medici/11.000 loc.) este mult sub numărul

medicilor de la nivel județean (13,68
medici/11.000 loc.), regional (28,54
medici/11.000 loc.) sau național (25,39
medici/11.000 loc.).
Evoluția sistemului sanitar poate fi
măsurată prin compararea principalilor
indicatori, precum numărul de cabinete
medicale, medici sau personalul mediu sanitar,
raportate la 11.000 locuitori stabili pe o perioadă
dată. Comparativ cu anul 2017, numărul Figura nr. 55
Sursă date INS
farmaciilor și punctelor farmaceutice a scăzut de
la 3,64 locuitori la 2,71 farmacii/11.000 locuitori, aceeași situație regăsindu-se și în ceea ce privește
numărul cabinetelor stomatologice (de la 5,47 la 2,71 cabinete/11.000 locuitori). În ceea ce privește
numărul de cabinete medicale, acesta a rămas constant. De asemenea, una din problemele semnalate
de actorii locali este lipsa unui punct sanitar pentru efectuarea tratamentelor și a unei maternități.
Cele mai mari lipsuri s-au înregistrat în privința numărului de medici și personale mediu
sanitar, care au scăzut, de la 5,57 medici/11.000 locuitori, respectiv 62,86 personal sanitar
mediu/11.000 locuitori în 2017, la 4,52 medici/11.000 locuitori, respectiv 39,78 personal mediu
sanitar/11.000 locuitori.
120
PROTECȚIE SOCIALĂ
Asistența socială presupune un ansamblu complex de măsuri şi acțiuni realizate pentru a
răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depășirii unor
situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență, pentru prevenirea marginalizării şi excluderii
sociale, în vederea promovării incluziunii sociale având ca scop creșterea calității vieții.
În cadrul Primăriei orașului Sângeorz-Băi funcționează Serviciul Autoritate Tutelară și
Asistență Socială. Conform datelor furnizate de Primăria orașului Sângeorz-Băi, la nivel local, în
anul 2019, se înregistrează:
 93 de familii care primesc venitul minim garantat (VMG);
 7 gospodării care se află în condiții insalubre, improvizate (unități de locuire din
necesitate).
În ceea ce privește venitul pe
familie/persoane, conform AJPIS Bistrița-
Năsăud, la nivelul orașului Sângeorz-Băi în anul
2018 existau familii/168 de persoane care
beneficiau de venitul minim garantat (VMG)
conform Legii 416/2001, cu 34,51% mai puține
familii și cu 37,31% persoane decât în anul
2011.
Diferențele procentuale sunt mai mari
decât la nivel județean, unde numărul de familii
beneficiare de venitul minim garantat a scăzut cu Figura nr. 56
Sursă date Compartiment Asistență Socială, primăria
16,27% în perioada 2011 – 2018, iar numărul de Sângeorz-Băi
121
persoane a scăzut cu 29,68%.
Tip alocaţii 2016 2017 2019 2020
Beneficiari de alocaţii de stat pentru copii (0-18 ani şi peste 18 ani, 3.258 3.172 2.543 2.632
dacă urmează cursurile liceale sau profesionale)
Beneficiari de alocaţii pentru susținerea familiei 853 940 967 1.010
Beneficiari de alocaţii pentru plasament familial 3 4 4 4
Sursă date: AJPIS Bistrița-Năsăud
Tabel nr. 30
Începând cu data de 1 iulie 2012, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a
stabilit la 800 lei lunar, urmând o nouă creștere în 1 ianuarie 2018 de 50 lei și la 1 iulie 2018 de încă
50 lei, ajungând la 900.
Conform datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Plăți şi Inspecție Socială
Bistrița-Năsăud (AJPIS), numărul mediu anual al familiilor care primesc ajutor pentru încălzirea
locuințelor cu energie termică, gaze naturale, lemne, cărbuni sau combustibili petroliferi în sezonul
rece al anului 2018/2019 este 563, cu 71,65% mai puțin decât în sezonul 2011/2012 când 1.986 de
familii au primit ajutor pentru încălzire.
Număr persoane care primesc venitul minim garantat în orașul Sângeorz-Băi şi județul Bistrița-Năsăud (VMG)
Anul Număr familii Număr persoane
2011 142 3.840 268 8.369

2012 158 3.449 285 7.003
2013 137 3.201 230 6.410
2014 71 3.259 123 6.895
2015 110 2.461 210 5.029
2016 101 2.539 174 5.049
2017 98 2.658 184 5.672
2018 93 2.713 168 5.885
Sursă date: AJPIS Bistrița-Năsăud
Tabel nr. 31
122
Potrivit AJPIS, numărul total de

beneficiari de alocații de stat pentru copii a
scăzut cu 19,21% în 2020 față de anul 2016, iar
numărul de beneficiari de alocații pentru
susținerea familiei a crescut cu 18,41%, de la
853 la 1.010 în 2020.
Asociația Prosocial Bistrița, unde
Primăria Sângeorz-Băi este partener, a fost
înființată în anul 2011 cu scopul promovării
solidarității și coeziunii sociale.
Principalele obiective ale asociației sunt:
- Promovarea și susținerea
colaborării între ONG-uri, firme și instituții Figura nr. 56
implicate în mod direct în reinserția socială a persoanelor defavorizate;
- Promovarea și susținerea sistemului de valori morale ale societății;
- Promovarea și dezvoltarea voluntariatului;
- Colectarea de fonduri și bunuri în vederea susținerii activității organizațiilor
implicate în reintegrarea socială a persoanelor cu risc ridicat de excluziune socială;
- Înființarea și susținerea întreprinderilor sociale;
- Sprijinirea întreprinderilor implicate în economia socială, în vederea angajării
persoanelor din grupurile dezavantajate și menținerii locurilor de muncă.
La nivel județean, conform datelor furnizate de DGASPC Bistrița-Năsăud, în anul 2018 s-
au identificat 464 de cazuri ale copiilor supuși unei forme de abuz, cu 3,80% mai multe cazuri decât
123
în anul precedent (447) și cu 179,52% mai multe decât în 2013 (166 cazuri). În ceea ce privește
numărul de copii abandonați, în anul 2018 s-au înregistrat 20 de cazuri, cu 25% mai multe decât în
2017 (16), și cu 16,67% mai puține decât în 2013 (24 cazuri).
Zona Indicator 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Judeţul Total familii, din care: 1.806 1.710 1.608 1.655 1.678 1.763
Bistrița- cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate 717 635 597 546 574 574
Năsăud
cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate 911 929 876 983 983 1.071
cu un părinte unic susținător al familiei 178 146 135 126 121 118
monoparentale plecat la muncă în străinătate
Orașul Total familii, din care: 17 43 35 35 38 61
Sângeorz- cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate 2 15 18 12 15 23
Băi cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate 12 21 12 18 18 28
cu un părinte unic susținător al familiei 3 7 5 5 5 10
monoparentale plecat la muncă în străinătate
Sursă date: DGASPC Bistrița-Năsăud
Tabel nr. 32
Una din cele mai importante probleme sociale cu care se confruntă societatea românească în
ultimii ani este emigrația părinților în căutarea unui loc de muncă mai bun. Astfel, la nivelul
orașului Sângeorz-Băi, în anul 2018 s-au înregistrat 61 de familii în care părinții sunt plecați la
muncă în străinătate, cu 60,53% mai multe decât în anul precedent (38), și cu
258,82% mai multe față de anul 2013 (17 familii).
Dintre acestea, cele mai multe familii au doar unul dintre părinți plecat în străinătate (28),
urmate de cele cu ambii părinți plecați în căutarea unui trai mai bun (23) și 10 familii cu un părinte
unic susținător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate. Viitoarele presiuni ale
sistemului social vin și din faptul că populația orașului se află în curs de îmbătrânire, 10,05% din
populația stabilă fiind persoane vârstnice, de 65 de ani și peste.
124
Conform datelor de la Casa Județeană de Pensii Bistrița-Năsăud, în anul 2018 erau

înregistrați 1.699 pensionari, ceea ce reprezintă 15,30% din populația stabilă din acel an. Numărul
acestora a crescut cu 0,89% față de anul anterior și cu 13,65% față de anul 2011.
Orașul Sângeorz-Băi deține 2,78% din totalul numărului de pensionari de la nivel județean
în anul 2018 (61.090 pensionari). Dintre aceștia 53,33% sunt femei (906), iar restul, de 46,67% sunt
bărbați (793).
Aceste categorii necesită o atenție deosebită, atât din prisma venitului scăzut, cât și din
prisma serviciilor necesare viitoare, în special în cazul vârstnicilor.
Evoluția numărului de copii care beneficiază de servicii sociale publice, în județul Bistrița-Năsăud și orașul Sângeorz-Băi
Judeţul Copii protejați în cadrul serviciilor de tip rezidenţial – 255 264 242 237 261 268
Bistrița- total
Năsăud Copii protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial 37 39 32 29 33 29
Organisme Private Autorizate
Copii beneficiari ai centrelor de zi 472 475 475 491 285 270
Copii protejaţi în cadrul serviciilor de tip familial 691 678 643 601 594 543
Copii încadrați în grad de handicap – total, din care: 952 915 899 887 864 861
în familie 884 839 808 795 762 756
Orașul Copii protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial – 6 8 10 11 12 0
Sângeorz total
-Băi Copii protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial 0 0 0 0 0 0
Organisme Private Autorizate
Copii beneficiari ai centrelor de zi - - - - - -
Copii protejaţi în cadrul serviciilor de tip familial 1 1 1 1 4 6
Copii încadrați în grad de handicap – total, din care: 28 28 27 25 31 31
în familie 26 26 25 23 30 31
Sursă date: DGASPC Bistrița-Năsăud
Tabel nr. 33
125
În ceea ce privește numărul de copii care beneficiază de servicii sociale publice, conform
DGASPC Bistrița-Năsăud (Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului), la nivelul
orașului Sângeorz-Băi în anul 2018 existau 6 copii protejați în cadrul serviciilor de tip familial și 31
de copii încadrați în grad de handicap. Raportat la nivel județean, în orașul Sângeorz-Băi se
regăsesc 1,1% din copiii protejați în cadrul serviciilor de tip familial și 3,23% din numărul copiilor
încadrați în grad de handicap.
Raportat la nivel județean, în orașul Sângeorz-Băi se regăsesc 1,1% din copiii protejați în
cadrul serviciilor de tip familial și 3,23% din numărul copiilor încadrați în grad de handicap.
Susținerea voluntariatului ca metodă de participare a cetățenilor la activități de

voluntariat
În legislația națională, potrivit Art. 3. Lit. a) din Legea 78/2014 se stipulează că
“voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activităţi de interes public
desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de către persoane juridice de drept
public sau de drept privat, fără remuneraţie, individual sau în grup.”
Acesta vizează în permanență binele comun și nu remunerări sau câștiguri materiale de orice
fel, nu presupune obligativitate sau constrângeri de a lua parte la ea, se desfășoară într-un cadru
organizat căpătând forme instituționalizate ca grupuri, mișcări de acțiune, rețele, asociații, fundații,
etc,.
126
Conform legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, există
o varitate de domenii în care un voluntar se poate implica, ariile nefiind restricționate, ci fără limite
sau interdicții, următoarele domenii fiind cele pentru care cetățenii se pot implica drept voluntari:
1. Asistență Socială – cuprinde campanii pentru drepturile copilului, campanii de ajutorare a

persoanelor cu dizabilități, activități de informare sau consiliere pe teme sociale, ajutor financiar sau
servicii sociale pentru refugiați etc.;
2. Protecția mediului – cuprinde campaniile de promovare și activitățile care se focusează pe
conservarea și controlul poluării, conservarea și protecția resurselor naturale,
igenizarea/înfrumusețarea spațiului public, protecția și îngrijirea animalelor, precum și crearea,
menținerea și protejarea parcurilor naționale;
3. Educație și cercetare – face referire la învăţământul preşcolar, învăţământul primar şi
gimnazial, învăţământul liceal, învăţământ universitar şi postuniversitar, școli profesionale şi
tehnice, educaţie permanentă(pt. adulţi), educaţie alternativă, cercetare ştiinţă şi tehnologie,
cercetare ştiinţe sociale,politici sociale, cercetare medicală;
4. Artă și cultură, sport și recreere – cuprinde tipurile de asociațiil și fundații ce au domeniul de
activitate legat de arte vizuale, arhitectură, meşteşuguri şi artizanat, artele spectacolului, istorie,
literatură, ştiinţe umaniste, muzee, grădini zoologice şi acvarii, organizațiile și fundațiile care
organizează eveniente sportive, de timp liber, sau turism;
5. Sănătate – cuprinde tratamentul spitalicesc, îngrijirereabilitare, tratamentul ambulatoriu,
sănătatea mintală, intervenţiile în situaţii de criză, serviciile pentru bolnavii cronici, igiena şi
sănătate publică, campaniile și activitățile de informarea populației pe subiecte ca igienă, prevenție
sau metode de accesare a sevicilor oferite etc.;
127
6. Dezvoltare comunitară și socială, activismul civic – cuprinde activitățile și proiectele de

dezvoltare comunitară/locală, cele din domeniul dezvoltării economice şi infrastructurii, proiectele
de dezvoltare socială, cele care se focusează pe ameliorarea problemelor sociale, proiectele legate
de locuinţe, dar și activitățile de instruire şi asistenţă a populației de căutare și găsire de locuri de
muncă;
7. Drepturile omului - cuprinde asociațiile și fundațiile politice, asociații și fundații ce își
desfășoară activitatea în domeniul drepturilor individuale sau drepturilor civile, educaţiei civice, ce
încurajează activ participarea publică. Tot aici se încadrează și organizațiile ce se focusează pe
apărarea şi promovarea solidarităţii etnice şi a tradiţiei culturale,minorităţi, cele care se ocupă cu
asistenţă şi servicii juridice, cu securitate publică, cu prevenirea delicvenţei sau
reabilitarea/reintegrarea delicvenţilor în societate;
8. Ajutor umanitar și/sau filantropic – cuprinde fundaţiile finanţatoare, activitățile și proiectele
de sprijinire şi promovare a voluntariatului, darși cele de intermediere de fonduri.
9. Religie – cuprinde cultele și asociațiile religioase;
Sprijinirea voluntariatului cu scopul participării cetățenilor orașului Sângeorz-Băi la

activități generate de această activitate
Așa cum apare și în Ghidul privind optimizarea parteneriatului dintre autoritățile
admnistrației publice și mediul asociativ pentru voluntariat - „Promotorii Voluntariatului în
România”- Program aflat sub patronajul Guvernului României prin Secretariatul General al
Guvernului, Serviciul pentru Guvernare Deschisă, elaborat de către Secretariatul General al
Guvernului, voluntariatul ajută oamenii să fie mai activi în rolul lor de membri ai societății și să se
preocupe de calitatea vieții comunității. Implicarea civică duce la creșterea sentimentelor de
128
apartenență și solidaritate, dar și la creșterea gradului de implicare a autorităților publice locale sau
centrale în susținerea și dezvoltarea comunităților. Activitățile de voluntariat pot reprezenta și medii
propice de socializare pentru tineri, medii care duc la dezvoltarea unor rețele de schimburi de idei și
informații. Astfel, tinerii își pot canaliza timpul și energia într-un mod productiv și eficient.
Administrația locală sprijină voluntariatul prin educație și anume trebuie să fie promovat
prin educație la toate nivelele, ca o valoare societală primară, asimilată și pregătită în mentalul
individului încă de la o vârstă fragedă, pentru a putea fi capabil și devotat oricărei cauze de
voluntariat la care vrea să se ralieze începând cu vârsta de 15 ani (vârsta minimă pentru a încheia un
contract de voluntariat, conform Legii 78/2014). De asemenea, în paralel, trebuie create oportunități
de voluntariat încă din primele stadii ale ciclului educațional, astfel încât acesta să fie perceput ca o
contribuție normală la viața comunității.
De asemenea, implicarea persoanelor de vârsta a treia în activități comunitare constituie un
bun punct de plecare pentru dezamorsarea așa-zisului “conflict între generații.” Pensionarii
reprezintă o resursă umană valoroasă ce poate fi valorificată prin crearea și diseminarea
mecanismelor care să le permită implicarea în activitățile de voluntariat. În acest sens, experiența
lor de viață este o sursă de înțelepciune ce se poate revărsa fructous asupra tineretului și nu numai.
De asemenea, ei beneficiază de mai mult timp liber decât persoanele care sunt active pe piața
muncii. Acest timp poate fi utilizat în scopuri comunitare, în activități de pe urma cărora poate
beneficia atât societatea, dar și respectivii activanți.
Pot avea loc activități de voluntariat coordonate de comunitățile religioase, reprezentând un
deosebit de important factor în organizarea și desfășurarea de activități în beneficiul coumunităților,
mai ales că locuitorii orașului Sângeorz-Băi sunt foarte credincioși. Entitățile religioase se bazează
atât pe activitatea de voluntariat a laicilor implicați în biserică, cât și pe activanți recrutați prin
129
diverse căi – prin promovare în entitățile religioase propriu-zise, în asociațiile obștești, fundațiile și
institutele de învățământ înființate de către acestea. Se pot organiza evenimente și campanii, se pot
ajuta săracii prin activități de caritate, se pot organiza instruiri și formări, activități comunitare,
educație pentru sănătate, îngrijirea copiilor și bătrânilor, distribuirea de literatură, construirea de
case, intervenții în situații de urgență.
Nu în ultimul rând, administrația publică locală poate susține voluntariatul la nivel local prin
sprijinirea organizațiilor în identificarea unor surse de finanțare (donații, sponsorizări), dar și în
accesarea unor fonduri externe destinate acestora. Cu toate acestea, autoritatea publică locală are
datoria de a aloca resurse nu doar financiare, dar și logistice, informaționale și de altă natură,
conform prevederilor legale, pentru dezvoltarea expertizei unei rețele consolidate de voluntari,
pentru interesul comun al cetățenilor.
În acest sens, sprijinul autorității administrației publice locale se materializează prin forme
instituționalizate, precum:
1. centrele de tineret - aceste spații reprezintă infrastructura de tineret unde se pot dezvolta
demersuri cu și pentru tineri, unde intră și proiectele de voluntariat;
2. centrele de voluntariat general, adresate cetățenilor de orice varstă.
Pe de altă parte, autoritatea publică locală are obligația de a implica asociațiile de voluntari
în activități ce decurg din strategiile de dezvoltare locală, așa cum la Sângeorz-Băi tinerii voluntari
s-au implicat în organizarea diferitelor evenimente, în campaniile de sprijinire a familiilor nevoiașe
sau a persoanelor neajutorate, toate acestea pentru reușita demersurilor lor în favoarea comunităților
locale.
130
1.8. MEDIU
Clăi în Sângeorz-Băi
131
CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

La nivel general, orașul Sângeorz-Băi nu întâmpină probleme semnificative legate de
calitatea factorilor de mediu. Apar însă o serie de situații negative rezultate din activitatea antropică
ce pot avea efecte locale asupra factorilor de mediu și implicit, asupra populației orașului. În această
categorie putem încadra activitățile de tip industrial, construcțiile, gestionarea ineficientă a
deșeurilor sau echiparea edilitară deficitară.
Conform HG 640/1999, zona minieră Rodna, în a cărei arie este cuprins și orașul Sângeorz-
Băi (alături de alte 9 localități) a fost declarată oficial zonă defavorizată pe o perioadă de 10 ani.
Astfel, pentru localitățile în cauză au fost create o serie de noi facilități (ex: scutirea de la plată,
scutirea de la impozitul pe profit pe durata de existență a zonei defavorizate, acordarea cu prioritate
a unor sume pentru desfășurarea activităților specifice etc.). Începând din anul 2006, minele din
Munții Rodnei au fost închise, rezultând disponibilizarea unui număr ridicat de persoane.
Calitatea aerului din orașul Sângeorz-Băi poate fi afectată de procesele industriale locale.
La nivel local, cel mai reprezentativ sector industrial este industria prelucrătoare, cu 25 de agenți
economici, dintre care se remarcă unitățile producătoare de materiale textile sau de prelucrare a
lemnului.
De asemenea, traficul urban generează gaze cu efect de seră (NOx, CO2, CO, SO2, NH3
etc.) care contribuie la scăderea calității vieții, având efecte negative asupra sănătății și asupra
mediului.
Conform administrației publice locale, parcul auto al orașului Sângeorz-Băi număra, în 2018
1.414 autoturisme înregistrate pe persoane fizice și 123 pe persoane juridice. Impactul traficului
rutier asupra calității vieții locuitorilor din orașul Sângeorz-Băi este cu atât mai mare cu cât mare
132
parte din zona de locuit se suprapune peste importante artere rutiere, cum ar fi Drumul Național
17D, care parcurge un traseu prin intravilanul orașului, pe Străzile Republicii și Carpaților, pe o
lungime totală de 25,76 km. Traficul auto este intens, urmare a situării orașului Sângeorz-Băi la
DN17D Beclean-Sângeorz-Băi-Rotunda, care fac legătura cu județul Suceava.
Vegetația este una din cei mai afectați factori de mediu de poluarea atmosferică urbană.
Efectele asupra acesteia se reflectă prin apariția de malformații structurale, țesuturi modificate care
provoacă, în cele din urmă, moartea plantelor. Desigur că sensibilitatea plantelor față de poluanți
variază în funcție de specie, stadiu de dezvoltare sau anotimp.
În perimetrul construit al orașelor, reducerea spațiilor verzi, precum și distrugerea perdelelor
de protecție cu rol de „filtru” pentru factorii poluanți, are urmări negative prin creșterea gradului de
CO2 din atmosferă. La nivelul orașului Sângeorz-Băi, din acest punct de vedere se înregistrează o
situație pozitivă: media de spații verzi amenajate per cap de locuitor este 44,30 m2, cu mult peste
valoarea minimă recomandată prin legislația europeană (26 m2/locuitor).
Un nivel crescut de poluare a atmosferei afectează sănătatea populației conducând la
afecțiuni respiratorii, afecțiuni cardio-vasculare etc. Din această cauză este important a se lua
măsuri de reducere a circulației din centrele urbane pe rute ocolitoare, de reducere a circulației cu
autoturismele și recurgerea la mijloace de transport în comun sau biciclete, precum și creșterea
procentului de ocupare a terenului cu spații verzi și de agrement.
În localitatea Sângeorz-Băi, regimul termic prezintă aspecte pozitive din punct de vedere
turistic și bioclimic, pentru că indică existența unor areale locale cu condiții termice ușor diferite
între ele și asigură condiții topoclimatice bune de petrecere a timpului destinat plimbărilor sau
odihnei, fără ca organismul să resimtă acea senzație de disconfort termic, în funcție de necesitățile
133
sau indicațiile climatoterapeutice primite, pentru desfășurarea diverselor activități în mai multe
locuri din cuprinsul stațiunii.
Mediul natural al arealului analizat din stațiunea Sângeorz-Băi este unul care se încadrează
în standardele de normalitate ale parametrilor analizați pentru atmosfera liberă. Aerul mediului
ambiant prezintă o ionizare naturală ridicată cu concentrații mult sporite față de cele dintr-o zonă
urbană, dar care se diferențiază în funcție de anotimp. Dacă în sezonul rece ionizarea totală medie
se situează în intervalul 700-900 ioni/cm3 , iar toamna același parametru are valori de 800-1000
ioni/cm3 , în schimb în sezonul cald ionizarea naturală totală ajunge la valori medii situate în jurul a
1500 ioni/cm3 , ceea ce reprezintă un aspect deosebit de favorabil în privința calității aerului.
Datorită regimului ionizării aerului preponderant pozitiv, el indică faptul că ambianța atmosferică
este nepoluată, favorabilă desfășurării activităților în aer liber, cu un conținut bun de aeroioni.
Zgomotul reprezintă o problemă importantă care afectează sănătatea umană și calitatea

vieții, ducând la creșterea stresului, modificarea dinamicii somnului și creșterea probabilității
apariției afecțiunilor cardiace. În principal, zgomotul este generat de activitatea de transport și
construcții.
În ceea ce privește nivelul de zgomot, potrivit Raportului de mediu elaborat de Agenția
pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud pentru luna ianuarie 2019, în orașul Sângeorz-Băi – zona
centru nu s-au înregistrat depășiri ale nivelului de zgomot echivalent stabilit conform prevederilor
STAS 10009/1998, valoarea medie măsurată fiind de 68 dB.
134
Calitatea apei
În orașul Sângeorz-Băi nu s-au identificat surse importante de poluare a apei. Cu toate
acestea, se remarcă o serie de poluanți potențiali care pot afecta apele de suprafață de pe teritoriul
orașului cum ar fi apele reziduale provenite din consumul populației și agenților economici sau
depozitări necontrolate a deșeurilor.
Alimentarea cu apă a orașului Sângeorz-Băi se face din sursa de suprafață, iar evacuarea
apelor uzate se face tot în râul Someșul Mare după epurarea acestora în stația de epurare, amplasată
în aval de oraș.
Potrivit Raportului privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud realizat în anul 2017,
starea ecologică și chimică a apelor râului Someșul Mare și afluenților de pe teritoriul orașul
Sângeorz-Băi este bună, nefiind depășite limitele prevăzut în standardele de calitate și în alte
reglementări de mediu. Deși apele subterane sunt mai puțin expuse riscului poluării, există unele
surse care le pot afecta calitatea cum ar fi infiltrațiile de substanțe chimice sau organice provenite
din activități antropice.
Calitatea solului
Deși nu există activități poluante majore care să afecteze calitatea solului pe raza orașului
Sângeorz-Băi, se pot identifica principalele surse locale de poluare a solului. Dintre cele mai
importante menționăm poluarea solului ca urmare a depozitării neconforme a deșeurilor, poluarea
cu deșeuri din lemn sau alte tipuri de deșeuri, materiale de construcții rezultate din activități de
demolări/construcții sau afectarea naturală a calității solului prin procese naturale de ordin
geomorfologic: alunecări de teren.
135
Potrivit INS, terenurile degradate şi neproductive de la nivelul orașului Sângeorz-Băi

însumează 601 ha, ceea ce reprezintă 4,09% din totalul suprafeței administrative.
Potrivit administrației publice locale, deși există un serviciu județean de salubritate relativ
bine dezvoltat, orașul nu deține un depozit local conform, ci doar o platformă de colectare, de unde
toate deșeurile sunt transportate la Centrul de Management Integrat de la Tărpiu.
Poluarea solului cu deșeuri din lemn și alte tipuri de deșeuri industriale s-a redus în ultimul
timp urmare a condițiilor de depozitare și valorificare a deșeurilor, impuse de autoritatea de mediu
prin actele de reglementare precum și ca urmare a verificărilor privind condițiile de depozitare a
deșeurilor rezultate din activitate și monitorizarea gestiunii acestora, cel puțin o dată pe an, când se
vizează autorizațiile de mediu. În zonele unde sunt concentrați agenți economici care prelucrează
lemn și produc deșeuri, aceștia împreună cu consiliile locale au întreprins acțiuni de atragerea de
fonduri din surse externe, contribuții proprii și investirea lor in instalații de valorificare a acestor
deșeuri.
În timpul lucrărilor de demolare și de realizare a construcțiilor rezultă deșeurile de materiale
de construcții, dar care în prezent sunt nesemnificative și vor folosite în mare parte ca umplutură la
amenajarea căilor de acces interioare. Eventualele deșeuri ce nu pot fi valorificate local vor fi
eliminate prin transport la rampa de deșeuri.
Riscuri naturale
În dinamica sistemului natural intervin o serie de procese și fenomene de tip natural sau
antropic care îi perturbă starea de echilibru, având consecințe negative asupra mediului și, în
special, a comunității umane. Principalele riscuri care afectează teritoriul orașului Sângeorz-Băi
136
sunt cele provocate de fenomenele hidro-meteorologice periculoase: inundații, furtuni, înzăpeziri

sau geologice: alunecări de teren și eroziuni, sau chiar incendiile de pădure.
Furtunile se produc cu precădere în zonele de munte, iar vara apare fenomenul căderii de
grindină. Furtunile și vijeliile afectează suprafața împădurită din zonele muntoase, iar grindina
afectează culturile de cereale și livezile.
Înzăpezirile afectează în sezonul de iarnă căile de comunicație. Cel mai afectat tronson din
teritoriu este Sângeorz-Băi – Șanț – Valea Mare – Cârlibaba, în special în pasul Rotunda.
Din cauza versanților abrupți, dar îndeosebi ca urmare a despăduririlor necontrolate, apar
frecvent alunecări de teren.
Orașul Sângeorz-Băi este situat într-o zonă hidrografică și cu o rețea hidrografică care
determină producerea unui fenomen natural distructiv. Astfel, având în vedere debitul destul de
ridicat al râului Someșul Mare, în special primăvara și toamna pot apărea la nivelul orașului
Sângeorz-Băi inundațiile care afectează terenurile din proximitate, precum și unele gospodării ale
locuitorilor.
De aceea ca și recomandări în ceea ce privește realizarea unor lucrări de amenajare în scopul
îmbunătățirii acestui spațiu sunt: dezafectarea tuturor construcțíilor vechi aflate în ruină sau
degradare, nefolosite, fără valoare istorică, care să permită un spațiu de plimbare într-o ambianță
plăcută pentru turiști și pacienți, într-un mediu curat, sanogen, care prezintă o calitate
aeroterapeutică mai bună decât în exteriorul arealului, reamenajarea zonelor afectate de furtuna din
toamna 2017(îndepărtarea arborilor căzuți, replantări de copaci, refacerea aleilor) pentru ca turiștii
și pacienții să se poată deplasa în siguranță în partea respectivă a parcului, găsirea unor soluții
137
tehnice pentru îmbunătățirea climato- și aeroterapiei, prin construcția unei fântâni arteziene și a
unor mici căderi de apă(prin parc trece un pârâiaș) locale și în alte puncte din perimetru, amenajări
care ajută la amplificarea calităților aerului( prin creșterea ionizării aerului în vecinătatea acestora),
amenajarea unor poteci sau alei suplimentare de promenadă și de cură de teren(bine conturate și
marcate, prevăzute, la rândul lor cu bănci, coșuri de gunoi, umbrare, iluminare, etc), dar și pentru
asigurarea repausului și adăpostului în condiții de umbră și liniște, pentru practicarea aeroterapiei în
zonele înverzite din vecinătatea centrului stațiunii, amenajarea unor suprafețe de teren pentru
balneație liberă și agreement, prevăzute cu aparate pentru gimnastică ușoară(de exterior), respectiv
procurarea unei stații meteorologice automate(prevăzută cu sistem de afișare vizuală), pentru
urmărirea și evaluarea condițiilor topoclimatice din stațiune, dar și pentru informarea pacineților și
turiștilor asupra condițiilor locale de vreme.
ARII DE PROTECȚIE NATURALĂ

Perimetrul de protecție naturală din nordul extravilanului inclus în Parcul Național
Munții Rodnei
Cadrul natural al orașului Sângeorz-Băi cuprinde în extravilan, în partea de nord, culmile
înalte ale munților Rodnei, care prezintă importante comori naturale, atât faunistice, floristice, cât și
ale peisajului natural.
În extremitatea nordică a teritoriului administrativ al orașului Sângeorz-Băi se suprapune cu
o parte din Parcul Național Munții Rodnei (PRMR). În PNMR este interzisă desfășurarea oricărei
activități susceptibile să genereze un impact negativ asupra ariilor naturale protejate fără acordul
structurii de administrare a ariei naturale protejate sau al custodelui, după caz, și al Comisiei de
Ocrotire a Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.
138
În acest sens, este obligatorie respectarea prevederilor legale în vigoare conform:

- OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale a florei și faunei sălbatice;
- OUG 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea 265/2006, modificată
și completată cu Ordonanța de Urgență nr. 114/2007;
- Ordinul 776/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte
integrantă a rețelei Natura 2000 în România.
Perimetrul de protecție hidrogeologică se referă la protecția zăcământului de ape minerale

Sângeorz-Băi ce cuprinde atât zăcământul hidromineral, cât și zona de alimentare potențială cu ape
de suprafață. El are rolul de a asigura protecția față de orice substanțe degradabile sau nedegradabile
precum și protecția debitului prelevat prin lucrările de captare.
Perimetrul de protecție hidrogeologică cuprinde punctele în care s-a confirmat prezența
apelor minerale, precum și zona în care din punct de vedere hidrogeologic și morfologic, apa de
suprafață poate ajunge în amestec cu apele de zăcământ. Conform administrației publice locale,
suprafața perimetrului de protecție hidrogeologică este de 325,9 ha și cuprinde ambele maluri ale
Văii Borcutului pe direcția est-vest pe o distanță de 700 m, începând de la 700 m amonte de forajul
S8, până la limita nord-vestică a localității Sângeorz-Băi.
Perimetrul de protecție sanitară cuprinde două zone:
 B 1 zona externă de restricție – cuprinde teritoriul exterior limitei zonei de
protecție sanitară cu regim sever, astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecție să se
elimine pericolul de alterare a calității apei. Zona externă de protecție sanitară cu regim de restricție
include resursele minerale și restul factorilor de cură, tratament și odihnă. A fost delimitată o
139
singură zonă externă cu regim de restricție, deoarece atât sursele de apă., traseul conductelor și
punctele de distribuție sunt amplasate în parcul stațiunii.
 B 2 zona internă cu regim sever - cuprinde terenul din jurul obiectivelor în care
este interzisă orice folosință sau activitate care ar putea duce la contaminarea apei. Perimetrul de
protecție sanitară severă este de 10x10 m pentru fiecare sursă forată, inclusiv pavilioane.
Deși parcul situat în perimetrul stațiunii nu este cuprins în categoria ariilor protejate, prin
modificarea adusă de Ordonanța de Urgență nr. 114/2007 la OUG 195/2005 privind protecția
mediului, aprobată prin Legea 265/2006, este interzisă schimbarea destinației de spațiu verde,
indiferent de forma juridică a terenului. Astfel este stopat fenomenul de reducere a spațiilor verzi în
favoarea construcțiilor.
140
1.9. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
Clădirea primăriei din Sângeorz-Băi
141
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
Autoritățile administrației publice locale în orașul Sângeorz-Băi sunt Consiliul Local al
orașului Sângeorz-Băi, ca autoritate deliberativă şi primarul orașului Sângeorz-Băi, ca autoritate
executivă. Consiliul Local şi primarul sunt aleși în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile
locale.
Primarul este sprijinit de un viceprimar, un secretar şi aparatul de specialitate. Primarul,

viceprimarul, secretarul unității administrativ teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului
constituie o structură funcțională cu activitate permanentă – Primăria – care duce Ia îndeplinire
hotărârile consiliului local şi dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale
colectivității.
Primarul asigură funcțiile de reprezentare pentru unitatea administrativ-teritorială, asigură
respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției,
precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor
ordonanțelor Guvernului şi a hotărârilor consiliului local.
În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii, sprijinul
conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de
specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile
ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate. Primarul este stabilit prin vot public
uninominal de către locuitorii orașului , pe o perioadă de patru ani.
Viceprimarul oraşului este subordonat primarului şi este înlocuitor de drept al acestuia.
Viceprimarul are următoarele atribuții:
142
 ia măsuri în ceea ce privește educația, sănătatea, cultura, sportul, ordinea publică,

protecția şi refacerea mediului înconjurător, protecția monumentelor istorice şi de arhitectură, a
parcurilor, grădinilor publice şi a rezervațiilor naturale;
 monitorizează activitățile din parcuri şi din parcurile de joacă pentru copii;
 îndrumă şi monitorizează activitatea serviciului pentru situații de urgență;
 ia măsuri în privința controlului depozitării deșeurilor menajere, industriale sau de
orice fel, pe raza orașului Sângeorz-Băi.
Secretarul oraşului este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau
administrative. Atribuțiile principale ale secretarului sunt:
 avizarea pentru legalitate a dispozițiilor primarului şi ale hotărârilor consiliului local;
 organizează arhiva şi evidența statistică a hotărârilor consiliului local şi a
dispozițiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului județean şi a dispozițiilor președintelui
consiliului județean;
 asigurarea gestionării procedurilor administrative privind relația dintre consiliul local
şi primar şi între aceștia şi prefect;
 pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
 asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de
secretariat, comunică ordinea de zi, întocmește procesul-verbal al ședințelor consiliului local şi
redactează hotărârile consiliului local;
 în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică
locală, modificată şi completată, consiliile locale pot înființa şi organiza instituții şi servicii publice
143
de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu

respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.
Consiliul Județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel
județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești şi municipale, în vederea
realizării serviciilor publice de interes județean.
CAPACITATEA ORGANIZAȚIONALĂ
Structura organizatorică a aparatului de specialitate al primarului orașului Sângeorz-Băi este
împărțită în următoarele compartimente, corespunzătoare fiecărui domeniu de activitate:
 Compartimentul Audit;
 Serviciul Cadastru și Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Disciplină în Construcții,
Registrul Agricol;
o Compartimentul Cadastru și Amenajarea Teritoriului;
o Birou Urbanism, Disciplină în Construcții, Registrul Agricol;
 Birou Impozite și Taxe Locale;
 Compartiment Secretariat Consiliul Local și Juridic;
 Compartiment Buget-Contabilitate;
 Compartiment Autoritate Tutelară și Asistență Socială;
 Compartiment Salarizare, Resurse Umane, Informații și Relații Publice;
 Compartiment Pentru Proiecte cu Finanțare Internațională, Achiziții Publice,
Investiții, Transport Public, Consultanță și Reprezentanță Activități Economice;
 Cabinetul Primarului;
 Personal de Deservire;
144
Având în vedere specificul local și nevoile activității sale, Consiliul Local al orașului
Sângeorz-Băi are în administrare următoarele servicii publice:
 Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor;
 Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență;
 Serviciul Public de Salubrizare.
Imagine nr. 6
Sursă date Primăria Sângeorz-Băi, Compartiment Juridic
145
ASOCIERI ȘI PARTENERIATE
Grupul de Acțiune Locală Lider Bistrița-Năsăud
Grupul de Acțiune Locală este un parteneriat public-privat finanțat prin Axa LEADER a
PNDR care utilizează o abordare de tip „bottom-up” pentru a contribui la dezvoltarea socio-
economică a teritoriului său. Acesta se întinde pe raza a 9 comune (Ilva Mare, Ilva Mică, Leșu,
Lunca Ilvei, Maieru, Măgura Ilvei, Poiana Ilvei, Rodna, Șanț) și un oraș (Sângeorz Băi).
Printre problemele pe care GAL Bistrița își propune să le soluționeze amintim: lipsa piețelor
de desfacere pentru micii producători locali, costul mare de producție în agricultură, insuficienta
asociere între producători, șomajul în creștere ș.a.
În ceea ce privește posibilitățile de dezvoltare, teritoriul GAL Lider Bistrița-Năsăud se diferențiază
față de alte zone ale țării în primul rând prin patrimoniul de mediu greu de egalat, în teritoriu fiind
incluse 3 zone Natura 2000, întreaga zonă fiind inclusă pe lista ariilor naturale cu valoare ridicată,
una dintre aceste arii fiind Parcul Național Munții Rodnei.
Dincolo de potențialul turistic ridicat, GAL își propune să se implice în ramura industrială a
exploatării și prelucrării lemnului și a pietrei de construcții, domenii predilecte de activitate ale
agenților economici din zonă. Nu trebuie neglijată nici agricultura, însă deoarece teritoriul dispune
de soluri mai puțin pretabile din punct de vedere agricol, sectorul agricol trebuie susținut mai
degrabă în direcția creșterii animalelor și a prelucrării produselor pe care le furnizează. Nu în
ultimul rând, se pune problema dezvoltării infrastructurii locale, aceasta fiind o condiție necesară
dezvoltării economice și turistice ulterioare în zonă.
146
1.10. ANALIZA SWOT
Cascadă în pahar, Cormaia, Sângeorz-Băi

147
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Cadrul general Cadrul general

- Poziționare geografică avantajoasă, în - Amplasarea într-o zonă mai puțin
partea de sud a munților Rodnei; dezvoltată din punct de vedere economic;
- Accesibilitate rutieră bună (este - Soluri mai puțin pretabile practicării
străbătut de drumul național DN 17D, anumitor tipuri de culturi;
drumuri locale care leagă localitățile - Distanțe relativ mari față de orașele
componente ale orașului); importante în condițiile unei infrastructuri
- Aerul curat de la poalele munților rutiere precare (Bistrița – 30 km; Vatra
Rodnei (465 m), generat de pădurile Dornei – 91 km; Cluj-Napoca – 138 km
de fag, pin, brad, molid etc. din zonă; etc.);
- Climă de tip subalpin, cu veri - Lipsa infrastructurii peste pasul Rotunda;
răcoroase și ierni blânde lipsite de
geruri puternice;
- Resurse naturale variate: ape
minerale, păduri etc, fonduri de
vânatoare, fonduri piscicole, trasee
turistice etc.
- Versatilitatea izvoarelor de apă
minerală (9 la număr) prin care
pacienții își pot trata diferite probleme
cu privire la sistemul digestiv, dar și
din punct de vedere reumatologic;
- Bază de tratament modernă dotată cu
instalații pentru băi calde cu apă
minerală și mofete, instalații
hidroterapeutice, electroterapeutice;
- Soluri favorabile creșterii animalelor;
148
Dezvoltare urbană Dezvoltare urbană
2
- Densitatea urbană (2.014,57 loc/km - Echipare tehnico-edilitară veche pe
suprafață intravilană) mai scăzută anumite tronsoane (zone care însumează
decât în mediul urban județean circa 2.500 locuitori);
2
(2.716,75 loc/km suprafață - Dezvoltarea lentă a infrastructurii rutiere
intravilană); și tehnico-edilitare în zonele rezidențiale
- Trendul ascendent al populației noi;
(creștere cu 7,46% în perioada 1992 – - Fondul de locuințe pentru tineri redus;
2019); - Starea degradată a rețelei stradale urbane;
- Media spațiilor verzi/cap de locuitor
(44,30 m2 spații verzi/locuitor)
superioară mediei înregistrate la nivel
județean (7,25 m2 spații verzi/locuitor;
- Îmbunătățirea calității mediului și a
standardelor de viață a locuitorilor
prin Includerea orașului în Master
Planul privind alimentarea cu apă și
evacuarea apelor uzate în județul
Bistrița-Năsăud;
- Creșterea numărului de locuințe în
perioada 2007 – 2019 cu 15,85%.;
- Confortul locuințelor a crescut în
perioada 2007 – 2019 cu 4,18
m2/persoană, iar suprafața medie pe
locuință a crescut cu 8,93 m2;
Infrastructură și servicii publice Infrastructură și servicii publice

- Trendul ascendent înregistrat în - Starea precară a majorității drumurilor
ultimii ani în ceea ce privește locale;
înregistrat în ultimii ani a lungimii - Limitarea accesibilității orașului din
străzilor orășenești modernizate; punct de vedere feroviar;
149
- Implicarea autorităților în rezolvarea - Creşterea ratei infracționalității la nivel
problemelor de echipare edilitară; local în 2018 faţă de 2017;
- Acoperire bună a serviciilor de - Numărul de agenți de poliție redus;
telecomunicații (exceptând zona - Necesitatea investițiilor în modernizarea
Cormaia); dotărilor tehnico-materiale pentru
- Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a funcționarea optimă a serviciului de
energiei electrice; salubritate;
- Grad de acoperire ridicat al - Necesitate construire/modernizare
iluminatului public; bibliotecă orășenească;
- Grad de infracționalitate scăzut spre - Probleme în ceea ce privește gradul de
deosebire de alte localități urbane; conectivitate în zona Cormaia;
- Înființarea poliției locale Sângeorz- - Deficitul de mobilitate pe axa Cormaia -
Băi; Centrul orașului- Lunca Mare/Delta;
- Existența serviciilor de intervenție - Rețeaua de transport public este
ISU și SMURD la nivel local; subdimensionată și nu deservește toate punctele de
interes ale orașului, inclusiv zona Cormaia;
- Infrastructură pentru biciclete la nivelul
orașului nu este dezvoltată suficient la momentul
actual;
- Infrastructura pentru pietoni nu este
continuă, fiind grevată de limitările tramei stradale;
- Mentenanța rețelei de energie electrică;
150
Economie Economie
- Orașul Sângeorz-Băi este o stațiune - Concentrarea economică puternică (cifra
balneo-turistică de interes național ce de afaceri) în trei sectoare de la nivel
dispune de un potențial natural și local (Comerțul, Industria prelucrătoare şi
cultural foarte ridicat; Hoteluri şi restaurante);
- Materie primă existentă pe plan local - Ponderea ridicată a terenurilor cu soluri
în domeniul prelucrării lemnului; de fertilitate foarte scăzută;
- Existența unor unități industriale (în - Slaba dezvoltare a spiritului
special industria prelucrătoare – antreprenorial;
51,46% din totalul cifrei de afaceri de - Slaba dezvoltare a infrastructurii de
la nivel local); susținere a afacerilor;
- Existența produselor locale; - Lipsa unui incubator/centru de afaceri
(infrastructura necesară dezvoltării de noi
afaceri);
- Lipsa terenurilor/clădirilor necesare
151
dezvoltării de noi afaceri în intravilan;
Turism Turism
- Desemnarea orașului Sângeorz-Băi ca - Starea precară a infrastructurii turistice
stațiune balneo-turistică de interes existente;
național; - Sezonalitatea ridicată a turiștilor în ceea
- Existența ariei naturale Parcul ce privește sosirile și înnoptările de la
Național Munții Rodnei; nivel local;
- Posibilitatea practicării mai multor - Scăderea capacității de cazare în
forme de turism; funcțiune cu 57,69% în 2019 față de anul
- Existența bazelor de tratament; 2007;
- Existența apelor minerale care sunt - Scăderea numărului de turiști cu 66,35%
valorificate și din punct de vedere în perioada 2001 – 2019;
turistic; - Promovarea slabă a stațiunii;
- Diversitatea structurilor de cazare: - Puține curse de legătură între Sângeorz-
hoteluri, pensiuni, vile, tabere școlare Băi și centrele urbane limitrofe – lipsa
sau de pensionari;
unei stații de cale ferată în stațiune;
- Obiective turistice naturale care atrag
un număr ridicat de turiști; - Întreruperea îmbutelierii apelor minerale
- Număr mare de trasee turistice Hebe și a curelor balneare la domiciliu;
montane omologate;
- Starea avansată de degradare a
- Durata medie de cazare ridicată;
- Existența a două mărci înregistrate la amenajărilor pentru turism;
OSIM de către Administrația Locală a - Slaba competitivitate a produselor
orașului, a unui festival, respectiv a turistice balneare la export;
unei competiții agroturistice;
- Poziționarea geografică în - Nivelul redus al investițiilor în
proximitatea unor centre urbane modernizarea hotelurilor din stațiune;
importante, cu puncte de acces pentru - Sezonalitatea accentuată a sosirilor
turismul internațional; turistice și intrarea în conservare a
152
- Proprietățile curative unice ale apelor principalelor hoteluri în perioada de
minerale din stațiune, precum și o iarnă;
tradiție balneară importantă; - Percepția negativă a stațiunii, pe fundalul
- Buna conștientizare la nivelul inexistenței unei strategii de branding;
populației, a beneficiarilor acestor ape - Numărul ridicat de structuri de primire
și notorietatea brandului Hebe în neclasificate;
rândul segmentelor țintă;
- Peisajul natural deosebit al zonelor
limitrofe;
- Implementarea unor proiecte cu
fonduri europene a permis
modernizarea parțială a parcului și
infrastructurii rutiere în stațiune;
- Tradiția artistică a stațiunii și
amenajările existente în acest scop;
- Existența unor resurse culturale
deosebite acumulate în timp în zonă
(ex. Muzeul de Artă Comparată, etc.)
;
Demografie și forță de muncă Demografie și forță de muncă

- Creșterea numerică a populației stabile - Populație în curs de îmbătrânire;
(+6,74% față de anul 2007); - Lipsa locurilor de muncă;
- Distribuția pe sexe echilibrată - Rata de dependență demografică ridicată
(49,95% femei; 50,05% bărbați); (471,04‰);
- Sporul natural pozitiv în perioada
153
1990 - 2014; - Rata șomajului ridicată (6,47%);
- Costuri relativ reduse cu forța de - Adaptarea mai lentă a populației
muncă; vârstnice la fenomenul mobilității și
- Creșterea numărului de salariați în reconversiei profesionale;
2019, comparativ cu anul 2015;
- Rata de înlocuire a forței de muncă
ridicată (969,45‰);
Educație și cultură Educație și cultură

- Existența unor obiective culturale de - Lipsa unui sistem de formare a
importanță deosebită (așezări, deprinderilor practice ale elevilor;
monumente istorice etc.); - Slaba corelare a ofertei de formare
- Creşterea numărului de laboratoare profesională cu cererea de pe piața
şcolare; muncii;
- Numărul mare de volume existente în - Număr insuficient de săli de sport pentru
bibliotecile de la nivel local și de unitățile educaționale;
volume eliberate anual; - Lipsa centrelor de activitate culturală și a
- Organizarea de evenimente cultural unei activități culturale susținute;
artistice periodice, precum Zilele - Lipsa unei agende pe programe cultural-
Oraşului Sângeorz-Băi, festivaluri recreative;
tradiționale, competiții agroturistice,
etc;
- Existența Muzeului de Artă
Comparată Sângeorz-Băi, singurul de
acest gen din România;
Sănătate și protecție socială Sănătate și protecție socială

- Existența unei rețele dezvoltate de - Lipsa personalului medical calificat;
unități sanitare în sistemul public și - Dotare deficitară a cabinetelor medicale;
154
privat care asigură serviciile medicale - Lipsa unui spital orășenesc;
pentru populație; - Sistem sanitar insuficient finanțat;
- Sectorul privat de sănătate mai bine
dezvoltat;
Mediu
Mediu
- Ponderea ridicată a fondului forestier - Capacitatea financiară limitată a
din totalul teritoriului administrativ al autorităților locale de a realiza proiecte în
orașului; domeniu;
- Calitatea apei și a aerului bună, - Riscul apariției inundațiilor datorită
neîntâmpinându-se probleme majore regimului precipitațiilor;
de poluare; - Încadrarea orașului în zona minieră
- Existența operatorilor economici Rodna;
pentru colectarea deșeurilor; - Depozitarea necontrolată a deșeurilor;
- Suprafața mare a spațiilor verzi - Insuficiența activităților educative
amenajate din Sângeorz-Băi; privind mediul și comportamentul
- Existența ariilor naturale – Parcul ecologic și dotarea necorespunzătoare
Național Munții Rodnei; pentru colectare selectivă;
- Organizarea acțiunilor de ecologizare
a pădurilor, apelor din zonă;
Capacitate administrativă Capacitate administrativă

- Existența parteneriatelor în care este - Resurse umane insuficiente;
implicat orașul Sângeorz-Băi; - Slaba salarizare din sectorul public;
- Personal calificat în administrația - Fonduri insuficiente pentru
publică locală; implementarea de proiecte necesare la
nivel local;
- Atracția slabă a sectorului
instituționalizat pentru resursele
specializate;
- Numărul scăzut de proiecte de finanțare
prin fonduri europene accesate;
155
- Lipsa spațiilor/terenurilor în intravilan;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Cadrul general Cadrul general
- Oportunități de finanțare diverse - Accentuarea problemelor economice ale
pentru dezvoltarea locală a orașului; judeţului şi creșterea disparităților
existente;
Dezvoltare urbană
Dezvoltare urbană
- Dezvoltarea amenajărilor urbane într-un
- Posibilitatea finanțării proiectelor de
ritm mult sub cel al dezvoltării și
infrastructură urbană din fonduri
expansiunii zonelor rezidențiale noi;
nerambursabile europene prin
Programul Operațional Regional; - Dezvoltarea imobiliară haotică poate
avea un efect negativ asupra unei
- Existența unor terenuri neexploatate în
dezvoltări urbane coerente și armonioase;
prezent, oportune pentru dezvoltarea
unor investiții; - Lipsa unui sistem de creditare acceptabil,
corelat cu veniturile populaţiei, pentru
construcția de locuințe;
Infrastructură și servicii publice Infrastructură și servicii publice

- Posibilitatea finanțării proiectelor de - Capacitate scăzută de adaptare la normele
infrastructură rutieră din fonduri impuse de Uniunea Europeană cu privire
nerambursabile europene; la principalele servicii publice, în special
- Dezvoltarea de proiecte în parteneriat din punctul de vedere al mediului;
cu societatea civilă pentru sprijinirea - Posibile dificultăți în asigurarea
şi îmbunătăţirea serviciilor publice; cofinanțării unor proiecte majore de
- Accesarea fondurilor nerambursabile reabilitare a infrastructurii şi rețelelor
destinate îmbunătăţirii serviciilor edilitare;
publice; - Accentuarea problemelor economice
duce la scăderea nivelului de trai;
- Deprecierea calității vieții populaţiei
poate duce la creşterea ratei
156
infracționalității;
Economie Economie
- Poziționare geografică ce permite - Continuarea exodului forţei de muncă
dezvoltarea anumitor sectoare calificate;
economice specializate; - Adâncirea disparităţilor de dezvoltare
- Existenţa, la nivel judeţean, a faţă de localitățile mai dezvoltate din
structurilor de sprijinire a afacerilor; judeţ;
- Existenţa programelor naţionale de - Condiţii neavantajoase de creditare
sprijinire a IMM-urilor; pentru mediul de afaceri;
- Programele europene de finanţare şi - Capacitatea limitată a mediului de afaceri
susţinere a mediului economic; de a accesa, cofinanţa proiecte din
- Potențial pentru dezvoltarea fonduri europene;
infrastructurii de sprijin a mediului de - Dezinteresul actorilor socio-economici
afaceri, inclusiv activitatea de locali faţă de colaborarea pentru
cercetare-dezvoltare; dezvoltarea oraşului;
- Concentrarea mediului de afaceri
preponderent în jurul municipiului
Bistrița;
- Mediul instituțional și legislativ incert;
Turism Turism
- Dezvoltarea turismului prin investiţii - Scăderea numărului de turişti ca urmare a
în infrastructura de tip turistic şi prin lipsei investițiilor în infrastructura
valorificarea mai bună a resurselor turistică locală;
naturale şi culturale existente; - Orientarea turiştilor români către
- Posibilitatea accesării a diferite surse destinaţiile turistice externe;
de finanțare nerambursabilă; - Capacitatea insuficientă de absorbţie a
- Specializarea forței de muncă din fondurilor europene destinate dezvoltării
sectorul turistic pentru oferirea unor turistice a autorităţilor publice şi a
servicii de calitate superioară; mediului de afaceri;
- Posibilitatea diversificării ofertei - Promovarea de către agenţiile de turism a
157
turistice; destinaţiilor turistice externe, în
- Diversificarea activităților culturale detrimentul celor naţionale;
(film, muzică etc.); - Lipsa investiţiilor pentru modernizare şi
- Asocieri la nivelul operatorilor de dezvoltare poate duce la declasificarea
turism; unităţilor de cazare;
- Orientarea spre tratamente decontate - Comunicare slabă pentru dezvoltarea
de CAS-ul din România sau structuri turismului între actorii principali ai
sectorului;
similare din alte țări ale U.E. ;
- Restrângerea și mai accentuată a bazei de
- Ofertă bogată de evenimente în zonele
turiști, pe fundalul reducerii numărului de
urbane limitrofe, la care se pot conecta
tichete de tratament decontate de CNPP;
și evenimente locale organizate în
- Orientarea turiștilor români către
stațiune;
destinații turistice externe;
- Încălzirea climatică extinde sezonul
- Plecarea personalului medical din bazele
turistic; de tratament;
- Disponibilitatea finanțărilor europene - Dificultatea accesării fondurilor
din surse nerambursabile;
structurale europene dedicate sectorului
balnear, datorită prevederilor prea
restrictive ale ghidurilor de finanțare;
Demografie și forță de muncă Demografie și forță de muncă

- Existenţa programelor de specializare, - Scăderea numărului de locuri de muncă
reconversie şi formare profesională; disponibile;
- Accentuarea exodului forţei de muncă
spre pieţele mai atractive;
- Creşterea ponderii muncii la negru, cu
efecte negative asupra pieţei muncii şi
economiei locale;
158
Educație și cultură Educație și cultură
- Dezvoltarea activităţilor educative - Dezinteresul faţă de educaţie şi scăderea
care să stimuleze înclinaţia spre calităţii învăţământului românesc;
cultură a populaţiei tinere; - Subfinanţarea sistemului de învăţământ
- Mijloacele tehnice din ce în ce mai românesc;
performante pot fi utilizate pentru - Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele
îmbunătăţirea procesului didactic şi didactice;
auto-didactic; - Creşterea ratei abandonului şcolar, ca
- Existenţa fondurilor europene urmare a instabilităţii financiare şi
direcţionate spre îmbunătăţirea materiale a mediului familial;
calităţii actului educaţional; - Frecventele schimbări legislative privind
- Existenţa fondurilor europene sistemul românesc de învăţământ;
disponibile pentru reabilitarea - Lipsa de interes a cetăţenilor pentru
clădirilor instituţiilor de învăţământ şi cultură;
dotarea corespunzătoare a acestora; - Insuficienţa fondurilor alocate pentru
- Existenţa programelor şcolare instituţiile culturale şi investiţiile în acest
internaţionale care permit şcolilor domeniu;
locale să stabilească parteneriate cu
instituţii de învăţământ din străinătate;
Sănătate și protecție socială Sănătate și protecție socială

- Accesarea fondurilor europene - Subfinanţarea sistemului medical
destinate reabilitării, modernizării sau românesc;
echipării infrastructurii serviciilor de - Scăderea calităţii serviciilor medicale;
sănătate; - Costul ridicat al serviciilor medicale;
- Dezvoltarea mediului privat medico- - Scăderea gradului de atractivitate a
sanitar (cabinete medicale de sistemului de sănătate pentru medicii
specialitate); tineri;
- Implementarea unei campanii de - Politica de salarizare în domeniul
educare a populaţiei cu privire la sănătăţii slab motivantă;
159
domeniul sănătății;
- Dezvoltarea serviciilor sociale
integrate;
- Cuprinderea în Strategia Națională
privind incluziunea socială și
reducerea sărăciei (2021 – 2027);
Mediu Mediu
- Existenţa fondurilor europene - Degradarea cadrului natural în
direcţionate către proiecte în domeniul eventualitatea unei dezvoltări urbanistice
salubrităţii, canalizării, apelor uzate şi haotice şi necontrolate;
protecţiei mediului în general; - Lipsa deprinderii populaţiei în privința
- Existenţa unor programe colectării selective a deşeurilor;
guvernamentale de finanţare a unor - Creșterea nivelului poluării aerului şi a
proiecte de mediu; solului prin intensificarea traficului
- Existenţa programelor de finanţare în rutier;
domeniul energiei regenerabile; - Reducerea suportabilității de plată a
- Cadrul legislativ complet în domeniul populației pentru serviciile de
protecţiei mediului; salubrizare, alimentare cu apă și
- Implicarea populației în activitățile de canalizare;
educație ecologică; - Creşterea presiunii asupra mediului prin
- Dezvoltarea de parteneriate în vederea depozitarea necontrolată a deșeurilor;
protecției mediului;
- Existența ariilor naturale extinse;
- Existența Parcului Național Munții
Rodnei care, prin gestionarea
corespunzătoare, poate favoriza
dezvoltarea socio-economică a
orașului;
160
Capacitate administrativă Capacitate administrativă
- Apartenenţa la Grupul de Acţiune - Migrarea forţei de muncă specializate din
Locală Lider Bistriţa-Năsăud; administraţia publică locală ca urmare a
- Posibilitatea accesării fondurilor reformei administraţiei locale;
europene pentru consolidarea - Scăderea productivităţii muncii
capacităţii administrative; salariaţilor datorită scăderii nivelului de
- Existenţa programelor de specializare motivare financiară;
a resurselor umane din administraţia - Lipsa spațiilor în intravilan în proprietate
publică; publică (resurse pentru investiții);
 Punctele slabe și amenințările identificate în cadrul prezentei analize reprezintă nevoi de

dezvoltare la nivelul orașului Sângeorz-Băi.
161
La nuc, Sângeorz-Băi
2. STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ
2.1. VIZIUNE. OBIECTIVE
162
Strategia de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi
VIZIUNE
„Lucrurile s-au schimbat, modul de lucru s-a schimbat, viziunea asupra viitorului orașului
Sângeorz-Băi s-a schimbat. Pentru a reclădi moral o societate și pentru a-i reda încrederea în
lideri este necesar ca aceștia să transforme vorbele în fapte, printre care se numără și regenerarea
turismului balnear, crearea de condiții optime pentru cetățeni, îmbunătățirea infrastructurii locale,
respectiv dezvoltarea orașului-stațiune Sângeorz-Băi prin implicarea comunității.”
Primarul orașului Sângeorz-Băi, Traian OGÂGĂU
Viziunea de dezvoltare reprezintă un concept strategic ce cuprinde aspectele spațiale și non-

spațiale, cantitative și calitative esențiale ce țin de evoluția viitoare a localității. Lipsa unei astfel de
viziuni poate duce la o activitate administrativă haotică şi la o gestionare ineficientă a resurselor
proprii. Astfel, printr-un cadru coerent și o coordonare la nivel strategic, pot fi formulate obiective
strategice, permițând o activitate administrativă coerentă și o gestionare eficientă a resurselor
proprii.
Viziunea de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi se corelează cu obiectivele pe termen lung
ale dezvoltării teritoriale regionale și naționale, ce vizează reducerea disparităților de dezvoltare
socio-economică prin creșterea competitivității pe plan economic, dezvoltarea la standarde
europene a infrastructurii de bază, precum și valorificarea eficientă a capitalului uman.
Viziunea de dezvoltare a oraşului Sângeorz-Băi se bazează pe următoarele direcţii generale:
o Creșterea eficienței administrației publice ca urmare a digitalizării;
o Regenerarea și revitalizarea spațiilor urbane degradate;
o Regenerarea și revitalizarea spațiilor urbane degradate;
o Creșterea gradului de accesibilitate prin investiții în legături rutiere secundare;
163
o Dezvoltarea infrastructurii educaționale;

o Valorificarea resurselor de patrimoniu cultural și natural din mediul urban;
o Valorificarea potențialului turistic prin dezvoltarea turismului balnear;
o Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural și a
ecoturismului/agroturismului;
Un rol esenţial în formularea prezentei viziuni îl are îmbunătăţirea infrastructurii turistice, ce
are implicaţii directe în dezvoltarea socială și economică a orașului. Prin valorificarea optimă a
capitalului natural şi cultural local, oraşul-staţiune Sângeorz-Băi va fi o staţiune activă şi atractivă
indiferent de sezon. Sângeorz-Băi va redeveni una dintre cele mai cunoscute destinaţii turistice de
profil pe plan naţional pentru turiştii care doresc să beneficieze de serviciile de calitate ale staţiunii
balneare, dar şi a celor care caută un loc de linişte şi relaxare într-un cadru natural deosebit.
Oraşul Sângeorz-Băi va oferi locuitorilor săi condiţii bune de trai, oportunităţi reale de
dezvoltare profesională şi posibilităţi variate de petrecere a timpului liber, devenind un loc atractiv
pentru a trăi şi a munci. Aspectele de ordin economic şi profesional vor fi armonizate cu
posibilităţile de dezvoltare socială şi culturală. Orașul Sângeorz-Băi va oferi servicii publice
moderne, de calitate şi va asigura accesul locuitorilor săi la acestea.
Dezvoltarea economică a oraşului Sângeorz-Băi se va baza pe valorificarea eficientă a
resurselor economice locale şi va deveni un centru atractiv pentru investitori prin oferirea de
facilităţi şi un climat favorabil dezvoltării mediului de afaceri. Prin atragerea de investiţii se vor
crea noi locuri de muncă, creându-se astfel premise pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor.
Dezvoltarea urbană a oraşului Sângeorz-Băi se va realiza în deplină concordanţă cu
principiile dezvoltării durabile, reducând semnificativ implicaţiile negative ale activităţilor
antropice asupra mediului, contribuind prin măsurile luate la îmbunătăţirea calităţii mediului.
164
Creșterea atractivității turistice a orașului Sângeorz-Băi și

OBIECTIV GENERAL dezvoltarea condițiilor de trai pentru locuitorii săi.
OBIECTIVE STRATEGICE OBIECTIVE SPECIFICE

1.1. Modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere prin creare de
1. Promovarea mobilității coridoare de mobilitate
urbane multimodale 1.2. Dezvoltarea transportului public de călători de calitate și prietenos
sustenabile, ca parte a cu mediul
tranziției către o economie cu 1.3. Promovarea transportului cu mijloace publice cu zero emisii
zero emisii nete de carbon
2. Dezvoltarea stațiunii de 2.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice

interes național – Sângeorz- 2.2. Valorificarea potențialului natural și cultural local
Băi 2.3. Promovarea zonei Sângeorz-Băi în scop turistic, dar și agroturistic
3.1. Atragerea investițiilor străine și impulsionarea investițiilor locale
3. Dezvoltarea mediului
3.2. Valorificarea resurselor economice locale
economic local
3.3. Sprijinirea parteneriatelor publice-private
4.1. Modernizarea instituțiilor de învățământ și de cultură
4. Îmbunătățirea calității 4.2 Dezvoltarea programului de tip Școala după Școală în Orașul
sistemului educațional și Sângeorz-Băi
cultural 4.2. Sprijinirea și diversificarea activităților culturale locale
4.3. Conservarea, protejarea și restaurarea patrimoniului cultural local
5. Îmbunătățirea sistemului de 5.1. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și asistență socială
sănătate și a serviciilor sociale 5.2. Creșterea calității serviciilor medicale și sociale
6. Asigurarea calității mediului 6.1. Înfrumusețarea aspectului urban
și a condițiilor optime de 6.2. Îmbunătățirea condițiilor rezidențiale
locuire 6.3. Îmbunătățirea condițiilor de mediu
165
7.1. Creșterea eficienței serviciilor publice
7.2. Implicarea societății civile și a mediului de afaceri în procesul
7. Dezvoltarea capacității decizional
administrative a primăriei 7.3. Modernizarea infrastructurii administrative
Orașului Sângeorz-Băi 7.4. Creșterea eficienței administrației publice ca urmare a digitalizării,
în beneficiul cetățenilor
Tabel nr. 35
166
2.2. PLANURI SECTORIALE DE MĂSURI ȘI ACȚIUNI
167
Legături cross-sectoriale
Legăturile care se creează între sectoarele planului de acțiuni prin interferența obiectivelor sectoriale este
prezentată în tabelul de mai jos. Sunt indicate obiectivele sectoriale care, prin implementarea lor, contribuie
la atingerea atât a obiectivelor sectorului din care fac parte, cât și a obiectivelor altui sector din planul de
acțiune.
OBIECTIVE DE OBIECTIVE SPECIFICE

POLITICĂ
*
O Europă mai
OS a (i) Dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și
competitivă și mai
adoptarea tehnologiilor avansate;
inteligentă
OS a (ii) Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al
companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice;
*Prioritatea 1: O
OS a (iii) Intensificarea creșterii durabile și a competitivității IMM-urilor
regiune
și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții
competitivă prin
productive;
OP1 inovare,
OS a (iv) Dezvoltarea competențelor pentru specializarea inteligenta,
digitalizare și
tranziție industrială și antreprenoriat;
întreprinderi
dinamice
*
*Prioritatea 2: O
OS a(ii) Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al
regiune cu
companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice
localități Smart
O Europă mai verde, *

rezilentă, cu emisii OS b(i) Promovarea măsurilor de eficiență energetică și
reduse de dioxid de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
carbon OS b(ii) Promovarea energiei din surse regenerabile în
OP2
conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile
*Prioritatea 3: O
regiune cu localități de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia;
prietenoase cu OS b(vii) Creșterea protecției și conservării naturii, a
mediul biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane,
168
*Prioritatea 4: O precum și reducerea tuturor formelor de poluare;

regiune cu mobilitate
urbană multimodală *
sustenabilă OS b(viii) Promovarea mobilității urbane multimodale durabile,
ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de
carbon;
O Europă mai *
conectată prin OS c(ii) Dezvoltarea și creșterea unei mobilități
dezvoltarea naționale, regionale și locale durabile, reziliente la
Op3 mobilității schimbările climatice, inteligente și intermodale,
inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a
*Prioritatea 5: O mobilității transfrontaliere
regiune accesibilă
*
OS d(ii) Îmbunătățirea accesului egal la
O Europă mai servicii de calitate și incluzive în educație,
socială și mai formare și învățarea pe tot parcursul vieții
favorabilă prin dezvoltarea infrastructurii accesibile,
Op4 incluziunii inclusiv prin promovarea rezilienței pentru
educația și formarea la distanță și online
*Prioritatea 6: O OS d(vi) Creșterea rolului culturii și al
regiune educată turismului durabil în dezvoltarea economică,
incluziunea socială și inovarea socială
O Europă mai
aproape de cetățeni Regenerare fizică și securitatea
Op5 spațiilor publice
*Prioritatea 7: O
regiune atractivă
Tabel nr. 36
Sursă date ADR N-V
169
Listă obiective de politică aferentă structurii cadru a Programului Operațional Regional 2021-2027
pentru Regiunea Nord-Vest:
1. O Europă mai competitivă și mai inteligentă
*Prioritatea 1: O regiune competitivă prin inovare , digitalizare și întreprinderi dinamice

OS a (i) Dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea
tehnologiilor avansate;
OS a (ii) Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al
organizațiilor de cercetare și al autorităților publice;
OS a (iii) Intensificarea creșterii durabile și a competitivității IMM-urilor și crearea de
locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive;
OS a (iv) Dezvoltarea competențelor pentru specializarea inteligenta, tranziție industrială și
antreprenoriat;
*Prioritatea 2: O regiune cu localități Smart

OS a(ii) Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al
organizațiilor de cercetare și al autorităților publice
170
2. O Europă mai verde, rezilentă, cu emisii reduse de dioxid de carbon
*Prioritatea 3: O regiune cu localități prietenoase cu mediul

OS b(i) Promovarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră;
OS b(ii) Promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE)
2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia;
OS b(vii) Creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi,
inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare;
*Prioritatea 4: O regiune cu mobilitate urbană multimodală sustenabilă

OS b(viii) Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o
economie cu zero emisii de dioxid de carbon;
3. O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității
*Prioritatea 5: O regiune accesibilă

OS c(ii) Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile,
reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la
TEN-T și a mobilității transfrontaliere
171
4. O Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii
*Prioritatea 6: O regiune educată

OS d(ii) Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare
și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin
promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online
OS d(vi) Creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică,
incluziunea socială și inovarea socială
5. O Europă mai aproape de cetățeni
*Prioritatea 7: O regiune atractivă

Regenerare fizică și securitatea spațiilor publice
172
Curcubeu
2.3. PORTOFOLIUL DE PROIECTE
173
PORTOFOLIUL DE PROIECTE
Definirea proiectelor ține strict de Strategia de dezvoltare locală, specific pentru orașul
Sângeorz-Băi. Prezentul document prezintă o serie de proiecte care se află în implementare, cât și o
serie de proiecte care urmează a fi realizate în următoarea perioadă de finanțare, 2021-2027, de
către Primăria orașului Sângeorz-Băi, pentru dezvoltarea strategică și îmbunătățirea condițiilor de
trai a locuitorilor orașului Sângeorz-Băi. Definirea acestor proiecte pornește de la analiza datelor
privind situația reală și actuală din teren.
174
FIȘE DE PROIECT
PROIECTE FINANȚATE ȘI ÎN CURS DE IMPLEMENTARE

Perioada de finanțare 2014-2021
Titlul proiectului 1. S.O.S. (Satul-Orașul-Stațiunea) AQUA PRIMUS SÂNGEORZ-
BĂI
Scopul proiectului Creșterea atractivității orașului Sângeorz-Băi ca destinație pentru turismul
balnear-medical și turismul eco-cultural, prin realizarea de amenajări la
standarde moderne și promovarea brandului stațiunii.
Obiective specifice - Amenajarea obiectivelor turistice naturale, IZVORUL PRIMUS de
utilitate publică precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
de utilitate publică;
- Amenajarea/crearea de spații verzi în stațiunea balneo-climaterică Oraș
Sângeorz-Băi;
- Crearea și extinderea infrastructurii de agrement pentru activități cultural
sportive inclusiv a utilităților aferente;
- Amenajarea spațiilor publice din zona izvoarelor minerale;
- Dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea
atracțiilor turistice;
- Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat;
Problema identificată Necesitatea modernizării infrastructurilor conexe de utilitate publică din zona
izvoarelor minerale este bine cunoscută, având în vedere spațiile verzi
neamenajate din zona Parcului Stațiunii, lipsa facilităților de recreere în
Pădurea-Parc, lipsa unor infrastructuri a unor piste de biciclete, inexistența
unei zone pentru desfășurarea de activități culturale și sportive, dar și activități
de marketing și promovare turistică a obiectivului finanțat.
Soluția propusă Proiectul constă în dezvoltarea captării izvorului 6 și transportul izvorului

mineral Primus, realizarea unui pavilion Primus care să adăpostească un spațiu
pentru degustare/tratament apă minerală, cu o fântână arteziană, amenajarea
175
spațiilor verzi din Parcul Stațiunii, prin amplasarea de foișoare pentru popas,
un traseu pietonal de cură, circuit de biciclete, reînființarea zonei pentru
activități culturale prin montarea unei scene și amenajarea unui amfiteatru în
aer liber, amplasarea unor puncte de informare turistică, respectiv definirea,
identificare, aprobare și promovare a unui nou brand al stațiunii.
Grupuri țintă Cetățenii orașului Sângeorz-Băi și potențialii turiști;

Activități principale - Construirea unui pavilion Primus, cu spații de degustare apă minerală,
locuri de ședere, spații exterioare atractive, realizarea unei fântâni
arteziene;
- Amenajarea peisagistică a spațiilor verzi din pădurea-parc;
- Amplasarea de popasuri pentru recreere, crearea unui traseu pietonal
de cură prin poteci bătătorite;
- Realizarea unui circuit de biciclete, care se pot prelua de la un stand
de închiriere;
- Construirea de piste pentru cicloturism prin amenajarea infrastructurii
și marcarea traseelor;
- Montarea unei scene și amenajarea unui amfiteatru, în aer liber;
- Amenajarea unui teren de sport(multisport);
- Amplasarea punctelor de informare turistică de tipul InfoTouch;
Rezultate așteptate - Lungimea/suprafață piste de cicloturism 9572 ml -53080 mp;

- Număr de obiective turistice amenajate : 8 /15489,62 mp -OS1, OS2,
OS3, OS4, OS5;
- Lungime/suprafață trotuare/alei/trasee pietonale modernizate/realizate
(mp) 1262,75 OS2/0S5/OS3 și OS6 prin promovarea rezultatului;
- Transportul apei de la punctul de captare până la obiectivul Primus
(mp/ml) - 170.00 ml transport 23,15 mp - aferent OS1 și OS6 prin
promovarea rezultatului;
- Suprafața infrastructurilor pentru recreere/agrement create, amenajate,
reabilitate (mp) - Amfiteatru în aer liber = 2268 mp /Scena mobila 140
mp/1050 mp sport - aferent OS5/OS3/OS5 și OS6 prin promovarea
176
rezultatului;
- Strategie de marketing și promovare eficientă a obiectivului finanțat-
aferent OS6 si OS6 prin promovarea rezultatului - 55% mai mulți
turiști;
- Lungime sistem de iluminat – 1002 ml;
Buget 4 milioane euro(21.129.627,73 lei)

Surse de finanțare POR 2014 – 2020, –7.1 – Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării
forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei
strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia
regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice;
Bugetul Local, cofinanțare de 2,01% (420.920,13 lei cu TVA);
Perioada de 2016 - 2021

implementare
Sustenabilitate Implementarea proiectului va duce la creșterea atractivității orașului-stațiunii
Sângeorz-Băi ca destinație pentru turismul balnear-medical și turismul eco-
cultural, prin realizarea de amenajări la standarde moderne și promovarea
brandului stațiunii, creșterea numărului anual de turiști în orașul-stațiune
Sângeorz –Băi, după finalizarea proiectului;
Coerența cu strategia de Axa prioritară 7.1. DEZVOLTARE TURISTICĂ

dezvoltare a orașului
Sângeorz-Băi Măsura 7.1. Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin
dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru
anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în
declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și
culturale specifice;
177
Titlul proiectului 2. CONSTRUIRE LOCAL ȘCOALA GIMNAZIALĂ P+E CU 9

SĂLI DE CLASĂ ȘI ANEXE ȘI ASFALTARE STRĂZI ÎN
ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI, STRADA CORMAIA,
JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
Scopul proiectului Îmbunătățirea calității vieții pentru 109 elevi din Orașul Sângeorz-Băi,
localitatea Cormaia, din care toți aparținând categoriilor vulnerabile (conform
OUG nr. 18/2017), prin demolarea și construirea unei noi unități de
infrastructură educațională și prin reabilitarea/modernizarea infrastructurii
rutiere aferente;
Obiective specifice - Asigurarea condițiilor corespunzătoare în cazul Școlii Generale
Cormaia, pentru un mediu optim de învățare;
- Crearea unei infrastructuri rutiere favorabile revitalizării fizice,
economice și sociale a comunității;
- Creșterea standardului de viață, deoarece acesta este dependent atât de
îmbunătățirea ofertei educaționale, cât și de îmbunătățire a aspectului
și calității a infrastructurii publice urbane;
- Stimularea interesului pentru școală și activitățile extrașcolare;
- Creșterea nivelului de educație, de socializare și a stării de sănătate;
- Creșterea numărului de copii care participă la sistemul educațional de
stat și reducerea abandonului școlar;
- Modernizarea și extinderea infrastructurii tehnico-edilitare;
Îmbunătățirea infrastructurii rutiere și creșterea accesibilității în orașul
Sângeorz-Băi;
Problema identificată Clădirea este într-o stare înaintată de degradare, fiind construită de către
comunitate în anul 1950, iar în anul 2020 s-au împlinit 70 ani de funcționare a
acesteia, clădire cu săli de clase mici ca dimensiune și insuficiente ca număr,
nu au instalații de apă, canalizare și încălzire, fundațiile din piatră sunt
fisurate, pereții prezintă multe fisuri și degradări, planșeele peste parter sunt
din lemn și sunt crăpate, sarpanta are multe elemente degradate, iar
învelitoarea este foarte veche și nu mai asigură etanșeitatea necesară protejării
structurii, respectiv străzile de pe Cormaia nu dispun de rețea de canalizare și
nici de sistem de alimentare cu apă, străzile prezentând o stare
necorespunzătoare care afectează negativ condițiile de circulație din punctul
de vedere al siguranței, confortului și vitezei;
178
Soluția propusă Proiectul constă în construirea a două corpuri de clădire: Corpul 1 cu regim
de înălțime parter șI etaj, ce va adăposti funcțiunea de școală, cuprinzând săli
de clasă, laboratoare, bibliotecă, birouri administrație și cancelarie, circulații
orizontale și vertical și grupuri sanitare, iar Corpul 2 cu regim de înălțime
parter și etaj partial sală de sport, cuprinzând sala de sport, vestiare pentru
elevi cu dușuri și grupuri sanitare, birou și vestiar cu grup sanitar pentru cadre
didactice, spații depozitare material sportive, spații tehnice, respectiv dotarea
străzilor cu alimentare cu apă, rețea de canalizare și asfaltare;
Grupuri țintă - 109 elevi, clasele 0-VIII din cartierul Cormaia, oraș Sângeorz-Băi,
județ Bistrița-Năsăud;
- locuitorii cartierului Cormaia și nu numai;
Activități principale - Organizare de șantier și execuția Corpului 1 – Școala. La această

etapă, rezerva de apă pentru incendiu, gospodăria de apă, centralele
termice și celelalte dotări tehnice curpinse în Corpul 2 se vor instala în
containere temporare pentru a permite funcționarea școlii în noua
locație;
- Organizare de șantier și demolarea sediului actual al școlii format din
clădirea principală, clădirea secundară și anexe(lemnărie și latrină);
- Organizare de șantier și Construirea Corpului 2 de clădire – sala de
sport. La această etapă se vor muta în poziția finală rezerva de apă
pentru incendiu, gospodăria de apă, centralele termice și celelalte
dotări tehnice;
- Amenajarea terenului de sport executarea împrejmuirilor și refacerea
spațiilor verzi afectate de lucrările de execuție și organizarea de
șantier;
- Modernizarea străzilor cu îmbrăcăminte din beton rutier și extinderea
rețelelor apă-canal;
- Modernizarea străzilor cu îmbrăcăminte asfaltică, și extinderea
rețelelor apă-canal;
- Lucrări hidroedilitare;
179
Rezultate așteptate - Realizarea a 2 corpuri de clădire unul în regim P+E, care va adăposti
funcțiunea de școală cu săli de clasă, laboratoare, bibliotecă, birouri
administrative și sală profesorală, grupuri sanitare și circulații
orizontale și verticale, iar al doilea regim parter și etaj parțial va
adăposti sala de sport, vestiarele și grupurile sanitare, birou și vestiar
pentru profesori, spații depozitare material sport și spații tehnice;
- Utilități necesare și asfaltare străzi;
Buget 3,5 milioane euro(17.994.207,24 lei)

Surse de finanțare POR 2014 – 2020, – Axa Prioritară 13: Sprijinirea regenerării orașelor mici și
mijlocii, Prioritatea de investiții 9b: Oferirea de sprijin pentru revitalizarea
fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane
și rurale, Obiectivul Specific 13.1: Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în
oraşele mici şi mijlocii din România;
Bugetul Local, cofinanțare de 2% (357.898,36 lei cu TVA);
Perioada de 2019-2022
implementare
180
Titlul proiectului 3. LUCRĂRI DE MODERNIZARE ȘI REABILITARE LA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ARTEMIU PUBLIU ALEXI
Scopul proiectului Reabilitarea / modernizarea și dotarea Școlii Gimnaziale ,,Artemiu Publiu
Alexi" cu clasele I-VIII, inclusiv clasa pregătitoare.
Obiective specifice - Creșterea calității educației, atractivități și gradului de participare
pentru elevi;
- Scăderea costurilor de întreținere prim măsurile de eficientizare
energetică propuse prin acest proiect;
- Crearea unui cadru oportun pentru educație prin creșterea confortului
și oferirea de dotări necesare desfășurării corespunzătoare a procesului
de educație;
- Promovarea sportului și a activităților în aer liber prin crearea de
terenuri de sport și realizarea de amenajări exterioare în curtea școlii;
- Accesibilitatea mijloacelor de comunicare și informare prin
achiziționarea de sisteme informaționale de ultimă generație, cât și
dotări care să ofere acces la informație persoanelor cu dizabilități;
- Creșterea nivelului de sustenabilitate și dezvoltare durabilă prin
măsurile de eficientizare energetică propuse prin acest proiect;
Problema identificată Este necesară realizarea unei investiții în infrastructura educațională școlară
din orașul Sângeorz-Băi, în vederea asigurării de condiții optime copiilor care
participă la procesul educațional, având în vedere faptul că imobilul nu este
termoizolat, prezintă un grad insuficient de etanșeizare și termoizolare a
ferestrelor exterioare, glafurile din tablă zincată fiind degradate, etajul 2
necesită intervenții la nivel de finisaj, grupurile sanitare necesită reabilitare
integrală la toate nivelurile, instalația electrică este degradată, stare degradată
a pardoselii din parchet lemn, lipsă terenuri de sport, lipsa unui sistem de
evacuare și canalizare a apelor pluviale de pe întreaga suprafață a incintei
studiate, iar curtea școlii este complet neamenajată, trotuarele de protecție din
jurul școlii find degradate;
Soluția propusă - Inlocuirea integrală a tâmplăriei exterioare existente cu tâmplărie nouă

din PVC cu geam triplu termoizolant, cu grile de ventilare
termoreglabile (cu excepția ușilor exterioare de acces din PVC);
- Înlocuirea glafurilor cu glafuri noi de tablă Al;
- Înlăturarea zugrăvelilor existente în sălile de clasă pe pereți și tavane
și refacerea lor;
181
- Reabilitarea integrală a grupurilor sanitare ;

- Schimbarea pardoselilor de pe casa scării cu linoleum tarkett ;
- Închiderea casei scării de la etajul 1 cu pereți din zidărie de caramidă
GVP, 25 cm și uși duble. ;
- Refacerea trotuarelor de protecție și a teraselor de acces;
- Refacerea rampelor de acces în clădire destinate persoanelor cu
dizabilități;
- Dispunerea unor panouri solare cu tuburi vidate pe învelitoarea
clădirii, pentru încălzirea apei și a agentului termic;
- Dispunerea unei instalații de paratrăsnet pe acoperiș;
- Achiziționarea de mobilier nou în sălile de clasă, mobilier de
depozitare pe holuri;
- Achiziționarea de mobilier și sisteme informatice pt. laboratorul de
informatică (sisteme desktop, monitoare);
- Achiziționarea de mobilier și instrumente pentru laboratoare;
- Achiziționarea de echipamente pentru gimnastică (saltele de sport);
- Achiziționarea de coșuri de gunoi pentru colectarea selectivă a
deșeurilor în vederea reciclării componentelor pe categorii,
- Amenajarea unui teren de sport în suprafață de 608 mp;
- Amenajarea unui loc de recreere pentru programul „Școală după
școală” în suprafață de 42 mp;
- Amenajarea peisageră a curții cu spații verzi;
- Amenajarea curții cu obiecte de mobilier urban;
- Dispunerea de stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice;
- Achiziționarea de coșuri fixe de gunoi pt. colectarea deșeurilor;
- Pavarea curții cu pavele din beton simplu;
- Realizarea unui sistem de evacuare și canalizare a apelor pluviale de
pe întreaga suprafață a incintei;
Grupuri țintă 1079 de elevi, din care 534 de gen feminin, 545 de gen masculin, 3 elevi cu
dizabilități și 242 aparținând categoriilor dezavantajate din orașul Sângeorz-
Băi;
Activități principale - Realizarea unei noi învelitori din țiglă ceramică și a unui sistem
pluvial
- Realizarea unei termoizolații cu saltele de vată minerală, 25 cm , la
182
planșeul peste etajul 1 și etajul 2;

- Realizarea unui termosistem cu vată minerală bazaltică pe fațade
- Înlocuirea integrală a tâmplăriei exterioare existente cu tâmplărie nouă
din PVC;
- Înlăturarea zugrăvelilor existente în sălile de clasă pe pereți și tavane
și refacerea lor;
- Reabilitarea integrală a grupurilor sanitare;
- Schimbarea pardoselilor de pe casa scării cu linoleum tarkett;
- Refacerea trotuarelor de protecție și a teraselor de acces;
- Refacerea rampelor de acces în clădire destinate persoanelor cu
dizabilități;
- Dispunerea unor panouri solare pe învelitoarea clădirii, pentru
încălzirea apei și a agentului termic-apă;
- Dispunerea de paratrăsnete pe acoperiș;
- Achiziționarea de mobilier nou în sălile de clasă , mobilier de
depozitare pe holuri;
- Achiziționarea de coșuri pentru colectarea selectivă;
- Amenajarea unui teren de sport;
- Amenajarea unui loc recreere pentru programul Școală după școală;
- Amenajarea curtii cu obiecte de mobilier urban;
- Realizarea unui sistem de evacuare si canalizare a apelor pluviale de
pe intreaga suprafata a incintei;
Rezultate așteptate Toate obiectivele enumerate se așteaptă a fi îndeplinite prin realizarea

acestor lucrări.
Buget 2 milioane euro (10.023.784,66 lei)

Surse de finanțare POR 2014 – 2020, – Axa Prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii
educaționale, 10.1. Investițiile în educație și formare, inclusiv în formare
profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul
vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare;

183
Sustenabilitate Obiectivele investiției contribuie la obiectivele stabilite la nivel național

pentru statele membre ce urmăresc efectuarea de investiții eficiente în
sistemele de învățământ și formare la toate nivelurile educaționale.

implementare
184
Titlul proiectului 4. EXTINDERE-MANSARDARE ȘI LUCRĂRI DE

REABILITARE LA GRĂDINIȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT
Scopul proiectului Extinderea, mansardarea și reabilitarea unei grădinițe cu program prelungit în
vederea creșterii accesului, calității și atractivității educației pentru copii.
Obiective specifice - Creșterea calității educației, atractivității și gradului de participare
pentru elevii prescolari din orașul Sângeorz-Băi prin extinderea si
reabilitarea Gradiniței cu orar prelungit;
- Scăderea costurilor de întreținere - prin măsurile de eficientizare
energetică propuse prin acest proiect;
- Crearea unui cadru oportun pentru educație - prin creșterea
confortului și oferirea de dotări necesare desfășurarii corespunzătoare
a procesului de educație preșcolară;
- Promovarea mișcării și a activităților în aer liber - prin crearea de
locuri de joacă și realizarea de amenajari exterioare în curtea
gradiniței;
- Accesibilizarea mijloacelor de comunicare și informare - prin
achiziționarea de sisteme informatice de ultimă generație, cât si dotări
care să ofere acces la informație persoanelor cu dizabilități;
Problema identificată Necesitatea implementării acestui proiect rezultă din faptul că în

această comunitate imobilele cu destinația de grădiniță existente în prezent în
oraș sunt într-o stare avansată de degradare și suprapopulate, fiind considerată
oportună și justificată necesitatea de extindere și mansardare a Gădiniței cu
orar prelungit în vederea asigurării de condiții optime pentru copiii din
localitate. Componentele structurale sunt conservate într-o proporţie
satisfăcătoare, iar cele nestructurale prezintă o serie de insuficienţe,
materializat prin:
- lipsa tencuielilor exterioare şi a finisajelor de faţadă;
- lipsa trotuarelor de protecție cu panta spre exterior;
- nu se observă degradări semnificative la pereţi;
- planșee din berton armat peste parter și etaj. Nu se observă
degradări semnificative la elementele structurale din beton (placi, grinzi ,
pereti);
- nu au fost observate fisuri, crăpături, deformaţii ale planşeului,
abateri ale verticalităţii unor pereţi
- șarpanta de lemn este executată din lemn ecarisat. Imbinarile
185
intre elementele din lemn ale sarpantei sunt cu scoabe metalice (soluţie
tradiţională);
Soluția propusă Pentru creşterea capacităţii de şcolarizare sunt propuse lucrări de

etajare (mansardare) inclusiv implementarea unor măsuri de
reabilitare termică şi finisare a pereţilor exteriori, coroborat cu
amenajarea terenului adiacent construcţiei;
Grupuri țintă 150 preșcolari;

Activități principale - se realizează lucrări de termoizolare, reparatie și înlocuire a unor
elemente de finisaj interior și exterior (pardoseli, tencuieli, vopsitorii,
înlocuire jgheaburi și burlane);
- prin aceste lucrări se dorește conservarea elementelor naturale
existente și anume spațiile verzi, iar în plus se creează spații verzi noi
și se plantează arbori;
- demolarea parţială a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fără
modificarea configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a construcţiei: se
desface invelitoarea, jgheaburile si burlanele, spre a se putea realiza
mansardarea;
- prin mansardare se adaugă elemente structurale care se leagă de
structura existentă;
- dotări ce facilitează accesibilitatea persoanelor cu dizabilități;
- amenajări exterioare ce dispun de spații de joacă și dotări ecologice și
sustenabile;
Rezultate așteptate Toate obiectivele enumerate se așteaptă a fi îndeplinite prin realizarea
acestor lucrări.
Buget 500.000 euro (2.286.901,12 lei)

Surse de finanțare POR 2014 – 2020, – Axa Prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii
educaționale, Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educatie, și formare,
inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe si învățare
pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Obiectiv Specific 10.1 Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei
timpurii şi învăţământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de
părăsire timpurie a sistemului;
186
Bugetul Local, cofinanțare de 339.769,24 lei cu TVA;
Sustenabilitate Proiectul este complementar cu STRATEGIA EUROPA 2020 deoarece prin

obiectivele investiției ce constă în extindere-mansardare și reabilitare
contribuie la obiectivele stabilite la nivel național pentru statele membre ce
urmăresc efectuarea de investiții eficiente în sistemele de învățământ și
formare la toate nivelurile, inclusiv preșcolar.

implementare
187
Titlul proiectului 5. ÎMBUNĂTĂȚIREA SPAȚIILOR PUBLICE URBANE ȘI

CULTURAL-RECREATIVE ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-
BĂI
 ÎNFIINȚARE CENTRU DE TINERET
 REABILITARE CENTRU CULTURAL – VILA 1
 CONSTRUIRE PASARELĂ PIETONALĂ
 MODERNIZARE STRĂZI
Scopul proiectului Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Orașul Sângeorz-Băi, din care
5251persoane care aparțin categoriilor defavorizate și 275 persoane sunt cu
dizabilități, prin modernizarea/reabilitarea unei infrastructuri culturale,
construirea unei infrastructuri recreative pentru tineret, reabilitarea/
modernizarea a 15 drumuri publice și construirea unei pasarele pietonale.
Obiective specifice - Accesul în cadrul infrastructurii culturale modernizate/ reabilitate

obiect al proiectului, în termen de 40 luni de la semnarea contractului
de finanțare pentru 11764 beneficiari, din care 5251 persoane
aparținând categoriilor defavorizate și 275 persoane cu dizabilități, în
vederea îmbunătățirii calității vieții acestora;
- Accesul în cadrul infrastructurii recreative pentru tineret construită
obiect al proiectului, în termen de 40 luni de la semnarea contractului
de finanþare pentru 4266 beneficiari, din care 2638 persoane
aparținând categoriilor defavorizate și 30 persoane cu dizabilități, în
vederea îmbunătățirii calității vieții acestora;
- Modernizarea/ reabilitarea unei clădiri de patrimoniu (categoria B)
neutilizate și transformarea sa într-o cladire cu funcții culturale, în
termen de 40 luni de la semnarea contractului de finanțare pentru
11764 beneficiari, din care 5251 persoane aparținând categoriilor
defavorizate și 275 persoane cu dizabilități, în vederea îmbunătățirii
calității vieții acestora;
- Construirea unei clădiri cu funcții recreative pentru tineret, în termen
de 40 luni de la semnarea contractului de finanțare pentru 4266
beneficiari, din care 2638 persoane aparținând categoriilor
- Reabilitarea și modernizarea a 4.340 km lungime de drumuri publice,
în termen de 40 luni de la semnarea contractului de finanțare pentru
11764 beneficiari, din care 5251 persoane aparținând categoriilor
188

- Construirea unei pasarele pietonale, în termen de 40 luni de la
semnarea contractului de finanțare pentru 11764 beneficiari, din care
5251 persoane aparținând categoriilor defavorizate și 275 persoane cu
dizabilități, în vederea îmbunătățirii calității vieții acestora;
Problema identificată - Lipsa implicării locuitorilor în activitățile cultural-recreative;

- Lipsa posibilităților de petrecere a timpului liber;
- Aspect neplăcut al străzilor, cât și lipsa calității infrastructurii publice;
- Aspect degradat al pasarelei pietonale existente;
-
Soluția propusă CATEGORIA A – CENTRU MULTIFUNCȚIONAL CULTURAL
Reabilitarea construcției existente cu păstrarea caracterului istoric și folosirea
acelorași materiale de construcție. Clădirea în care se va realiza centrul
cultural multifuncțional este o clădire monument istoric, categoria B, care în
acest moment este neutilizată din cauza stării degradante în care se află.
Aceasta nu o să fie demolată, ci restaurată;
CATEGORIA A – CENTRUL DE TINERET RECREATIV
Cladirea propusa este gandita spre a oferi spații de calitate, de formă și
dimensiune optimă pentru realizarea tututor activităților propuse și de a crea o
ambianța plăcuta. Clădirea propusă promovează un stil arhitectural
contemporan, adaptat la nevoile și funcțiunile deservite. Structura, finisajele
interioare și exterioare au fost alese în conformitate cu funcțiunea deservită;
CATEGORIA B - 15 STRĂZI PUBLICE
Caracteristici tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții: Se
propune modernizarea a 4,340 km de străzi cu lățimea părții carosabile în
aliniament de 3,00-6,00 m.
Varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;
CATEGORIA B - 15 PASARELĂ PIETONALĂ
Soluție constructivă: Arce metalice simplu rezemate;
Grupuri țintă - CATEGORIA A – CENTRU MULTIFUNCȚIONAL CULTURAL

11.764 beneficiari, din care 5.251 persoane aparținând categoriilor
defavorizate și 275 persoane cu dizabilități, în vederea îmbunătățirii calității
vieții acestora;
- CATEGORIA A – CENTRUL DE TINERET RECREATIV4.266
beneficiari, din care 2.638 persoane aparținând categoriilor defavorizate și 30
persoane cu dizabilități, în vederea îmbunătățirii calității vieții acestora;
189
- CATEGORIA B - 15 STRĂZI PUBLICE

vieții acestora;
- CATEGORIA B - 15 PASARELĂ PIETONALĂ
vieții acestora;
Activități principale CATEGORIA A – CENTRU MULTIFUNCȚIONAL CULTURAL

-păstrarea zidăriei de la parter din piatră și rebilitarea clădirii folosind
materialele originale din care a fost construită clădirea ;
-reconstruirea grupului sanitar (parter +etaj ) din cărămidă;
-refacerea planșeului peste parter din lemn (grinzi de lemn și podină de lemn);
-reabilitarea etajului din lemn , înlocuind elementele degradate ;
-refacerea planșeului peste etaj din lemn (grinzi de lemn și podină de lemn );
-reabilitarea mansardei din lemn ;
-refacerea sarpantei din lemn după șarpanta originală ;
-refacerea acoperișului după forma originală și cu învelitoare respectand
materialele originale;
-se propune construirea unei pasarele de acces la etajul I cu acces din partea
nordică a amplasamentului;
Suprafața spațiilor deschise create sau reabilitate în zona urbană aferentă
centrului multifuncțional cultural : 0 mp desfășurați/construiți;
Situație existentă: Suprafața construită este de 300 mp iar suprafața
desfășurată este de 729 mp;
Situație propusă: Suprafața construită propusă este de 335 mp iar suprafața
desfășurată propusă este de 765 mp;
CATEGORIA A – CENTRUL DE TINERET RECREATIV
Structura propusă:
-fundații continue din beton armat sub pereți și elevații;
-pereți portanți din cărămidă GVP, 30 cm, respectiv 20 cm – pereți interiori și
exterior;
Finisaje exterioare propuse:
-placaj piatră naturală pentru soclu;
-placaj lemn pt. fațadă;
-placaj bond, culoare verde;
-placaj bond, culoare albastru;
Finisajele interioare propuse:
-Placări cu gresie și faianță în toate grupurilor sanitare;
190
-Pereți de compartimentare din panouri HPL , cu înălțimea de 2 m, în toate

grupurile sanitare;
Suprafața spațiilor deschise create sau reabilitate în zona urbană aferentă
centrului de tineret recreativ este de 2.358 mp construiți și 2.358 mp
desfășurați;
Suprafața construită propusă este de 1.407 mp, iar suprafața desfășurată
propusă este de 1.765 mp;
CATEGORIA B - 15 STRĂZI PUBLICE
Scenariul 1 propune modernizarea a 4,340 km de străzi, prin realizarea unei
îmbrăcăminți rutiere asfaltice;
Structura rutieră va fi formată din următoarele straturi:
- Pe străzile cu zestre existentă:
- 4 cm strat de uzură din BA16;
- 5 cm strat de legatură din BAD25;
- 10 cm strat de bază din piatră spartă împănată;
- împietruire existent;
-drumuri laterale : se vor asfalta pe o lungime de 25 m de la intersectie, pe
lățimea de 3 m și li se vor decolmata șanțurile;
-scurgerea apelor: podețe pe drumuri; sistem de canalizare pluvială;
-siguranța circulatiei: se vor executa marcaje rutiere, se vor monta indicatoare
rutiere, parapet metalic semigreu, stâlpisori de dirijare;
- consolidări de taluz: zid de sprijin din beton, fundație adâncită de parapet tip
L;
Suprafață spații deschise create sau reabilitatea în zona urbană aferentă
străzilor publice este de 25.000 mp desfășurați și 25.000 mp construiți;
Suprafața propusă aferentă clădirilor publice sau comerciale consturite sau
renovate în zonele urbane este de 0 mp construiți/desfășurați;
CATEGORIA B - 15 PASARELĂ PIETONALĂ
Soluție constructivă: Arce metalice simplu rezemate;
o Convoi de calcul: LM-4;
o Lungime totală: 44.85 m;
o Deschidere: 44.34 [m];
o Gabarit: 2 m orizontal/ 3,66 m vertical ;
o Fundații: directe;
o Îmbrăcăminte alee acces pavaj;
o Lungime alee acces 167 m ;
o Lățime alee acces variabil 1,5-2 m ;
o Debit de dimensionare Q5%=373 mc/s;
o Debit de verificare: Q1%=656 mc/s;
o Inaltimea de garda la Q5% 1,16 m;
191
Materiale:
o Suprastructură: oțel, beton armat;
o Infrastructuri beton armat;
o Cale Beton, Asfalt, membrană bit;
o Rampe de acces beton, piatră spartă, balast;
Rezultate așteptate - 1 clădire cu funcții culturale modernizată/ reabilitată;

- 1 clădire cu funcții recreative pentru tineret construită;
- 4.340 km lungime de drumuri publice modernizate și rehabilitate;
- 1 pasarelă pietonală construită;
-
Buget 4,5 milioane euro(22.159.373,94 lei)
Surse de finanțare POR 2014 – 2020, – Axa Prioritară 13, Obiectivul specific 13.1 al
Priorității de Investiții 9b Îmbunătățirea calității vieții a populației în
orașele mici și mijlocii din România;
Bugetul Local, cofinanțare de 2% (442.947, 31 lei);

implementare
192
Titlul proiectului 6. CONSTRUIRE ȘI DOTARE GRĂDINIȚĂ ÎN ORAȘUL

SÂNGEORZ-BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
Scopul proiectului Construirea și dotarea unei grădiniței în orașul Sângeorz-Băi, pentru
desfășurarea activității preșcolare în vederea creșterii gradului de participare la
nivelul educației timpurii și a învățământului obligatoriu, determinând astfel
creșterea condițiilor și calității actului educațional, în special pentru copii cu
risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.
Obiective specifice - Ridicarea standardului de viață al locuitorilor orașului Sângeorz-Băi;
- Crearea unei infrastructuri educaționale capabilă să găzduiască
activități educaționale preșcolare;
- Stimularea interesului pentru activități cu caracter educativ și
scăderea abandonului școlar încă din faza preșcolară;
- Dezvoltarea activităților de educație preșcolară în orașul Sângeorz-
Băi în corelație cu programele naționale de dezvoltare rurală;
- Favorizarea integrării sociale prin educație;
- Creșterea nivelului de educație, de socializare și incluziune social;
- Promovarea valențelor educative, stabilirea unor relații asociative
civilizate și sporirea contribuției educației la promovarea tinerei
generații din localitatea Sângeorz-Băi;
Problema identificată Creșterea numărului de copii a condus la creșterea necesității creării unor
spații specifice educaționale învățământului preșcolar, iar prognozele evoluției
indică pentru viitor un ritm de dezvoltare și mai accentuat. Actualmente,
activitatea a 3 grădinițe din oraș se desfășoară în spații neadecvate cerințelor
actuale de programa școlară și confort, ceea ce va duce la abandonul școlar în
din faza preșcolară, scăderea interesului părinților pentru manifestările
educaționale.
Soluția propusă - Scenariul realizării acestui proiect este acela de a construi o grădiniță
cu 4 săli de lasă și spații anexe, instituție care va deservi orașului
Sângeorz-Băi, dar utilizând materiale de finisaje la un nivel ridicat
precum: pereți cortină din tâmplărie metalică, pardoseli epoxidice,
parche în sălile de clasă, tavane casetate metalice, etc, generând o
investiție mai costisitoare cu 8,7%.

Activități principale - Execuția fundațiilor;
- Execuția lucrărilor necesare conectării la utilități;
- Execuția/achiziția elementelor de construcții de rezistență și
193
arhitectură;
- Execuția șarpantei și a învelitorii;
- Execuția lucrărilor necesare instalațiilor electrice, sanitare;
- Executarea termosistemului clădirii;
- Execuția finisajelor interioare și exterioare;
- Realizare amenajare exterioară;
- Dotarea grădiniței;
Rezultate așteptate - O grădiniță cu program normal din categoria infrastructurii preșcolare
construita pe suprafața de 289,12 mp si realizata în termen de 32 de
luni de la semnarea contractului de finanțare;
- O grădiniță cu program normal dotată conform unei creșteri a
numărului de dotări de la 0 la 32 echipamente în vederea asigurării
condițiilor corespunzătoare pentru desfășurarea activităților educative,
în termen de 32 luni de la semnare contractului de finanțare;
- Dotarea corespunzătoare a grădiniței aferente construcției în vederea
accesibilizării si mobilității persoanelor cu handicap prin
achiziționarea de echipamente;
- Creșterea numărului total de participanți la procesul educațional în
unitatea de infrastructura subiect al proiectului de la o capacitate de 39
copii, dintre care 15 fete, 24 băieți, valori la începutul perioadei de
implementare la o capacitate de 80 copii (31 de fete si 49 de băieți),
repartizați în 4 grupe a câte 20 de copii fiecare grupa, valoare la
sfârșitul primului an de operare;
- Menționăm faptul că din totalul de participanți la procesul
educațional, 0 copii sunt cu dizabilități și 8 aparțin categoriilor
dezavantajate;
Buget 550.000 euro (2.669.945,99 lei)

Surse de finanțare POR 2014 – 2020, – Axa Prioritară 10: Investițiile în educație, și formare,
inclusiv în formarea profesională pentru dobândirea de competențe și învățare
pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare,
Obiectivul Specific 10.1: Creșterea gradului de participare la nivelul educației
timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de
părăsire timpurie a sistemului, apel dedicat învățământului obligatoriu.
194

implementare
195
Titlul proiectului 7. AMENAJARE ZONĂ DE PROMENADĂ PE VALEA

BORCUTULUI ȘI ASFALTARE STRĂZI ÎN ORAȘUL
SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Schimbarea accentului de la o mobilitate bazată în principal pe utilizarea
transportului privat, la o mobilitate bazată pe mersul pe jos, utilizarea
bicicletei ca mijloc de deplasare, precum și utilizarea transportului public de
înaltă calitate și eficiența în interiorul orașului Sângeorz-Băi.
Obiective specifice - Scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră (tone echivalent
CO2/an) de la 0 (valoare estimată pentru primul an de implementare a
proiectului) la 1364 (valoare estimată pentru primul an de după
finalizarea implementării proiectului), respectiv la 2344 (valoare
estimată pentru ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului
de finanțare).
- Creșterea anuală estimata a numărului de pasageri transportați în
cadrul sistemului de transport public de călători construit, de la 0
(valoare estimată pentru primul an de implementare a proiectului) la
25326 (valoare estimate pentru primul an de după finalizarea
implementării proiectului), respectiv la 30897 (valoare estimată pentru
ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare).
- Creșterea anuală estimată a numărului de persoane care utilizează
pistele/traseele pentru biciclete construite, de la 0 (valoare estimată
pentru primul an de implementare a proiectului) la 10950 (valoare
estimată pentru primul an de după finalizarea implementării
proiectului), respectiv la 12483 (valoare estimată pentru ultimul an al
perioadei de durabilitate a contractului de finanțare).
- Creșterea anuală estimată a numărului de persoane care utilizează
traseele/zonele pietonale construite, de la 0 (valoare estimată pentru
primul an de implementare a proiectului) la 18250(valoare estimată
pentru primul an de după finalizarea implementării proiectului),
respectiv la 20805 (valoare estimată pentru ultimul an al perioadei de
durabilitate a contractului de finanțare).
- Achiziționarea unui microbuz electric, valoare la finalul implementării
proiectului, de la 0 microbuze electrice existente, valoare la începutul
implementării proiectului, în termen de 33 luni de la data semnării
contractului de finanțare.
- Construirea unei platforme pentru microbuze pentru transportul public
urban, valoare la finalul implementării proiectului, de la 0 platforme
196
pentru microbuze existente, valoare la începutul implementării

proiectului, în termen de 33 luni de la data semnării contractului de
finanțare.
- Achiziția unei stații de reîncărcare electrică pentru microbuzul
electric, valoare la finalul implementării proiectului, de la 0 stații
electrice existente, valoare la începutul implementării proiectului, în
termen de 33 luni de la data semnării contractului de finanțare.
- Construirea a 2,890 de km lungime de piste/ trasee de biciclete,
valoare la finalul implementării proiectului, de la 0 km lungime de
piste/ trasee de biciclete existente, valoare la începutul implementării
finanțare.
- Construirea a 2,890 de km/ 5,510 kmp de trasee/zone pietonale,
valoare la finalul implementării proiectului, de la 0 km lungime de
trasee/ zone pietonale existente, valoare la începutul implementării
finanțare.
- Crearea unui sistem de închiriere de biciclete (bike-sharing), valoare
la finalul implementării proiectului, de la 0 sisteme de închiriere de
biciclete (bike-sharing) existente, valoare la începutul implementării
finanțare.
- Crearea unui sistem de monitorizare, valoare la finalul implementării
proiectului, de la 0 sisteme de monitorizare existente, valoare la
începutul implementării proiectului, în termen de 33 luni de la data
semnării contractului de finanțare.
- Construirea a 3,753km /14,973 kmp de infrastructura rutieră (cu statut
de strada urbană) utilizată prioritar de transportul public de călători în
vederea reducerii emisiilor de echivalent CO2 din transport,
construită, valoare la finalul implementarii proiectului, de la 0 km / 0
kmp de infrastructură rutieră existența utilizata prioritar de transportul
public de calatori, valoare la începutul implementării proiectului, în
termen de 33 luni de la data semnării contractului de finanțare.
Problema identificată Traficul urban generează gaze cu efect de seră care contribuie la scăderea
calității vieții, având efecte negative asupra sănătății si asupra mediului.
Impactul traficului rutier asupra calității vieții
locuitorilor din orașul Sângeorz-Băi este cu atât mai mare cu cât mare parte
197
din zona de locuit se suprapune peste importante artere rutiere, cum ar fi

Drumul Național 17D, care parcurge un traseu prin intravilanul orașului, pe
Străzile Republicii și Carpaților, pe o lungime totală de 25,76 km. Traficul
auto este intens, urmare a situării orașului Sângeorz-Băi la DN17D Beclean-
Sângeorz-Băi-Rotunda, care fac legatură cu județul Suceava.
Soluția propusă Dezvoltarea urbană a orașului Sângeorz-Băi se va realiza în deplină

concordanță cu principiile dezvoltării durabile, reducând semnificativ
implicațiile negative ale activităților antropice asupra mediului, contribuind
prin măsurile luate la îmbunățirea calității mediului. În acest fel, prin
implementarea prezentului proiect propus spre finanțare se dorește dezvoltarea
mobilității urbane prin reducerea dependenței de utilizare a autoturismelor,
prin schimbarea accentului de la o mobilitate bazată în principal pe utilizarea
acestora, la o mobilitate bazată pe mersul pe jos, utilizarea bicicletei ca mijloc
de deplasare, utilizarea transportului public de înaltă calitate și eficiență și prin
reducerea utilizării autoturismelor în paralel cu utilizarea unor categorii de
autoturisme nepoluante.
Grupuri țintă Locuitorii orașului Sângeorz-Băi;
Activități principale - Achiziționarea unui microbuz destinat transportului public rutier;
- Construirea depoului aferent transportului public local de călători,
inclusiv infrastructura tehnică aferentă;
- Construirea/modernizarea/reabilitarea părții carosabile a infrastructurii
rutiere;
- Construirea pistelor/ traseelor pentru biciclete;
- Tubarea văii Borcutului;
- Construirea unei zone de promenade;
Rezultate așteptate
- O scădere anuală estimată a gazelor cu efect de seră (tone echivalent
CO2/an) de la 0 (valoare estimată pentru primul an de implementare a
proiectului) la 1364 (valoare estimată pentru primul an de dupa
finalizarea implementării proiectului), respectiv la 2344 (valoare
estimată pentru ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului
de finanțare);
- O creștere anuală estimată a numărului de pasageri transportați în
cadrul sistemului de transport public de călători construit, de la 0
(valoare estimată pentru primul an de implementare a proiectului) la
198
25326 (valoare estimată pentru primul an de după finalizarea

implementării proiectului), respectiv la 30897 (valoare estimată pentru
ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare);
- O creștere anuală estimată a numărului de persoane care utilizează
pistele/traseele pentru biciclete construite, de la 0 (valoare estimată
pentru primul an de implementare a proiectului) la 10950 (valoare
estimată pentru primul an de după finalizarea implementării
proiectului), respectiv la 12483 (valoare estimată pentru ultimul an al
perioadei de durabilitate a contractului de finanțare);
traseele/zonele pietonale construite, de la 0 (valoare estimată pentru
primul an de implementare a proiectului) la 18250 (valoare estimată
pentru primul an de după finalizarea implementării proiectului),
respectiv la 20805 (valoare estimată pentru ultimul an al perioadei de
durabilitate a contractului de finanțare);
- 1 microbuz electric achiziționat, valoare la finalul implementării
proiectului, de la 0 microbuze electrice existente, valoare la începutul
implementării proiectului
- 1 depou construit pentru transportul public urban, valoare la finalul
implementării proiectului, de la 0 depouri existente, valoare la
începutul implementării proiectului;
- 1 stație de reîncărcare electrică achiziționată pentru microbuzul
electric, valoare la finalul implementării proiectului, de la 0 stații
electrice existente, valoare la începutul implementării proiectului;
- 2,890 de km lungime de piste/ trasee de biciclete construite, valoare la
finalul implementării proiectului, de la 0 km lungime de piste/ trasee
de biciclete existente, valoare la începutul implementării proiectului;
- 2,890 de km/ 5,510 kmp de trasee/zone pietonale construite, valoare la
finalul implementării proiectului, de la 0 km lungime de trasee/ zone
pietonale existente, valoare la începutul implementării proiectului;
- 1 sistem de închiriere de biciclete (bike-sharing) creat, valoare la
finalul implementării proiectului, de la 0 sisteme de închiriere de
biciclete (bike-sharing) existente, valoare la începutul implementării
proiectului
- 1 sistem de managementul al traficului creat, valoare la finalul
implementării proiectului, de la 0 sisteme de managementul al
traficului existente, valoare la începutul implementării proiectului;
- 3,753 km /14,973 kmp de infrastructură rutieră (cu statut de strada
199
urbană) utilizate prioritar de transportul public de călători în vederea

reducerii emisiilor de echivalent CO2 din transport, construită, valoare
la finalul implementării proiectului, de la 0 km / 0 kmp de
infrastructură rutieră existentă utilizată prioritar de transportul public
de călători, valoare la începutul implementării proiectului;
Buget 4,5 milioane euro (22.864.807,13 lei)

Surse de finanțare POR 2014 – 2020, – Axa Prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie
cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiții 4e: Promovarea unor
strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii,
în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane
multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare,
Obiectivul Specific 3.2: Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane
bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

implementare
200
Titlul proiectului 8. AMENAJARE PISTE DE BICICLETE, POD RUTIER

PESTE RÂUL SOMEȘUL MARE ȘI ASFALTARE STRĂZI
ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Reducerea emisiilor de carbon în orașul Sângeorz-Băi, bazată pe Planul de
Mobilitate Urbană Durabilă. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului
general prin: asfaltarea străzilor de categoria 4; construirea unei piste de
biciclete; construirea unui pod dedicat exclusiv pentru piste de biciclete și
traseu pietonal; achiziționarea unui microbuz electric; reabilitarea pasarelei
pietonale peste râul Someșul Mare (care reprezintă obiectivul nefinalizat al
prezentului proiect); achiziționarea de biciclete și construirea a două stații
pentru acestea.
Obiective specifice - Construirea pistelor pentru biciclete pe malurile râului Somesul Mare;
- Construirea/modernizarea/extinderea pistelor/ traseelor pentru
biciclete;
- Asfaltarea străzilor din categoria 3 si 4;
- Construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere utilizate
prioritar de transportul public urban de călători;
- Construirea podului velo și pietonal;
biciclete;
- Construirea/modernizarea/extinderea de zone și trasee pietonale,
deoarece acesta va fi prevăzut cu piste pentru biciclete și traseu
pietonal;
- Pasarelă pietonală cu pistă de bicicletă;
- Construirea/modernizarea/extinderea de zone și trasee pietonale.
Această activitate presupune constuirea unei pasarele pietonale cu
pista de bicicletă, peste râul Someșul Mare;
- Achiziționarea bicicletelor și instalarea stației pentru acestea;
- Crearea/modernizarea/extinderea sistemelor de închiriere de biciclete;
- Achiziție microbuz electric cu sistem de monitorizare;
Problema identificată Activitățile proiectului propus vor contribui la scăderea anuală a traficului
rutier cu autoturisme, la creșterea numărului de persoane care se deplasează cu
bicicleta precum și la scăderea anuală a emisiilor de carbon prin promovarea
transportului nemotorizat prin crearea pistelor pentru biciclete și a stațiilor
pentru acestea, precum și prin achiziționarea de biciclete pentru cetățenii
201
orașului Sângeorz-Băi, lipsa unor modalități alternative și eficiente de

transport (facilități pietonale, piste pentru bicicliști, transport public eficient) a
determinat creșterea gradului de deținere în proprietate a unui autoturism.
Soluția propusă Piste de biciclete 5,865 km, 116 coșuri de gunoi, 235 stâlpi pentru iluminat,
6150 ml parapet pietonal, Pod peste Râul Someșul Mare, Rețeaua de străzi:
4421 ml/22696 mp străzi modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică.
Grupuri țintă Cetățenii orașului Sângeorz-Băi, care, conform datelor preluate de pe INS,
sunt în numar de 11809 la 1 ianuarie 2018. Aceștia vor beneficia de o
infrastructură rutieră modernă și de un sistem de transport public creat în
conformitate cu standardele europene în vigoare.
Activități principale - Construirea/modernizarea/extinderea pistelor/ traseelor pentru

biciclete;
- Crearea/modernizarea/extinderea sistemelor de închiriere de biciclete
(sisteme de tip „bike-sharing”, „bike-rental”);
biciclete ;
- Construirea/modernizarea/extinderea de zone și trasee pietonale;
- Construirea/modernizarea/extinderea de zone și trasee pietonale
(trotuare);
- Construirea/modernizarea/extinderea de poduri/pasaje/pasarele
pietonale sau atât pentru biciclete si pietoni, fără componenta de trafic
rutier, doar dacă sunt parte a traseului/zonei pietonale;
- Crearea/modernizarea/extinderea sistemelor de management al
traficului, inclusiv a sistemului de monitorizare video, precum și a
altor sisteme de transport inteligente;
- Construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere utilizate
prioritar de transportul public urban de călători, în vederea reducerii
emisiilor de echivalent CO2 din transportul rutier(Modernizare străzi);
- Lucrările necesare pentru modernizare constau din: amenajarea
terenului, execuția terasamentelor, scurgerea apelor, lucrări de artă
(podețe), structura rutieră, amenajarea drumurilor laterale, lucrări
accesorii; stații de încrucișare;
-
Rezultate așteptate - Modernizare și asfaltare străzi în orașul Sângeorz-Băi;
202
- Realizare piste de biciclete;

- Realizare trasee pietonale;
- Stand cu biciclete;
- Creare sistem de închiriere biciclete;
- Construire pod rutier;
Buget 4,7 milioane euro (22.818.631,60 lei)

Surse de finanțare POR 2014 – 2020, – Axa Prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie
cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiții 4e: Promovarea unor
strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii,
în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane
multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare,
Obiectivul Specific 3.2: Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane
bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

implementare
203
Titlul proiectului 9. CONSTRUIRE ȘI DOTARE GRĂDINIȚĂ CU PROGRAM

NORMAL, CU 4 GRUPE ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Construirea și dotarea unei grădiniței în orașul Sângeorz-Băi, pentru
desfășurarea activității preșcolare în vederea creșterii gradului de participare la
nivelul educației timpurii și a învățământului obligatoriu, determinând astfel
creșterea condițiilor și calității actului educațional, în special pentru copii cu
risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.
Obiective specifice - Ridicarea standardului de viață al locuitorilor orașului Sângeorz-Băi;
- Crearea unei infrastructuri educaționale capabilă să găzduiască
activități educaționale preșcolare;
- Stimularea interesului pentru activități cu caracter educativ și
scăderea abandonului școlar încă din faza preșcolară;
- Dezvoltarea activităților de educație preșcolară în orașul Sângeorz-
Băi în corelație cu programele naționale de dezvoltare rurală;
- Favorizarea integrării sociale prin educație;
- Creșterea nivelului de educație, de socializare și incluziune social;
- Promovarea valențelor educative, stabilirea unor relații asociative
civilizate și sporirea contribuției educației la promovarea tinerei
generații din localitatea Sângeorz-Băi;
Problema identificată Creșterea numărului de copii a condus la creșterea necesității creării unor
spații specifice educaționale învățământului preșcolar, iar prognozele evoluției
indică pentru viitor un ritm de dezvoltare și mai accentuat. Actualmente,
activitatea a 3 grădinițe din oraș se desfășoară în spații neadecvate cerințelor
actuale de programa școlară și confort, ceea ce va duce la abandonul școlar în
din faza preșcolară, scăderea interesului părinților pentru manifestările
educaționale.
Soluția propusă - Scenariul realizării acestui proiect este acela de a construi o grădiniță
cu 4 săli de clasă și spații anexe, instituție care va deservi orașului
Sângeorz-Băi.
Activități principale - Execuția fundațiilor;
- Execuția lucrărilor necesare conectării la utilități;
- Execuția/achiziția elementelor de construcții de rezistență și
arhitectură;
- Execuția șarpantei și a învelitorii;
- Execuția lucrărilor necesare instalațiilor electrice, sanitare;
- Executarea termosistemului clădirii;
204
- Execuția finisajelor interioare și exterioare;

- Realizare amenajare exterioară;
- Dotarea grădiniței;
Rezultate așteptate - O grădiniță cu program normal din categoria infrastructurii preșcolare;

- O grădiniță cu program normal dotată conform unei creșteri a
numărului de dotări;
- Dotarea corespunzătoare a grădiniței aferente construcției în vederea
accesibilizării si mobilității persoanelor cu handicap prin
achiziționarea de echipamente;
- Creșterea numărului total de participanți la procesul educațional în
unitatea de infrastructura subiect al proiectului;
Buget 500.000 euro

Surse de finanțare Fonduri europene(Ministerul Educației);
Bugetul Local;

implementare
205
Titlul proiectului 10. REABILITARE TROTUARE CU ACCES AUTO ȘI

MOBILIER STRADAL ÎN LOCALITATEA SÂNGEORZ-
BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
Scopul proiectului Creșterea calității vieții prin asigurarea condițiilor optime de viață, respectiv
asigurarea și punerea la dispoziția cetățenilor orașului Sângeorz-Băi a unor căi
pietonale adecvate, precum și a unui spațiu destinat întâlnirilor și promenadei.
Obiective specifice - Refacerea trotuarelor aferente străzii Republicii;
- Amenajarea unei zone pietonale în zona străzii Izvoarelor;
- Creșterea atractivității zonei centrale a orașului, atât social cât și
economic;
- Crearea unui impact pozitiv asupra zonei studiate prin crearea de
infrastructură pietonală adecvată;
Problema identificată În momentul de față viteza de deplasare a pietonilor este mică, datorită stării
deficitare a trotuarelor actuale, nivelul de siguranță al pietonilor pe unele
segmente de drum este scăzută, din cauza delimitării precare a zonei pietonale
față de zona carosabilă, lucrările de întreținere și reparații ale trotuarelor sunt
frecvente și generatoare de costuri, deoarece trotuarele actuale sunt depășite
atât tehnic, cât și moral, regenerează volume mari de praf, datorită existenței
de zone în care trotuarul lipsește și este doar piatră, accesul locuitorilor la
drum și gospodării este uneori inadecvat, deoarece a fost realizat în regim
propriu și există solicitări ale cetățenilor în ceea ce privește un loc destinat
promenadei și întâlnirilor.
Soluția propusă - Înlăturarea elementelor existente(pavaj, structura biluminoasă,
piatră);
- Rectificarea plan, în profil transversal a elementelor de fundare
existente și eliminarea punctelor periculoase;
- Folosirea produselor de balastieră la fundații;
- Rezolvarea problemei scurgerii apelor pluviale pe tot traseul
trotuarelor expertizate prin realizarea de pante de reversare a epei
pluviale care va conduce la eliminarea belților de pe zona de mers și
astfel reducerea erodării datelor prefabricate;
- Delimitarea trotuarelor față de zona carosabilă prin utilizarea de
bordure fixate pe pat de ciment;
- Amenajarea de acces către gospodăriile locuitorilor;
- Delimitarea anumitor spații cu ajutorul unor elemente ale cadrului
natural-gard viu, copaci, buxus, dar și cu elemente antropologice ce
nu dăunează mediului înconjurător-pavaje ecologice;
206
- Montarea de corpuri de iluminat conectate la rețeaua existent și

instalarea pieselor de mobilier urban noi(bănci și coșuri de gunoi din
lemn în zona pietonală pe strada Izvoarelor);

Activități principale - Refacerea trotuarelor, acceselor pietonale și amenajarea zonei
pietonale, utilizându-se exclusive dale fabricate vibropresate din
beton, precum și de realizarea de spații gazonate;
Rezultate așteptate - Alee pietonală paralelă cu strada Republicii;

- Zonă pietonală în dreptul proprietăților de pe partea stângă a străzii
Izvoarelor;
- Trotuare cu pavaj /dale fabricate Dublu T;
- Accese la proprietăți și la instituții regăsite de-a lungul drumului;
- Borduri 50x15x25;
Buget 2.299.620,06 lei

Surse de finanțare PNDL;
Bugetul Local 41.650,00 lei;

implementare
207
Titlul proiectului 11. ACHIZIȚIONARE UTILAJ ÎN SÂNGEORZ-BĂI,

JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD - BULDOEXCAVATOR
Scopul proiectului Obiectivul principal al proiectului îl constituie dezvoltarea capacităţii
autorităţii publice locale din orașul Sângeorz-Băi de a gestiona cât mai eficient
situaţiile de urgenţă prin înfiinţarea unui serviciu public de deszăpezire,
intreținere drumuri și spații verzi şi prin dotarea acestuia cu un Utilaj și
îmbunătățirea calității vieții.
Obiective specifice - Achiziționarea unui utilaj pentru serviciul public de deszăpezire,

întreținere drumuri și spații verzi;
- Eficientizarea acţiunilor de prevenire şi gestionare a serviciilor de
deszăpezire, întreținere drumuri și spații verzi în vederea menţinerii
stării de normalitate a vieţii comunităţii locale;
- Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru locuitorii
orașului Sângeorz-Băi;
- Creşterea vitezei de reacţie a autorităţilor în cazul zonelor calamitate
şi limitarea pagubelor;
- Uşurarea accesibilităţii între satele localitatii;
- Facilitarea accesului spre zonele izolate ale localității;
Problema identificată Deoarece Orașul Sângeorz-Băi este o localitate afectată adesea de

fenomene meteorologice puternice, dotarea corespunzătoare a serviciului de
întreținere drumuri și spații verzi cu un Utilaj, astfel încât intervenţia la
locurile afectate să se facă în cel mai scurt timp posibil.
De-a lungul anilor, Orașul Sângeorz-Băi s-a confruntat cu fenomene
ale naturii extreme (inundaţii, ninsori puternice sau alunecări de teren), iar
inexistenţa unui serviciu de deszăpezire și întreținere drumuri și spații verzi şi
dotarea corespunzătoare a acestuia, a condus la necesitatea de a închiria utilaje
de la alte localități învecinate sau de a angaja diverse societăţi comerciale
pentru soluţionarea problemelor produse de fenomenele naturii.
Soluția propusă Pentru evitarea acestor aspecte este imperios necesar Utilajul şi
înfiinţarea serviciului de deszăpezire întreținere drumuri și spații verzi
Sângeorz-Băi.
Astfel, Utilajul va fi folosit pentru:
- Deszăpezirea căilor de acces în anotimpul rece (prin folosirea lamei de
zăpadă);
208
- Decolmatarea cursurilor şi traseelor de curgere a apeior;

- Evacuarea apelor din inundaţii prin săparea unor canale de scurgere;
- Deblocarea drumurilor de copacii doborâţi de furtuni;
- Curăţarea drumurilor de aluviuni;
- Consolidarea malurilor erodate;
Circulaţia facilă a cetăţenilor, dar şi a mijloacelor de transport, ca

parte determinantă a dezvoltării economice şi sociale a orasului, nu se va
putea realiza fără deblocarea la timp a drumurilor afectate de fenomenele
extreme.
Grupuri țintă Beneficiarii direcţi ai proiectului vor fi locuitorii Orașului Sângeorz-

Băi în situaţii deosebite, utilajul achiziţionat poate fi folosit şi pentru
intervenţia la obiectivele private, situate pe raza orasului, dacă situaţia de fapt
poate fi generatoare de risc pentru colectivitate.
Activități principale Terasamente- lucrare constând din săpături în pământ, umpluturi etc., care se
execută în vederea realizării unei căi ferate, a unui dig, a unui canal etc.
Lucrarea este executată în scopul realizării unei construcții sau al extragerii
unor materiale necesare șantierelor de construcții.
- Săpături – constau în lucrări de excavare a pământului;
- Incărcări;
- Deszăpezire – curățarea zăpezii și eliberarea drumului pentru
circulație optimă;
- Taluzare (mal șanț) – a da forma de taluz (teren în pantă);
- Cupă șanț – pentru decolmatarea șanțurilor;
Utilajul în cadrul acestor activităţi se prezintă după cum urmează:

- Deszăpezirea căilor de acces în anotimpul rece, se realizează
cu ajutorul lamei de zăpadă;
- Curățarea căilor de acces, parcurilor se va realiza cu ajutorul
tocătorului pentru vegetație și arbuști, iar curățarea stradală se
va realiza cu ajutorul periei de curățare stradală cu bazin
colector;
 Micile reparații necesare în localitate sunt efectuate cu
ajutorul remorcii și a încărcătorului frontal;
 Operațiunea de decolmatare a cursurilor şi traseelor de
209
curgere a apelor se va realiza cu ajutorul cupei de excavare,

pentru săparea de şanţuri, dar şi cu ajutorul cupei de taluzare
pentru încărcarea şi transportarea obiectelor care blochează
traseele de curgere a apelor;
 Curăţarea căilor de acces în urma alunecărilor de teren, în
cazul în care vor exista căderi de pietre de dimensiuni mari, se
va folosi piconul pentru spargerea acestora în bucăţi mai mici.
Pietrele astfel sparte vor putea fi transportate cu cupa de
taluzare a Utilajului;
 Evacuarea apelor din inundaţii prin săparea unor canale de
scurgere, operaţiune care se va realiza cu ajutorul cupei de
excavare;
 Consolidarea malurilor râurilor pentru lărgirea acestora şi
împiedicarea producerii de noi inundaţii. Ca şi accesoriu al
Utilajului se va folosi cupa de excavare, pentru săparea în
malurile râului, dar în cazul în care relieful nu permite acest
lucru;
 Curăţarea drumurilor de aluviuni sau de mâlul rămas în urma
inundaţiilor. Această operaţiune se poate realiza atât cu peria
de curăţat străzi pentru înlăturarea mâlului rămas în urma
inundaţiilor, dar şi cu ajutorul cupei pentru încărcarea şi
transportarea aluviunilor ce blochează căile de acces;
Rezultate așteptate Toate aceste activităţi vor conduce la îmbunătăţirea bunăstării locuitorilor de
pe raza Orașului Sângeorz-Băi prin circulaţia facilă a cetăţenilor, dar şi a
mijloacelor de transport, ca parte determinantă a dezvoltării economice şi
sociale a orașului.
Buget 90.000 EURO (525.103,91 LEI)

Surse de finanțare Grupul de Acțiune Locală Bistrița-Năsăud (GAL LIDER B-N)
implementare
210
Titlul proiectului 12. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE

FORESTIERE ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI, JUDEȚUL
BISTRIȚA-NĂSĂUD
Scopul proiectului - Înființarea, extinderea și modernizarea căilor de acces în cadrul
fondului forestier;
- Asigurarea condițiilor de realizare a unei silviculturi performante și
durabile prin aplicarea principiilor ecologice în activitatea de
exploatare a lemnului;
Obiective specifice - Ameliorarea calității mediului și diminuarea surselor de poluare;
- Reducerea distanțelor de colectare a materialului lemnos;
- Favorizarea efectuării unei silviculturi modern și ecologice, bazate pe
recoltarea materialului lemnos programat spre tăiere cu ajutorul
funiculalelor;
- Facilitarea accesului exploatațiilor forestiere din comună;
- Dezvoltarea turismului în zonă;
- Asigurarea unei infrastructure de rețele de drumuri corespunzătoare
pentru activitatea de pază a pădurilor, pentru combaterea tăierilor
ilegale de arbori, transportului și comercializării ilegale de material
lemnos;
Problema identificată - Drumurile analizate sunt neamenajate, iar circulația este semnificativ
influențată de condițiile climatice;
- Circulația se desfășoară anevoios în special în perioadele ploioase, iar
pe anumite sectoare structura rutieră actuală lipsește în totalitate;
- Cele mai multe defecțiuni sunt cedările de sistem rutier, datorită
acțiunii apelor meteorice, a scurgerii necontrolate a apelor pluviale,
datorită solicitărilor din traficul greu;
- Gropile numeroase au apărut în urma dislocării pietrelor din stratul de
rulare sub acțiunea traficului și a apei;
- Pe tot sectorul nu există șanțuri, iar apele pluviale curg pe partea
carosabilă;
- Majoritatea podețelor existente sunt colmatate și puternic degradate;
- Depozitarea materialului lemnos se face în zona drumului;
- Semnalizarea rutieră este inexistentă;
Soluția propusă - Aducerea drumurilor la parametrii de funcționalitate necesari unui
drum forestier pentru circulația autovehiculelor;
- Sporirea măsurilor de apărare și consolidare, prin redimensionarea
unor elemente constructive sau de protecție;
211
- Variante constructive optime, ce vor asigura siguranță în exploatare,

ca un effort investițional minim, precum și o întreținere ușoară după
darea în exploatare;
- Îmbunătățirea elementelor geometrice corespunzător vitezei de
proiectare adoptate;
- Refacerea sistemului de colectare și evacuare a apelor provenite din
precipitații în condiții de siguranță și confort;
- Asigurarea accesului mijloacelor de intervenție în caz de incendiu;

Activități principale - Amenajarea terenului;
- Execuția terasamentelor;
- Scurgerea apelor;
- Lucrări de artă(podețe);
- Lucrări de consolidare;
- Structura rutieră;
- Amenajarea drumurilor laterale;
- Lucări accesorii;
- Stații de încrucișare;
Rezultate așteptate - Modernizarea a 7 drumuri forestiere, în lungime totală de 10,899 km,

în extravilanul orașului Sângeorz-Băi.
Buget 8.203.821,55 lei

Surse de finanțare PNDR
implementare
212
Titlul proiectului 13. REALIZAREA, MODERNIZAREA CAPACITĂȚII DE

PRODUCȚIE A ENERGIEI ELECTRICE ȘI TERMICE ÎN
CO-GENERARE DIN BIOMASĂ ÎN SÂNGEORZ-BĂI,
Scopul proiectului Creșterea puterii instalate de producere a energiei termice și electrice din
resurse regenerabile mai puțin exploatate, respectiv biomasă, în orașul
Sângeorz-Băi.
Obiective specifice - Construirea unei unități centralizate de producere a energiei termice și

electrice în cogenerare din biomasă, cu putere instalată totală de 2
MW;
- Realizarea a 1.080 m rețea de transport și distribuție a energiei termice
către consumatori - clădiri publice ale orașului;
Investiția se va realiza prin 5 obiecte:

Obiect 1: Unitate de producere a energiei în cogenerare (centrală termică);
Obiect 2: Rețele de transport și distribuție (rețea termică);
Obiect 3: Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea
inițială;
Obiect 4: Realocarea/protecția utilitatilor;
Obiect 5: Asigurarea utilităților;
Problema identificată Necesitatea proiectului este justificată în contextul schimbărilor climatice și a

încălzirii globale și încercărilor autorităților publice de a reduce efectele
acestora, dar și prin prisma dezvoltării economice a orasului Sangeorz-Bai.
Această dezvoltare economică poate surveni prin creșterea eficientizării
utilizării materialelor prime și implicit prin scăderea consumurilor acestora,
prin utilizarea altor categorii de materiale (mai ieftine și mai abundente) și
toate acestea fără a aduce daune mediului, deci printr-o dezvoltare durabilă a
întregii comune.
Deficiențele sistemului actual de încălzire existent sunt:
- Cazanele existente sunt învechite, iar randamentul este slab (aprox
46%);
- Umiditatea lemnului supus procesului de ardere este mare (de peste
30%), ceea ce conduce la nevoia utilizării unei cantității mari de materie primă
pentru acoperirea necesarului termic deoarece valoarea calorică a lemnului
deoarece valoarea calorică a lemnului scade linear odată cu creșterea
conținutului de apă;
213
- Cantitatea de noxe rezultate în urma arderii poate fi redusă utilizând

un sistem centralizat de încălzire în cogenerare;
- Sistemul de încălzire în ansamblul lui este învechit (prezintă pierderi
de căldură prin izolația uzată și necorespunzătoare). Intervențiile pentru
reparațiile locale ridică costurile de exploatare și mai mult;
- Prețul masei lemnoase este în continuă creștere, rezultând nevoia
acută de reducere a consumului de masă lemnoasă, destul de ridicat în prezent
având în vedere vechimea instalației și umiditatea materiei prime folosite;
În prezent alimentarea cu energie termică se face cu centrale individuale având

cazane ce functionează cu lemn, alimentând grupul de clădiri Primăria
Orașului Sângeorz-Băi, Casa de Cultură, Liceu Teoretic Solomon Haliță (local
vechi), Școala gimnazială Artemiu Publiu Alexi, grădinița, creșa, Școala
Generală Artemiu Publiu Alexi, Liceul Solomon Haliță, sala de sport.
Soluția propusă Prin proiectul de faţă se propune o soluție de producere de energie

termică (1760 kW) și electrică (240 kW) în sistem centralizat, în
sistem de cogenerare, pentru alimentarea cu aceste utilităţi a clădirilor
proprietate publică aparţinând Orașului Sângeorz-Băi pentru o
perioadă de funcționare de 20 de ani şi anume:
- Grădinița- strada Teilor, nr. 1E;

- Casa de cultură – strada Republicii, nr. 33;
- Liceul Teoretic - strada Republicii, nr. 33;
- Școala gimnazială, strada Teilor, nr. 2;
- Creșa, strada Teilor, nr. 1D;
- Școala generală, strada Republicii, nr. 38;
- Liceul, sala de sport – strada Republicii, nr. 40;
- Primăria orașului Sângeorz-Băi- strada Izvoarelor, nr. 2;
Grupuri țintă Grupul țintă este format din întreaga populație a orașului, având în vedere că
în clădirile care vor fi alimentate cu energia termică produsă de noua
capacitate de producție se desfășoară servicii care se adresează întregii
comunități.
Activități principale - Centrala (tehnologia - gazeificarea biomasei + motor cu ardere

internă),împreună cu echipamentele necesare (cazan,
214
pompe,distribuitoare, buncăre alimentare, grup generator etc.) se va

amplasa parțial în imobilul, unde în prezent se află clădirea centralei
existente. Spațiul va fi structurat pentru a adăposti viitoarea centrală,
spațiul de depozitare a biomasei din care se alimentează buncărul
centralei și buncărul.
- Realizarea a 1.080 m rețea de transport și distribuție a energiei
termice către consumatori - clădiri publice ale orașului. Se va realiza
un tronson principal de cca 610 m și 470 m rețele de racord. De
asemenea, se vor monta puncte termice(schimbătoare de căldură) noi,
în paralel cu cazanele existente în centralale termice individuale;
- Traseu rețea principal cu diametre nominale;
- Traseu rețele secundare cu diametre nominale;
Rezultate așteptate - Unitate de producere a energiei termice si electrice in cogenerare din

biomasa, cu putere instalata de 2 MW;
- O rețea de transport și distribuie a energiei produse de unitatea
centralizată, în lungime totală de 1.080 m;
Indicatorii proiectului sunt:

CO34 - reducerea gazelor cu efect de sera: scaderea anuala estimata a gazelor
cu efect de sera este de 730.37 echivalent tone CO2;
CO30 – capacitatea suplimentara de producere a energiei din surse
regenerabile este 2 MW;
Buget 17.462.360,12 lei
Surse de finanțare POIM
Bugetul Local 47.945,68 lei
implementare
215
Titlul proiectului 14. CONSTRUIRE BAZIN DE ÎNOT ACOPERIT ÎN ORAȘUL

Scopul proiectului Ridicarea standardului de viață al locuitorilor Oraşului Sângeorz-Băi prin
încurajarea desfăşurării de activităţi recreative, curative şi sportive prin
oferirea unui cadru optim în ceea ce priveşte infrastructura specifică
sporturilor și activităților recreaționale acvatice.
Obiective specifice - Bazin de înot acoperit construit;

- Creșterea gradului de confort și civilizație pentru locuitorii
orașului
- Dezvoltarea ofertei turistice a oraşului Sângeorz-Băi;
- Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor
curative şi sportive;
- Promovarea vieții active;
- Transformarea zonei de impact într-una mai atractivă pentru
locuitori și agenții economici;
- Îndeplinirea obiectivelor strategice și a priorităților de
dezvoltare strategice ale orașului;
- Reducerea raportului negativ între spațiile destinate
activităților sportive și alte spații destinate petrecerii timpului
liber (baruri, discoteci, restaurante);
Problema identificată Oraşul Sângeorz-Băi dispune de o varietate de resurse turistice, în special

balneare, care din păcate nu sunt pe deplin valorificate. În ciuda potenţialului
existent, nivelul de diversitate al atracţiilor turistice este destul de scăzut,
turiştii dispunând de o gamă restrânsă de posbilităţi de petrecere a timpului
liber. Din cauza stării actuale a bazei sportive Hebe, cluburile sportive
existente pe plan local întâmpină dificultăţi în desfăşurarea în condiţii optime
a activităţii sportive şi organizarea competiţiilor sportive.
De asemenea, locuitorii oraşului Sângeorz-Băi au semnalat necesitatea
diversficării posibilităţilor de petrecere a timpului liber.
Soluția propusă - Soluţionarea problemei lipsei de spații de agreement prin construirea

unei infrastructuri de agrement sportive generale finalizată, care să
deservească nevoilor direct eficient populaţiei;
- Transformă zona de impact într-una mai atractivă pentru locuitorii/
agenţii economici;
216
- Încadrarea în valorile locului prin preluarea plierea pe limbajul

arhitectural formal al zonei;
- Satisfacerea maximală a cerinţelor funcţionale corelate cu dotările
specifice pe funcţiuni;
- Ierarhizare zonificare functional-spațială: zona tehnică, zona publică -
de recepţie, administrare educaţie;
- Încadrarea în context prin scară, gabarit, materialitatea, volumetria
construcţiei;
- Eficiența de cost ca raport al satisfacerii maximale a cerinţelor
funcțional-spațiale a sternului structural-constructiv;
- Folosirea materialelor, finisajelor a texturilor caracteristice zonei cu
efect ecologic;
Grupuri țintă Unitățile educaționale locale din zonă; asociațiile/cluburile sportive;

cetățenii orașului Sângeorz-Băi; turiști; mediul de afaceri.

- Realizarea construcțiilor;
- Achizițonare și instalare echipamente/dotări specifice;
- Dotarea bazei cu echipamentele necesare desfășurării într-un cadru
optim a diverselor activități sportive;
- Realizare rețele utilități (alimentare apă, energie electrică, drumuri
acces, etc.);
- Realizare facilități suplimentare (închirieri echipamente, parcări, etc.);
- Activități de promovare și publicitate;
Rezultate așteptate - Creșterea numărului de turiști în zonă și implicit a veniturilor

populației;
- Îmbunătățirea condițiilor de viață a populației orașului Sângeorz-Băi;
- Reducerea factorilor de risc pentru sănătatea populației;
- Atragerea de noi investitori în zonă;
- Atragerea de noi venituri pentru administrația locală;
- Dezvoltarea de noi locuri de muncă;
Buget 10.371.472,66 lei

Surse de finanțare CNI
217
implementare
218
Titlul proiectului 15. CONSTRUIRE COMPLEX SPORTIV ÎN ORAȘUL

SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Creșterea calității vieții prin asigurarea condițiilor optime de viață, respectiv
asigurarea și punerea la dispoziția cetățenilor orașului Sângeorz-Băi a unui
stadion de fotbal destinat desfășurării de activități sportive de tip fotbalistic,
atât din postura de spectator, cât și din postura de sportiv sau oficial delegat.
Obiective specifice - Tribună polivalentă construită și teren de fotbal reabilitat;

- Creșterea gradului de confort și civilizație pentru locuitorii,
sportivii și oficialii prezenți la competiții sportive și care se
vor bucura de beneficiile aduse de către centrul sportiv;
- Promovarea vieții active;
- Transformarea zonei de impact într-una mai atractivă pentru
locuitori și agenții economici;
- Îndeplinirea obiectivelor strategice și a priorităților de
dezvoltare strategice ale orașului;
- Reducerea raportului negativ între spațiile destinate
activităților sportive și alte spații destinate petrecerii timpului
liber (baruri, discoteci, restaurante).
Problema identificată Stadionul actual nu mai poate să satisfacă funcțiunea pentru care a fost
amenajat la cerințele actuale, astfel problema a fost semnalată în dese rânduri
de către cetățenii orașului, cât și de reprezentanții echipei de fotbal și anume
lipsa unui loc amenajat adecvat pentru desfășurarea și participarea ca și
spectator la activități sportive de tip fotbalistic. Stadionul actual nu
corespunde cerințelor de omologare pentru desfășurarea de meciuri pentru
ligile a IV a și a III a județene și naționale de fotbal.
Soluția propusă - Creearea unui spațiu adecvat pentru participarea la activități sportive,
atât în calitate de spectator, cât și în calitate de sportiv, oficial sportiv
sau staff tehnic;
- Relansarea activităților de educație fizică și sport (în special a jocului
de fotbal) pentru toate categoriile populației;
- Investiția se concretizează într-un teren de fotbal nou și într-o
construcție nouă (tribună) pe 3 niveluri care să satisfacă atât din punct
de vedere sportive, cât și organizatoric desfășurarea de activități
sportive de tip fotbalistic;
- Noul complex, prin structura, compartimentarea și dotările sale va
219
asigura funcțiunile unui loc amenajat pentru desfășurarea de activități

sportive, activități ce presupun un număr mare de persoane prezente;
Grupuri țintă 87 de jucatori legitimați, atât la echipa de seniori, cât și la echipa de juniori,
precum și staff ethnic;
Activități principale Tribuna - Corp cladire cu forma rectangulara

- Regim de înălțime P+2E;
- S construită la sol 609.6 mp;
- S construită desfășurată 995.37 mp;
- Categoria de importanță C;
- Gradul de rezistență la foc IV;
- P.O.T. 35,00% C.U.T. 0,70;
- parter - sunt prevazute zone de acces, cabinete medicale prevăzute cu
grupuri sanitare, vestiare, dușuri, grupuri sanitare și birouri;
- etajul 1 - căi de acces, tribună compartimentată în 5 secțiuni dotată cu
516 scaune rabatabile utilizate de către spectatori pentru vizionarea
evenimentului sportiv și grupuri sanitare;
- etajul II - Cabina VIP- Spațiu destinat oficialilor, observatorilor și
presei;
Teren de fotbal
Suprafața de joc din gazon natural cu dimensiunea de 100.00 m,
lungime x 60.00 m lățime conform prevederior în vigoare și care conform
„Normativului privind proiectarea terenurilor sportive și stadioanelor din
punct de vedere al cerinţelor legii 10/1995”-NP066-01 din 2002 se încadrează
în teren de Categoria C (Divizia 3 si 4).
Acesta se va compune din:
- rulou gazon natural;
- substrat poros din nisip;
- drenaj principal transversal cu pietriș spălat de 10/12 mm;
- drenaj secundar longitudinal din pietriș spălat de 4/8 mm;
- tub dren perforat diametru 50 mm;
- substrat principal din teren agricol;
Nocturna
- fundație continuă 80X80X120 cm din beton armat;
- stâlp metalic diametru 32 cm;
- cadru metalic de formă triunghiulară pe care se vor monta
reflectoarele conform normativ Normativului privind proiectarea
220
terenurilor sportive și stadioanelor din punct de vedere al cerinţelor

legii 10/1995”-NP066-01 din 2002;
Rezultate așteptate - Teren de fotbal;
- Corp de clădire cu tribună polivalentă acoperită pentru spectator;
- Nocturnă;
- Grupuri sanitare ;
- Zone de acces;
- Cabinete medicale prevăzute cu grupuri sanitare, vestiare și
dusuri;
- Grupuri sanitare aferente;
- Birouri și zonă destinată presei și oficialilor;
- Parcare externă;
Buget 8.942.834,30 lei

Surse de finanțare CNI
implementare
221
Titlul proiectului 16. CONSTRUIRE CAPELĂ MORTUARĂ ÎN ORAȘUL

Scopul proiectului Construirea în intravilanul orașului a unei capele mortuare care să asigure
spațiul necesar pentru priveghi pentru orice cult, pe o suprafață de 1712.00
mp, cu deschidere de 8,68 m către strada Clopoțeilor.
Obiective specifice - Crearea unui spațiu prielnic pentru păstrarea în condiții decente a
persoanelor trecute în neființă;
- Crearea unui confort locuitorilor, care înainte erau puși în situația de a face
pregătiri pentru găzduirea în locuințele proprii a persoanelor decedate;
- Păstrarea acestor persoane în spații cu o temperatură optimă;
- Crearea unui spațiu mai larg pentru desfășurarea slujbelor specifice;
Problema identificată Între dotările sociale de care locuitorii orașului Sângeorz-Băi ar trebui să
dispună este și o capelă mortuară, ca urmare a obligativității aplicării normelor
sanitare conforme cu legislaţia europeană( devenită obligatorie după aderarea
la Uniunea Europeană). Lipsa acestui obiectiv social face posibilă perpetuarea
unui obicei străvechi și nesănătos de păstrare a morților, timp de trei zile în
casă, chiar și in zilele de vară când, datorită căldurii, securitatea sanitară a
membrilor familiei este pusă în pericol.
Soluția propusă - Lucrări de pământ;

- Lucrări de fundații;
- Lucrări de beton;
- Lucrări de zidărie;
- Lucrări de învelitori și tinichigerie;
- Lucrări de finisaj;
- Lucrări de montare a geamurilor;
- Lucrări de izolații termice;
- Lucrări de izolații hidrofuge;
- Lucrări de protecție anticorozivă;
- Recepția lucrărilor;
Grupuri țintă Locuitorii orașului Sângeorz-Băi.
Activități principale - Infrastructură – fundații continue de beton armat;
222
- Suprastructură – zidărie de cărămidă;

- Planșee - în zona camera recede va realiza un planșeu de lemn;
- Închiderile – zidărie de cărămidă;
- Tâmplărie – termoizolantă din profile de PVC cu geam termopan;
- Compartimentări – blocuri ceramice 15 cm;
- Acoperiș – șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă tip LINDAB
prefăltuită;
- Închideri exterioare și compartimentări interioare;
- Finisaje interioare și exterioare;
- Acoperișul și învelitoarea;
Rezultate așteptate - Antreu;

- Camera preot;
- Magazie;
- Camera sicrie;
- Camera tehnică;
- GS persoane cu handicap;
- Oficiu;
- Capelă;
Buget 560.629,80 lei
Surse de finanțare Grupul de Acțiune Locală Bistrița-Năsăud (GAL LIDER B-N)
implementare
223
Titlul proiectului 17. StartUp Comunitar

Scopul proiectului Scopul prezentului proiect este sprijinirea infiinățării de
întreprinderi sociale in mediul rural din regiunea Nord-Vest prin:
dezvoltarea de competente profesionale relevante domeniului
antreprenoriatului social (furnizarea cursului de FPC pentru dobandirea
de competente de antreprenoriat social, programele de consiliere in
domeniile digitalizarea afacerii, marketing online si antreprenoriat
social), infiintarea a 29 de intreprinderi sociale si subventionarea
acestora cu granturi de pana la 200.000 euro.
Obiective specifice - Dezvoltarea competentelor antreprenoriale, manageriale,

profesionale si specifice economieie sociale ale membrilor
GT prin derularea programului de FPC “Antreprenor in
Economia Sociala” si a programului de consiliere in
digitalizarea afacerii pentru 80 persoane pe o perioada de 7
luni.
- Consolidarea competentelor antreprenoriale, manageriale,
profesionale si specifice economieie sociale ale persoanelor
ale caror planuri de afaceri au fost selectate prin derularea
programelor de consiliere personalizata in domeniile
antreprenoriat social si marketing online pentru cele 29
persoane/grupuri de persoane pe o perioada de 4 luni.
- Asigurarea infiintarii, functionarii si sustenabilitatii a 29 de
intreprinderi infiintate prin sprijinirea infiintarii si demararii
afacerii, monitorizarea implementarii si sustenabilitatii
planurilor de afaceri si decontarea de granturi de maximum
200.000 euro pentru 29 de persoane/grupuri de persoane din
GT pe o durata de 24 luni.
224
Principala problemă care justifică intervențiile propuse prin

Problema identificată acest proiect este nivelul redus de formare si pregatire profesionala al
persoanelor de la nivelul regiunii Nord-Ves. Ca urmare a resurselor
financiare insuficiente, intreprinderile se axează cu precădere pe
finanțarea proiectelor și mai puțin pe alocarea resurselor către formare/
pregătire a personalului. În schimb, pentru managerii și inspectorii de
resurse umane, pentru traineri, pentru managerii de întreprindere
socială, specialiștii în economie este o adevărată provocare să-și
dăsfășoare activitatea într-o întreprindere socială de inserție. deoarece
cel puțin 30% din personalul angajat aparține grupului vulnerabil, astfel
încât timpul de lucru cumulat al acestor angajați reprezintă cel puțin
30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților. Specializarea
resurselor umane implicate în activități specifice ES prin promovarea
educației permanente (antreprenori sociali, personalul instituțiilor ES,
formatori sociali, formarea de specialiști în consultanță) devine un
factor esențial în dezoltarea sustenabilă a întreprinderilor sociale. În
acest sens, proiectul propune desfășurarea programului de formare
"Antreprenor în Economia Socială" pentru 80 de persoane și derularea
programului de consiliere în domeniul antreprenoriatului social a
persoanelor selectate în scopul subvenționării planurilor de afaceri
selectate.
Prin intervențiile proiectului (program de formare "Antreprenor
în Economia Socială", consiliere în digitalizarea afacerii, consiliere în
domeniul antreprenoriatului social, consiliere în domeniul marketing
online), viitorii antreprenori sociali au acces în mod gratuit și la
pregătirea necesară pentru a se susține atât financiar, cât și prin prisma
impactului social, formarea fiind particularizata pe două componente de
bază: social și economic.
Soluția propusă În proiectul de față beneficiarul este GAL Lider Bistrița-Năsăud, în

cadrul căruia Primăria Sângeorz-Băi are calitatea de partener, alături de
SADC EXPERT CONSULTING, care doresc sprijinirea inființării de
întreprinderi sociale în mediul rural din regiunea Nord-Vest. Concret,
prin proiect se va derula un program de formare “Antreprenor în
economia socială” pentru 80 persoane, un program de consiliere în
225
digitalizarea afacerii pentru 80 de persoane, un program de consiliere în

domeniul antreprenoriatului social pentru 29 de persoane și o schemă de
antreprenoriat în cadrul căreia vor fi înființate și subvenționate 29 de
întreprinderi sociale. Rezultatele obținute prin intervențiile de bază ale
proiectului vor contribui nemijlocit la îndeplinirea obiectivului POCU
4.16– Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a
funcționa într-o manieră auto-sustenabilă.
Activitățile specifice implementării și cele de management vor fi

derulate la sediul/ punctele de lucru ale Solicitantului( GAL Lider
Bistrița-Năsăud), iar activitățile destinate grupului țintă (sprijin pentru
înființarea de noi întreprinderi sociale, implementarea planurilor de
afaceri și monitorizarea funcționării întreprinderilor sociale) vor fi
derulate in regiunea Nord-Vest, urmand ca locatiile concrete sa fie
stabilite in perioada de implementare.
Grupuri țintă Grupul țintă al proiectului va fi identificat și selectat din cadrul Regiunii
de Dezvoltare Nord-Vest, locație unde se vor derula toate activitățile și
intervențiile prevăzute prin proiect. Grupul țintă va cuprinde, exclusiv,
următoarea categorie de grup țintă, prevăzută în Ghidul Solicitantului
Condiții Specifice: - persoane care doresc să înființeze întreprinderi
sociale;
După cum rezultă din structurarea anterioară, din rândul persoanelor
care pot face parte din Grupul Țintă, se vor identifica următoarele: - cel
puțin 90 de persoane care doresc să înființeze întreprinderi sociale din
care vor fi selectate 80 de persoane.
Activități principale - Activitate transversală pentru decontarea cheltuielilor

indirecte
- Management proiect, implementare, monitorizare și
raportare
- Organizarea porcedurilor de achiziții necesare procurării
bunurilor și serviciilor necesare desfășurării proiectului
- Organizarea activității de informare și promovare a
226
proiectului
- Publicarea spre informare a metodologiei de selecție a
grupului țintă
- Implementarea planurilor de afaceri și monitorizarea
funcționării întreprinderilor sociale
Rezultate așteptate - 80 persoane participante la cursul de FPC “Antreprenor în

economia socială”, din care minimum 72 persoane
ceritificate;
- minimum 29 planuri de afaceri depuse în cadrul concursului;
- 80 persoane beneficiare de consilierea personalizată în
domeniul digitalizării afacerii și de accesul la platforma
online de management digital al afacerii;
- 80 strategii de de digitalizare a unei afaceri realizate ;
- 29 persoane beneficiare de consiliere personalizată în
domeniul antreprenoriatului social;
- 29 strategii antreprenoriale elaborate;
- 29 persoane beneficiare de consiliere personalizată în
domeniul marketingului online;
- 29 strategii de marketing online elaborate;
Buget Valoare eligibilă totală 13.045.630,57 lei

Valoare contribuție oraș Sângeorz-Băi 17.194,75 lei
Valoare contribuție SC SADC EXPERT CONSULTING 3.862.602,35 lei
Surse de finanțare POCU/ 879 /4/16/

Axa prioritară nr. 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei
Prioritatea de investiții 9v: Promovarea antreprenoriatului social și
a integrării vocaționale în întreprinderile sociale și economia
socială și solidară pentru a facilita accesul la ocuparea forței de
muncă
Denumire apel proiecte: Sprijin pentru înființarea de întreprinderi
sociale în mediul rural
227
implementare
228
Titlul proiectului 18. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Microregiunea

Munții Rodnei
Scopul proiectului Asociația se constituie în scopul implementării mecanismului
Investiții Teritoriale Integrate (ITI) pe raza de competență a unităților
administrative-teritoriale cuprinse în Strategia de Dezvoltare a teritoriului ITI
Munții Rodnei. Interesul general al locuitorilor de pe raza unităților
administrativ-teritoriale membre pentruîmbunătățirea calității vieții
locuitorilor din Microregiunea Munții Rodnei, atingerea și respectarea
standardelor europene privin protecția mediului, a dezvoltării economice
precum și creșterea capacității de atragere a fondurilor pentru finanțarea
investițiilor necesare în dezvoltarea durabilă a Microregiunii Munții Rodnei.
Obiective specifice - Coordonarea dferitelor intervenții care se vor finanța prin

intermediul mecanismului ITI Munții Rodnei;
- Dezvoltarea durabilă a Microregiunii Munții Rodnei și a
tuturor unităților administrative-teritoriale care compun
asociația;
- Asigurarea dezvoltării economice și sociale a Microregiunii
Munții Rodnei;
- Inițierea, promovarea și derularea unor proiecte comune de
dezvoltare integrate a zonei și de atenuarea discrepanțelor de
dezvoltare între localități;
- Susținerea accesării a diverselor surse de finanțare
internațională, respective a fondurilor nerambursabile
allocate în cadrul Programelor Operaționale în cadrul cărora
administrațiile publice locale sunt eligibile ca și solicitanți ai
finanțărilor nerambursabile;
- Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport
administrative-teritoriale care compun asociația și a întregii
zone a Microregiunii Munții Rodnei;
- Dezvoltarea, modernizarea și îmbunătățirea serviciilor
publice, a infrastructurii de sănătate, a infrastructurii
educaționale, reabilitarea clădirilor de patrimoniu;
- Dezvoltarea turismului;
229
- Dezvoltarea resurselor umane, creșterea ratei de ocupare și

combaterea excluziunii sociale și a dezechilibrelor sociale;
- Atragerea unui număr cât mai mare de investiții private în
vederea dezvoltării durabile a Microregiunii Munții Rodnei
și a unităților administrative-teritoriale care o compun;
Lipsa unor colaborări în vedere accesării de finanțări europene

Problema identificată pentru implementarea unor proiecte de dezvoltare comune.
Soluția propusă Interesul general al locuitorilor de pe raza unităților administrativ-teritoriale
membre pentruîmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Microregiunea
Munții Rodnei, atingerea și respectarea standardelor europene privin protecția
mediului, a dezvoltării economice precum și creșterea capacității de atragere a
fondurilor pentru finanțarea investițiilor necesare în dezvoltarea durabilă a
Microregiunii Munții Rodnei.
Grupuri țintă 22 unități administrativ-teritoriale din județele Bistrița-Năsăud și Maramureș
Activități principale - Constituirea unei interfațe pentru discuții și dezvoltarea de

parteneriate active pentru autoritățile administrației publice locale
în cee ace privește aspectele de dezvoltare, în scopul de a susține
politicile și acțiunile de interesintercomunitar;
- Avizarea propunerilor de proiecte ce urmează a fi derulate prin
mecanismul ITI, prin intermediul diferitelor PO, asigurând
conformitatea acestora cu Strategia de Dezvoltare Intercomunitară
Munții Rodneirealiozarea monitorizării proiectelor finanțate prin
mecanismul ITI;
- Desfășurarea diferitelor activități economice: activități de editare a
revistelor, activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și
a comunicării, activități de consultanță pentru afaceri și
management, activități de studiere a pieței, etc;
Rezultate așteptate Asociație de Dezvoltare Intercomunitară Microregiunea Munții

Rodnei
Buget Cotizație anuală 10.000 lei
230
Surse de finanțare Contribuții proprii, cotizații

implementare
231
PROIECTE PRIORITARE PROPUSE PENTRU PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2021-2027
Titlul proiectului 1. REABILITARE, EXTINDERE, MODERNIZARE ȘI

DOTARE CREȘĂ ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii educaționale, în vederea asigurării siguranței
preșcolarilor, a calității în formare, atingerii și menținerii standardelor de
calitate necesare procesului instructiv-educativ.
Obiective specifice Prin realizarea acestui proiect se va asigura un mediu adecvat desfășurării în
siguranță a activităților educative și recreative, ținând cont această creșă este
singura din oraș.
Clădirea în care se desfășoară activitatea creșei a fost dată în folosință

Problema identificată în jurul anului 1974 și nu a fost niciodată reabilitată decât lucrări de
întreținere, prin urmare o reabilitare și o extindere a localului reprezintă o
necesitate și o nevoie având în vedere și solicitări în creștere pentru
suplimentarea de locuri. Construcțiile actuale, localul creșa și cele două anexe
urbane s-au degradat în timp din cauza mai multor factori.
Soluția propusă - Reabilitare structurală acolo unde este cazul conform expertizei
tehnice;
- Reabilitarea/modernizarea tuturor instalațiilor interioare și
exterioare precum și introducerea altora noi unde se consideră
necesar ( exemplu: rețea internet wireless, rețea video de
supraveghere, rețea de detecție/semnalizare incendii, incălzire în
pardoseală etc.);
- Reabilitare termică a construcțiilor;
- Reabilitare șarpantă și izolațiilor interioare;
- Schimbarea tâmplăriilor interioare și exterioare;
- Schimbarea pardoselilor interioare;
- Construcție scară de evacuare în caz de incendiu pentru a respecta
legislația de Securitate de Incendiu;
- Amenajare curte exterioară și dotarea acesteia conform
normativelor în vigoare și a destinației (exemplu: amenajare
232
spațiu de joacă, amenajare zonă de accese, amenajare zonă de

parcaje precum și amenajare spațiu verde);
- Reabilitare și modernizări la nivelul finisajelor interioare și
exterioare a construcțiilor;
- Dotarea clădirilor cu tot ce este necesar pentru desfășurarea
activității specifice (exemplu: obiecte sanitare, mobilier,
instrumente tehnice etc.);
- Extindere construcții astfel încât să se respecte normativele în
vigoare;
- Creare 125 locuri pentru copiii de la Grădinița cu program
prelungit, împărțite pe 2 etaje;
Grupuri țintă 30 copii/anual.
Activități principale - Reabilitare structurală ;

- Reabilitarea/modernizarea tuturor instalațiilor interioare și
exterioare precum și introducerea altora noi unde se consideră
necesar;
- Reabilitare termică a construcțiilor;
- Reabilitare șarpantă și izolațiilor interioare;
- Schimbarea tâmplăriilor interioare și exterioare;
- Schimbarea pardoselilor interioare;
- Construcție scară de evacuare în caz de incendiu;
- Amenajare curte exterioară și dotarea acesteia conform
normativelor în vigoare și a destinației;
- Reabilitare și modernizări la nivelul finisajelor interioare și
exterioare a construcțiilor;
- Dotarea clădirilor;
- Extindere construcții;
Rezultate așteptate - Creșterea confortului și eficienței energetice a clădirii supuse

intervenției și implicit în creșterea accesului, calității și atractivității
educației;
- Creșă modernizată;
- Mobilier pentru toate sălile de grupă existente;
- Bucătărie dotată, magazii de alimente, cabinet, călcătoriei, zonă de
spălare, precum și toalete cu obiecte sanitare, mobilier și consumabile;
- Table interactive;
233
- Table pentru grupe;

- Videoproiectoare;
- Sisteme audio pentru grupe;
- Sisteme audio pentru videoproiectoare;
- Materiale didactice pentru grupe;
- Dulapuri/paturi/masute/scaune individuale pentru elevi;
Buget 2,2 mil euro

Surse de finanțare Fonduri europene
Fonduri guvernamentale
implementare
234
Titlul proiectului 2. CONSTRUIRE CENTRU DE RECUPERARE MEDICALĂ

ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA-
NĂSĂUD
Scopul proiectului Punerea la dispoziţia pacienţilor de orice vârstă o bază de recuperare

medicală dotată după ultimele standarde ale medicinei, cu echipamente de
hidrokinetoterapie, sală de kinetoterapie, sală de electroterapie şi masaj
terapeutic cu aparatură de ultimă generaţie.
Obiective specifice Construirea unui bazin terapeutic unde pacienţii au la dispoziţie
biciclete şi benzi de alergat subacvatice, extrem de utile pentru tonifierea
musculară, pot înota în contracurent datorită existenţei jeturilor de apă, a căror
putere este reglată automat în funcţie de frecvenţa cardiacă a celui care înoată,
pentru rezistenţă şi echilibru.
Problema identificată Orașul Sângeorz-Băi dispune de o varietate de resurse turistice, în
special balneare, care din păcate nu sunt pe deplin valorificate. În ciuda
potențialului existent, nivelul de diversitate al atracțiilor turistice este destul de
scăzut, turiștii dispunând de o gamă restrânsă de posibilități de petrecere a
timpului liber.
Din cauza stării actuale a bazei sportive Hebe, cluburile sportive
existente pe plan local întâmpină dificultăți în desfășurarea în condiții optime
a activității sportive și organizarea competițiilor sportive.
De asemenea, locuitorii orașului Sângeorz-Băi au semnalat necesitatea
diversificării posibilităților de petrecere a timpului liber.
Soluția propusă Proiectul propune reabilitarea, dezvoltarea, promovarea și
repoziționarea Stațiunii Sângeorz-Băi pe piața turismului de sănătate prin
crearea unui centru de recuperare medicală în orașul Sângeorz-Băi. Pentru
încurajarea activităților menționate mai sus se propune construirea unui centru
care să conțină dotări specifice cu rol de prevenție, relaxare și recuperare a
sportivilor.
Grupuri țintă Unitățile educaționale locale din zonă; asociațiile/cluburile sportive;

cetățenii orașului Sângeorz-Băi; turiști; mediul de afaceri.
235

- Realizarea construcțiilor;
- Achizițonare și instalare echipamente/dotări specifice;
- Dotarea centrului cu echipamentele necesare desfășurării într-
un cadru optim a diverselor activități de recuperare/tratament;
- Realizare rețele utilități (alimentare apă, energie electrică,
drumuri acces, etc.);
- Realizare facilități suplimentare (închirieri echipamente,
parcări, etc.);
- Activități de promovare și publicitate;
Rezultate așteptate - Creșterea numărului de turiști în zonă și implicit a veniturilor

populației;
- Îmbunătățirea condițiilor de viață a populației orașului
Sângeorz-Băi;
- Reducerea factorilor de risc pentru sănătatea populației;
- Atragerea de noi investitori în zonă;
- Atragerea de noi venituri pentru administrația locală;
- Dezvoltarea de noi locuri de muncă;
Buget 22.864.807,13 lei

implementare
236
Titlul proiectului 3. CONSTRUIRE ȘI DOTARE CENTRU DE TRATAMENT ÎN
ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA-
NĂSĂUD
Scopul proiectului Creșterea calității vieții prin crearea unor centre dedicate pentru desfășurarea
activităților de recreere-socializare, prevenție-relaxare, amenajare spații verzi
publice destinate activităților sociale și de recreere, etc. Proiectul propune
reabilitarea, dezvoltarea, promovarea și repoziționarea Stațiunii Sângeorz-Băi
pe piața turismului de sănătate prin crearea unui centru de tratament în orașul
Sângeorz-Băi.
Obiective specifice - Creșterea atractivității orașului;

- Revitalizarea economică a orașului prin valorificarea superioară a
resurselor locale;
- Îmbunătățirea condițiilor de trai a locuitorilor ca urmare a dezvoltării
economice și a serviciilor publice;
- Creșterea calității vieții prin îmbunătățirea calității factorilor de
mediu;
Problema identificată Creșterea calității vieții este posibilă prin crearea unor clădiri dedicate
și a unor spații urbane interconectate, care prin amenajările specifice să ducă
la crearea de factori favorabili dezvolării sociale. În situația actulă în
Sângeorz-Băi nu există un astfel de spațiu, cu funcțiunile celui propus spre
implementare prin acest proiect.
Soluția propusă Se propune realizarea unei baze de tratament în orașul Sângeorz-Băi,

care să poată asigura cele mai bune condiții pentru locuitori și turiști,
deopotrivă. Pentru această bază de tratament va fi nevoie de construirea unei
clădiri având o suprafață desfășurata de 5606mp, care să adăpostească
funcțiuni multiple, reunite sub un singur obiectiv: sănătate pentru utilizatori.
Grupuri țintă Locuitorii orașului Sângeorz-Băi, dar și turiștii sosiți în stațiunea Sângeorz-
Băi.
Activități principale Pentru încurajarea activităților menționate mai sus se propune construirea unui
centru care să conțină dotări specifice cu rol de prevenție, relaxare și
recuperare a sportivilor.
237
Rezultate așteptate Subsol

- Spații de deservire a restaurantului (bucătărie caldă, bucătărie rece,
depozite, spălătorie)
- Spații tehnice
- Vestiare și grupuri sanitarepentru personalul angajat
Parter
- acces într-o zonă generoasă de primire, cu rol de îndrumare către
activitățile bazei de tratament, cu lounge bar și restaurant cu o capacitate de
100 de locuri
- zona de vestiare pentru utilizatori, capacitate maximă: 200 de
persoane
- zonă rece de hidroterapie (masaj subacval pentru toate părțile
corpului, cascade de apa pentru masaj cervical, zona de gheizere, zona de
fitness subacval cu biciclete și aparate subacvatice)
- zonă caldă de hidroterapie (paturi de relaxare și masaj pentru întreg
corpul, jacuzzi)
- saună caldă, saună rece, salină
- dușuri calde, dușuri reci
- bazin interior de înot
- încăpere pentru masaj de relaxare
- cabinet medical
- baie turcească, capacitate maximă 50 de persoane
Etaj 1
- zonă de hidroterapie, saune, frigidarium
- zonă de vestiare pentru utilizatorii sălii de fitness
- sală de fitness, sală de aerobic, capacitate maximă 100 de persoane
- juice bar
Exterior
- zonă de piscine exterioare (copii, adulți)
- jocuri de apă (tobogane, cascade tip ciupercă)
- zonă pentru șezlonguri
- cabine de schimb în aer liber
Buget PNDL - CNI
Surse de finanțare 8.000.000 euro
implementare
238
Titlul proiectului 4. CONSTRUIRE DISPENSAR UMAN, INCLUSIV CAMERĂ DE

GARDĂ ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Crearea unei infrastructuri medicale capabilă să găzduiască activități medicale
generale și ridicarea standardului de viață al locuitorilor Orașului Sângeorz-
Băi.
Obiective specifice - Infrastructură medicală profesională care sa deserveasca nevoilor populatiei;

- Creșterea indicelui de sănătate a populației în general, și în special a copiilor
și vârstnicilor, prin profesionalizarea activitățiilor medicale într-un cadru
adecvat;
- Dotări adecvate capabile să facă față cerințelor programelor medicale;
Problema identificată Comunitatea are nevoie de o modernizare și refuncționalizare a serviciilor

medicale pretabilă noilor nevoi sociale.
Soluția propusă Din perspectiva relațiilor funcționale, construcția propusă prezintă o

zonificare și ierarhizare verticală a spațiilor funcție de caraterul și
reprezentativitatea lor publică. Spațiile prevăd prin folosirea materialelor și a
texturilor, asigurarea unui grad ridicat de confort psihic, izolare termică și
acustică, o separare prin poziționare ce nu creează suprapuneri sau intersecții
de fluxuri ale proceselor specifice.
Activități principale Construcția în regim de înălțime P+ 1E, constructiv, propune adoptarea unui
sistem tip cadre:
- Fundații izolate din beton armat;
- Sistem structural tip cadre, stâlpi, grinzi și planșee din B.A.;
- Închideri verticale din zidărie de cărămidă și termoizolație din vată bazaltică
min. 15 cm;
- Compartimentări interioare din cărămidă, gips-carton și panouri;
- Structură de acoperire din panouri fibro-pasto-metalice;
- Învelitoare tablă;
Infrastructura:
- Construcția propusă va avea fundații izolate, diafragme de beton armat la
239
nivelul subsolului și grinzi de fundare/fundații continue de legatură întrecuzineți;

- Diafragmele vor fi armate cu STNB, grosimea este de 20-25 cm din beton
armat pentru zidurile exterioare;
Suprastructura:
- Structura de rezistență a clădirii este din cadre: stâlpi de beton armat, grinzi
din b.a.;
- Planșeele vor fi executate din beton armat monolit armate cu bare
independente și beton;
- Închiderile exterioare se vor executa din zidărie de cărămidă;
- Pereții de compartimentare se vor realiza din zidărie de cărămidă, gips-
carton sau panouri;
- Învelitoarea va fi executată din tablă, pe sistemul structural din lemn și
metal;
Rezultate așteptate Cabinete medicale, grup sanitar, zone de acces, birouri, prevăzut cu grupuri
sanitare, zona de depozitare, zona tehnică.
Buget 3.872.647,82 lei

Surse de finanțare Fonduri europene Fonduri
guvernamentale
implementare
240
Titlul 5. CORIDOR DE MOBILITATE URBANĂ ÎNTRE SÂNGEORZ-BĂI ȘI

proiectului LOCALITATEA CORMAIA ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI
Scopul Promovarea mobilității urbane durabile în orașul Sângeorz-Băi, prin modernizarea
proiectului de drumuri, dezvoltarea de transport public de calitate și prietenos cu mediu curat,
încurajarea deplasărilor nemotorizate, precum și realizarea unui coridor de
mobilitate urbană.
Obiective - Îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din zona proiectului și

specifice asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economiei locale;
- Eficientizarea transportului prin reducerea timpilor de călătorie și a
consumului de combustibil, precum și creșterea siguranței rutiere;
- Reducerea poluării, inclusive a celei sonore, datorate traficului urban;
- Creșterea speranței de viață datorită facilităților mai bune pentru sănătate și a
reducerii poluării;
Problema Traficul urban generează gaze cu efect de seră care contribuie la scăderea calității
identificată vieții, având efecte negative asupra sănătății si asupra mediului. Impactul traficului
rutier asupra calității vieții locuitorilor din orașul Sângeorz-Băi este cu atât mai
mare cu cât mare parte din zona de locuit se suprapune peste importante artere
rutiere. Traficul auto este intens, urmare a situării orașului Sângeorz-Băi la DN17D
Beclean-Sângeorz-Băi-Rotunda, carefac legatură cu județul Suceava.
Justificarea Prezentul proiect este unul dintre investițiile identificate ca prioritare și propuse astfel
proiectului spre finanțare, în ceea ce privește infrastructura rutieră, mijloacele de transport în
comun, respectiv mijloacele alternative de mobilitate-transport velo,
pietonal. Proiectul se încadrează în categoria investițiilor destinate transportului
241
nemotorizat trasportului în comun ecologic.
1.1. Implementarea prezentului proiect conduce la îndeplinirea
Obiectivului Strategic 1. Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile,
ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii nete de carbon, Obiectivului
specific 1.1. Modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere prin creare de coridoare
de mobilitate, făcând parte din Lista de proiecte propuse pentru perioada de
implementare 2021-2027 – proiect intitulat „Coridor de mobilitate urbană între
Sângeorz-Băi și localitatea Cormaia, oraș Sângeorz-Băi.
Obiectivele prezentului proiect contribuie la realizarea Obiectivului strategic de
dezvoltare OST 5. Dezvoltarea mobilității urbane durabile din PROGRAMUL
REGIONAL NORD-VEST 2021-2027, prin incurajarea mobilității urbane sustenabile,
prin transport public de calitate și prietenos cu mediul si deplasare nemotorizata-velo si
pietonala (pag. 12 din Programul Regional Nord-Vest 2021-2027).
În final, avand în vedere POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027 A UNIUNII
EUROPENE, proiectul se încadreaza la Prioritatea P4 - O regiune cu mobilitate
urbană multimodală durabilă, contribuind la indeplinirea Obiectivului de Politica 2
(PO 2) - O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului
de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și
combaterea schimbărilor climatice, Obiectiv Specific RSO2.8. - Promovarea mobilitatii
urbale multi-modale, in vederea tranzitiei spre o economie fără emisii de carbon (pag.
25 din Programul Regional Nord-Vest 2021-2027).
Proiectul contribuie la îmbunătățirea transportului public și/sau a modurilor

nemotorizate de transport precum și la reducerea emisiilor de GES din transport.
1.2.
Grupuri țintă Locuitorii orașului Sângeorz-Băi și cartier Cormaia, și nu numai.
Activități
principale Modernizare drum comunal DC 2B prin refacerea îmbrăcăminții. Drumul
comunal DC 2B începe din drumul național DN 17Dla km 59+100, sectorul
de drum aproximativ supus modernizării este cuprins între km 0+000 - 5 +
100, urmărind cursul râului Cormaia.
- Realizare Stație de încărcare pentru Microbuz;

- Achiziționarea unui Microbuz ecologic pentru deservirea accesului
locuitorilor pe coridorul propus;
- Dezvoltarea sistemelor de management a mobilității urbane, cum ar fi
sisteme de management al traficului, aplicații „mobility as a service”, ș.a.;
242
- Reabilitarea carosabilului drumului comunal pentru traseul de minibus;
- Reabilitare trotuar;
- Construirea unei piste de bicicletă;
- Iluminarea pistei de bicicletă;
- Se propune instalarea unui semafor la intersecția cu strada Someșului
pentru prioritizarea virajului la stânga pentru minibus;
- Alte activități specifice mobilității urbane, inclusiv de prioritizare a
transportului în comun;
Aria proiectului NU se află într-o zonă protejată sau în proximitatea unei zone protejate.
Lucrări propuse:
- Realizarea unor lucrări de ranfosare a structurii prin realizarea
unor straturi asfaltice noi pe drumul comunal Cormaia;
- Lucrări ce vizează crearea spațiilor și circulația pietonală și
pentru bicicliști;
- Lucrări privind colectarea apelor pluviale și continuizarea
scurgerii apelor în dreptul acceselor și drumurilor laterale;
- Lucrări asupra dispozitivelor de evacuare a apelor pluviale
privind siguranța de circulație a participanților la trafic (pietoni, cicliști, șoferi)
și lucrări de declmatare;
- Lucrări de consolidare a terasamentelor, în debleu (ziduri de
sprijin din beton armat, șanțuri ranforsate), în rambleu (fundații adâncite de
parapete de tip L;
- Lucrări de amenajare a drumurilor laterale;
- Lucrări privind siguranța circulației;
Rezultate
așteptate Coridor de mobilitate realizat
Buget 10.710.000 euro (52.994.151,00 lei), din care 9.000.000 euro (44.532.900,00 lei) fără
TVA
Surse de Fonduri europene
finanțare Fonduri guvernamentale
243
implementare
244
Titlul 6. SPORIREA MOBILITĂȚII URBANE ÎN ZONA LUNCA MARE –

proiectului VALEA SOMEȘULUI – OBIECTIV DE INVESTIȚIE “MODERNIZARE
DRUMURI VICINALE ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI”
Scopul Promovarea mobilității urbane durabile în orașul Sângeorz-Băi, prin modernizarea
proiectului de drumuri, dezvoltarea de transport public de calitate și prietenos cu mediu curat,
încurajarea deplasărilor nemotorizate, precum și realizarea unui coridor de
mobilitate urbană.
Obiective - Îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din zona proiectului și

specifice asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economiei locale;
- Eficientizarea transportului prin reducerea timpilor de călătorie și a
consumului de combustibil, precum și creșterea siguranței rutiere;
- Reducerea poluării, inclusiv a celei sonore, datorate traficului urban;
Problema Traficul urban generează gaze cu efect de seră care contribuie la scăderea calității
identificată vieții, având efecte negative asupra sănătății si asupra mediului. Impactul traficului
rutier asupra calității vieții locuitorilor din orașul Sângeorz-Băi este cu atât mai
mare cu cât mare parte din zona de locuit se suprapune peste importante artere
rutiere. Traficul auto este intens, urmare a situării orașului Sângeorz-Băi la DN17D
Beclean-Sângeorz-Băi-Rotunda, carefac legatură cu județul Suceava.
Justificarea Prezentul proiect este unul dintre investițiile identificate ca prioritare și propuse astfel
proiectului spre finanțare, în ceea ce privește infrastructura rutieră, mijloacele de transport în
comun, respectiv mijloacele alternative de mobilitate-transport velo,
pietonal. Proiectul se încadrează în categoria investițiilor destinate transportului
nemotorizat trasportului în comun ecologic.
1.3. Implementarea prezentului proiect conduce la îndeplinirea
Obiectivului Strategic 1. Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile,
ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii nete de carbon, Obiectivului
specific 1.1. Modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere prin creare de coridoare
de mobilitate, făcând parte din Lista de proiecte propuse pentru perioada de
implementare 2021-2027 – proiect intitulat „Sporirea mobilității urbane în zona Lunca
Mare – Valea Someșului în orașul Sângeorz-Băi”.
Obiectivele prezentului proiect contribuie la realizarea Obiectivului strategic de
dezvoltare OST 5. Dezvoltarea mobilității urbane durabile din PROGRAMUL
245
REGIONAL NORD-VEST 2021-2027, prin incurajarea mobilității urbane sustenabile,
prin transport public de calitate și prietenos cu mediul si deplasare nemotorizata-velo si
pietonala (pag. 12 din Programul Regional Nord-Vest 2021-2027).
În final, avand în vedere POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027 A UNIUNII
EUROPENE, proiectul se încadreaza la Prioritatea P4 - O regiune cu mobilitate
urbană multimodală durabilă, contribuind la indeplinirea Obiectivului de Politica 2
(PO 2) - O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului
de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și
combaterea schimbărilor climatice, Obiectiv Specific RSO2.8. - Promovarea mobilitatii
urbale multi-modale, in vederea tranzitiei spre o economie fără emisii de carbon (pag.
25 din Programul Regional Nord-Vest 2021-2027).

nemotorizate de transport precum și la reducerea emisiilor de GES din transport.
1.4.
Activități
principale Lungimea totală de drumuri care urmează să fie modernizată este de
aproximativ 2,860 km (Drum vicinal Delta 1 și Drum vicinal Delta 2).
Drumul vicinal Delta 1 începe din intravilan din apropierea străzii Berzei
(stradă existentă, asfaltată), traseul propus este un traseu nou,
amplasamentul este pe domeniul public. Drumul se sfârșește în extravilan la
intersecția cu drum vicinal Delta 2, după parcurgerea lungimii de 1,610 km.
Poziționarea este în Sud față de centrul orașului.
Drumul vicinal Delta 2 începe de la intersecția cu strada Sălciilor, traseul

propus este un traseu nou, amplasamentul este pe domeniul public. Drumul
se sfârșește în extravilan după parcurgerea lungimii de 1,250 km.
Poziționarea este în Sud față de centrul orașului.
Culoarul de mobilitate este compus și dintr-un Pod peste Râul Someșul
Mare – strada Delta (propus prin proiect), DN17D.
246
- Realizare Stație de încărcare pentru Microbuz;
- Achiziționarea unui Microbuz ecologic pentru deservirea accesului
locuitorilor pe coridorul propus;
- Dezvoltarea sistemelor de management a mobilității urbane, cum ar fi sisteme
de management al traficului, aplicații „mobility as a service”, ș.a.;
- Reabilitarea străzii Deltei cu carosabil pentru traseul de minibus;
- Amplasarea de stații de minibus pe strada Deltei;
- Sisteme de management al traficului;
- Construirea unui pod care leagă strada Deltei cu DN17D pentru asigurarea
continuității traseului de minibus
- alte activități specifice mobilității urbane, inclusiv de prioritizare a
transportului public în comun.
Aria proiectului NU se află într-o zonă protejată sau în proximitatea unei zone
protejate. De asemenea, la nivelul identificării intervenţiilor s-a ținut cont de
inițiativa New European Bauhaus.
Rezultate Coridor de mobilitate realizat.

așteptate
Buget 7.140.000 euro (35.329.434,00 lei), din care 6.000.000 euro (29.688.600,00 lei) fără
TVA
Surse de Fonduri europene
finanțare Fonduri guvernamentale
implementare
247
Titlul 7. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII STRADALE LOCALE,ÎN

proiectului ORAȘUL SÂNGEORZ - BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA – NĂSĂUD – LOT 1
Scopul Crearea infrastructurii rutiere îmbunătățite, care va contribui la diminuarea
proiectului tendințelor de declin social și economic și la îmbunătățirea nivelului de trai,
respectiv îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația locală și la stoparea
fenomenului de depopulare din orașele cu număr mic de locuitori.
Obiective - Aducerea drumurilor și străzilor la caracteristici superioare față de cele

specifice existente din punct de vedere al circulației rutiere pietonale
- Asigurarea unui flux al circulației fluent și în siguranță
- Asigurarea scurgerii apelor pluviale
- Crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea economică, socială și
culturală a comunității
- Dezvoltarea turismului local
- Creșterea nivelului de trai al locuitorilor
- Protecția mediului înconjurător
Problema Asupra străzilor propuse în proiect au intervenit degradări structurale datorate

identificată oboselii structurii rutiere, faianțări, fisuri și crăpături longitudinale, plobari, făgașe,
gropi care afectează structura rutieră, respectiv degradări de suprafață, degradări de
margine, fisuri transmise la rosturile de lucru, fisuri și crăpături transversale, gropi
care afectează stratul de suprafață, văluriri, suprafață exudată, suprafață șlefuită,
suprafață cu ciupituri, cedări de acostamente.
Străzi care se află într-o stare tehnică Mediocră și Bună: Strada Izvoarelor
tronson 1, Strada Izvoarelor tronson 2, Strada izvoarelor tronson 3, Strada
Trandafirilor tronson 1, Drum Vila 1, Strada Malului, Strada Muncelului km 0+000
– 0+225, Strada Stejarului, Strada Stejarului T1, Strada Stejarului T2, Strada Strada
Stejarului T3, Strada Stejarului T4, Strada Lalelelor, Strada Someșului 1;
Străzi care se află într-o stare tehnică Foarte Rea: Strada Valea Borcutului 11,
Strada Bradului, Strada Izvoarelor T1, Strada Izvoarelor T2, Strada Clopoțeilor
tronson 1;
Străzi cu strat de formă din pietruire existent și pământ: Strada Valea

Borcutului T4, Strada Valea Borcutului 11, Strada Bradului, Strada Izvoarelor T1,
Strada Izvoarelor T2, Strada Izvoarelor 2, Strada Muncelului km 0+250 – 0+474,
248
Drum lateral Plopilor, Strada Clopoțeilor tronson 1, Strada Clopoțeilor tronson 2,
Strada trestiei, Strada Albinelor, Strada Spinului, Strada Garoafelor 2, Strada
Păunului, Strada Florilor, Strada Murelor, Strada Afinului;
Justificarea Din cauza situației actuale a drumurilor care prezintă numeroase deteriorări ale suprafeței
proiectului de rulare, traficul se desfășoară în condiții foarte dificile și cu viteză mult diminuată. Pentru
asigurarea unor condiții optime de circulație pe aceste tronsoane de străzi se impune
modernizarea lor.
Activități Proiectarea, construirea și modernizarea infrastructurii sutiere stradale în

principale orașul Sângeorz-Băi
Rezultate 36 străzi, lungime totală de 8,871 km

așteptate
Buget 20.201.908,11 lei cu TVA
Surse de Programul național de investiții „Anghel Saligny”

finanțare
implementare
249
Titlul proiectului 8. AMENAJARE ȘI REABILITARE ZONĂ DE PROMENADĂ PE

VALEA BORCUTULUI ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de
mobilitate urbană durabilă prin îndeplinirea obiectivelor specifice,
implementate într-o manieră integrată, ce are ca scop final schimbarea
accentului de la o mobilitate bazată în principal pe utilizarea transportului
privat, la o mobilitate bazată pe mersul pe jos, utilizarea bicicletei ca mijloc de
deplasare, precum și utilizarea transportului public de înaltă calitate și
eficiență în interiorul orașului Sângeorz-Băi.
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea transportului public şi/sau a modurilor

nemotorizate de transport, precum şi la reducerea emisiilor de GES din
transport.
Obiective specifice - Diminuarea semnificativă a traficului rutier cu autoturisme și a
emisiilor de echivalent CO2 în orasul Sângeorz-Băi, prin continuitatea
proiectului denumit “Amenajare zonă de promenadă pe Valea
Borcutului și asfaltare străzi în orașul Sângeorz Băi”;
- Prelungirea pistelor de biciclete/trasee de biciclete existente;
- Prelungirea zonei de promenadă existentă peste Valea Borcutului;
Impactul traficului rutier asupra calității vieții locuitorilor din orașul
Sângeorz-Băi este cu atât mai mare cu cât mare parte din zona de locuit se
suprapune peste importante artere rutiere. Traficul auto este intens, urmare a
situării orașului Sângeorz-Băi la DN17D Beclean-Sângeorz-Băi-Rotunda, care
fac legatură cu județul Suceava.
250

nemotorizate de transport precum și la reducerea emisiilor de GES din
transport.
Activități principale - Construirea/modernizarea/reabilitarea părții carosabile a infrastructurii

rutiere;
- Tubarea văii Borcutului;
- Construirea unei zone de promenadă;
Rezultate așteptate - O scădere anuală estimată a gazelor cu efect de seră;
pistele/traseele pentru biciclete construite;
traseele/zonele pietonale construite;
- Piste/ trasee de biciclete construite;
- Trasee/zone pietonale construite;
Buget Aproximativ 2,5 mil euro

implementare
251
Titlul proiectului 9. AMENAJARE ȘI REABILITARE PISTE DE BICICLETE ÎN ORAȘUL

Scopul proiectului Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de
mobilitate urbană durabilă prin îndeplinirea obiectivelor specifice,
implementate într-o manieră integrată, ce are ca scop final schimbarea
accentului de la o mobilitate bazată în principal pe utilizarea transportului
privat, la o mobilitate bazată pe mersul pe jos, utilizarea bicicletei ca mijloc de
deplasare, precum și utilizarea transportului public de înaltă calitate și
eficiență în interiorul orașului Sângeorz-Băi.
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea transportului public şi/sau a modurilor

nemotorizate de transport, precum şi la reducerea emisiilor de GES din
transport.
Obiective specifice - Diminuarea semnificativă a traficului rutier cu autoturisme și a
emisiilor de echivalent CO2 în orasul Sângeorz-Băi, prin continuitatea
proiectului denumit “Amenajare piste de biciclete, pod rutier peste
râul Someșul Mare și asfaltare străzi în orașul Sângeorz Băi”;
- Prelungirea pistelor de biciclete/trasee de biciclete existente;
Impactul traficului rutier asupra calității vieții locuitorilor din orașul
Sângeorz-Băi este cu atât mai mare cu cât mare parte din zona de locuit se
suprapune peste importante artere rutiere. Traficul auto este intens, urmare a
situării orașului Sângeorz-Băi la DN17D Beclean-Sângeorz-Băi-Rotunda, care
fac legatură cu județul Suceava.
252

nemotorizate de transport precum și la reducerea emisiilor de GES din
transport.
Activități principale - Construirea/modernizarea/reabilitarea părții carosabile a infrastructurii

rutiere;
Rezultate așteptate - O scădere anuală estimată a gazelor cu efect de seră;

pistele/traseele pentru biciclete construite;
traseele/zonele pietonale construite;
- Piste/ trasee de biciclete construite;
Buget Aproximativ 2,5 mil euro

implementare
253
Titlul proiectului 10. MODERNIZAREA ȘI DOTAREA PRIMĂRIEI ORAȘULUI

SÂNGEORZ-BĂI ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII ENERGETICE, JUDEȚUL
BISTRIȚA-NĂSĂUD
Scopul proiectului Eficientizarea energetică a clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Primăria
orașului Sângeorz-Băi.
Obiective specifice Proiectul are în vedere realizarea măsurilor necesare de
reabilitare/modernizare energetică a clădirii, amplasată pe strada Izvoarelor,
nr. 2, în vederea reducerii consumului de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi
pentru prepararea apei calde de consum, reducerea consumului de energie
electrică, utilizarea de surse de energie regenerabile, reducerea emisiilor cu
efecte de seră în condiţiile asigurării unui microclimat confortabil.
Problema identificată Clădirile sunt responsabile într-un procent destul de mare pentru consumul
energetic annual total, unde cea mai mare parte a acestei energii este utilizata
pentru iluminat, incalzire, racire si aer conditionat. Cladirile constituie un
important consummator de energie si o sursa de poluare a mediului
inconjurator, chiar si cladirea primăriei orașului Sângeorz-Băi, iar continua
expansiune a sectorului constructiilor va conduce in timp la o majorare a
consumului de energie.
Soluția propusă În vederea îmbunătățirii performanței energetice se vor efectua atât lucrări de
reabilitare termică, cât şi lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi
consum a energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a
echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Minimizarea
consumului de energie prin reducerea transferului termic prin anveloparea
cladirilor constituie metoda cea mai eficienta pentru scaderea consului de
energie, care presupune cresterea rezistentei termice a elementelor opace si a
celor transparente. Eficientizarea sistemelor de ventilare, incalzire si
alimentare cu apa are de asemenea un rol foarte important, recuperarea
energiei termice fiind posibila prin utilizarea schimbatoarelor de caldura in
cadrul sistemelor de ventilare si a celor de evacuare a apelor uzate.
Grupuri țintă Beneficiarii direcți sunt angajații primăriei, iar beneficiarii indirecți sunt
cetățenii care intră în incinta primăriei pentru a-și rezolva problemele.
Activități principale În primul rând, în cazul modernizării clădirii primăriei se impune

realizarea unei diagnoze a situației actuale din punct de vedere a
consumurilor energetice prin efectuarea/promovarea auditurilor care
254
să stabilească performanța energetică – în termeni de consumuri specifice

de energie (kWh/m2 şi an);
Lucrări de investiții în modernizarea unor sisteme/instalații ale clădirilor,
măsuri de înregistrare corectă şi inteligentă a consumurilor, de
automatizare a unor sisteme de reglaj, dar şi măsuri de schimbare a
comportamentului utilizatorilor clădirilor pentru responsabilizarea lor şi
implicarea lor în evitarea risipei de energie
Rezultate așteptate - Clădire cu consum aproape zero de energie;

- Condițiile unei adaptări rapide la nevoile de consum şi luarea unor
măsuri adecvate;
- Reducere semnificativă ale emisiilor de CO2, corespunzătoare
unei economii de energie;
Buget 3.872.647,89 lei (800.000 euro)

implementare
255
Titlul proiectului 11. RENOVAREA CLĂDIRILOR REZIDENȚIALE ÎN VEDEREA

ÎMBUNĂTĂȚIRII EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Reducerea necesarului şi utilizarea rațională a energiei, în același timp cu

asigurarea unui confort termic adaptat, a calității aerului interior şi a unui
iluminat interior respectând normele luminotehnice în vigoare.
Obiective specifice - Îmbunătățirea performanței energetice a fondului existent de

clădiri prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de
carbon și extinderea utilizării surselor regenerabile de energie
la clădiri;
- Crearea de beneficii suplimentare prin îmbunătățirea calității
vieții pentru toți utilizatorii (de exemplu, un confort mai bun,
beneficii asociate cu sănătatea, siguranța si calitatea aerului),
reducerea nivelului sărăciei energetice;
- Extinderea duratei de viață și îmbunătățirea siguranței
fondului de clădiri
Problema identificată Clădirile rezidențiale din orașul Sângeorz-Băi se confruntă cu probleme
serioase privind calitatea locuinţei, cele mai frecvente fiind deteriorarea
pereţilor, a podelelor, a tocurilor de ferestre, igrasia din pereţi, podele sau
fundaţia constructiei.
Soluția propusă Pentru a se reduce consumul de energie și emisiile de carbon aferente

sistemelor de încălzire, primul pas ar fi renovarea anvelopei clădirii pentru a
termoizola clădirea (și, astfel, pentru a se reduce pierderile termice) pe cât
posibil. O asemenea abordare ar putea fi combinată cu instalarea unor sisteme
de încălzire sau răcire mai eficiente și soluții care ar reutiliza energia ca
ventilația mecanică cu recuperare de căldură/răcire sau alte măsuri
pasive/active pentru reutilizarea energiei. Următoarea etapă ar fi instalarea de
sisteme de încălzire regenerabile (de exemplu, pompe de încălzire
geotermale/din sol, apă caldă menajeră preparată cu sistem solar, PV, cazane
de biomasă sau unități de producere combinată de căldură și energie electrică
(cogenerare), după caz). Această abordare prin care se reduce și se reutilizează
energia în prima fază optimizează cantitatea de energie necesară pentru
încălzire sau răcire în timp ce în a doua fază se completează necesarul rămas
de energie pentru încălzire/răcire utilizând, pe cât posibil, surse regenerabile.
256
Grupuri țintă Locatarii clădirilor rezidențiale din orașul Sângeorz-Băi.
Activități principale - Instalarea de sisteme noi de încălzire la nivel de clădire (unde

capacitatea existentă este ineficientă și poate fi redusă ca urmare a
măsurii de anvelopare a clădirii);
- Instalarea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, ca
măsură pentru a îmbunătăți calitatea aerului în interior și pentru a
reduce necesarul de energie pentru încălzire/răcire;
- Implementarea sistemelor de reglare și automatizare a
clădirilor/sistemelor de management a energiei clădirilor (BEM),
inclusiv a sistemelor de răcire, care permit gestionarea eficientă a
energiei pentru utilizatorii finali;
- Acolo unde este posibil, să se treacă la înlocuirea ascensoarelor, a
instalațiilor electrice și de apă, de scurgere și de canalizare cu sisteme
mai moderne și mai eficiente;
- Renovarea balcoanelor și logiilor (cu potențial beneficiu de creștere a
spațiului util al locuinței);
Rezultate așteptate - Economii de energie;

- Reducerea emisiilor de CO2;
- Reducerea costurilor de exploatare și de întreținere;
- Un nivel mai ridicat de confort în interior;
- Îmbunătățiri în domeniul mediului;
Buget 9.681.619,72 lei (2 mil euro)

implementare
257
Titlul proiectului 12. REGENERAREA SPAȚIULUI URBAN DELTA 2 ALORAȘULUI

SÂNGEORZ-BĂI ȘI RECONVERSIA FUNCȚIONALĂ A ACESTUIA ÎN
CIRCUITUL ECONOMIC
Scopul proiectului Înființare Parc Industrial în zona Delta 2, orașul Sângeorz-Băi, județul
Bistrița-Năsăud.
Obiective specifice - Funcțiunea principală a zonei studiate este : industrie ,

agroindustrie, depozitare și funcțiuni complementare : prestări
servicii, comerț, birouri, locuințe de serviciu, ateliere,
alimentație publică, activități bancare, benzinării;
- Se vor lua măsuri pentru protecția mediului privind evacuarea
deșeurilor generate pe amplasament;
- Extinderea infrastructurii de bază necesară dezvoltării-
funcţionării Parcului Industrial;
Problema identificată Orașul Sângeorz-Băi este o stațiune balneoclimaterică, care găzduiește firme
de construcții cu materiale de prezentare în centrul orașului, magazine, etc,
fiind un oraș care se confruntă cu lipsa acută de terenuri pentru dezvoltarea de
activității economice.
Soluția propusă Nevoia de dezvoltare economică în general în orașul Sângeorz-Băi este

resimțită în această zonă. Datorită creșterii de la an la an a numărului de
locuitori în zonă și a dezvoltării de noi afaceri în oraș, cererea de locuri de
muncă este în continuă creștere, fiind necesară o investiți în ceea ce privește
amenajarea unui parc industrial.
Grupuri țintă - Investitori locali şi străini;

- Societăţi comerciale care dezvoltă activităţi de producţie de
dimensiuni mici şi medii;
- Firme mici şi mijlocii care doresc să îşi dezvolte activitatea
economică în Parcul Industrial
- Comunitatea locală
Activități principale - Industrie prelucrătoare, cu posibilitatea concentrării de diverse

industrii de vârf;
- Distribuţie, în care predomină activităţile de depozitare mărfuri şi
logistică;
258
- Servicii în care predomină industriile producătoare de servicii

- Se pot desfăşura o serie de servicii conexe: furnizare de utilităţi,
curăţenie şi pază, servicii comerciale şi de alimentaţie publică, servicii
de evidenţă contabilă,asistenţă în afaceri, servicii de asigurare şi altele
similare acestora sau în legătură directă cu acestea.
Rezultate așteptate - O structură extinsă de sprijinire a afacerilor;

Fonduri structurale
implementare
259
Titlul proiectului 13. DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE LA NIVEL LOCAL –

PRIMĂRIA ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI, PLATFORMĂ GENERARE IDEI
DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Digitalizarea și tehnologizarea administrației publice locale din orașul

Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud.
Obiective specifice - Creșterea și îmbunătățirea calitatății serviciilor publice;

- Reducerea birocrației în mod concret;
- Dezvoltarea serviciilor electronice de depunere a
documentelor, automatizarea proceselor și eliberarea online și
offline a certificatelor, avizelor, acordurilor și diverselor
autorizații;
- Diversificarea, extinderea și îmbunătățirea sistemului
electronic de plată pentru serviciile publice;
Problema identificată - Lipsa unei viziuni de dezvoltare sau a unei idei de îmbunătățire a
sistemului administrativ public;
- Servicii publice arhaice;
- Sistem învechit de management, fără a avea o imagine de ansamblu și
o structură bine definită;
Soluția propusă Digitalizarea a fost percepută ca necesitate și ca bază de la care să se

construiască un sistem viabil, integrat și complet. În acest sens s-a decis
dezvoltarea Primăriei și comunității prin resurse IT&C, pentru a optimiza
cheltuielile publice și a oferi procese administrative cât mai precise și
moderne.
Grupuri țintă Comunitatea locală și angajații Primăriei orașului Sângeorz-Băi.
Activități principale - Crearea infrastructurii instituționale (echipamente de lucru, rețele,

laptopuri, smartphone-uri, conexiuni între toate instituțiile publice:
primărie, școală, dispensar etc.);
- Acces gratuit la internet (WI-FI) tuturor cetățenilor. Dotarea pentru
școli și elevi cu dispozitive IT (tablete, calculatoare, proiectoare etc.);
- Dezvoltarea serviciilor publice bazate pe tehnologie (plata on-line a
taxelor și impozitelor, iluminatul public inteligent, analiza traficului și
sisteme de detectare a incidentelor);
260
Rezultate așteptate - Procesele sunt automatizate pentru a servi cetățeanul mai repede și
pentru a scuti funcționarul de sarcini repetitive și scriptice (emiterea
certificatelor fiscale, a certificatelor de urbanism, etc);
- Toate informațiile se găsesc într-un singur sistem securizat online care
ghidează funcționarul și îl eficientizează;
- Funcționarii au acces în timp real la Registrele interne;
- Prin câteva click-uri, informațiile sunt urcate pe site-ul Primăriei fără a
mai fi nevoie de o persoană dedicate;
- Toate procedurile și metodologiile de lucru se regăsesc în aplicație;
- Automatizarea task-urilor ușurează munca funcționarilor;
- Nu se mai „plimbă” hârtii între departamente pentru că orice angajat al
Primăriei le regăsește online;
- Funcționarii sunt alertați în timp real de modificările legislative din
Modulul Legislație;
Buget 2.904.485,92 lei (600.000 euro)

implementare
261
Titlul proiectului 14. CENTRU DE TINERET PENTRU ROBOTICĂ CU SCOPUL

DEZVOLTĂRII ABILITĂȚILOR TEHNICE –LICEUL TEORETIC SOLOMON
HALIȚĂ, ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD
Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării de competenţe digitale prin creşterea nivelul de

conştientizare în ceea ce priveşte noile tehnologii.
Obiective specifice - Facilitarea accesului la tehnologie şi la dezvoltarea de abilităţi digitale

pentru copii;
- Ateliere interactive de programare;
- Dezvoltarea gândirii critice, de fapt algoritmice, a creativității, a
capacității de a rezolva probleme complexe;
- Promovarea valorilor democratice prin intermediul tehnologiei;
Problema identificată Impactul tehnologiei în societate este din ce în ce mai puternic și va ajunge să
modeleze lumea în care trăim într-un fel pe care nu îl putem anticipa astăzi.
Soluția propusă Educația va trebui să se schimbe, astfel încât să răspundă cerințelor deceniilor
care vor veni, oricare vor fi acelea.
Grupuri țintă Copii din orașul Sângeorz-Băi.
Activități principale - Cursuri de robotică;

- Workshop-uri de programare;
- Cursuri de dezvoltare seturi de soft skills;
Rezultate așteptate - Ateliere interactive de programare;

- Platformă online;
- Instrumente şi resurse educaţionale inovatoare;
Buget 726.121,48 lei (200.000 euro)

implementare
262
Titlul proiectului 15. DEZVOLTAREA PROGRAMULUI DE TIP ȘCOALĂDUPĂ ȘCOALĂ

ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor alternative de educaţie prin oferta
Programului „Şcoala după şcoală” ce va găzdui elevii după orele de curs, în
vederea petrecerii timpului liber în siguranţă, util şi plăcut.
Obiective specifice - Furnizarea de servicii educaţionale specializate informale şi

nonformale care să amelioreze comportamentul de adaptare şcolară;
- Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;
- Prevenirea neglijării copilului şi a problemelor de adaptare şcolară;
- Integrarea mai rapidă în programul şcolar prin creşterea adaptabilităţii
la acest tip de mediu;
- Creşterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative
mai bune pentru îngrijirea şi educarea copiilor;
- Realizarea unei campanii de informare şi promovare a proiectului în
comunitate;
- Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi
asistat în a-şi forma deprinderi dezirabile de petrecere a timpului liber, de a
învăţa, de a se comporta, de a socializa, de a accepta diversitatea;
- Schimbarea percepţiei comunităţii asupra problemelor elevului mic
din familia prea ocupată;
- Micşorarea factorilor generatori de situaţii de risc;
- Optimizarea psihocomportamentală a şcolarului mic, prin folosirea
activităţilor de grup şi a unor metode adecvate;
- Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a conştiinţei propriei
identităţi, a comunicării interpersonale şi a relaţionării;
- Deschiderea spre lumea exterioară , dintr-o perspectivă securizată
(supravegheat, educat, îngrijit, stimulat);
Problema identificată Tot mai multe familii se confruntă cu problema organizării programului de
după cele 4 ore de curs ale copilului, cand o parte din aceştia rămân
nesupravegheaţi de un adult competent. Statisticile arată faptul că incidenţa
cazurilor de comportament neadecvat ( chiar delicvent ) este mai mare în
rândul copiilor nesupravegheaţi, iar, cazurile de eşec şcolar sunt mai
frecvente, iar în topul activităţilor alese de copii pentru a-şi petrece timpul
liber când sunt singuri se află privitul la televizor, urmate de timpul petrecut
cu prietenii, colegii şi de joacă în aer liber.
263
Soluția propusă Propunerea activităţilor va porni de la ideea că ceea ce vor face aici, chiar şi
când este activitate de învăţare să se insereze în program pe coordonate ludice,
antrenând copiii în activităţi plăcute, captivante, care să le câştige interesul.
Grupuri țintă Beneficiarii direcți sunt copiii de la clasa pregătitoare/clasele primare, aflați în
una dintre următoarele situații - copii fără părinți, copii ai căror părinți sunt
plecați la muncă în străinătate sau sunt în inchisoare, copii care provin din
familii destrămate, copii care provin din familii sărace și copii ai căror părinți
lucrează, dar pentru a putea asigura un trai decent familiei, lipsesc de acasă
întreaga zi, ceea ce face ca acești copii să stea nesupravegheați, pe stradă sau
în fața computerului.
Activități principale - Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor ;

- Informarea personalului din instituţie privind scopul
proiectului;
- Informarea comunităţii asupra noilor servicii create;
- Selectarea persoanelor care îndeplinesc condiţiile pentru a-şi
desfăşura activitatea profesională în cadrul serviciilor
alternative nou create;
- Stabilirea principiilor, metodelor şi tehnicilor de lucru;
- Evaluarea cererilor şi selectarea beneficiarilor conform
criteriilor prevăzute;
- Desfăşurarea activităţilor zilnice în cadrul centrului ,,Şcoala
după şcoală’’;
- Monitorizarea evoluţiei fiecărui copil înscris (fişa lunara de
monitorizare–anexa 2)
- Evaluarea periodică a serviciului înfiinţat prin prisma
rezultatelor obţinute;
- Programul „Şcoala după şcoală”, ca serviciu de prevenire a
neglijării copilului şi asigurarea continuării educaţiei formale
are un caracter preponderent educative;
Rezultate așteptate - rezultatele pozitive privind calificativele și performanțele școlare

ale copiilor
- mediu securizat pentru copii
Buget 3.872.647,89 lei (800.000 euro)

264
implementare
265
Titlul proiectului 16. PROTEJAREA, DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA

PATRIMONIULUI NATURAL ȘI A
ECOTURISMULUI/AGROTURISMULUI ÎN STAȚIUNEA
BALNEOCLIMATERICĂ SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Valorificarea potențialului turistic din orașul-stațiune Sângeorz-Băi

Obiective specifice Îmbunătățirea infrastructurii de turism, prin realizarea unor drumuri de
legătură și a unor puncte de belvedere, în special în zone care dispun de un
potențial turistic valoros, inclusiv promovarea patrimoniului natural și a
ecoturismului/agroturismului din orașul balneoclimateric Sângeorz-Băi
Problema identificată - Drumurile de hotar sunt neamenajate;
- Acces dificil la casele din câmp ale oamenilor;
- Interes din partea oamenilor în ceea ce privește desfășurarea de
activități agroturistice în scop turistic;
- Lipsa de infrastructură în jurul orașului Sângeorz-Băi;
Soluția propusă - Prin implementarea proiectului de infrastructură turistică

„Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural și a
ecoturismului/agroturismului în Stațiunea Balneoclimaterică
Sângeorz-Băi” ne propunem să facilităm accesul la locuințele
tradiționale, respectiv facilitarea activităților turistice, mai exact
drumeții, pentru turiștii care vizitează stațiunea balneoclimaterică
Sângeorz-Băi. În același timp, avem în vedere promovarea
patrimoniului natural pe care îl deținem, dar și protejând valorile
locale, cât și mediul înconjurător. În urma implementării proiectului
de față, impactul asupra grupurilor țintă vizate va fii unul pozitiv;
- Datorită potențialului turistic și agroturistic de care dispune orașul

Sângeorz-Băi, turiștii vor putea să se aventureze pe plaiurile
sângeorzene, printre gospodăriile oamenilor, cunoscând tradițiile
locale, peisajele mirifice, cadrul natural al țăranului din Ținutul
Grăniceresc. Locuitorii care beneficiază de această infrastructură,
au un foarte mare avantaj în urma proiectului propus, deoarece
accesul la locuințele lor va fii facilitat prin realizarea infrastructurii,
astfel vor putea oferi produse locale obținute în gospodăriile lor
turiștilor trecători, promovând pe plan local tot ceea ce înseamnă
viața țăranului cu toate activitățile zilnice;
266
Grupuri țintă - În primul rând, grupul țintă care este vizat direct în urma
implementării acestui proiect sunt locuitorii Stațiunii Sângeorz-Băi,
având astfel un acces mult mai facil la gospodăriile lor, pentru a le
dezvolta în scop turistic;
- În al doilea rând, grupul țintă vizat indirect în urma implementării
acestui proiect sunt turiștii pasionați de drumeții, care se vor
aventura într-un circuit agroturistic, având posibilitatea de a admira
patrimoniul natural, în toate formele lui;
Activități principale - Reabilitare drumuri în orașul Sângeorz-Băi;
- Realizare inele de legătură între acestea;
- 25 de drumuri reabilitate și dezvoltate privind infrastructura de
turism și agroturism, în zonele care împrejmuiesc stațiunea
balneoclimaterică Sângeorz-Băi, cuprinzând inele de legătură ale
traseelor agroturistice;
- Construirea a 10 puncte de belvedere pe parcursul traseelor de
agrement;
- Promovarea patrimoniului natural al stațiunii balneoclimaterice
Sângeorz-Băi, incluzând în circuitul turistic și agroturistic casele
tradiționale ale gospodarilor de pe dealurile care înconjoară orașul-
stațiune Sângeorz-Băi;
- Trasee pentru drumeții în aer liber, care să fie în concordanță cu
traseele de cură sugerate pentru prevenirea anumitor boli, care au ca
diagnostic apele minerale din stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-
Băi, sub diferite forme sau intervenții;
- Îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, prin satisfacerea
nevoii de recunoaștere și promovare a patrimoniului pe care îl dețin,
ca urmare a înființării unei infrastructuri de turism și agroturism în
stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi;
- Creșterea numărului de vizitatori în arealul stațiunii
balneoclimaterice Sângeorz-Băi;
- Loturi cu trasee care să respecte criteriile pentru integrarea în
267
rețeaua de dezvoltare turistică/ecoturistică;

- Trasee de cură balneară;
- Înființare parc de aventură
- Fermă didactică
implementare
268
Titlul proiectului 17. CONSTRUIRE CENTRU DE ÎMBUTELIERE ȘI VALORIFICARE

APĂ MINERALĂ HEBE DINSTAȚIUNEA SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Valorificarea potențialului turistic din Stațiunea Sângeorz-Băi prin

înființarea unui Centru de Îmbuteliere a apei minerale din orașul Sângeorz-
Băi.
Obiective specifice Dezvoltarea turismului balnear și balneoclimateric din Stațiunea Sângeorz-

Băi, prin construirea unui Centru de Îmbuteliere a Apei Minerale din arealul
orașului Sângeorz-Băi, pentru asigurarea unor condiții optime de consum a
acesteia, cât și promovarea beneficiilor pe care le are Apa Minerală din
Stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi.
Problema identificată - Lipsa interesului față de turiști/vizitatori în cee ace privește atracția
din punctul de vedere al apelor minerale;
- Existența unor resurse minerale naturale nevalorifiate în vreun fel;
- Izvoarele de apă sunt degradate și nu au un aspect plăcut, de aceea
apa merită să fie îmbuteliată și folosită ca atare;
Soluția propusă Construirea unui Centru de Îmbuteliere a Apei Minerale în Stațiunea

Balneoclimaterică Sângeorz-Băi aduce numeroase beneficii pentru locuitorii
orașului nostru și nu numai. Îmbutelierea și distribuirea acestei ape minerale
înseamnă promovarea unui izvor de sănătate pentru cei care o consumă, iar
activitatea de îmbuteliere va contribui la valorificarea resurselor minerale
sub brandul HEBE. Astfel, Stațiunea Balneoclimaterică își va recăpăta gloria
de altădată, punând în valoare ceea ce ea are și alții nu: ape minerale. Scopul
construirii acestui Centru de Îmbuteliere îl reprezintă cu siguranță
valorificarea resurselor minerale, momentan neexploatate și lăsate uitării,
însă cu ajutorul cărora Stațiunea Balneoclimaterică Sângeorz-Băi va reînvia.
Grupuri țintă Grupul țintă vizat îl reprezintă consumatorii de apă minerală carbogazoasă
din localitatea Sângeorz-Băi, cât și de pe teritoriul României, dar nu numai.
Activități principale - Construirea unei clădiri în scopul oferirii de servicii de îmbuteliere a

apei minerale;
- Amenajare cameră de recoltare apă minerală;
- Dotarea cu mașinării speciale;
269
-Construire Centru de Îmbuteliere a Apei Minerale Hebe, prin înființarea
unei linii tehnologice de ultimă generație, care are o capacitate de
îmbuteliere optimă;
-Creșterea producției în urma îmbutelierii Apei Minerale, întărirea relațiilor
cu partenerii locali, respectiv dezvoltarea de noi relații la nivel national;
-Promovarea efectelor curative și terapeutice ale izvoarelor din Stațiunea
Balneocliaterică Sângeorz-Băi;
-Marcarea activității de îmbuteliere a Apei Minerale și promovarea acesteia
prin brandul HEBE, respectiv brandul Stațiunii Balneoclimaterice Sângeorz-
Băi;
-Exploatarea și comercializarea Apei Minerale la nivel local, dar și național;

implementare
270
Titlul proiectului 18. CREAREA UNEI PLATFORME DIGITALE PRINCARE TURIȘTII

SĂ POATĂ VIZITA ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI, CÂT ȘI VECINĂTĂȚILE
Scopul proiectului Crearea unei platforme digitale pentru facilitarea serviciilor turistice în
orașul Sângeorz-Băi.
Obiective specifice - Crearea unei platforme digitale turistice de gestionare a

rețelelor inteligente pentru facilitarea serviciilor turistice în
orașul Sângeorz-Băi;
- Crearea unei platforme digitale care facilitează serviciile
turistice în orașul Sângeorz-Băi, cu ajutorul căreia
utilizatorii vor putea vizita stațiunea, cât și vecinătățile, prin
intermediul sistemului digital de promovare turistică;
Problema identificată - Numărul de vizitatori în orașul Sângeorz-Băi a scăzut în ultimii ani;
- Existența obiectivelor turistice, traseelor și oportunităților de
petrecere a timpului liber nepromovate indeajuns;
Soluția propusă Conceptul de platformă digitală în scop turistic este considerat un procedeu
foarte bun de a măsura interesul utilizatorului(turistului) în a vizita o
destinație, în cazul nostru Stațiunea Balneoclimaterică Sângeorz-Băi. Astfel,
în urma creării acestei platforme digitale, vom fii surprinși pozitiv de
numărul de accesări a acesteia, iar numărul de turiști va crește, conform
așteptărilor noastre. Acest tip de platformă facilitează accesul la obiective
turistice, destinația turistică, drumeții, trasee, activități, cazare și masă în
Grupuri țintă Utilizatorii online care doresc să viziteze Stațiunea Sângeorz-Băi, inclusiv
vecinătățile, cu ajutorul acestei platforme digitale.
Activități principale - Crearea unei aplicații ușor accesibilă și utilă turiștilor și vizitatorilor;
- Crearea unui meniu principal digital, care să faciliteze accesul
turiștilor la obiectivele turistice, unități de cazare, restaurante, trasee
turistice, etc;
- Crearea platformei digitale în scop turistic;
- Promovarea acesteia pentru a fii folosită de cât mai mulți utilizatori;
271
- Facilitarea desfășurării serviciilor turistice oferite în orașul

Sângeorz-Băi, cât și în vecinătăți;
- Încurajarea turiștilor de a naviga într-un mod curajos pentru
destinația Sângeorz-Băi, beneficiind de informații în format
electronic;
Buget 484.080,99 lei (100.000 euro)

implementare
272
Titlul proiectului 19. CONSTRUIRE GRĂDINIȚĂ CU PROGRAM PRELUNGIT PE

STRADA STEJARULUI, ORAȘULSÂNGEORZ-BĂI, JUD. BISTRIȚA-
NĂSĂUD
Scopul proiectului Construirea unei noi grădinițe cu program prelungit în vederea creșterii
accesului, calității și atractivității educației pentru copii.
Obiective specifice - Creșterea calității educației, atractivității și gradului de

participare pentru elevii prescolari din orașul Sângeorz-Băi
prin construirea unei Gradiniței cu orar prelungit pe strada
Stejarului, unde este amplasată actuala piață agroalimentară;
- Crearea unui cadru oportun pentru educație - prin creșterea
confortului și oferirea de dotări necesare desfășurarii
corespunzătoare a procesului de educație preșcolară;
- Promovarea mișcării și a activităților în aer liber - prin
crearea de locuri de joacă și realizarea de amenajari
exterioare în curtea gradiniței;
- Accesibilizarea mijloacelor de comunicare și informare -
prin achiziționarea de sisteme informatice de ultimă
generație, cât si dotări care să ofere acces la informație
persoanelor cu dizabilități;
- Scăderea ratei somajului în rândul persoanelor rezidente;
Problema identificată Necesitatea și oportunitatea investiției sunt rezultatul direct al faptului că
terenul propus pentru construirea acesteia deservește momentan unei piețe
agroalimentare, iar aceasta se propune a fi relocate pe strada Someșului, pe
terenul unde se află amenajat un parc, fiind într-o stare degradată și
nemaideserviind cetățenilor.
De asemenea, este primordial a se contrui o nouă grădiniță, deoarece spațiul

desfășurării activităților preșcolare este insuficient, existând în prezent doar
o singură grădiniță cu program prelungit în Sângeorz-Băi, având în vedere și
rata natalității care este în creștere este necesar a se crea infrastructură de
calitate educativă.
Soluția propusă Asigurarea unei educații de calitate pentru copii prin construirea și
modernizarea cu echipamente și dotări moderne și performante (conform
listei de dotări) și extinderea practicilor educației care să ducă la creșterea
calității practicilor predare și automat creșterea performanței preșcolarilor.
273
Implementarea acestui proiect va contribui la creșterea gradului de

participare la nivelul educației timpurii și invățământului obligatoriu, în
special pentru copiii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.
Grupuri țintă Grupul țintă este alcătuit din preșcolari, respectiv cadre didactice.
Activități principale - Relocarea actualei piețe agroalimentare pe strada Someșului;

- Curățarea și pregătirea terenului pentru viitoarea construcție a
grădiniței;
- Construire clădire și amenajări exterioare ce dispun spații de joacă
și dotări sustenabile;
- Compartimentare cu grupe de clasă, grupuri sanitare, bucătărie, sală
de mese, vestiare, birouri, sală de evenimente, sală de joacă;
Rezultate așteptate - Pregătirea cererii de finanțare;

- Achiziția echipamentelor, a mobilierului și a accesoriilor;
- Achiziția serviciilor de audit financiar;
- Achiziția serviciilor de publicitate și informare obligatorie;
- Obținerea autorizațiilor și a avizelor necesare;
- Obținere autorizație de construcție;
- Obținere avize de funcționare a instituției de învățământ;
- Achiziția serviciilor de construcție și executarea lucrărilor de
construcție;
- Achiziția serviciilor de construcție a clădirii grădiniței;
- Executarea lucrărilor de construcție;
- Execuția lucrorilor și amenajărilor exterioare;
- Livrarea echipamentelor si mobilierului;
- Livrarea mobilierului;
- Livrarea echipamentului;
- Livrarea accesoriilor;
Surse de finanțare Fonduri europene;

Fonduri guvernamentale;
Buget 600.000 euro
274
Titlul proiectului 20. REGENERARE URBANĂ A SPAȚIILOR DIN ZONA

BLOCURILOR DE LOCATARI DE PE VALEA BORCUTULUI ȘI STRADA
STEJARULUI ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA-
NĂSĂUD
Scopul proiectului Obiectivul general al proiectului constă în regenerarea spațiului

urban degradat din cartierul de blocuri, prin conversia funcțională a
terenurilor aflate într-o stare avansată de degradare.
Obiective specifice  Modernizarea/extinderea spațiilor degradate existente și crearea de

zone de relaxare pentru locuitorii orașului Sângeorz-Băi;
 Îmbunătățea aspectului urbanistic al orașului;
 Îmbunătățirea calității aerului în zona cartierului de blocuri al
orașului Sângeorz-Băi;
Problema identificată Spaţiile publice din zonele de blocuri au rămas neîngrijite şi s-au degradat,
aceste spații nemaifiind însă atractive astăzi pentru populaţia ce doreşte să
socializeze în aer liber, în special pentru tineri, dar şi bătrâni.
Soluția propusă Trotuare lărgite, plantaţii de aliniament, mobilier urban multifuncţional şi

diferit pentru fiecare zonă, iluminat public, respective ocurile de joacă
pentru copii sau spaţiile pentru câini sunt alte intervenţii ce vin în
completare pentru regenerarea urbană din zona blocurilor din orașul
Sângeorz-Băi.
Grupuri țintă Grupul țintă este alcătuit din locatarii blocurilor din orașul Sângeorz-Băi.
Activități principale - Amenajare trotuare;

- Realizare canalizare pluvială;
- Amenajare spații destinate recreerii;
- Realizare semnalizare verticală;
- Realizare semnalizare orizontală
Lucrările vor consta în amenajarea parcărilor la sol și a facilităților aferente,

respectiv trotuare, canalizare, mobilier urban și spații verzi.
275
Rezultate așteptate  Persoanele din orașul Sângeorz-Băi, care locuiesc în zona cartierului
de blocuri vor beneficia/vor avea acces în mod direct la
infrastructurile verzi noi create sau modernizate în zona de
intervenție;
 Suprafața cartierelor de blocuri din orașul Sângeorz-Băi va fi supusă
intervenției de regenerare urbană;
Persoanele din orașul Sângeorz-Băi, care locuiesc în zona cartierului de
blocuri vor beneficia în mod direct de măsurile de îmbunătățire a calității
vieții în zona de intervenție;
Buget 1,5 mil euro
276
Titlul proiectului 21. CONSTRUIRE CENTRU MEDICAL DE PERMANENȚĂ ÎN ORAȘUL

Scopul proiectului Obiectivul general al proiectului constă în crearea de condiții accesibile

serviciilor de sănătate de pe Valea Someșului Mare, prin construirea unui
centru medical de permanență specializat în orașul Sângeorz-Băi.
Obiective specifice  Crearea unui volum construit care să asigure întregul necesar de
funcțiuni medicale caracteristice unui centru medical permanent integrat
prin construirea unei noi clădiri și dotarea acesteia cu aparate la standarde
europene;
 Crearea de cabinete de specialitate;
 Implementarea sistemelor de management energetic având ca scop
îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie
;
 Dotarea cu aparatură medicală a Centrului medical de permanență
din orașul Sângeorz-Băi, pentru a facilita stabilirea unui diagnostic precis și
rapid și a unui tratament adecvat ;
 Creșterea gradului de adresabilitate în Centrul medical de
permanență concomitent cu reducerea timpilor de așteptare pentru
investigații specifice ;
Problema identificată În prezent nu există niciun centru de permanență de specialitate, ambulatoriu

sau spital care să deservească toată Valea Someșului Mare, astfel că în cazul
nefericitelor evenimente pe care locuitorii acestor comune și orașe le
întâmpină din punct de vedere medical sunt nevoiți să aștepte serviciul
SMURD din orașul Sângeorz-Băi, pentru a-i transporta la cel mai apropiat
spital, acela fiind la Năsăud. De asemenea, mașina SMURD nu este dotată
cu toate echipamentele necesare și nici cu medici care să ofere ajutor în caz
de urgență care nu poate fi controlată în cadrul locuinței, astfel că cetățenii
sunt nevoiți de multe ori să se deplaseze cu mașini personale direct la
URGENȚE Spitalul Năsăud pentru a putea fi tratați.
Construirea unui Centru medical de permanență în orașul Sângeorz-Băi ar
reprezenta pentru cetățenii de pe Valea Someșului un colac de salvare,
deoarece vor beneficia de asistență medical specializată, medici la dispoziția
lor, un centru medical 24/24 și astfel se vor putea rezolva multe dintre
problemele întâmpinate până în momentul de față în ceea ce privește
serviciile de sănătate atât de necesare în această zonă.
277
Soluția propusă Prin proiect se propune realizarea unei construcţii noi de spital cu o structură
formată dintr-un număr potrivit de paturi de spitalizare continuă, dar și
paturi spitalizare de zi. Proiectul propus „CONSTRUIRE CENTRU
MEDICAL DE PERMANENȚĂ” va include servicii pentru adulți, dar și
pentru copii, structurat pe diferite secții clinice și compartimente aferente
acestora. Vor avea loc și amenajări exterioare cu parcări, spații verzi pentru
recreere, mobilier exterior.
Pregătirea amplasamentului
 Lucrari de constructii si instalatii
 Echipamente medicale
 Dotări specifice cabinetelor medicale
Grupuri țintă Locuitorii orașului Sângeorz-Băi și cei de pe Valea Someșului.

Activități principale  Pregătirea amplasamentului;
 Lucrari de constructii si instalații;
 Echipamente medicale;
 Dotări specifice cabinetelor medicale;
 Amenajări exterioare;
Rezultate așteptate  Crearea de spații noi, dotate corespunzător pentru activitățile

specifice centrului medical permanent de specialitate;
 Se vor crea și moderniza spații specializate destinate persoanelor din
orașul Sângeorz-Băi, dar și de pe Valea Someșului Mare;
 Se vor asigura toate instalațiile/utilitățile necesare și se va
implementa un sistem de management energetic al clădirii;
 Centru medical de permanență specializat dotat cu echipamente
medicale și mobilier specific activităților medicale ambulatorii;
Buget 5 mil euro

278
Titlul proiectului 22. CONSTRUIRE PIAȚĂ AGROALIMENTARĂ ÎN ORAȘUL

SÂNGEORZ-BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA-
NĂSĂUD
Scopul proiectului Obiectivul principal constă în realizarea unei construcţii cu funcţiune
principală de piaţă agroalimentară în care să se poată desfășura activitatea de
desfacere a produselor alimentare pe tot parcursul anului indiferent de
condițiile meteo.
Obiective specifice - realizarea de spaţii comerciale și spaţii conexe;

- promovarea orașului prin activităţi de încurajare şi sprijinire a
afacerilor producătorilor de produse alimentare;
- conștientizarea publică privitor la potenţialul pe care îl poate oferi
acest sector pentru dezvoltarea economiei locale;
Problema identificată Având în vedere proiectul propus de către primăria orașului Sângeorz-Băi și
anume Construirea unei Grădinițe cu program prelungit pe terenul unde este
amplasată actuala piață agroalimentară și viitoarea lipsă a unui loc de
prezentare și comercializare a produselor agroalimentare locale conduce la
pierderea posibilității de dezvoltare a producătorilor locali precum și la
diluarea potenţialului turistic al localității.
Soluția propusă Se propune amenajarea pieței agroalimentare pe strada Someșului, pe

terenul fostului parc pentru copii din vecinătatea râului Someșului Mare,
implicând lucrări de împrejmuire a zonei cu marcarea accesului principal
atat auto cat si pietonal, propunerea unei suprafete pavate adecvata zonei,
propunerea mobilierului specific pietei agroalimentare. Prin implementarea
acestui scenariu se dă posibilitatea producătorilor locali să-și promoveze și
să-și valorifice produsele, astfel fiind ajutată dezvoltarea economică a
localității.
Totodată cetățenii din localitate au posibilitatea să se aprovizioneze cu

produsele necesare gospodăriilor. Nu în ultimul rând, prin existența unei
asemenea funcțiuni urbane în localitate se va promova localitatea din punct
de vedere turistic.
Grupuri țintă Grupul țintă este alcătuit din locuitorii orașului Sângeorz-Băi.
279
Activități principale - demersuri în ceea ce privește schimbarea destinației celor două

terenuri;
- curățarea terenului din vecinătatea râului Someșul Mare;
- construirea unei hale care să adăpostească activitățile de comerț;
- amplasare mobilier urban necesar pentru activitățile comerciale;
- amenajare spațiu exterior;
Rezultate așteptate Ca urmare a implementării proiectului, locuitorii din zonă beneficiază de

spaţiu modern centralizat unde se desfășoară, într-un mod civilizat, activităţi
de comerţ cu produse agroalimentare.

Buget 100.000 euro
280
Titlul proiectului 23. ÎNFIINȚARE ECOSISTEM ANTREPRENORIAL ÎN ORAȘUL

Scopul proiectului Relocarea micilor înreprinzători, afaceri locale și firme care își
desfășoară activitatea în oraș înspre zona unde se va dezvolta acest
concept de ecosistem antreprenorial.
Obiective specifice - acționează ca incubatoare și acceleratoare de creștere a

afacerilor care oferă antreprenorilor acces la resurse și
cunoștințe pentru favorizarea încercărilor lor inițiale de a-și
pune bazele unei afaceri si de a o face de succes;
- stimulează spiritul antreprenorial și încurajează dezvoltarea
unei noi generații de antreprenori;
- contribuie la creșterea profilului opțiunilor de întreprinzător în
cadrul orașului Sângeorz-Băi și la creșterea gradului de
conștientizare cu privire la potențialul și la contribuția micilor
întreprinderi la alte sectoare și întreprinderi;
- asigurarea accesului la o infrastructură adaptată nevoilor
actualilor și potențialilor investitori;
- valorificarea activelor locale;
- generarea de noi oportunități de angajare;
- asigurarea unui mediu de afaceri local dinamic, divers și
prosper;
Problema identificată Având în vedere faptul că dezvoltarea economică prin inițiative
private se realizează haotic, implicarea administrației locale în
creșterea economică și prin aceasta în crearea de locuri de muncă este
oportună, ideea înființării unui sistem antreprenorial în orașul
Sângeorz-Băi prin facilitățile ce pot fi realizate, reprezentând o soluție
modernă și eficientă. Administrația locală este nevoită să adopte un
nou concept de dezvoltare economică, prin asigurarea de facilități
atractive investitorilor, astfel încât să fie interesați să investească în
Soluția propusă Înființare ecosistem antreprenorial prin amenajarea terenului,

constând în lucrări pentru pregătirea amplasamentului și care constau
281
în demolări, evacuări de materiale rezultate, devieri de rețele de

utilități, drenaje, amenajări pentru protecția mediului constând în
efectuarea de lucrări și acțiuni de protecția mediului, inclusiv pentru
refacerea cadrului natural, după terminarea lucrărilor, dar și asigurarea
cu utilitățile necesare obiectivului de investiții.
Grupuri țintă - Investitori locali şi străini;

- Societăţi comerciale care dezvoltă activităţi de
producţie de dimensiuni mici şi medii;
- Firme mici şi mijlocii care doresc să îşi dezvolte
activitatea economică în ecosistemul antreprenorial;
- Comunitatea locală;
Activități principale Execuţia obiectivului de investiţii se va face în conformitate

cu standardele şi normativele în vigoare şi va cuprinde
următoarele lucrări:
- lucrări rutiere: drum incintă, accese la parcele, parcări;
- lucrări de colectare şi evacuare a apelor pluviale;
- lucrari de alimentare cu apă;
- lucrări de canalizare;
- lucrări de alimentare cu energie electrică şi lucrări de instalaţii
electrice;
Rezultate așteptate - creșterea atractivității regiunii ca locație pentru investiții în
activități economice și sociale;
- efectul pozitiv de antrenare în economie;
- crearea de noi locuri de muncă;
- creșterea gradului de competitivitate economică;
- atragerea investițiilor autohtone și străine;
- atragerea de noi resurse la bugetul local;
Buget aproximativ 5 mil euro

282
Titlul proiectului 24. RESTRUCTURARE STRADA REPUBLICII – ZONA

ADIACENTĂ ȘCOLII GIMNAZIALE ȘI LICEULUI TEORETIC
ORAȘ SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Reabilitare zonă clădiri publice și transformarea zonei centrale într-
una mai atractivă.
Obiective specifice - îmbunătățirea amenajărilor peisagistice și crearea unui

mediu propice pentru cetățeni;
- regenerare urbană în vederea bunelor condiții de
pentrecere a timpului liber;
- contribuie la creșterea calității vieții cetățenilor din
orașul Sângeorz-Băi;
- înfrumusețarea zonei;
- consolidarea sentimentului de apartenenţă la comunitate;
Problema identificată În prezent, zona din centrul orașului, unde se află clădirile publice și
anume clădirea administrației publice, Centrul Cultural Iustin Sohorca,
Liceul Teoretic Solomon Haliță, respectiv Școala Generală A.P. Alexi
se află într-o stare de degradare. Lipsa unor spații verzi de dimensiuni
mari a dus la ideea de punerea în valoare a centrului orașului Sângeorz-
Băi, zone degradate, prin transformarea acestora în zone de petrecere a
timpului liber, cu funcționalități de recreere și îmbunătățire a spațiilor
publice recreative.
Soluția propusă Regenerare urbană în centrul stațiunii Sângeorz-Băi, prin recondiționarea

trotuarelor, zonelor de acces, parcări, spații verzi, mobilier stradal, iluminat
public în vederea creării unui cadru mai primitor și aspectuos din punct de
vedere urbanistic.
Grupuri țintă Cetățenii orașului Sângeorz-Băi.
Activități principale - amenajare zonă central prin lărgirea accesului la

clădirile publice;
- reabilitare trotuare;
- amplasare mobilier stradal și iluminat public;
283
- crearea de spații verzi și de recreere;
- amenajare parcări auto;
Rezultate așteptate - spații verzi și de recreere;

- îmbunătățire centru civic;
- mobilier urban și iluminat public;
Buget 500.000 euro

implementare
284
Titlul proiectului 25. REABILITARE PARC SÂNGEORZ-BĂI
Scopul proiectului Creşterea calităţii suprafeţelor spaţiilor verzi din orașul Sângeorz-Băi în
vederea apropierii de normele şi de standardele europene privind spaţiul
verde.
Obiective specifice - reconfigurare a imaginii urbane;

- valorificare superioara a patrimoniului existent;
- regenerare urbană a parcului stațiunii Sângeorz-Băi într-
o formulă care să corespundă necesităților actuale ale
comunității;
- creşterea calităţii suprafeţelor spaţiilor verzi din orașul
Sângeorz-Băi;
Problema identificată În prezent, parcul din stațiunea Sângeorz-Băi este slab reprezentat, iar
spaţiul verde amenajat efectiv este redus ca suprafață, generând astfel o
lipsă a interesului locuitorilor și turiștilor în ceea ce privește vizitarea
acestuia, deoarece spațiile de recreere sunt în curs de degradare, la fel și
spațiile de joacă pentru copii.
Soluția propusă Reabilitarea și modernizarea parcului stațiunii Sângeorz-Băi în vederea

conservării mediului ambiant şi punerea în valoare a elementului
natural.
Grupuri țintă Locuitorii orașului Sângeorz-Băi, cei din comunele, localitățile, orașele
învecinate, dar și turiștii care vizitază stațiunea Sângeorz-Băi.
Activități principale - aducerea terenului la aceeași cotă prin
decopertare şi adaugarea unui strat suplimentar;
- săparea şi curățirea terenului de buruieni, pietre,
betoane;
- procurarea, nivelarea şi împrăștiere de pământ
fertil, amenajarea aleilor;
- amplasare mobilier de exterior;
- construire sală de evenimente;
285
- amenajare și trasare parcări auto;
Rezultate așteptate - un parc care să corespundă cerințelor unui parc

oraşenesc de loisir zilnic – odihnă, recreere;
- alei modernizate și restructurate;
- amenajare parcări;
- construire sală de evenimente;
- vegetație nouă astfel încât să se creeze compoziții
peisagere valoroase;
Buget 2 mil euro

implementare
286
Titlul proiectului 26. REABILITAREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA ȘCOLII

GIMNAZIALE “ARTEMIUPUBLIU ALEXI”, CARTIER
VALEA BORCUTULUI, ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI,
Scopul proiectului Îmbunătățirea calității sistemului educațional de la nivelul orașului

Sângeorz-Băi, cartier Valea Borcutului, prin asigurarea tuturor
condițiilor necesare pentru desfășurarea activităților didactice din cadrul
unității de învățământ din cartierul Valea Borcutului și creșterea
gradului de participare la nivelul educației timpurii si învățământului
obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a
sistemului.
Obiective specifice - Reabilitare, modernizare și extindere clădire școală;

- Asigurarea condițiilor optime de participare la
învățământul obligatoriu pentru elevii care locuiesc în
cartierul Valea Borcutului, care constituie în prezent
populația școlară cuprinsă în acest proiect;
- Îmbunătățirea procesului educațional al Școlii
Gimnaziale”A.P. ALEXI”, cartier Valea Borcutului, prin
dotarea și integrarea de resurse pedagogice moderne și
echipamente IT în procesul de predare-învățare;
Problema identificată În vederea bunei desfășurări a actului de educație a elevilor din cartierul
Valea Borcutului s-a decis reabilitarea, modernizarea, extinderea și
dotarea clădirii școlii. Această investiție este necesară datorită vechimii
și gradului avansat de degradare a clădirii, a lipsei de spațiu, mai ales că
în incinta școlii se află și Grădinița cu program normal, de care
beneficiază copilașii din cartierul Valea Borcutului.
Soluția propusă - se va consolida structura de rezistență și fundația,

impermeabilizarea fundației;
- se va dota școala cu sistem de încălzire centralizată prin
realizarea unei centrale termice;
287
- refacerea tencuielilor, zugrăvelilor, pardoselilor, a planșeelor și

înlocuirea tâmplăriei interioare și exterioare existente cu
tâmplărie PVC cu geam termopan;
- consolidarea șarpantei și înlocuirea învelitorii; dotarea clădirii
cu un grup sanitar modern și igienic;
- executarea de trotuare;
- sistematizarea evacuării apelor pluviale, astfel încât să nu mai
fie afectată fundația;
- dotarea cu instalații de prevenire și stingere a incendiilor;
- compartimentarea sălilor de clasă și dotarea acestora cu
mobilier;
Grupuri țintă Elevii din cartierul Valea Borcutului.
Activități principale - demontarea şi montarea instalaţiilor sanitare şi a instalaţiei de

încălzire, înlocuirea şi refacerea instalaţiilor electrice şi a
instalaţiilor de curenţi slabi, toate acestea având ca şi rezultat
recompartimentarea şi extinderea unor spaţii, refacerea
finisajelor interioare la nivelul pereţilor, tavanelor şi
pardoselilor, refacere pardoseală caldă parter inclusiv strat
suport şi izolaţie, înlocuirea parchetului şi a duşumelei vechi,
uzate, cu altele noi, refacere strat de uzură la pardoseli calde din
parchet la etaj, refacere strat uzură la pardoseli reci cu gresie
ceramică antiderapantă, înlocuirea ferestrelor şi a uşilor cu
ferestre din PVC cu geam termopan LOW-E cu rezistenţă
termică, reabilitarea şi construirea unor grupuri sanitare noi,
precum şi refacerea instalaţiei de încălzire centrală prin
schimbarea conductelor, a corpurilor de încălzire, etc.
Rezultate așteptate - Creşterea numărului total de participanţi la procesul

educaţional – elevi în unitatea de infrastructură subiect al
proiectului (creşterea capacităţii unităţii şcolare;
- unitate de infrastructură educaţională şcolară reabilitată,
extinsă, dotată la standrde europene;
288
Buget
implementare
289
Titlul proiectului 27. DEZVOLTARE TURISTICĂ PRIN AMENAJAREDOMENIU

SCHIABIL - NEDEA ȚĂRANULUI, SÂNGEORZ-BĂI,
JUDEȚUL BISTRIȚA- NĂSĂUD
Scopul proiectului Promovarea posibilităților de dezvoltare a zonei turistice Cormaia –

Nedeia Țăranului din Munții Rodnei, în vederea atragerii de investitori
și creșterea gradului de atractivitate turistică a zonei.
Obiective specifice - Creșterea veniturilor provenite din turism;

- Oportunitatea dezvoltării coerente și aerisite a zonei corelate cu
specificul montan;
- Atragerea turiștilor prin oferirea de servicii turistice nu doar vara, ci
și pet imp de iarnă;
- Creșterea calității și mărirea capacității amenajărilor turistice;
- Protejarea și îmbunătățirea mediului în zonele turistice montane,
mai ales zona care vizează realizarea domeniului schiabil;
-
Problema identificată Vârful Nedeia Țăranului se află la 1857b m altitudine și se situează pe
traseul turistic marcat, care pleacă de la cabana Farmecul Pădurii,
Cormaia, străbate Vârful Nedeia Țăranului, Vârful Rabla (1902 m
altitutinde), Vârful Laptelui (1931 m) și se întâlnește cu traseul din
creasta principală La Cărți sau Fântâna lui Rățifoi. Datorită poziției
adăpostite, în Valea Someșului Mare se înregistrează cele mai scăzute
temperature din România pet imp de iarnă, iar primăvara sosește
întotdeauna cel mai târziu decât în oricare alt loc.
Condițiile favorabile, oferite de formele de relief, factorii climatici,
bogăția satisfac cerințele diferitelor tipuri de turism și de practicare mai
ales a sporturilor de iarnă, care cere implicit realizarea unei pârtii de
schi.
Având în vedere potențialul turistic uriaș al acestei zone este absolut
necesară crearea și dezvoltarea unor proiecte pentru punerea în valoare
și exploatarea turistică a zonei.
În zona vizată, deși fluxul de turiști este destul de mare, nu s-au realizat
investiții în infrastructura de turism, astfel că dincolo de peisajele
290
minunate și relaxarea oferită de locație, numărul ce activități ce pot fi

practicate este redus.
Deși Nedeia Țăranului se află la doar 10 km de orașul Sângeorz-Băi,
respectiv 10 km de Cormaia, acolo nu există în prezent6 o pârtie de schi
omologată, iar iubitorii sporturilor de iarnă nu se pot bucura de aceste
activități când vin în zonă, motiv pentru care în sezonul rece numărul
turiștilor scade considerabil.
Soluția propusă Sporturile de iarnă sunt foarte la modă în România în ultimii
ani. Aceasta a avut drept rezultat dezvoltarea rapidă a
facilităților de schi și a altor sporturi de iarnă din multe regiuni
montane. Implementarea prezentului proiect atinge principiile
dezvoltării durabile, în sensul conservării și protejării
patrimoniului natural, iar turismul se va dezvolta exponential pe
Valea Someșului Mare, deoarece se va crea o zonă turistică “all
season”, care va atrage numeroși turiști pe tot parcursul anului.
Grupuri țintă Locuitorii Văii Someșului Mare, turiști din România și din străinătate.
Activități principale - Nivelare suprafață;

- Consolidare taluze;
- Realizare șanțuri și rigole;
- Realizare drum de acces;
- Instalații de transport pe cablu;
- Amplasare indicatoare;
- Post de prim ajutor;
- Centru de închiriat echipament sportiv;
- Balizarea;
- Mijloace de protecție instalate în locurile și în cazurile cu
obstacole periculoase;
- Realizarea a 4 pârtii de schi;
Rezultate așteptate - Telegondolă

- Telescaun fix și telescaun debraiabil;
- 4 Pârtii de schi (8,57 km lungime, 25,71 ha);
- Sistem de zăpadă artificială;
291
Buget Aprox. 10 mil. euro

implementare
292
Concluzii:
Pentru o mai bună și mai eficientă gestionare a teritoriului orașului Sângeorz-Băi, în ceea ce
privește strategia pe termen lung pe care administrația locală dorește s-o adopte există o altă serie de
idei de proiecte care vor putea fi implementate la nivelul orașului Sângeorz-Băi și anume:
 Realizare Cadastru de tip 5D (3D + grade diferite de detaliu și serii de timp);
 Crearea unei baze de date spațiale complexe pentru comunitatea locală și turiști prin
utilizarea UAS (unmanned Aerial System) și GIS (WEB GIS, GIS APPs, VGI – Volunteered
Geographic Information);
 Crearea unei aplicații care să facă posibilă participarea activă la actul de
administrație a comunității;
 Realizarea unor hărți de risc la inundații de mare detaliu, utilizând UAS (unmanned
Aerial System) și studii de percepție, integrate într-o aplicație mobile, care să facă posibilă
raportarea poziției individului față de benzile de inundabilitate, în relație cu prognozele
meteorologice RO-ALERT;
293
20.1. SURSE DE FINANȚARE
294
Finanțarea proiectelor care pot contribui la dezvoltarea economică a localității poate avea
drept sursă bugetul propriu, fondurile nerambursabile guvernamentale şi/sau europene sau fondurile
rambursabile (din categoria creditelor). La aceste surse de finanțare se adaugă posibilitatea
dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluția potrivită pentru
rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate.
Fiecare dintre aceste posibile modalități de susținere a proiectelor locale prezintă avantaje şi
dezavantaje. Alegerea unei surse de finanțare optime necesită o bună cunoaștere a legislației
naționale în vigoare, a programelor de finanțare disponibile, și mai ales a nevoilor/problemelor cu
care se confruntă comunitatea locală.
 BUGETUL LOCAL
Actul normativ prin care este reglementată constituirea bugetului la nivel local este legea
administrației publice locale numărul 215/2001, cu toate modificările și completările ulterioare.
Astfel, conform secțiunii a II-a privind ”Atribuțiile consiliului local”, acesta aprobă bugetul local,
virările de credite, precum și modul de utilizare a rezervei bugetare. Potrivit legii, Consiliul Local
poate aproba finanțarea unor investiții de interes local din bugetul propriu, și poate dispune alocarea
sumelor necesare pentru cofinanțarea proiectelor provenite din alte fonduri. Atribuțiile consiliului
local presupun și aprobarea documentației tehnico-economice pentru lucrările de investiții de
interes local, a strategiei de dezvoltare economico-sociale, de mediu pentru localitate, precum și
asigurarea realizării diverselor lucrări și măsuri privind procesul de integrare europeană, mediu și
furnizarea diverselor servicii publice.
295
O pondere importantă în veniturile proprii ale bugetelor locale o reprezintă cotele defalcate
din impozitul pe venit. Aceste cote se alocă diferențiat, la nivelul unităților administrativ-teritoriale,
respectiv:
- 41,75% la bugetele locale ale comunelor, orașelor şi municipiilor;
- 11,25% la bugetul local al județului;
- 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama direcțiilor generale ale finanțelor
publice județene pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor şi al
județului.
O altă sursă de finanțare la nivel local, este reprezentată de Bugetul Județean, din care pot
fi repartizate fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale (conform articolului 33, alin. 3, din Legea
nr. 273/2006 privind finanțele publice locale).
 PROGRAMELE GUVERNAMENTALE
Transferurile consolidabile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru
investiții finanțate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii,
şi se aprobă anual, în poziție globală, prin legea bugetului de stat. Din bugetul de stat, prin bugetele
unor ordonatori principali de credite ai acestuia (ministerele şi agențiile), precum şi din alte bugete,
se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanțarea unor programe de dezvoltare sau
sociale de interes național, județean ori local.
Spre exemplu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
oferă finanțări pentru acordarea de facilități persoanelor cu handicap; acordarea ajutorului pentru
încălzirea locuinței; programe pentru ocuparea temporară a forței de muncă etc.; Ministerul
296
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice finanțează programe de reabilitare a rețelei

rutiere; acțiuni privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente cu destinație de
locuință; reabilitarea termică a clădirilor de locuit etc.; Ministerul Mediului și Schimbărilor
Climatice oferă finanțări pentru programe multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor;
Ministerul Sănătății finanțează investițiile pentru modernizarea unităților medicale, iar Ministerul
Culturii acordă fonduri pentru finalizarea lucrărilor de construcție a așezămintelor culturale.
o PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ, aprobat prin O.U.G.

28/2013 și coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, stabilește
cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea
regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio-educativă.
Subprograme şi beneficiari eligibili:
 Subprogramul „Modernizarea satului românesc”: beneficiarii eligibili sunt
unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale
comunelor.
 Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”: beneficiarii
eligibili sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice
locale ale municipiilor şi oraşelor, inclusiv pentru satele componente ale acestora.
 Subprogramul „Infrastructură la nivel judeţean”: beneficiarii eligibili sunt
unităţile administrativ teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale judeţene.
Finanțarea programului se asigură din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor

aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației
297
Publice, din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale ale unităților
administrativ-teritoriale beneficiare și din alte surse legal constituite.
o PROGRAMUL PRIORITAR NAȚIONAL PENTRU PROIECTAREA ŞI

CONSTRUIREA DE SEDII PENTRU AŞEZĂMINTE CULTURALE, în localitățile unde nu
există asemenea instituţii, în mediul rural şi mic urban, prin Compania Națională de Investiții
"C.N.I." - S.A. Acest program este instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.118/2006
privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 143/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Programul reprezintă o iniţiativă a Guvernului României, dedicată creşterii calităţii vieţii
culturale în mediul rural şi mic urban prin extinderea şi susţinerea infrastructurii culturale şi prin
diversificarea ofertei culturale. Programul are 4 obiective, însă în prezent se derulează numai
componentele care vizează :
 reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale
din mediul mic urban;
 reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale
din mediul rural.
 PROGRAMELE EUROPENE DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ

 FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE INVESTIȚII EUROPENE (ESI)
Fondurile ESI sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru
realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaţionale, pentru
298
eliminarea disparităților economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice
şi sociale.
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a

statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu
acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate.
Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii
este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.
În luna August 2014, Comisia Europeană a adoptat Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu
România, documentul strategic de primă importanţă, ce listează marile priorităţi de investiţii pe
următorii 7 ani și alocarea financiară corespunzătoare din diversele categorii de fonduri europene.
Acordul de parteneriat 2021 – 2027 (AP) include cinci fonduri structurale și de investiţii
europene (ESI):
 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)
 Fondul Social European (FSE+)
 Fonduri pentru o tranziție justă (FTJ)
 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)
 Fondul pentru securitate internă (FSI)
 Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize (IMFV)
Liderii țărilor europene şi ai instituţiilor UE au aprobat un buget multianual pentru perioada
2021-2027, în valoare de 1.074 miliarde de euro. Din valoarea totală bugetată, România a obținut
aproximativ 7,5%, respectiv 79,9 miliarde euro, sumă ce va fi folosită sub forma unui pachet de
redresare economică, ce vizează pe de-o parte îmbunătățirea infrastructurii din țara noastră,
299
construirea de noi spitale și școli, modernizarea sistemelor publice, cât și sume ce vor fi alocate
pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România, în domenii cheie.
Mai mult, Guvernul României a anunțat disponibilitatea unui buget suplimentar în valoare
de circa 20 miliarde euro fonduri nerambursabile ce sunt destinate sectorului agriculturii. În
exercițiul financiar 2021-2027, companiile vor putea solicita fonduri direct de la Agențiile de
Dezvoltare Regionale, ceea ce se traduce printr-o scădere a perioadelor necesare evaluării
proiectelor și semnarea contractelor, deci o eficientizare a procesului de absorbție.
Lista programelor finanţate în intervalul 2021-2027:
Titlul programului Fonduri Europene Structurale și de Investiții Valoare

(miliarde Euro)
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă PODD 13,62
Programul Operațional Transport POT 8,368

Programul Operațional Educație și Ocupare POEO 5775
*Fonduri structural 3,861
eruopene
*Cofinanțare națională 1,913
Programul Operațional Sănătate POS 4,7
Programul Operațional Incluziune și Demnitate POIDS 3,663
Socială
Programul Operațional Creștere Inteligentă, POCIDIF 2,14
Digitalizare și Instrumente Financiare
Programul Operațional Tranziție Justă POTJ 1,766
JTF 0,766
NGEU 1
Cofinanțare națională 0,264
Programul Operațional Asistență Tehnică POAT 598,5 MIL. EURO
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEADR 6,7
Tabel nr. 37
300
Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene se detaliează:

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) este un document strategic de
programare care acoperă domeniile energie (eficiență energetică, regenerabile, transport energie) și
mediu (deșeuri, apă/apă uzată, biodiversitate, situri contaminate, aer, riscuri (sistemice naționale,
eroziune costieră), obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia programului, luând în
considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale,
regionale şi locale.
Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 ce face obiectul negocierii cu
Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun
2021-2027 şi al Regulamentelor fondurilor europene aferente. Programul Operaţional Dezvoltare
Durabilă 2021-2027 nu prezintă conexiune cu alt program operațional pe același sector (nu există
subordonare ierarhică). Pe de altă parte, pot fi identificate legături orizontale și sinergii cu programe
operaționale privind alte sectoare la același nivel – POR.
Obiectivul general al României în domeniul energiei este conturat prin Planul Național
Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC). Planul stabilește obiective, dar și politici și
măsuri aferente celor cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice.
Totodată, strategia PODD are în vedere Raportul de Țară din 2020 în care se menționează că
investițiile în eficiența energetică rămân în continuare scăzute, în ciuda unor stimulente adecvate
din partea statului, iar pentru îndeplinirea obiectivul UE 2030 de eficiență energetică de 32,5%,
trebuie atrasă o cotă mai mare de finanțare privată.
Totodată, PODD va viza o serie de domenii investiționale prioritare la nivel european
identificate de Comisie, axate pe promovarea măsurilor de eficiență energetică, având în vedere
301
faptul că sărăcia energetică afectează o gospodărie din patru, iar intensitatea energetică la nivel
național se menține peste media Uniunii, respectiv pe promovarea energiei din surse regenerabile.
Programul Operațional Transport (POT) 2021-2027 a fost elaborat pentru a răspunde

nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2021-2027 şi în acord cu
Raportul de țară, si Recomandarile specifice de Tara, dar si strategiei dezvoltata de Romnaia pentru
recuperarea decalajelor de dezvoltare in domeniul infrastructurii de transport, Planul investitional
pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030.
Conform politicii europene de transport, prin Regulamentul nr. 1315/2013, reţeaua de
transport europeană este structurată pe două niveluri: reţea centrală şi reţea globală, cel mai înalt
nivel de planificare a infrastructurii din cadrul UE.
Pentru infrastructura rutieră, rețeaua TEN-T centrală dezvoltată în România pe două dintre
cele nouă coridoare, respectiv coridoarele Rin–Dunăre și Orient/Est-Mediteranean, potrivit
Regulamentului nr. 1315/2013,vizează următoarele rute:
 Nădlac - Timişoara – Sibiu – Bucureşti (centura Bucureşti) – Constanţa;
 Timişoara – Drobeta Turnu Severin - Calafat;
 Bucureşti – Ploieşti - Bacău – Suceava – graniţa cu Ucraina (Siret);
 Sebeş – Turda – Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – graniţa cu Republica Moldova
(Ungheni);
 Bucureşti – Giurgiu.
România se află sub media europeană la sectorul infrastructură și transport la toate criteriile
de analiză privind investițiile și infrastructura, conform celui mai recent European Transport and
Infrastructure ScoreBoard (2019). Astfel, față de media europeană România se situa în 2018 pe
302
ultimul loc la calitatea drumurilor (cu un scor de 2,96), fiind situată sub media europeană și la
eficiența serviciilor de cale ferată (3.06), eficiența serviciilor portuare (3,93), eficiența serviciilor de
transport aerian (4,68).
Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO)

În acest context, obiectivele specifice selectate spre a fi abordate prin investițiile în cadrul
Programului Operațional Educație și Ocupare vor urmări:
i. îmbunătățirea accesului la ocupare pentru toți;
ii. modernizarea instituțiilor și a serviciilor oferite pe piața muncii pentru anticiparea
nevoii de competențe și furnizarea de sprijin personalizat, adaptat nevoilor individuale;
iii. promovarea participării echilibrate după gen pe piața muncii și asigurarea
echilibrului între viața profesională și viața de familie, inclusiv prin acces la servicii de îngrijire a
copiilor și a persoanelor dependente;
(iii bis) promovarea adaptării lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor la schimbare,
îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate și asigurarea unui mediu de lucru adecvat, care să
prevină riscurile profesionale;
iv. îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței sistemului de educație și formare,
pentru piața muncii, pentru sprijinirea dobândirii competențelor cheie, inclusiv digitale;
v. promovarea accesului egal la educație și formare de calitate, favorabile incluziunii;
vi. promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a unor oportunități flexibile de
perfecționare și reconversie profesională, facilitând tranzițiile și promovând mobilitatea
profesională;
303
Justificarea selectării acestora este întărită prin coerența lor atât cu recomandările CE incluse
în rapoartele anuale de țară (raportul pentru anul 2020), cât și cu politicile naționale.
Programul Operațional Sănătate (POS) - Domeniul sănătății publice, obiectiv de interes

social major, a fost identificat ca prioritar pentru investițiile din fonduri nerambursabile, fiind
menționat în acest sens în cadrul mai multor documente strategice (Strategia Națională de
Cercetare, Dezvoltare și Inovare (SNCDI), Strategia Națională de Competitivitate (SNC), Strategia
Națională de Dezvoltare Durabilă (SNDD), Strategia Națională de Sănătate (SNS etc.).
Elaborarea POS 2021-2027 a fost coordonată de MFE, în colaborare cu Ministerul Sănătății,
cu respectarea și aplicarea principiului parteneriatului și a presupus o cooperare strânsă cu
autoritățile publice responsabile de politicile domeniului finanțat prin program, precum şi cu
principalele tipuri de beneficiari şi alți reprezentanți ai societății civile, mediului academic şi socio-
economic implicate sau vizați de acțiunile finanțabile prin POS.
Programul Operațional Sănătate 2021-2027 are în vedere implementarea următoarelor
operațiuni de importanță strategică:
1. Spitalele regionale (acțiunile eligibile sunt incluse în prioritatea 1 FEDR și
prioritatea 1 FSE+);
2. Implementarea de programe de screening populațional/ diagnosticare / tratament, în
special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile;
3. Implementarea de programe de diagnosticare precoce și tratament, în special pentru
persoane aparținând grupurilor vulnerabile;
4. Creșterea capacității de îngrijire medicală a pacientului critic prenatal/ neonatal/
postneonatal;
304
5. Măsuri de diagnosticare precoce și/ sau tratament antenatal/ neonatal/ postnatal;

6. Creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacienților cu boli rare – neurologie
pediatrică (acțiunile eligibile sunt incluse în prioritatea 2 / 4 FEDR și prioritatea 4 FSE+);
7. Creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacientului critic cu patologie vasculară
cerebrală acută (acțiunile eligibile sunt incluse în prioritatea 3 FEDR prioritatea 4 FEDR, prioritatea
4 FSE+., prioritatea 6 FEDR);
8. Îmbunătățirea serviciilor medicale și a infrastructurii în domeniul terapiilor celulare
inovative în hematologie și transplant medular (acțiunile eligibile sunt incluse în prioritatea 7 FEDR
și prioritatea 7 FSE+);
9. Optimizarea managementului bolilor cronice hepatice/ pancreatice si al cancerelor
hepatobiliare/ pancreatice/ urologie și transplant renal (acțiunile eligibile sunt incluse în prioritatea
7 FEDR și prioritatea 7 FSE+);
10. Dezvoltarea Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Medico-militară
”Cantacuzino” la standard de bună practică în fabricație (BPF/GMP) și bună practică de laborator
(BPL/GLP) (acțiunile eligibile sunt incluse în prioritatea 5 FEDR și prioritatea 7 FSE+);
11. Realizarea unei infrastructuri de excelență în domeniul genomicii, crearea unui
mecanism instituțional adecvat și întărirea capacității deja existente la nivel național în acest
domeniu (acțiunile eligibile sunt incluse în prioritatea 5 FEDR și prioritatea 7 FSE+) (acțiunile
eligibile sunt incluse în prioritatea 4 FEDR, prioritatea 5 FEDR și prioritatea 7 FEDR/ FSE+);
12. Consolidarea capacității în domeniul tratării cancerului (acțiunile eligibile sunt
incluse în prioritatea 5 FEDR și prioritatea 7 FEDR/ FSE+);
13. Operațiuni strategice (2) în domeniul digitalizării sistemului medical (acțiunile
eligibile sunt incluse în prioritatea 6 FEDR și Prioritatea 7 FSE+):
305
a. Redimensionarea și standardizarea sistemului informatic al CNAS;

b. Observatorul național pentru date în sănătate;
Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS)

Scopul POIDS este de a sprijini incluziunea socială a persoanelor aparținând grupurilor
vulnerabile, mai ales ale celor în risc ridicat, inclusiv prin reducerea decalajului rural-urban în ceea
ce privește sărăcia și excluziunea socială și creșterea accesului la servicii de calitate pentru
populația vulnerabilă, urmărind obiectivele generale:
1. Creșterea accesului la servicii sociale pentru populația vulnerabilă, cu precădere din
mediul rural prin înființarea și dezvoltarea de servicii sociale la nivel local;
2. Creșterea calității serviiciilor sociale destinate persoanelor aparținând grupurilor
vulnerabile prin asigurarea cu personal de specialitate bine pregătit la nivel local și infrastructură
adecvată;
3. Reducerea gradului de excluziune socială pentru grupurile vulnerabile prin oferirea
de suport și servicii accesibile pentru depășirea situațiilor de dificultate în care se află;
4. Creșterea capacității sistemului național de asistență socială de a răspunde la nevoile
populației vulnerabile prin dezvoltarea capacității furnizorilor de servicii sociale publici și privați la
nivel local;
5. Creșterea capacității autorităților locale de a identifica și evalua nevoile sociale ale
comunității întru-un mod participativ și de a elabora planuri de acțiune adecvate;
306
Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare

(POCIDIF)
Programul Operațional POCIDIF 2021-2027 dispune de un buget total estimat de 2,143 mld.
EUR adresându-se unei palete variate de beneficiari (precum: instituții de învățământ, institute de
cercetare-dezvoltare, IMM-uri și întreprinderi mari, administrația publică centrală etc.), pentru a
asigura finanțarea intervențiilor urmărite prin cele 10 priorități de investiții pe care acest program le
abordează.
Priorități de investiții:
1. Integrarea ecosistemului național CDI în Spațiul de Cercetare European
şi internațional;
2. Crearea si promovarea unui sistem atractiv de inovare în economie pentru toate
tipurile de inovare;
3. Dezvoltarea capacității de CDI a organizațiilor de cercetare – universități;
4. Dezvoltarea capacității CDI a INCD-urilor/ICAR-urilor;
5. Dezvoltarea capacității CDI a întreprinderilor mari;
6. Dezvoltarea de mari infrastructuri CDI, inclusiv transfer tehnologic;
7. Digitalizarea în educație;
8. Digitalizarea în cultură;
9. Digitalizarea în administrația publică centrală;
10. Stimularea accesului la finanțare al IMM-urilor prin utilizarea Instrumentelor
Financiare;
307
Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ)

Fondului pentru o tranziție justă, conform căreia ”cadrul de reglementare care guvernează
perioada 2021-2027, în contextul următorului cadru financiar multianual, contribuie la îndeplinirea
angajamentelor Uniunii de a implementa Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă
ale Organizației Națiunilor Unite prin concentrarea finanțării Uniunii asupra obiectivelor
ecologice”.
Prin corelarea intervențiilor POTJ cu obiectivele Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea
Durabilă a României 2030, teritoriile vizate de acest program pot deveni exemple de bună practică
în ceea ce privește înregistrarea de progrese în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Aceasta ar asigura o abordare completă și complexă a nevoilor de dezvoltare a respectivelor județe,
atât la nivel social, dar și la nivel economic și în domeniul protecției mediului, în spiritul
obiectivului global al Agendei ONU 2030 de a nu lăsa pe nimeni în urmă.
Totodată, în elaborarea Programului Operațional Tranziție Justă (POTJ) s-au avut în vedere
nevoile de dezvoltare ale României în concordanță Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă
a României 2030, Semestrul European de coordonare a politicilor economice, care oferă un cadru
pentru identificarea priorităților naționale în materie de reforme și monitorizarea implementării
acestora, obiectivele și contribuțiile naționale la realizarea obiectivelor UE privind schimbările
climatice prezentate în proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor
Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030, Recomandările Specifice de Țară din cadrul
Anexei D a Raportului de Țară, Programul Național de Reformă 2019-2020 precum și planurile și
strategiile regionale/locale de dezvoltare.
308
Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)

Programul Operaţional Asistență Tehnică 2021-2027 este un document strategic de
programare care acoperă domeniul Asistență Tehnică , obiectivul acestuia fiind de a contribui la
Strategia programului, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în
funcție de nevoile naționale, regionale şi locale.
Prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 se va asigura rambursarea
salariilor pentru Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plată, structurile din Ministerul
Fondurilor Europene care asigură coordonarea fondurilor și Autoritățile de
Management/Organismele intermediare pentru Programul Operațional Sănătate, Programul
Operațional Combaterea Sărăciei, Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare,
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Programul Operațional Tranziție Echitabilă, Programul
Operațional Transport si Programul Operațional Asistentă Tehnică.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-
2027, în cazul României, este de 20.5 miliarde de euro. Din această sumă, 13.3 miliarde reprezintă
plățile directe, în timp ce 6.7 miliarde de euro se vor acorda pentru Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR). Și alocările pentru FEADR se vor face în bazaunor indicatori.
Propunerile legate de direcțiile de acțiune în exercițiul financiar 2021-2027 pentru
FEADR sunt în număr de 6:
- Investiții în exploatații agricole, pomicole, unități de procesare, servicii de bază în
mediul rural și investiții non-agricole: 38%;
309
- Sprijin pentru mediu și climă: 35%;

- Sprijin pentru bunăstarea animalelor și instrumente de gestionare a riscurilor: 9%;
- Instalarea tinerilor agricultori și înființarea de noi întreprinderi rurale: 8%;
- Cooperare și inovare: 6%;
- Schimb de cunoștințe și informare și asistență tehnică: 4%;
 PROGRAMELE DE COOPERARE TERITORIALĂ
România poate participa la trei tipuri de programe de cooperare teritorială:
- Cooperare teritorială transfrontalieră - presupune cooperarea regiunilor din

România cu regiuni din statele vecine. Programele de cooperare transfrontalieră finanţează proiecte
de accesibilitate transport și tehnologia informației), mediu şi prevenirea riscurilor, dezvoltare
economică şi socială, precum şi acţiuni „people to people”.
- Cooperare teritorială transnațională - presupune cooperarea cu regiunile dintr-un

anumit spațiu geografic); Cooperarea transnațională finanțează dezvoltarea de rețele care să ducă la
dezvoltare teritorială integrată în domenii precum inovația, mediul și accesibilitatea și dezvoltarea
urbană.
- Cooperare teritorială interregională - presupune colaborarea cu regiuni din orice

stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul unor proiecte gestionate și administrate în
310
comun de partenerii din statele participante. Se promovează cooperarea între autoritățile publice
(locale sau regionale) precum și între cercetătorii UE, pe probleme de interes comun prin transferul
de experienţă şi bune practici între regiuni şi prin constituirea de reţele între oraşele UE.
Ca regulă generală, rata de cofinanțare pentru programele finanțate din Fondul European de
Dezvoltare Regionala (FEDR) este 85% din fonduri comunitare şi 15% din fonduri naţionale, iar
pentru programele finanțate din Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI) este
90% din fonduri comunitare şi 10% din fonduri naționale.
Conform Acordului de Parteneriat, în perioada 2014-2020, România va fi implicată în
următoarele programe de cooperare Interreg:
 7 programe aferente politicii de coeziune:
o 2 programe de cooperare transfrontalieră Interreg VI între România și Bulgaria și
între România și Ungaria;
o 1 program de cooperare Interreg IPA III între România și Serbia;
o 4 programe de cooperare Interreg NEXT (România-Republica Moldova 2021-2027,
România-Ucraina 2021-2027, Programul pentru Bazinul Mării Negre 2021-2027, Ungaria-Slovacia-
România-Ucraina 2021-2027);
 1 program de cooperare transnațional al Dunării 2;
 1 program Interreg Europa 2021-2027;
 Programul URBACT IV;
 Programul INTERACT IV;
 Programul ESPON;
311
Beneficiarii eligibili: autorităţi publice centrale, autorităţi publice locale, organizaţii de drept
public, organisme de drept privat, organizaţii internaţionale. Beneficiarii privaţi pot participa ca
parteneri în proiecte sau în calitate de subcontractori.
 GRANTURILE SEE / GRANTURI NORVEGIENE
Prin Acordul pentru Spaţiul Economic European (SEE), trei dintre ţările AELS (Asociația
Europeană a Liberului Schimb) - Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, fac parte din piaţa internă
europeană şi contribuie la dezvoltarea socială şi economică prin intermediul granturilor SEE şi
norvegiene, de care beneficiază 15 state membre din estul, centrul și sudul Uniunii Europene.
Obiectivele majore ale Mecanismului Financiar SEE şi Mecanismului Financiar Norvegian sunt
reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European, respectiv întărirea
relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele beneficiare.
Granturile SEE și cele norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein
și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic
European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din Estul și Sudul
Europei și statele baltice.
Cooperarea dintre România și țările Spațiului Economic European (SEE) a început ca
urmare a aderării la Uniunea Europeană la 01 ianuarie 2007, România devenind parte contractantă
la Acordul privind SEE în data de 25 iulie 2007.
Astfel, România a beneficiat de o alocare de 906 mil. euro, pentru trei perioade de finanțare:
 perioada 2007-2009 - 98,5 milioane de euro, prin care au fost finanțate 69 de proiecte
în domenii precum protecția mediului, sănătate, patrimoniu cultural și o rată de absorbție de 88%;
312
 perioada 2009-2014 - 305,95 milioane euro, prin care au fost finanțate 830 de
proiecte în 22 de programe de finanțare, încheiate în decembrie 2017;
 perioada 2014-2021 – 502 milioane euro alocate către 12 programe de finanțare (în
curs de derulare);
În baza Memorandumurilor de înțelegere semnate la data de 13 octombrie 2016 între
Guvernul României și Statele donatoare, în perioada 2018-2024 vor fi finanțate proiecte în cadrul
celor 12 programe de finanțare stabilite, în domeniile:
- dezvoltare locală, reducerea sărăciei, incluziunea romilor, copii și tineri în situații de risc,
drepturile omului;
- energie regenerabilă, eficiență energetică, securitate energetică;
- dezvoltarea afacerilor, inovare și IMM;
- sănătate publică;
- cercetare;
- patrimoniu cultural, antreprenoriat cultural și cooperare culturală;
- justiție, servicii corecționale, combaterea violenței domestice și de gen;
- afaceri interne, cooperare polițienească și combaterea criminalității;
- educație, burse, ucenicie și antreprenoriat pentru tineri;
- dialog social și muncă decentă;
- cetățenie activă – societate civilă;
- mediu și schimbări climatice;
Fondul Bilateral Național este un instrument menit să faciliteze contactul și cooperarea

între entități din România și cele din statele donatoare (Islanda, Principatul Liechtenstein și
313
Norvegia), dimensiunea bilaterala fiind obligatorie în orice inițiativă. Cooperarea bilaterală cu

Consiliul Europei este, de asemenea, posibilă.
 ALTE PROGRAME EUROPENE

Conform European Commission se detaliază:
 „UE pentru sănătate” 2021-2027 – O viziune pentru o Uniune Europeană mai
sănătoasă
Programul „UE pentru sănătate” reprezintă răspunsul UE la COVID-19. Pandemia are un
impact major asupra personalului medico-sanitar, asupra pacienților și asupra sistemelor de sănătate
din Europa. Noul program „UE pentru sănătate” va merge însă dincolo de răspunsul la situații de
criză, încercând să îmbunătățească însăși reziliența sistemelor de sănătate.
Acest program, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522, va oferi finanțare entităților
eligibile, organizațiilor și ONG-urilor din domeniul sănătății din țările UE sau din țările terțe
asociate la program.
Cele 10 obiective din cadrul celor 4 scopuri ample sunt:
1. Să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniune;
o prevenirea bolilor și promovarea sănătății;
o inițiative și cooperare internațională în domeniul sănătății;
2. Să combată amenințările transfrontaliere la adresa sănătății;
o prevenire, pregătire și răspuns la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății;
o completarea stocurilor naționale de produse esențiale necesare în situații de criză;
o constituirea unei rezerve de personal medico-sanitar și de sprijin;
314
3. Să amelioreze calitatea medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a produselor

necesare în situații de criză;
o asigurarea disponibilității și a accesibilității pentru medicamentele, dispozitivele
medicale și produsele necesare în situații de criză;
4. Să consolideze sistemele de sănătate, reziliența acestora și utilizarea eficientă a
resurselor;
o consolidarea datelor privind sănătatea, a instrumentelor și serviciilor digitale și
transformarea digitală a asistenței medicale;
o îmbunătățirea accesului la asistența medical;
o elaborarea și aplicarea legislației UE în domeniul sănătății și plasarea dovezilor la
baza procesului decizional;
o activități integrate între sistemele naționale de sănătate;
Programul „UE pentru sănătate” este implementat cu ajutorul programelor anuale de lucru.
Programul de lucru pentru 2021 este în curs de elaborare. Acțiunile se vor încadra în patru categorii:
prevenirea bolilor, pregătirea pentru situații de criză, sistemele de sănătate și tehnologiile digitale,
cu un accent transversal pe cancer.
o PROGRAMUL EUROPA CREATIVĂ 2021 - 2027

Europa Creativă este un program de finanțare al Uniunii Europene care va continua, pentru
următorii 7 ani, programele dedicate culturii și audiovizualului: Cultura (2007-2013), Media (2007-
2013) și Media Mundus.
În 2021, programul Europa Creativă va aloca un buget fără precedent de aproximativ 300 de
milioane EUR pentru a ajuta profesioniștii și artiștii din toate sectoarele culturale să colaboreze la
315
nivel interdisciplinar și transfrontalier, pentru a găsi mai multe oportunități și a ajunge la noi
categorii de public.
Bugetul total al programului, de 2,4 miliarde EUR pe o perioadă de șapte ani, a crescut cu
63 % în comparație cu bugetul precedent. Programul Europa creativă vizează, de asemenea,
creșterea competitivității sectoarelor culturale, sprijinind totodată eforturile acestora de a deveni mai
ecologice, mai digitale și mai favorabile incluziunii. Se acordă o atenție deosebită consolidării
rezilienței și redresării sectoarelor culturale și creative în contextul pandemiei de COVID-19.
Programul Europa creativă din 2021 stabilește obiective comune pentru sectoarele culturale
și creative. Acesta pune un accent mai puternic pe creația transnațională, circulația și promovarea la
nivel mondial a operelor europene, inovarea în toate sectoarele și facilitarea accesului la finanțare
prin rate mai ridicate de cofinanțare din partea UE. Toate acțiunile și proiectele finanțate ar trebui să
respecte egalitatea de gen și angajamentele UE în materie de mediu cu privire la conceperea și
punerea în aplicare a activităților lor.
În cadrul programului Europa creativă, subprogramul MEDIA sprijină dezvoltarea și
distribuția de filme și opere audiovizuale cu atractivitate internațională, în Europa și în afara
acesteia. Aceasta contribuie la cultivarea talentelor și gestionează acțiuni specifice de consolidare a
alfabetizării mediatice, a pluralismului și a libertății. Programul va continua să promoveze
diversitatea culturală și lingvistică europeană.
o PROGRAMUL LIFE – SPRIJINUL UE PENTRU MEDIU ȘI CLIMĂ

Programul LIFE reprezintă instrumentul financiar al UE dedicat mediului și politicilor
climatice. Principalul obiectiv al programului este să contribuie la implementarea, actualizarea și
dezvoltarea politicilor și legislației de mediu și climatice prin cofinanțarea de proiecte valoare
316
adăugată. LIFE este singurul program la nivel UE dedicat exclusiv mediului și schimbărilor
climatice, iar etapa ce se va desfășura în intervalul 2021 - 2027 este cea mai ambițioasă de până
acum. 3,5 miliarde EUR vor fi alocate pentru activități ce țin de mediu, în timp ce 1,9 miliarde EUR
vor merge către acțiuni pentru combaterea schimbărilor climatice. Programul face parte din Pactul
Verde propus de Comisia Europeană.
Una dintre prioritățile UE - în care programul LIFE va juca un rol important - este
construirea unei economii mai curate și circulare, centrată pe reutilizarea și reciclarea produselor.
LIFE va sprijini tranziția către energia curată și va contribui, alături de alte programe, la obiectivul
UE de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050. De asemenea, programul își propune
să protejeze și să valorifice mediul, dar și să frâneze pierderea biodiversității.
Programul LIFE face parte din bugetul pe termen lung al UE, precum și din planul de
redresare post-Covid, din care 30% sunt alocate pentru acțiuni climatice. Celelalte programe includ:
Fondul pentru o Tranziție Justă - care va ajuta regiunile UE să se adapteze la economia
verde; InvestEU - care va finanța proiecte climatice; și Orizont Europa - care va finanța cercetarea
și inovarea UE în domeniul climatic.
o PROGRAMUL CADRU ORIZONT 2021

Planul strategic stabilește patru orientări strategice pentru investițiile în cercetare și inovare
în cadrul programului Orizont Europa pentru următorii patru ani:
 Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării
tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
 Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a
resurselor naturale;
317
 Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de

vedere climatic și sustenabilă;
 Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai
democratice;
Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială
pentru abordarea multor provocări globale;
Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în
comun, precum și misiunile UE, care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont
Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea,
sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene
instituționalizate propuse de Comisie în februarie. Misiunile UE vor aborda provocările globale care
ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar
realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea
oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un
portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor
aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative
legislative.
 PARTENERIATELE DE TIP PUBLIC-PRIVAT

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru
rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. Apariţia Legii nr. 178/2010 (cu
modificările și completările ulterioare) care reglementează parteneriatul public-privat este privită
drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse.
318
La nivelul administraţiilor publice există posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip

public-privat în diverse domenii. În urma adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea
externaliza o serie de servicii şi activităţi publice, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri,
cât şi sectorul non-profit.
 CREDITAREA
Din punct de vedere procedural, creditarea este o modalitate relativ simplă, de obţinere a
finanţării pentru proiectele de investiţii. Băncile locale sunt instituții financiare care au în portofoliu
programe de finanțare/creditare pentru proiectele care implică fonduri europene. Se pot acorda
astfel credite de investiții atât pentru prefinanțarea fondurilor nerambursabile cât și pentru
cofinanțarea cheltuielilor eligibile și neeligibile din cadrul unui proiect, urmând o serie de
reglementări interne. Costurile aferente creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de risc vis-
à-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine cum este cea
generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a
posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu, cu atât mai mult cu cât o organizaţie cu datorii
mari devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri
nerambursabile.
Guvernul României stabileşte anual limitele pentru finanţările rambursabile care pot fi
contractate de administraţiile locale, pentru încadrarea în nivelul deficitului bugetului general
consolidat. Legislaţia naţională, care plafonează tragerile din fonduri rambursabile contractate sau
noi, precum şi gradul maxim de îndatorare de 30%, nu este aplicabilă creditelor contractate pentru
cofinanţarea proiectelor europene.
Pentru proiectele de mare amploare se pot accesa şi programe de finanţare internaţionale ce
au ca surse instituţii financiare internaţionale: BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
319
Dezvoltare), BEI (Banca Europeană de Investiţii), FMI (Fondul Monetar Internaţional) şi Banca
Mondială.
Banca Europeană de Investiții (BEI) finanțează proiecte care au ca obiectiv promovarea

politicilor UE și implementarea Agendei Lisabona, a Inițiativei Inovare 2010 de creare și
promovare a unei economii bazate pe cunoaștere. BEI împrumută pană la 50% din valoarea unui
proiect și cofinanțează investițiile împreună cu alte bănci (Banca Europeană pentru Reconstrucție si
Dezvoltare). În prezent, BEI a devenit cea mai importantă sursă de finanţare internațională a
proiectelor din noile state membre ale UE, dar şi pentru cele din regiunea Balcanilor.
Banca Mondială sau Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) s-a

dedicat exclusiv ajutorării pe termen lung a țărilor întârziate. BIRD oferă împrumuturi și ajutoare
dezvoltării țărilor cu venituri mijlocii și mici. Banca Mondială se oferă ca un mijloc de finanțare
independent pentru completarea finanțărilor necesare și nu pentru substituirea finanțărilor naționale.
De asemenea, între Ministerul afacerilor europene și Banca Mondială s-a semnat în anul 2012 un
acord pentru servicii de consultanță privind asistența tehnică în vederea creșterii ratei de absorbție a
fondurilor structurale și de coeziune.
320
20.2. COERENȚA CU POLITICILE EXISTENTE.

CONTRIBUȚIA LA OBIECTIVELE ORIZONTALE
321
2.5.1. Coerența cu politicile existente

Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului Sângeorz-Băi 2021 – 2027 asigură, prin
măsurile şi acțiunile propuse, corespondența cu politicile comunitare şi naționale. Principalele
documente la care s-a raportat analiza coerenței prezentei strategii sunt Strategia Europa 2020,
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 (SNDDR),
Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2021 – 2027 (SNDR); Planul de Dezvoltare
Regională Nord-Vest 2021-2027 (PDR NV), Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național
2007-2026 (MPDTN 2007 - 2026), precum și Strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud
pentru perioada 2014 – 2020 (SDJBN).
Inițiativa New European Bauhaus
Inițiativa Noul Bauhaus European reprezintă o abordare practică destinată creării unor
oportunități durabile și inclusive pentru toți cetățenii europeni, acest lucru realizându-se în mare
parte prin apeluri de proiecte. Aria instrumentelor financiare mobilizate este vastă: programele
Orizont Europa, Erasmus +, Piața Unică, Europa digitală, LIFE, Europa Creativă, Corpul European
de Solidaritate. Statele membre UE sunt, de asemenea, invitate să utilizeze fondurile din cadrul
politicii de coeziune și să includă arhitectura durabilă și sustenabilă în cadrul Planurilor naționale de
Redresare și Reziliență, de exemplu prin proiectele de renovare a infrastructurii. Abordarea
interdisciplinară și crearea de sinergii între diverse domenii de acțiune (politici de mediu, politici
digitale și politici arhitectonice) sunt vitale pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic
European, obținerea unor progrese substanțiale în materie și, implicit, ameliora rea calității vieții
cetățenilor europeni.
În egală măsură, toate inițiativele propuse pornesc de la premisa caracterului participativ al
322
Pactului Ecologic European. Toți cetățenii ar trebui să-și exprime punctele de vedere cu privire la
spațiul în care doresc să locuiască, să contribuie la transformarea verde și digitală și să beneficieze,
în egală măsură, de multiplele beneficii ale acestor procese.
Astfel, Noul Bauhaus European își propune să reunească cetățeni, experți, întreprinderi și
instituții și să faciliteze discuțiile pe marginea mijloacelor prin care putem realiza spații de trai mai
abordabile și mai accesibile. Inițiativa va mobiliza designeri, arhitecți, ingineri, oameni de știință,
studenți și spirite creative din diferite discipline pentru a reimagina un mod de viață durabil în
Europa. În egală măsură se va strădui să asigure o calitate mai bună a vieții, punând în prim-plan
simplitatea, funcționalitatea și circularitatea materialelor, fără a compromite nevoia de confort și de
frumusețe din viața noastră cotidiană.1
Inițiativa are la bază trei valori fundamentale:
 durabilitatea - de la obiectivele climatice la circularitate, reducerea la zero a poluării și

biodiversitate;
 estetica - calitatea experienței și a stilului, dincolo de funcționalitate;
 incluziunea - de la punerea în valoare a diversității la garantarea accesibilității și a prețurilor

abordabile;
În contextul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Orașului Sângeorz-Băi, principiile

inițiativei au fost integrate în realizarea prezentului document strategic. Astfel, la nivelul
identificării intervenţiilor în SIDU 2021-2027, s-a ținut cont de inițiativa New European Bauhaus de
a pune în practică Pactul Verde European și de a crea locuri de locuit accesibile, durabile și de
calitate, prin colaborarea și interoperabilitatea artei și științei culturale, investițiile îmbinând cu
323
success principiile durabilității, esteticii și incluziunii din Noul Bauhaus european, în scopul găsirii
de soluții accesibile, incluzive, durabile și atractive la provocările climatice.
2.5.2. Contribuția la obiectivele orizontale

Acţiunile propuse în cele 9 planuri sectoriale de acţiune sunt realizate în concordanţă cu
prevederile comunitare şi naţionale vis-à-vis de obiectivele orizontale: dezvoltarea durabilă,
egalitatea de şanse şi societatea informaţională.
Egalitatea de şanse
Acest obiectiv orizontal presupune a nu se realiza nici o deosebire, restricţie sau preferinţă,
indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare
sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă etc.
Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului Sângeroz-Băi 2021-2027 respectă, prin
intervenţiile propuse, egalitatea de şanse a locuitorilor. Prin implementarea strategiei se va asigura
324
accesul persoanelor cu dizabilităţi în toate instituţiile publice, va creşte coeziunea socială şi se vor
îmbunătăţi serviciile sociale pentru populaţia defavorizată.
Unul dintre proiectele strategiei se referă la înfiinţarea de piste pentru biciclete, facilitându-
se astfel utilizarea şi a altor mijloace de transport în afara autoturismelor.
De asemenea, prin extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare se
asigură accesul întregii populaţii din Sângeorz-Băi la servicii de calitate, îmbunătăţindu-se
accesibilitatea tuturor zonelor din oraş.
Dezvoltarea durabilă este un alt obiectiv orizontal important în comunitatea europeană,

având trei dimensiuni principale – ecologică, economică şi socială.
Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027 respectă în
planurile sectoriale de acţiune principiile dezvoltării durabile. În primul rând, strategia de dezvoltare
propune extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor, modernizarea
sistemului de epurare a apelor uzate şi susţinerea reducerii consumului de energie, toate acestea
ducând la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din oraş.
Protecţiei şi conservării mediului îi este dedicată o secţiune sectorială distinctă, dar
reducerea nivelului de poluare din oraş, amenajarea spaţiilor verzi, protecţia naturii şi îmbunătăţirea
condiţiilor de mediu se vor produce şi ca urmare a unor acţiuni din cadrul altor secţiuni ale
strategiei. Spre exemplu, prin îmbunătăţirea infrastructurii de parcări se vor reduce noxele cauzate
de autoturisme în zonele frecventate de turişti, scăzând impactul acestora asupra mediului
înconjurător
Contribuţia Strategiei de dezvoltare socio-economică a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027 la
dezvoltarea durabilă se realizează şi prin proiecte ce ţin de domeniul socio-economic: stimularea
325
inovaţiilor tehnologice, atragerea investitorilor, conservarea patrimoniului cultural existent,

îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de furnizare a serviciilor
medicale, îmbunătăţirea nivelului de conştientizare cu privire la importanţa protejării mediului etc.
Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027 va contribui şi
la tranziţia spre o societate informaţională, existând mai multe proiecte ce vor avea impact în acest
domeniu. Printre acestea, amintim proiectul de utilizare a serviciilor de e-administraţie, utilizarea
instrumentelor on-line pentru activităţile de promovare şi informare turistică, introducerea reţelelor
wireless în spaţiile publice etc.
326
20.3. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA
327
Monitorizarea şi evaluarea implementării strategiei

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei de dezvoltare socio-economică a
orașului Sângeorz-Băi 2021 – 2027 are drept scop atât aprecierea gradului de realizare al proiectelor
propuse în document, per ansamblu, cât şi fundamentarea eventualelor revizuiri şi modificări ale
obiectivelor, țintelor, planurilor de măsuri şi acțiuni.
Monitorizarea reprezintă procesul continuu de culegere a informațiilor relevante despre

modul de implementare a Strategiei de dezvoltare socio-economică a orașului Sângeorz-Băi 2021 –
2027, în timp ce evaluarea este un proces care foloseşte informațiile obținute pe parcursul
monitorizării pentru a stabili dacă strategia şi-a atins ținta şi a avut eficiența scontată: îndeplinirea
viziunii şi obiectivelor strategice şi specifice menționate.
Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată în permanență de către un
departament/o persoană al/a Primăriei orașului Sângeorz-Băi, desemnat prin decizie a Primarului
orașului Sângeorz-Băi. Monitorizarea va consta în verificarea implementării în perioada programată
a activităților, colectarea datelor necesare pentru popularea bazei de date a indicatorilor de evaluare
etc. Această activitate contribuie şi la o îmbunătățire a coordonării proiectelor realizate la nivel
local cu cele realizate la nivel județean şi regional.
Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a țintelor
propuse inițial cu situația dezvoltării orașului la diferite momente. Pentru aceasta trebuie avută în
vedere evoluția indicatorilor de evaluare şi a stadiului la care aceştia se află în funcție de țintele
aferente stabilite în cadrul obiectivelor specifice.
Evaluarea va fi efectuată de către departamentul care va realiza şi activitatea de
monitorizare. La o perioadă stabilită de Primarul orașului Sângeorz-Băi (se recomandă perioade nu
328
mai mici de 1 an), acest departament va prezenta în plenul Consiliului Local un raport de evaluare a
implementării strategiei care va conține situația indicatorilor de evaluare. În baza acestei situații,
departamentul va propune eventuale modificări sau actualizări ale prevederilor strategiei.
Se recomandă ca, la perioade mai mari de timp (3-5 ani) sau în cazul unor schimbări socio-
economice sau administrative majore să se efectueze o revizuire a documentului strategic.
Indicatori de evaluare a implementării strategiei orașului Sângeorz-Băi

Dezvoltarea infrastructurii tehnico - edilitare
o Lungimea rețelei de alimentare cu apă potabilă;
o Lungimea rețelei de canalizare;
o Lungimea rețelei de joasă tensiune;
o Gradul de conectare la rețeaua de apă potabilă;
o Gradul de conectare la rețeaua de canalizare;
o Gradul de conectare la rețeaua de electricitate;
o Lungimea rețelei de drumuri locale;
o Numărul de spații de parcare;
o Lungimea trotuarelor modernizate.
Creșterea calității serviciilor publice

o Numărul sălilor de clasă;
o Unități de învățământ reabilitate;
o Numărul laboratoarelor şcolare;
o Numărul sălilor de sport;
329
o Unități medico-sanitare reabilitate;

o Numărul de cadre medicale specializate;
o Incidența bolilor frecvente;
o Numărul de parteneriate în domeniul furnizării serviciilor sociale;
o Numărul de ONG-uri active în domeniul social;
o Numărul cazurilor de abandon şcolar;
o Numărul cazurilor de violență domestică;
o Numărul cazurilor de abandon familial;
o Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii proveniți din medii defavorizate;
o Rata şomajului;
o Numărul întreprinderilor sociale;
o Numărul volumelor din Biblioteca Publică;
o Numărul de abonați ai Bibliotecii Publice;
o Evenimente culturale organizate;
o Zone publice supravegheate video;
o Rata infracționalității (număr infracțiuni la 10.000 de locuitori);
o Numărul dotărilor din parcurile de joacă pentru copii;
o Numărul băncilor instalate în spațiile publice;
o Numărul de coşuri de gunoi montate în spațiile publice.
Dezvoltare economiei locale

o Numărul întreprinderilor;
o Densitatea IMM-urilor (număr IMM-uri la 1.000 de locuitori);
330
o Cifra de afaceri totală;

o Numărul şomerilor înregistrați;
o Numărul mediu al salariaților;
o Numărul de parteneriate de tip public-privat dintre Primăria orașului Sîngeorz-Băi şi
mediul de afaceri.
Turism
o Numărul de turiști;
o Numărul de obiective turistice modernizate/ reabilitate;
o Indicele de utilizare a capacității de cazare;
o Numărul de locuri de petrecere a timpului liber;
o Numărul evenimentelor culturale organizate anual;
Protecția mediului
o Cantitatea de deşeuri menajere generate;
o Gradul de acoperire a serviciilor de salubrizare;
o Cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectată selectiv pe
locuitor;
o Numărul de acțiuni de ecologizare.
Dezvoltarea capacității administrative și implicarea comunității în luarea deciziilor
331
o Funcționari publici beneficiari ai sesiunilor de specializare şi perfecționare în

domenii de interes (achiziții publice, management de proiect, furnizarea serviciilor publice, ECDL
etc.);
o Numărul studiilor de evaluare a oportunității externalizării serviciilor publice.
332
20.4. ANALIZA FACTORILOR INTERESAȚI
333
Stakeholderii (factori interesați) sunt indivizii sau grupurile care pot influența o anumită
politică, ori care pot fi afectați de aceasta. Un factor interesat poate fi o persoană (un cetățean), o
instituție (aici incluzând diferitele departamente ale administrației), grupuri specifice sau categorii
de persoane (ca de exemplu tineri, bătrâni, elevi etc.), o anumită zonă rezidențială sau chiar întreaga
comunitate.
Populația este unul dintre principalii stakeholderi ai Strategiei de dezvoltare socio-
economică a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027, atât datorită numeroaselor domenii în care vor avea
beneficii în urma acestei strategii, cât şi datorită capacității de a influența anumite resurse pentru
implementarea ei.
Per ansamblu, interesul populației în urma strategiei este de a avea condiții mai bune de
viață, locuri de muncă diversificate şi bine remunerate şi servicii publice de calitate. Şi, într-adevăr,
principalii beneficiari ai tuturor planurilor sectoriale de acțiune sunt locuitorii orașului Sângeorz-
Băi, aceştia urmând a se bucura de parcuri şi spații de joacă pentru copii bine amenajate, zone noi
de agrement, drumuri modernizate, infrastructură tehnico-edilitară reabilitată, siguranță şi ordine
publică, servicii educaționale şi de sănătate mai eficiente, mediu mai curat, activități culturale mai
frecvente, etc.
Pe de altă parte, populația poate avea un impact fundamental asupra bunei implementări a
strategiei, gradul de acceptabilitate al populației vis-à-vis de măsurile şi acțiunile propuse fiind
determinant. Mai mult decât atât, implicarea populației este necesară pentru crearea unei societăți
civile puternice, un pion esențial în deciziile luate la de autoritățile publice nivel local.
Un alt stakeholder cheie este mediul de afaceri. Interesul principal al antreprenorilor locali
este de a fi rezolvate obstacolele/dificultățile întâmpinate de aceştia în prezent: infrastructura rutieră
şi tehnico-edilitară, colaborarea dintre mediul de afaceri şi autoritățile publice, birocrația, etc. De
334
asemenea, mediul de afaceri va beneficia de facilități mai dezvoltate în urma implementării

strategiei.
Mediul de afaceri joacă un rol cheie în Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului
Sângeorz-Băi 2021-2027 şi datorită capacității de a mobiliza anumite resurse financiare pentru
implementarea planurilor de acțiune propuse în acest document.
Autoritățile publice locale (Consiliul Local şi Primăria Sângeorz-Băi) reprezintă unul

dintre cei mai importanți stakeholderi în implementarea Strategiei de dezvoltare socio-economică a
orașului Sângeorz-Băi 2021-2027. Strategia de dezvoltare presupune realizarea unor investiții
majore care pot fi demarate doar de autoritățile publice locale. De altfel, pentru realizarea
investițiilor din fonduri europene este necesară implicarea autorităților publice ca principal
beneficiar şi contribuitor financiar (pentru co-finanțare).
Mai mult decât atât, autoritățile publice locale dețin nu doar resursele financiare, ci şi cele de
legitimitate pentru implementarea strategiei de dezvoltare, între atribuțiile Consiliului Local fiind
următoarele elemente:
- avizează sau aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de
organizare şi amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv
participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră;
- aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale,
precum şi taxe speciale, în condițiile legii;
- stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreținerea şi modernizarea drumurilor,
podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;
335
- aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local şi

asigură condițiile necesare în vederea realizării acestora;
- asigură condițiile materiale şi financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor şi
serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, apărarea
împotriva incendiilor şi protecția civilă, de sub autoritatea sa; urmărește şi controlează activitatea
acestora;
- acționează pentru protecția şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității
vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice
şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervațiilor naturale, în condițiile legii;
- contribuie la realizarea măsurilor de protecție şi asistență socială;
- înființează şi organizează târguri, piețe, oboare, locuri şi parcuri de distracție, baze sportive
şi asigură buna funcționare a acestora.
Şi Primarul are competențe ce pot influența implementarea Strategiei de dezvoltare locală a

orașului Sângeorz-Băi 2021-2027, având rolul de a întocmi proiectul bugetului local şi contul de
încheiere a exercițiului bugetar şi de a le supune spre aprobare consiliului local. Astfel, prin
atribuțiile deținute, atât Consiliul Local Sângeorz-Băi, cât şi Primarul orașului Sângeorz-Băi joacă
un rol cheie în implementarea acțiunilor propuse în cadrul strategiei.
Pe de altă parte, autoritățile publice locale vor avea şi o serie de beneficii directe ca urmare a
implementării strategiei, precum dezvoltarea resurselor umane.
Un alt stakeholder în implementarea Strategiei de dezvoltare locală a orașului Sângeorz-Băi
2021-2027 este Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. Una dintre modalitățile prin care această
instituție poate influența dezvoltarea orașului Sângeorz-Băi este prin includerea în strategia
336
județeană a unor investiții pentru orașul Sângeorz-Băi. De asemenea, una dintre atribuțiile
Consiliului Județean Bistrița-Năsăud este de a aproba bugetul propriu al județului, împrumuturile,
virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare, de a stabili impozite şi taxe, precum şi
taxe speciale, în condițiile legii şi de a hotărî repartizarea pe comune, orașe şi municipii a cotei din
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în condițiile legii. Astfel,
asemenea autorităților publice locale, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud dispune atât de resurse
financiare, cât şi de legitimitate pentru a influența implementarea Strategiei de dezvoltare socio-
economică a orașului Sângeorz-Băi.
Prefectura este un alt stakeholder al Strategiei de dezvoltare locală a orașului Sângeorz-Băi
2021-2027, Prefectul fiind reprezentantul Guvernului pe plan local care asigură legătura operativă
dintre fiecare ministru, respectiv conducător al organului administrației publice centrale din
subordinea Guvernului şi conducătorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia. O
primă modalitate prin care Prefectul poate influența implementarea strategiei este prin efectuarea de
lobby la nivel central pentru realizarea de investiții în orașul Sângeorz-Băi şi rezolvarea
problemelor întâmpinate de locuitori şi mediul de afaceri. De altfel, una dintre atribuțiile Prefecturii
este acționarea pentru realizarea în județ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi
dispunerea măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele şi atribuțiile
ce îi revin, potrivit legii.
O altă atribuție a Prefecturii este aceea de a colabora cu autoritățile administrației publice
locale pentru determinarea priorităților de dezvoltare teritorială. În acest fel, Prefectura Bistrița-
Năsăud poate reprezenta şi orașul Sângeorz-Băi şi necesitățile de dezvoltare din localitate.
În județul Bistrița-Năsăud există mai multe servicii publice deconcentrate: AJOFM Bistrița-
Năsăud, ITM Bistrița-Năsăud, Casa de Pensii Bistrița-Năsăud, Administrația Finanțelor Publice,
337
Direcția Sanitar - Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor etc. Toate serviciile deconcentrate
reprezintă un alt stakeholder al Strategiei de dezvoltare locală a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027,
principala modalitate prin care pot influența dezvoltarea orașului fiind prin parteneriate cu
autoritățile publice locale. De asemenea, serviciile publice deconcentrate pot contribui prin
furnizarea de informații privind situația din orașul Sângeorz-Băi a necesităților de dezvoltare
identificate pe fiecare domeniu în parte.
Instituțiile publice de cultură reprezintă un alt factor interesat în Strategia de dezvoltare
locală a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027. Prin implementarea strategiei, se va dezvolta şi
moderniza infrastructura în care își desfășoară activitatea în prezent instituțiile culturale şi se va
recurge la sprijinirea activităților culturale. Pe de altă parte, instituțiile publice culturale pot
contribui la dezvoltarea orașului Sângeorz-Băi prin co-participare la proiectele de finanțare şi prin
furnizarea de informații privind situația din teren.
Şi instituțiile publice de sănătate vor avea o serie de beneficii în urma implementării
strategiei, aceasta presupunând dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate în scopul
îmbunătățirii serviciilor de sănătate. De îmbunătățiri la capitolul infrastructură vor avea parte şi
instituțiile publice de învățământ. Atât acestea, cât şi instituțiile din domeniul sănătății pot participa
ca parteneri în cadrul investițiilor ce se vor realiza la nivelul orașului Sângeorz-Băi.
Organizațiile non-guvernamentale pot contribui la dezvoltarea serviciilor sociale din

orașul Sângeorz-Băi prin efectuarea de parteneriate cu autoritățile publice locale ori prin
dezvoltarea unor proiecte finanțate prin fonduri nerambursabile. Prin natura activităților desfășurate,
însă, ONG-urile pot contribui şi la dezvoltarea altor sectoare.
338
Mass-media este un alt stakeholder important în dezvoltarea orașului Sângeorz-Băi.

Principalul rol al său este de a atrage investitori, cât şi de a crește numărul turiștilor din localitate.
Ca mediator – informator între autoritățile publice locale şi populație, mass-media are un rol
esențial în influențarea opiniei publice şi a acceptabilității acesteia privind investițiile din oraș. În
acest fel, mass-media poate determina apariția unor presiuni la nivelul administrației publice locale
și introducerea unor probleme pe agenda publică.
339
20.5. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI
340
„Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului Sângeorz-Băi 2021 – 2027” a fost

elaborată respectând criteriile cheie de calitate utilizate în evaluarea documentelor strategice la nivel
european: relevanță, eficacitate, eficiență, consecvență şi coerență pragmatism, sustenabilitate şi
aranjamente de management şi monitorizare.
Elaborarea „Strategiei de dezvoltare socio-economică a orașului Sângeorz-Băi 2021 – 2027”
a presupus parcurgerea a trei etape principale:
 Etapa elaborării auditului socio-economic al orașului Sângeorz-Băi;
 Etapa elaborării strategiei de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi;
 Etapa de consultare publică.
Documentul programatic a urmărit nouă secțiuni de interes pentru dezvoltarea socio-

economică a orașului Sângeorz-Băi:
1. Dezvoltare urbană
2. Infrastructură și servicii publice
3. Economie
4. Turism
5. Demografie și forță de muncă
6. Educație și cultură
7. Sănătate și protecție socială
8. Mediu
9. Capacitate administrativă
341
Prima etapă a procesului de planificare are drept rezultat elaborarea primei secțiuni a
documentului, auditul socio-economic al orașului Sângeorz-Băi. Analizele conduse în cadrul acestei
etape reprezintă fundamentul pentru elaborarea viziunii, obiectivelor şi a planurilor de măsuri și
acțiuni. Această secțiune a documentului a fost redactată într-o manieră concluzivă, prezentând
informații sintetizate despre situația orașului Sângeorz-Băi, grupate pe cele nouă secțiuni de interes
enunțate anterior.
În cea de-a doua etapă a fost elaborată partea strategică a documentului, compusă din
viziune, obiective, planuri de măsuri şi acțiuni şi portofoliul de proiecte. Această secțiune a fost
elaborată utilizând deopotrivă concluziile auditului dezvoltării socio-economice realizat cât şi
informațiile şi recomandările colectate prin procesul de consultare publică.
Cea de-a treia etapă a procesului de planificare este reprezentată de activitățile de consultare
publică. Consultarea publică este parte integrantă a primelor două etape, atât auditul dezvoltării
socio-economice a orașului cât şi partea strategică fiind bazate pe concluziile consultărilor publice.
Etapa 1: Elaborarea auditului socio-economic al orașului Sângeorz-Băi

Auditul dezvoltării socio-economice a orașului Sângeorz-Băi reprezintă prima secțiune a
documentului strategic, analizând situația existentă în localitate, identificând principalele probleme,
principalele direcții de dezvoltare economică şi resursele pe care se poate baza aceasta. Pentru
aceasta s-au utilizat două serii de date: secundare şi primare. Datele secundare au fost preluate de la
instituțiile abilitate: Institutul Naționale de Statistică, Direcția Județeană de Statistică a Județului
Bistrița-Năsăud, Consiliul Local Sângeorz-Băi, AJOFM, APM etc. De asemenea, au fost analizate
şi documentele programatice şi analizele socio-economice existente în județul Bistrița-Năsăud şi la
nivel regional şi național.
342
Datele primare utilizate au fost obținute în baza sondajelor de opinie în rândul comunității
locale și a dezbaterilor publice cu principalii actori relevanți de la nivel local: reprezentanți ai
administrației publice locale, reprezentanți ai mediului de afaceri, reprezentanți ai instituțiilor
publice, elevii / tinerii şi organizațiile nonguvernamentale din Sîngeorz-Băi.
Auditul cuprinde analiza celor nouă sectoare de interes, realizată pe baza datelor oficiale
disponibile. Acestea sunt completate de informațiile cantitative și calitative obținute în etapele
prezentate anterior.
Pe baza celor nouă secțiuni s-a realizat o matrice SWOT (puncte tari, puncte slabe,
amenințări, oportunități) care sintetizează informațiile esențiale din fiecare capitol.
Opiniile comunității au fost evaluate în funcție de frecvența de apariție şi de importanța pe
care respondenții au asociat-o aspectelor analizate. În acest fel, a rezultat o ierarhizare a
problemelor, a necesităților de intervenție, a resurselor etc. Acolo unde informațiile au fost
suficiente şi concludente, a fost evaluată şi prioritizarea intervențiilor sectoriale, în baza necesității
de intervenție şi a importanței problemelor, așa cum a reieşit din consultările publice.
Etapa 2: Elaborarea Strategiei de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi

Conform concluziilor analizelor socio-economice efectuate şi a consultărilor publice, a fost
formulată viziunea de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi pentru perioada de timp acoperită de
Strategie. Viziunea de dezvoltare afirmă succint cadrul general al direcțiilor de dezvoltare,
prezentând situațiile generale şi stările de fapt spre care se tinde prin implementarea strategiei.
În contextul stabilit de viziunea de dezvoltare a fost elaborat un obiectiv general al strategiei,
care are subordonat un set de obiective strategice și specifice. De asemenea, pentru fiecare dintre
cele nouă sectoare analizate, au fost elaborate o serie de obiective sectoriale care pot fi atinse pe
343
baza unui plan sectorial de măsuri și acțiuni. Astfel, fiecare obiectiv conține acțiunile propuse,
organizațiile responsabile de implementarea acestora, bugetul estimat al îndeplinirii obiectivului și
țintele cheie stabilite până la sfârșitul perioadei de programare. Acțiunile incluse în planurile
sectoriale de măsuri sunt adresate întregii comunități, ele implicând deopotrivă instituțiile şi
administrația publică, mediul de afaceri, societatea civilă şi chiar simplii cetățeni. Pentru atingerea
țintelor propuse, proiectele care vor fi dezvoltate în orașul Sîngeorz-Băi în perioada următoare vor
trebui să fie încadrate în planurile sectoriale cuprinse de Strategie.
Estimarea bugetară a măsurilor propuse a luat în calcul standardele de cost actuale,
eventualele estimări realizate în baza unor studii de fezabilitate existente, valoarea proiectelor
similare în implementare sau implementate de curând etc. Stabilirea valorilor estimative a urmărit
indicatorii incluși în țintele cheie.
În conformitate cu viziunea, obiectivele şi planurile sectoriale de acțiune, a fost elaborat un
set de proiecte prioritare pe care Consiliul Local Sângeorz-Băi își propune să le implementeze în
perioada de programare a strategiei utilizând în special fonduri din surse de finanțare
nerambursabile. Aceste proiecte sunt incluse în Portofoliul de proiecte al strategiei şi acoperă toate
cele nouă secțiuni ale documentului şi presupun un larg parteneriat cu instituțiile publice, mediul de
afaceri şi societatea civilă. Modul de bugetare a proiectelor cuprinse în portofoliul de proiecte este
similar celui utilizat la stabilirea valorilor estimative pentru măsurile sectoriale.
Etapa 3: Consultările publice

Fiecare fază din procesul de elaborare a documentului de programare a inclus şi o activitate
de consultare a comunității locale, de la identificarea principalelor probleme ale orașului până la
prioritizarea acțiunilor şi proiectelor incluse.
344
Consultările publice au fost organizate în două etape. În prima etapă au fost identificate
principalele probleme ale orașului Sângeorz-Băi şi direcțiile principale spre care, în opinia
comunității, ar trebui îndreptată dezvoltarea orașului.
Cea de-a doua etapă a consultărilor a fost organizată după definitivarea cadrului strategic
general, mai precis după definitivarea unei viziuni generale de dezvoltare, a unui set de obiective
sectoriale, a direcțiilor principale de dezvoltare şi a planurilor de măsuri pentru fiecare din cele nouă
secțiuni ale documentului.
345
346
3. STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPȚIEI LOCUITORILOR DIN

ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI ASUPRA DEZVOLTĂRII ACESTUIA PRIN
IMPLEMENTAREA DE NOI PROIECTE, RESPECTIV EVALUAREA
CALITĂȚII VIEȚII
347
Chestionarul reprezintă principalul instrument de colectare a datelor, iar pentru o bună

desfășurare a acestui proces s-au parcurs următoarele etape: definirea problemei, conceperea
chestionarului, culegerea datelor prin Google Forms și analiza datelor.
3.1. Definirea problemei

În studiul prezent este supus analizei orașul-stațiune Sângeorz-Băi, unde locuitorii, în
calitate de grup-țintă au avut posibilitatea de a-și exprima părerea în legătură cu viitoarele proiecte
propuse a fi implementate și posibilitatea de a se implica în dezvoltarea comunității în care trăiesc,
scopul principal al acestui studiu reprezentând identificarea percepției cetățenilor privind calitatea
vieții, cât și oportunitățile de dezvoltare din orașul Sângeorz-Băi.
Plecând de la scopul propus s-au analizat următoarele aspecte: cunoștiința pe care o au în
ceea ce privește realizarea Strategiei locale și importanța acesteia, acordarea de calificative în ceea
ce privește factorii generați de calitatea vieții, satisfacția vis-a-vis de nivelul de trai din orașul
Sângeorz-Băi, așteptările pe care aceștia le au de la actuala administrație locală, viziunea pe care o
au privind direcția de dezvoltare a localității, transparența de care beneficiază din partea primăriei,
în legătură cu proiectele care se desfășoară în momentul de față în orașul Sângeorz-Băi, propunerile
concrete venite din partea cetățenilor în ceea ce privește viitoarele investiții pe plan local, dar și
lucrurile care le plac și displac referior la orașul Sângeorz-Băi.
3.2. Conceperea chestionarului

Chestionarul a fost conceput în urma discuțiilor avute cu administrația orașului pentru a
surprinde toate aspectele de interes, benefice în realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală, respectiv
348
punerea în aplicare a sugestiilor propuse de către cetățeni prin intermediul întrebărilor din
chestionar. Analiza datelor culese prin intermediul platformei Google Forms, va aduce beneficii în
ceea ce privește numeroase aspecte referitoare la dezvoltarea pe plan local, care au fost scoase în
evidență prin chestionarul aplicat, acesta fiind unul anonim, datele și informațiile primite de la
respondenți realizându-se doar în scop științific.
Opinia locuitorilor este foarte importantă în procesul de dezvoltare și va ajuta la
identificarea problemelor și riscurilor strategice din orașul Sângeorz-Băi, dar și la concluzionarea de
beneficii care ar putea să le aducă viitoarele proiecte propuse de administrația locală, dar și de către
comunitate.
3.3. Modul de culegere a datelor

Colectarea informațiilor s-a realizat online, prin intermediul platformei Google Forms, care
a ajutat la o mult mai bună și sinceră părere a fiecărui respondent în parte, deoarece nu a fost presat
de timp, analizând întrebările și dând răspunsuri elocvente și folositoare în procesul de elaborare a
strategiei, mai apoi în procesul de punere în aplicare a propunerilor venite din partea respondenților
din orașul Sângeorz-Băi.
În total au fost completate un număr de 100 chestionare, respondenții fiind doar locuitori ai
orașului Sângeorz-Băi, care au dorit să contribuie la realizarea cât mai corectă a Strategiei de
Dezvoltare Locală.
349
3.4. Rezultate și discuții. Analiza rezultatelor privind studiul evaluării percepției

locuitorilor din orașul Sângeorz-Băi asupra dezvoltării acestuia prin implementarea de noi
proiecte, respectiv evaluarea calității vieții
În urma analizei datelor culese cu ajutorul chestionarului aplicat online prin platforma
Google Forms s-au obținut informații importante cu privire la percepția cetățenilor orașului
Sângeorz-Băi asupra calității vieții, dar mai ales cu privire la oportunitățile de dezvoltare a stațiunii
prin propuneri aduse de către locuitorii acesteia, dar și prin propunerile aduse de către administrația
locală.
Toate acestea ca la final să se concluzioneze beneficiile pe care le-ar putea aduce viitoarele
proiecte din fonduri nerambursabile, susținerea tinerilor antrprenori prin idei inovative de afaceri,
dar mai ales conștientizarea cetățenilor cu privire la avantajele pe care le aduce implicarea lor în tot
procesul de dezvoltare pe plan local, dar în tot acest timp să rămână la mijloc mitul nemuritor al
apelor minerale pe care le deține orașul-stațiune.
Prima întrebare din chestionar a fost: “De cât timp locuiți în orașul Sângeorz-Băi?”. Această
întrebare a fost adresată respondenților-locuitori ai orașului Sângeorz-Băi, pentru a se putea evalua
perioada de timp în care au locuit aici, dar și nivelul de interes asupra condițiilor de trai la nivel
local.
350
Figura nr. 56
Prin răspunsurile obținute la prima întrebare s-a constatat faptul că din cei 100 respondenți,
un procent de 88% reprezintă persoanele care locuiesc în orașul Sângeorz-Băi de peste 20 ani,
rezultând faptul că majoritatea locuitorilor s-au născut și au crescut în orașul-stațiune, fiind
conștienți de schimbările care au avut loc până acum și de necesitățile cetățenilor care se pot obține
prin viitoarele proiecte.
A doua întrebare “Ați auzit până acum de inițiativa Primăriei și Consiliului Local cu
privire la realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Sângeorz-Băi?, fiind adresată
respondenților pentru a putea identifica cât de cunoscută este acțiunea de realizare a Strategiei de
Dezvoltare Locală pentru orice oraș/localitate/comună, etc.
351
Figura nr. 57
Rezultatele acestei întrebări arată faptul că într-un procent destul de mare (69%) dintre
respondenți știu și cunosc inițiativa administrațiilor locale, cât și a Consiliilor Locale de a
realiza/actualiza strategiile de dezvoltare pe plan local, în timp ce 31% din aceștia nu au auzit de
strategia de dezvoltare locală care este oblitgatoriu a fi realizată de către administrațiile locale,
pentru a se putea dezvolta pe domeniile specifice din teritoriu.
A treia întrebare din chestionar se referă la acordarea de note de la 1 la 5, unde 1=foarte
nemulțumit, iar 5=foarte mulțumit. Respondenții au fost întrebați de cât de mulțumiți sunt, în
general, de următoarele: felul în care trăiesc, orașul în care trăiesc, cartierul în care locuiesc,
respectiv despre locuința lor.
352
Rezultatele acestei întrebări arată faptul că cetățenii sunt foarte mulțumiți de felul în care
trăiesc, acordând note de 4 și 5, sunt mulțumiți și de orașul în care trăiesc acordând note de 3 în
număr de 40 din 100, dar și de cartierul în care locuiesc se arată destul de mulțumiți. În cee ace
privește locuința fiecăruia, din cei 100 respondenți 43 se arată foarte mulțumiți de investiția pe care
au făcut-o în propria locuință, de unde rezultă faptul că beneficiază de confort și utilități, în timp ce
doar un număr de 2 persoane se arată foarte nemulțumite de locuința proprie.
În ceea ce privește a patra întrebare și anume: “Acordați o notă de la 1 la 5, unde 1=foarte
Figura nr. 60
nemulțumit, iar 5=foarte mulțumit. Cum apreciați următoarele aspecte?” s-a dorit o evaluare
corectă asupra calității infrastructurilor rutiere din perspectiva celor 100 respondenți.
353
Figura nr. 60
354
346
347
348
349
350
Figura nr. 97
351
În urma analizei întrebării cu numărul 4 se constată următoarele: infrastructura rutieră,

rețeaua pietonală au fost evaluate de către respondenți ca fiind mulțumitoare, având în vedere
lucrările care se efectuează în prezent asupra lor; accesul la utilitățile publice fiind aproape
mulțumitoare, deoarece ultima perioadă a însemnat desfășurarea de lucrări asupra acestora,
schimbarea rețelei vechi cu una nouă, lucrări efectuate înainte de asfaltarea străzilor prevăzute prin
proiecte; locurile de joacă pentru copii, spațiile verzi și de agrement sunt necesități ale cetățenilor,
respondenții fiind nemulțumiți de lipsa acestora; domeniul educației și culturii, evenimente cultural-
artistice și sportive este unul activ la Sângeorz-Băi, având loc frecvent activități mulțumitoare
pentru cei 100 respondenți; condițiile oferite de sistemul educațional lasă de dorit, iar cei chestionați
nu sunt mulțumiți în ceea ce privește condițiile oferite de sistemul educațional școlar din școli și
licee, numărul de cabinete medicale, aspecte care se vor rezolva prin proiectele care se execută la
momentul actual; habitatul și arhitectura clădirilor, aspectul și rezistența acestora nu sunt foarte
mulțumitoare pentru locuitorii orașului Sângeorz-Băi, fiind necesară o intervenție asupra lor, care
este posibilă prin proiectele propuse de administrația locală pentru perioada de finanțare 2021-2027;
în ceea ce privește turismul la nivel local, acesta se dezvoltă din ce în ce mai mult, mai ales pe
partea de turism durabil și agroturism, însă nu pot fi neglijate resursele minerale de care dispune
stațiunea, astfel că infrastructura în acest sens este pe cale să se schimbe; în ceea ce privește relația
cu primăria și compartimentele aferente, respondenții nu se declară atât de mulțumiți precum ar
trebui.
Întrebarea cu numărul 5: “Sunteți satisfăcut de nivelul dumneavăastră de trai?” arată faptul
că într-un procent de 51% se arată satisfăcuți de nivelul de trai în localitatea Sângeorz-Băi, în timp
ce doar 6% dintre aceștia sunt nesatisfăcuți din punct de vedere a calității vieții.
352
Figura nr. 98
La întrebarea cu numărul 6 și anume: “Ce așteptări aveți în mod special de la

administrația locală Sângeorz-Băi?”, la care cei chestionați au avut posiilitatea de a alege dintre
variantele puse la dispoziție sau să răspundă liber, astfel avem: 43% dintre respondenți spun că e
nevoie să se discute mai des cu cetățenii, 44% dintre ei spun că ar trebui ca administrația locală să
comunice planurile și intențiile de a face ceva în localitate, 51% sunt de părere că administrația
locală ar trebui să mobilizeze comunitatea în rezolvarea problemelor, 73% consideră că aceasta ar
trebui să fie corectă și responsabilă, iar câte 1% dintre cei care au răspuns liber astfel: să se asigure
de buna efectuare a lucrărilor de reparație și a proiectelor care sunt în curs de implementare, fără
corupți și nepotisme, să se asfalteze străzile, să se implice mai mult în rezolvarea problemelor vis-a-
vis de locurile de muncă pentru locuitori, terminarea lucrărilor să se poată bucura fiecare cetățean
353
de ele, nu se găsesc locuri de muncă, transparență în cheltuirea banului public, o organizare mai
bună a șantierelor.
Figura nr. 99
La întrebarea cu numărul 7 din chestionar și anume: „ În viziunea dvs, care ar trebui să fie
contribuția locuitorilor orașului Sângeorz-Băi la dezvoltarea comunității în care trăiți?”
respondenții au răspuns în felul următor: 80% sunt de părere că toți cetățenii ar trebui să se implice
prin menținerea curățeniei în orașul Sângeorz-Băi, 71% cred că pentru dezvoltarea comunității
sângeorzene ar fi nevoie de o mai multă valorificare a produselor locale, 42% consideră că ar
trebui să participe la evenimente sau întruniri demarate de administrația locală pentru
transparență, 55% cred că generarea de noi idei este o soluție bună în ceea ce privește dezvoltarea
comunității, depunerea de proiecte individuale reprezintă răspunsul a 42% dintre respondenți,
354
rspectiv 1% sunt de părere că cetățenii ar trebuie să respecte curățenia și natura pentru bunul mers
al orașului.
Figura nr. 100
La întrebarea numărul 8: “ În opinia dumneavoastră, care considerați că ar trebui să fie

direcția de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi?” , 89% au fost de părere că turismul balnear ar
trebui să fie direcția de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi, 67% consider că agroturismul, 33%
spun că domeniul ar trebui să fie comerțul, 28% industrie, 23% agricultură, iar 1% spune că
educația.
355
Figura nr. 101
Întrebarea cu numărul 9 “Aveți cunoștință despre proiectele pe care Primăria le realizeză la

nivelul orașului Sângeorz-Băi?” ne arată faptul că 84% dintre respondenți cunosc proiectele pe care
le realizează administrația locală la nivel de oraș, în timp ce 16% nu știu nimic despre acestea.
Figura nr. 102 356

Întrebarea cu numărul 10 “Ați fost informat cu privire la proiectele propuse a fi

implementate de către Primăria orașului Sângeorz-Băi?” ne arată faptul că 73% dintre respondenți
cunosc proiectele propuse de către primăria Sângeorz-Băi pentru următoarea perioadă de finanțare,
în timp ce 27% dintre aceștia nu cunosc niciun detaliu despre propunerile administrației locale în
cee ace privește viitoarele proiecte.
Figura nr. 103
Întrebarea cu numărul 11 “Aveți o propunere concretă de proiect destinat îmbunătățirii sau

dezvoltării unui anumit domeniu? (infrastructură (Rețele de utilități publice, drumuri, poduri,
Turism, Sănătate, Educație, Sport, Servicii de asistență socială, Mediu, Servicii publice, Cultură,
Administrația Publică Locală, Mediul de afaceri, Tineret).”, prin care repondenții au răspuns liber
se regăsesc următoarele propuneri: Turism, Terapie și Tratament, implementarea gazului, să se
facă bine ceea ce se face, locuri de joacă pt copii, Centru balnear, Cererea unei Școli de Artă în
care cei vârstnici cu putere de muncă să ajute tinerii dornici să readucă la viu grai portul popular
357
de pe Valea Someșului, Școala de Artă - creații de port popular, terenuri de sport - în afară de
fotbal în localitatea noastră nu există alte opțiuni, mai multe zone de joacă pentru copii. spații
verzi în afara parcului, cumpărarea zonei CFR și amenajare pentru mocăniță/ pistă de biciclete/
drum cu o bandă de mers, dispensar medical care să includă o cameră de garda, After School,
inițierea unei unități sanitare moderne (spital, clinica, etc ), inițierea unor proiecte de dezvoltarea
a afacerilor pentru generația tânără, să scoată sesul unic de pe strada Teilor (unde e școala
generală), dezvoltarea turismului, redeschiderea hotelurilor pe întreg parcursul anului, dar înainte
de a face acest lucru ar trebui făcută recondiționarea lor și recondiționarea zonei de izvoare, să se
axeze în special pe tratament, un bazin cu apă termală, extravilan din limita orașului să fie
intravilan, iar strada muncelului și Mioriței neapărat reparate, Centru Spa - recuperare medicală
și recreere, un parc industrial cu diferite făbricuțe, educație, sport programe pentru cei mici și
tineri unde să poată să-și dezvolte anumite abilități prin participarea la anumite activități
practice, o pârtie de ski, Policlinica (spital orășenesc) sănătatea este pe primul loc. O astfel de
facilitate este primordială pentru cetățenii orașului Sângeorz-Băi, dezvoltarea turismului balnear,
înființarea unui centru de bussines unde tinerii (sau persoanele interesate), în special elevii de
liceu, ar putea învăța cum sa pună bazele unei afaceri, construirea unui local pentru tineret unde
acestia se pot juca ping-pong, biliard sau bowling, ajutarea tinerilor cu potențial pentru a
deschide mici afaceri de familie pentru a rămâne în oraș și a nu fi nevoiți să plece în alte locuri,
centru îmbuteliere apă minerală, realizarea unui skate-park sau roller-park, dezvoltarea
turismului prin exploatarea izvoarelor, extindere rețea apã şi electricitate şi administrarea,
întreținerea cãilor de acces.
Întrebarea numărul 12: “Numiți trei lucruri care vă plac cel mai mult în localitatea
Sângeorz-Băi”, la care respondenții au putut alege dintre variantele propuse, respectiv au avut
358
Figura nr. 104
posibilitatea de a răspunde liber, astfel avem următoarele rezultate: 90% au ales natura și
condițiile de mediu, 49% au afirmat că oamenii din localitate sunt cei mai plăcuți, 30% afirmă că
ceea ce le place cel mai multe e faptul că au un loc stabil de muncă, 24% spun că ceea ce le place
e actuala administrație locală, 23% fac referire la condițiile de petrecere a timpului liber, 3%
infrastructură de servicii publice și utilități, iar răspunsurile libere fac referire la Grădinița de pe
Teilor și GPP, orașul este sigur din ceea ce privește rata criminalității, zonele în care aceștia
locuiesc, familia, natura, resursele minerale.
359
Întrebarea numărul 13: “Numiți trei lucruri care vă displac în localitatea Sângeorz-Băi”, la
care respondenții au putut alege dintre variantele propuse, respectiv au avut posibilitatea de a
răspunde liber, astfel avem următoarele rezultate: 78% nu sunt încântați de starea drumurilor și
utilități, 55% afirmă că nu se păstrează curățenia, 78% spun că este o acută lipsă de locuri de
muncă, 46% afirmă faptul că le displac condițiile de petrecere a timpului liber, 19% fac referire
la administrația locală actuală, iar cei care au răspuns liber au afirmat faptul că uneori oamenii
sunt certăreți, mentalitatea închisă, infrastructura medicală.
Figura nr. 105
360
Informații referitoare la profilul respondenților

Următoarele întrebări, 14, 15 și 16: “Sexul dvs”, “Nivel de studii”, respectiv “Vârsta
dvs.”conțin date de identificare a locuitorilor orașului-stațiune Sângeorz-Băi. În urma cercetării
rezultă faptul că 52% dintre respondenți sunt de sex feminine, iar 48% sunt de sex masculin,
existând o diferență foarte mica de procentaj, de unde rezultă faptul că indifferent de sex cetățenii
sunt interesați să contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiesc, iar primul pas a fost
completarea acestui chestionar.
De asemenea, 61,6% dintre aceștia au studii superioare, 31,3% studii liceale și doar 7,1% au
un nivel de studii medii. Legat de vârsta celor 100 respondenți, cei mai mulți care au completat
chestionarul au vârstă cuprinsă între 18-30 ani, ceea ce denotă faptul că interesul pentru
comunitatea în care trăiesc sau s-au născut este crescut, 21% între 30-40 ani, 28% între 40-50 ani și
doar 2% au peste 60 ani.
3.5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Tema acestui studiu a fost bazată în principal pe identificarea și evaluarea percepției

locuitorilor orașului Sângeorz-Băi asupra dezvoltării acestuia prin implementarea de noi proiecte,
respective evaluarea calității vieții. Prin acțiunile lor există mari șanse de creștere a indicatorului de
dezvoltare la nivel local, nu numai din punct de vedere turistic, ci din toate punctele de vedere.
În urma studiului realizat s-au atins obiectivele propuse, prin care s-a putut determina o
estimare a percepției locuitorilor asupra oportunităților de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi, nu
doar prin administrația locală, ci și prin constribuția lor proprie prin depunerea de proiecte
361
individuale, prin realizarea de asocieri, sau pur și simplu prin generarea de noi idei de proiecte, care
să fie implementate de Primăria Sângeorz-Băi.
Pentru a determina cum anume se poate dezvolta orașul Sângeorz-Băi acoperind toate
domeniile, în special cele specific zonei, cei mai mulți dintre respondenți au răspuns afirmativ la
întrebările legate de cunoștințele realizării strategiei de dezvoltare locală, care presupune printre alte
informații statistice și o imagine de ansamblu la nivel actual a orașului, dar și proiectele vizate spre
implementare pe viitor. În acest sens, respondenții au făcut mai multe propuneri scrise printre care
se numără și valorificarea resurselor minerale prin construirea de centre spa și de tratament, centru
de îmbuteliere și alte proiecte ce vizează turismul balnear, dar nu numai. Noi investiții în
infrastructura rutieră, infrastructura educațională, crearea de noi locuri de muncă, spații de
agreement, spații verzi și multe altele, care se regăsesc la capitolul Rezultate.
În urma prezentei anchete s-a constatat faptul că există potential de dezvoltare pe numeroase
domenii, iar cetățenii se arată interesați în contribuția în acest proces, studio care a acordat
posibilitatea de a afla părerile cetățenilor cu privire la oportunitățile de dezvoltare pe plan local. Ca
și propuneri de la care se va porni implicarea acestora menționăm:
- implicarea cetățenilor la diferite activități, întruniri, conferințe initiate de către
administrația locală, pentru a oferi transparență în cee ace privesc investițiile care au loc în oraș;
- păstrarea curățeniei, care reprezintă primul pas spre civilizație;
- valorificarea resurselor minerale, prin proiecte ce vizează turismul balnear;
- transparență privind proiectele în curs, dar și cele viitoare;
- valorificarea produselor locale;
- construire spital, dispensar cu cameră de gardă;
362
Anexă 1
CHESTIONAR
Stimate Domn/Doamnă
Vă mulţumim pentru participarea la această anchetă. Prin completarea prezentului
chestionar vom putea identifica percepția dumneavoastră privind calitatea vieții, cât și oportunitățile
de dezvoltare din orașul Sângeorz-Băi. Opinia dumneavoastră ne va ajuta să identificăm problemele
și riscurile strategice din orașul Sângeorz-Băi, dar și să concluzionăm beneficiile care ar putea să le
aducă viitoarele proiecte propuse de administrația locală, dar și de comunitate.
Răspunsurile dumneavoastră la toate întrebările sunt absolut confidenţiale şi vor fi utilizate
numai în scop ştiinţific în vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală. Dvs. nu veţi fi
identificat(ă) în niciun mod.
Primăria Sângeorz-Băi, str. Izvoarelor, nr. 2
363
STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPȚIEI LOCUITORILOR DIN

ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI ASUPRA DEZVOLTĂRII ACESTUIA
PRIN IMPLEMENTAREA DE NOI PROIECTE, RESPECTIV
EVALUAREA CALITĂȚII VIEȚII
1. De cât timp locuiți în orașul Sângeorz-Băi?

o până în 3 ani
o între 3-10 ani
o între 10-20 ani
o peste 20 ani
2. Ați auzit până acum de inițiativa Primăriei și Consiliului Local cu privire la realizarea
Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Sângeorz-Băi?
o Da
o Nu
3. Cât de mulțumit(ă) sunteți, în general, de următoarele:
Acordați o notă de la 1 la 5, unde 1=foarte nemulțumit; 5=foarte mulțumit, Nota
pentru:
Felul în care trăiți
Orașul în care trăiți
Cartierul în care locuiți
Locuința dvs.
364
4. Cum apreciați următoarele aspect?

Acordați o notă de la 1 la 5, unde 1=foarte nemulțumit; 5=foarte mulțumit, Nota
pentru:
4.1.Calitatea drumurilor
Calitatea drumurilor principale din oraș
Calitatea drumurilor secundare
Rețeaua pietonală, șanțuri, podețe
4.2. Accesul la utilitățile publice
Alimentare cu apă potabilă
Canalizare și epurare ape uzate
Iluminat public
Salubrizare
4.3.Spațiile verzi, zonele de recreere și agrement
Locuri de joacă pentru copii
Parcuri și grădini publice
Terenuri de sport/săli de sport
Çtranduri/bazine de înot
Spații de agreement pentru tineri
4.4.Educație și cultură
Evenimente cultural-artistice
Evenimente sportive
365
Condițiile oferite de sistemul educational preșcolar (grădinițe,creșe)

Condițiile oferite de sistemul educational școlar (școli,licee)
4.5.Servicii medicale și asistență socială
Calitatea serviciilor medicale
Numărul de cabinete medicale și farmacii
Calitatea serviciilor de asistență socială (vârstnici, persoane cu dizabilități, ș.a)
4.6.Habitatul și arhitectura urbană
Termoizolarea locuințelor
Aspectul clădirilor
Rezistența clădirilor
4.7.Turismul
Promovarea obiectivelor turistice din orașul Sângeorz-Băi și din împrejurimi
Calitatea serviciilor oferite de unitățile de cazare
4.8.Economia și mediul de afaceri
Lejeritatea găsirii unui loc de muncă
Calitatea locului de muncă
Mediul de afaceri local
4.9.Responsabilitatea actorilor locali în rezolvarea problemelor orașului
Relația cu Primăria
Relația cu Serviciul Taxe și Impozite
Relația cu Poliția Locală
Relația cu Serviciul Public de Evidență a Persoanelor
366
5. Sunteți satisfăcut de nivelul dumneavoastră de trai?

o Foarte satisfăcut
o Satisfăcut
o Nici satisfăcut, nici nesatisfăcut
o Nesatisfăcut
o Foarte nesatisfăcut
6. Ce așteptări aveți în mod special de la administrația locală Sângeorz-Băi?

o Să discute mai des cu cetățenii problemele locale
o Să comunice planurile și intențiile de a face ceva în localitate
o Să mobilizeze comunitatea în soluționarea problemelor locale
o Să fie corectă și responsabilă
o Altele……………………………………………………………
7. În viziunea dvs, care ar trebui să fie contribuția locuitorilor orașului Sângeorz-Băi la
dezvoltarea comunității în care trăiți?
o Menținerea curățeniei
o Valorificarea produselor locale
o Participarea la evenimente sau întruniri organizate de către administrația locală
sau la invitația acesteia prin alte Instituții
o Generarea de noi idei de proiecte
o Depunerea de proiecte individuale
o Altele……………………………………………………………..
367
8. În opinia dumneavoastră, care considerați că ar trebui să fie direcția de dezvoltare a

orașului Sângeorz-Băi?
o Agricultură
o Turism balnear
o Agroturism
o Industrie
o Comerț
o Altele…………….
9. Aveți cunoștință despre proiectele pe care Primăria le realizeză la nivelul orașului

Sângeorz-Băi?
o Da
o Nu
10.Ați fost informat cu privire la proiectele propuse a fi implementate de către Primăria

orașului Sângeorz-Băi?
o Da
o Nu
11.Aveți o propunere concretă de proiect destinat îmbunătățirii sau dezvoltării unui anumit
domeniu?
DOMENIU PROPUNERI
368
1. Infrastructură (rețele de utilități

publice, drumuri, poduri, etc)
2. Turism
3. Sănătate
4. Educație
5. Sport
6. Servicii de asistență socială
7. Mediu
8. Servicii publice
9. Cultură
10. Administrația Publică Locală
11. Mediul de afaceri
12. Tineret
12. Numiți trei lucruri care vă plac cel mai mult în localitatea Sângeorz-Băi:
o Natura și condițiile de mediu
o Oamenii din localitate
o Conducerea locală
o Condițiile de petrecere a timpului liber
o Am loc stabil de muncă
o Infrastructura de servicii publice și utilități
o Altceva.......................................................
369
13. Numiți trei lucruri care vă displac în localitatea Sângeorz-Băi:

o Starea drumurilor și utilitățile
o Nu se păstrează curățenia
o Conducerea locală
o Condițiile de petrecere a timpului liber
o Lipsa locurilor de muncă
o Altceva.....................................................
14. Sexul dvs:

o Femeie;
o Bărbat;
15. Nivel de studii:

o Medii;
o Liceale;
o Superioare;
16. Vârsta dvs:
o Între 18-30 ani;
o Între 30-40 ani;
o Între 40-50 ani;
o Între 50-60 ani;
o Peste 60 ani;
370

FINAL Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FINAL Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a orașului Sângeorz-Băi 2021-2027

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexă la HCL nr.

42 din 19 mai 2023

FOTOGRAFII DIN SÂNGEORZ-BĂI

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ

1. PROFILUL SOCIAL, ECONOMIC ȘI DEMOGRAFIC AL ORAȘULUI SÂNGEORZ-

1. PROFILUL SOCIAL, ECONOMIC ȘI DEMOGRAFIC AL

Porția de apă de la Cascada Cheilor, Cormaia, Sângeorz-Băi

1.o. CADRUL GENERAL

Localitatea Sângeorz-Băi s-a dezvoltat în epoca modernă, în urma descoperirii și punerii în

Distanțe rutiere spre principalele repere din județ și din țară:

Suprafața și populația orașului Sângeorz-Băi, în anul 2019

Afluenții râului Someș de pe teritoriul administrativ la orașului nu au terase, datorită

În conformitate cu unii indici bioclimatici (W.B.G.T, Thom, temperatura aparentă,

importanță este Valea Borcutului, cadastrat în administrația S.G.A. Bistrița-Năsăud. Având o

- caracteristică acestor soluri este permeabilitatea și

hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, gută cu

regenerare miraculoasă. Orașul-stațiune Sângeorz-Băi este titularul licenței de concesiune pentru

1.1. DEZVOLTARE URBANĂ

Așezare tradițională, Sângeorz-Băi

Întâlnire Ginta Latină 2021, Sângeorz-Băi

Sângeorz-Băi se află la o distanță de 50 de km de reședința de județ – Bistrița și la 138 de km de cel

Integrarea strategiei în teritoriu – raportul dintre orașul Sângeorz- Băi și Valea

Populația stabilă a orașului Sângeorz-Băi la 1 iulie

De la o populație de 10.528 persoane în anul 1992, efectivul populației stabile a crescut

Locuințe terminate în cursul anului şi autorizații de construire emise în orașul Sângeorz-Băi

Aspecte ale locuirii

În ceea ce privește gradul de conectare la instalația electrică, 99,3% din gospodării

Infrastructura de petrecere a timpului liber

1.2. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII PUBLICE

Lungimea și gradul de modernizare al străzilor orășenești

Rețea de furnizare a apei potabile

Consumul casnic de apă potabilă în Județul Bistrița-Năsăud și în orașul Sângeorz-Băi

Rețea de furnizare a gazelor naturale

Infracțiunile sesizate la nivelul Poliției orașului Sângeorz-Băi la nivelul anului 2019

SESIZĂRI - TOTAL 815 189 626

Coeficientul de criminalitate specifică la nivelul orașului Sângeorz-Băi

2015 Sângeorz-Băi urban 53,68

Cascada Cheilor, Cormaia, Sângeorz-Băi

Structura economiei județene și regionale

Numărul agenților economici activi juridic și economic la sfârștiul anului 2019

Orașul Sângeorz-Băi 594 308

Nr. Cifra de Profitul net Numărul

Densitatea întreprinderilor de la nivel județean este de 24,96 unități la 1.000 de locuitori,

Productivitatea muncii - calculată ca raport dintre cifra totală de afaceri şi numărul de

Alte sectoare bine reprezentate la nivel

Figura nr. 9 Figura nr. 10

Structura economiei locale

La sfârșitul anului 2019, agenții

Productivitatea muncii (raportul dintre cifra totală de afaceri şi numărul de salariați), la

Pe sectoare economice, în orașul Sângeorz-Băi se evidențiază sectorul de comerț, cu 44,8%

În anul 2019, la nivelul orașului Sângeorz-

COMERȚUL este cel mai reprezentativ

comerțul din județul Bistrița-Năsăud, în anul 2019.

În ceea ce privește sectorul comerțului, acesta înregistrează o productivitate medie de 394,84

Dezvoltarea industrială a orașului Sângeorz-Băi s-a realizat îndeosebi în sectorul industriei

TOTAL % din totalul activității % din totalul activității de

Sectorul de CONSTRUCȚII este cel de-al

Agricultură, silvicultură şi pescuit

În ceea ce privește sectorul Agricultură,

Pe raza orașului nu există ferme agricole organizate, agricultura desfășurându-se pe terenuri

Topul firmelor din orașul Sângeorz-Băi

1 MIDIVOX 4730 Comerţ cu amănuntul al carburanților pentru 11 20 094 204 541

18 COMEXPERT 4639 Comerț cu ridicata nespecializat de produse 5 3 006 178 736

Structuri de sprijin în afaceri